HOTARARE   Nr. 16 din 30 iunie 1993    * Republicata

Regulamentul Senatului

ACT EMIS DE: SENAT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 58 din  2 februarie 2001

    *) Republicat in temeiul art. II din Hotararea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001, dandu-se textelor o noua numerotare.
    Regulamentul Senatului a fost aprobat prin Hotararea Senatului nr. 16 din 30 iunie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, si modificat prin:
    - Hotararea Senatului nr. 11 din 29 martie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 87 din 4 aprilie 1994;
    - Hotararea Senatului nr. 18 din 28 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 28 iunie 1996;
    - Hotararea Senatului nr. 4 din 13 februarie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 29 din 21 februarie 1997;
    - Hotararea Senatului nr. 6 din 16 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 19 martie 1999;
    - Hotararea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001.

    CAP. 1
    Organizarea Senatului

    Sectiunea 1
    Constituirea Senatului

    Art. 1
    Senatul nou-ales se intruneste, potrivit Constitutiei Romaniei, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.
    Art. 2
    (1) Pana la alegerea Biroului permanent lucrarile Senatului sunt conduse de cel mai in varsta senator, asistat de 4 secretari desemnati dintre cei mai tineri senatori.
    (2) Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de varsta sau de catre unul ori mai multi secretari atrage de drept inlocuirea acestora cu urmatorii senatori, potrivit acelorasi criterii.
    (3) Pana la alegerea Biroului permanent pot avea loc dezbateri numai cu privire la validarea mandatelor de senator.
    Art. 3
    (1) Pentru validarea mandatelor Senatul alege in prima sa sedinta o comisie compusa din 12 senatori, care sa reflecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri.
    (2) Nu pot face parte din comisia de validare senatori impotriva carora au fost inregistrate sesizari de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.
    Art. 4
    (1) Numarul senatorilor care vor fi propusi in comisia de validare de catre fiecare partid sau formatiune politica este in functie de numarul senatorilor acestora.
    (2) Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui partid sau formatiune politica se fac de reprezentantii acestora si se transmit secretarilor. Presedintele de varsta prezinta Senatului aceste propuneri, in ordinea numarului de senatori ai fiecarui partid sau ai fiecarei formatiuni politice. Senatul hotaraste asupra propunerilor cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (3) Componenta comisiei se aproba de Senat cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 5
    Comisia de validare isi incepe de indata activitatea, isi alege un presedinte si 2 vicepresedinti, care alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza in 3 grupe de lucru cuprinzand cate 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.
    Art. 6
    (1) Biroul comisiei de validare repartizeaza grupelor de lucru dosarele complete primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu exceptia celor referitoare la membrii comisiei.
    (2) Verificarea legalitatii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de biroul comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de cei 9 membri ai grupelor de lucru.
    (3) Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate sa prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senator, in scris, in termen de cel mult 3 zile de la constituirea acesteia. Propunerile se adopta cu votul majoritatii membrilor comisiei.
    (4) Dupa expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesolutionate se face in plenul comisiei.
    (5) Comisia de validare se pronunta si asupra contestatiilor depuse la aceasta comisie, in termen de 3 zile de la constituirea sa.
    (6) Contestatiile pot fi depuse, sub sanctiunea decaderii, pana la adoptarea prin vot a raportului de catre comisia de validare. Contestatiile pot fi formulate de cetateni romani cu drept de vot si de persoanele juridice romane interesate.
    Art. 7
    Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai in cazul in care constata existenta, in legatura cu alegerea acestuia, a unor incalcari ale legii ce nu au facut obiectul contestatiilor solutionate definitiv, in conformitate cu dispozitiile legii electorale.
    Art. 8
    Comisia de validare, in cel mult 4 zile de la constituire, intocmeste un raport in care nominalizeaza senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
    Art. 9
    Raportul este aprobat de comisie cu votul majoritatii membrilor acesteia; in caz de paritate votul presedintelui este hotarator. Opiniile diferite se consemneaza si fac parte din raport.
    Art. 10
    Senatul se intruneste in a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare pentru dezbaterea raportului prezentat de presedintele comisiei.
    Art. 11
    (1) Senatul se pronunta printr-un singur vot asupra listei cuprinzand numele si prenumele senatorilor propusi pentru validare. Senatul dezbate si se pronunta prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului.
    (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 12
    Senatul este legal constituit dupa validarea a doua treimi din mandatele de senator.
    Art. 13
    Dupa validare senatorii depun juramantul in conditiile legii.
    Art. 14
    Dupa incheierea activitatii comisiei de validare competentele acesteia revin Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari.

    Sectiunea a 2-a
    Grupurile parlamentare

    Art. 15
    (1) Dupa validare senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare.
    (2) Un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona pe toata durata legislaturii dintr-un numar de cel putin 7 senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.
    (3) Senatorii care au candidat pe listele unei coalitii electorale si care fac parte din partide sau formatiuni politice diferite se pot constitui in grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor respective, in conditiile alin. (2).
    (4) Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.
    Art. 16
    (1) Senatorii alesi ca independenti se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 15 alin. (1) si (2).
    (2) Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum si constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formatiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obtinut locuri in Senat in urma alegerilor sunt interzise.
    (3) Senatorii care parasesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 15 alin. (1) si (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar si nu pot reprezenta partide sau formatiuni politice care nu au obtinut mandate in Senat in urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri.
    (4) Senatorii alesi ca independenti sau deveniti independenti prin parasirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia intre ei pentru constituirea unui grup parlamentar.
    Art. 17
    Grupurile parlamentare isi aleg un presedinte, unul sau 2 vicepresedinti si un secretar inainte de sedinta de constituire a Senatului nou-ales.
    Art. 18
    (1) Presedintele grupului are urmatoarele atributii:
    a) propune Senatului reprezentantii grupului in comisia de validare;
    b) prezinta Senatului componenta nominala a grupului parlamentar;
    c) reprezinta grupul in negocierile pentru compunerea Biroului permanent, pentru compunerea birourilor comisiilor permanente, precum si pentru compunerea comisiilor Senatului;
    d) propune candidatii grupului pentru functiile din Biroul permanent;
    e) participa la sedintele Biroului permanent ori de cate ori este invitat;
    f) poate cere incheierea dezbaterilor in Senat;
    g) poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propusi de grupul pe care il reprezinta;
    h) informeaza membrii grupului asupra activitatilor Senatului si ale comisiilor Senatului;
    i) reprezinta grupul ori de cate ori este nevoie in activitatea Senatului;
    j) da mandat unuia dintre vicepresedinti pentru inlocuirea sa.
    (2) Vicepresedintele grupului il inlocuieste pe presedinte in lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie, in baza mandatului.
    (3) Secretarul grupului tine evidenta prezentei si asigura redactarea proceselor-verbale.
    Art. 19
    (1) Presedintele grupului prezinta Senatului denumirea acestuia, precum si componenta lui numerica si nominala.
    (2) Succesiunea prezentarilor se stabileste de presedintele de varsta al Senatului, in ordinea marimii grupurilor parlamentare.
    Art. 20
    (1) Orice modificare intervenita in componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostinta in scris presedintelui Senatului.
    (2) Presedintele Senatului informeaza senatorii in sedinta publica asupra modificarilor intervenite in componenta grupurilor parlamentare.
    Art. 21
    (1) Grupurile parlamentare, in functie de marimea lor, isi constituie un secretariat tehnic a carui structura se stabileste de Biroul permanent. Numirea si salarizarea membrilor acestuia se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de munca pe durata determinata, corespunzatoare legislaturii. Numirea in si revocarea din functie se fac la propunerea grupului parlamentar respectiv.
    (2) Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de logistica necesara in vederea desfasurarii activitatii, precum si de mijloacele de transport, stabilite de Biroul permanent in functie de marimea grupurilor.

    Sectiunea a 3-a
    Biroul permanent al Senatului

    Art. 22
    (1) Dupa constituirea legala a Senatului se aleg presedintele Senatului si ceilalti membri ai Biroului permanent al acestuia.
    (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: presedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori. Presedintele Senatului este si presedintele Biroului permanent.
    (3) Repartizarea functiilor in Biroul permanent se stabileste prin negocieri intre reprezentantii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Senatului asa cum rezulta din constituirea initiala a grupurilor parlamentare. In cazul in care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului.
    Art. 23
    (1) Presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
    (2) Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit la primul tur de scrutin votul majoritatii senatorilor.
    (3) Daca nici un candidat nu a intrunit numarul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi sau, dupa caz, primul clasat si candidatii care s-au clasat pe locul al doilea cu un numar egal de voturi; va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.
    (4) In caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin.
    Art. 24
    Presedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului.
    Art. 25
    O data cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de varsta inceteaza.
    Art. 26
    (1) Alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
    (2) In vederea depunerii propunerilor Senatul stabileste numarul de locuri din Biroul permanent care revine fiecarui grup parlamentar in conditiile art. 22 alin. (3). Propunerile se transmit presedintelui Senatului.
    (3) Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. (1) si repartizate conform alin. (2) se fac de presedintii grupurilor parlamentare. Propunerile se inainteaza presedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine.
    (4) La primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obtinut votul majoritatii senatorilor.
    (5) Daca un candidat nu a obtinut numarul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, candidatul urmand sa fie declarat ales daca a obtinut votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (6) In cazul in care un candidat nu a obtinut nici dupa cel de-al doilea tur de scrutin numarul necesar de voturi, grupul parlamentar in cauza va face o alta propunere, care se supune aceleiasi proceduri de vot. Procedura se repeta pana la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar in functia stabilita in Biroul permanent al Senatului.
    Art. 27
    Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare a Senatului.
    Art. 28
    Pentru constatarea rezultatelor votului si incheierea procesului-verbal se alege o comisie formata din cate un reprezentant al grupurilor parlamentare din Senat.
    Art. 29
    (1) Membrii Biroului permanent pot fi revocati inainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care il reprezinta, prin votul majoritatii senatorilor. Votul este secret si se exprima prin bile.
    (2) Cererea de revocare se supune aprobarii Senatului dupa 3 zile de la inregistrare, dar nu mai tarziu de 10 zile.
    Art. 30
    O data cu alegerea Biroului permanent activitatea secretarilor desemnati in conditiile art. 2 inceteaza.
    Art. 31
    Functiile din Biroul permanent, devenite vacante in timpul sesiunii, se ocupa la propunerea grupului parlamentar caruia i-a fost repartizata functia respectiva, in conditiile prevazute la art. 26.
    Art. 32
    (1) Biroul permanent al Senatului are urmatoarele atributii:
    a) propune Senatului datele de incepere si de terminare ale fiecarei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constitutie;
    b) solicita presedintelui Senatului convocarea in sesiune extraordinara;
    c) supune aprobarii plenului Regulamentul Senatului, precum si propunerile de modificare a acestuia;
    d) pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Senatului;
    e) primeste proiectele de lege si propunerile legislative si sesizeaza comisiile permanente in vederea intocmirii rapoartelor si a elaborarii avizelor, dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a rapoartelor tuturor senatorilor;
    f) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de activitate, cu participarea presedintilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente si cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relatia cu Parlamentul;
    g) organizeaza relatiile Senatului cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare, stabileste componenta nominala a delegatiilor;
    h) analizeaza si supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politica externa privind orientarile generale ale politicii externe a Romaniei sau programele de politica externa;
    i) supune spre aprobare Senatului componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultarii grupurilor parlamentare;
    j) prezinta Senatului proiectul de buget al acestuia si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
    k) exercita controlul financiar-contabil si ia hotararile ce se impun in acest domeniu;
    l) supune aprobarii Senatului structura serviciilor acestuia;
    m) propune Senatului numirea secretarului general;
    n) aproba statul de functii si regulamentul de organizare si functionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general, precum si regulamente privind desfasurarea activitatii serviciilor Senatului;
    o) controleaza serviciile Senatului;
    p) aproba regulamentul privind paza, accesul si serviciul de permanenta in sediul Senatului;
    r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament sau insarcinari date de Senat.
    (2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneaza in procese-verbale si in stenograme.
    Art. 33
    Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Senatului sau la cererea a cel putin 4 membri ai sai.
    Art. 34
    Biroul permanent va invita la lucrarile sale presedintii grupurilor parlamentare si presedintii comisiilor parlamentare ori de cate ori considera necesar.
    Art. 35
    (1) Presedintele Senatului are urmatoarele atributii:
    a) convoaca Senatul in sesiuni ordinare si extraordinare;
    b) conduce lucrarile Senatului, asistat de 2 secretari;
    c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii, stabileste ordinea votarii, anunta rezultatul acesteia si proclama rezultatul votului;
    d) asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului;
    e) conduce lucrarile Biroului permanent;
    f) reprezinta Senatul in relatiile cu Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor, Guvernul si Curtea Constitutionala;
    g) reprezinta Senatul in relatiile interne si externe;
    h) poate sesiza Curtea Constitutionala in conditiile prevazute la art. 144 lit. a) si b) din Constitutie;
    i) dispune de fondul presedintelui, conform legii si in limitele prevederilor bugetare;
    j) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile in strainatate pe care le-a dispus;
    k) aproba indemnizatiile persoanelor utilizate in cadrul Senatului in calitate de colaborator, precum si decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat;
    l) indeplineste si alte atributii prevazute de prezentul regulament sau insarcinari date de Senat.
    (2) Presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, conform art. 97 din Constitutie.
    Art. 36
    (1) Vicepresedintii indeplinesc, in ordinea stabilita de Biroul permanent, atributii ale presedintelui, la solicitarea sau in absenta acestuia.
    (2) In perioada in care presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei atributiile presedintelui Senatului se exercita de unul dintre vicepresedinti, ales prin vot secret, cu majoritatea voturilor senatorilor.
    Art. 37
    Secretarii intocmesc lista cuprinzand inscrierile la cuvant in ordinea in care au fost facute, prezinta presedintelui propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate Senatului, efectueaza apelul nominal, consemneaza rezultatul votului, raspund de evidenta hotararilor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor, il asista pe presedinte in realizarea atributiilor ce ii revin, in ordinea stabilita de Biroul permanent, si indeplinesc orice alte sarcini care le sunt incredintate de acesta sau de Biroul permanent.
    Art. 38
    (1) Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Senatului proiectul de buget si incheierea exercitiului bugetar anual, asigura mentinerea ordinii in sediul Senatului si indeplinesc orice alte sarcini, in conformitate cu dispozitiile presedintelui Senatului si ale Biroului permanent.
    (2) La sfarsitul fiecarei sesiuni chestorii prezinta Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

    Sectiunea a 4-a
    Comisiile Senatului

    1. Dispozitii comune

    Art. 39
    Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, constituite pentru pregatirea activitatii de legiferare, precum si pentru realizarea functiei de control parlamentar.
    Art. 40
    (1) Senatul isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.
    (2) Senatul constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Camera Deputatilor.
    (3) Numarul, denumirea si competenta fiecarei comisii, precum si numarul membrilor acestora se hotarasc de catre Senat, la propunerea Biroului permanent.
    Art. 41
    (1) Componenta comisiilor se stabileste potrivit configuratiei politice a Senatului rezultate din constituirea initiala a grupurilor parlamentare sau prin negocieri intre reprezentantii grupurilor parlamentare.
    (2) Optiunile senatorilor se prezinta de grupurile parlamentare in termenul stabilit de Biroul permanent. Propunerile de membri ai comisiilor se fac de presedintii grupurilor parlamentare, cu respectarea prevederilor alin. (1). In cazul in care nu se ajunge la un acord Senatul hotaraste prin vot deschis.
    (3) Senatul aproba componenta nominala a fiecarei comisii cu votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti.
    (4) In aceleasi conditii se aproba si revocarea unor membri ai comisiei, la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus initial.
    Art. 42
    (1) In prima lor sedinta, convocata de presedintele Senatului, comisiile isi aleg birourile, compuse dintr-un presedinte, 1 - 2 vicepresedinti si 1 - 2 secretari. In componenta de ansamblu a birourilor se va urmari pe cat posibil respectarea configuratiei politice a Senatului.
    (2) Membrii birourilor comisiilor pot fi revocati inainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care il reprezinta, prin votul majoritatii membrilor comisiei. Grupul parlamentar care a cerut revocarea poate solicita inlocuirea senatorului revocat din functie cu un alt membru al grupului parlamentar care face parte din comisie.
    Art. 43
    Comisiile adopta propriul regulament de organizare si functionare, care se supune aprobarii Biroului permanent.
    Art. 44
    Biroul fiecarei comisii propune:
    a) ordinea de zi a fiecarei sedinte;
    b) sarcinile ce revin fiecarui senator in cadrul comisiei;
    c) constituirea de subcomisii, cu votul majoritatii membrilor comisiei, stabilindu-le componenta si sarcinile;
    d) alte masuri ce intereseaza bunul mers al activitatilor comisiei.
    Art. 45
    Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:
    a) asigura reprezentarea acesteia in raporturile cu Biroul permanent si cu celelalte comisii;
    b) conduce sedintele comisiei;
    c) invita, din proprie initiativa sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrarile comisiei si persoane din afara ei, daca interesele lucrarilor respective o cer;
    d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altor comisii care examineaza lucrari ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce;
    e) indeplineste alte atributii prevazute de regulamentul propriu de organizare si functionare.
    Art. 46
    Vicepresedintele indeplineste, in lipsa sau la cererea presedintelui, atributiile acestuia.
    Art. 47
    Secretarul comisiei are urmatoarele atributii:
    a) tine evidenta prezentei senatorilor la sedintele comisiei;
    b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei;
    c) numara voturile exprimate in sedintele comisiei;
    d) urmareste intocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;
    e) indeplineste orice alte atributii necesare bunului mers al activitatilor comisiei.
    Art. 48
    (1) Convocarea sedintelor comisiei se face de presedintele acesteia sau, in lipsa sa, de un vicepresedinte care il inlocuieste, potrivit programului de lucru al Senatului.
    (2) In timpul sesiunii sedintele comisiilor pot avea loc in acelasi timp cu cele ale plenului, cu incuviintarea acestuia.
    (3) In afara programului de lucru, in cadrul sesiunii, comisiile pot fi convocate si pot tine sedinte cu aprobarea sau din dispozitia Biroului permanent.
    Art. 49
    (1) Sedintele comisiilor nu sunt publice.
    (2) In interesul desfasurarii lucrarilor comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialisti sau reprezentanti ai autoritatilor publice si ai unor organizatii neguvernamentale.
    (3) Conditiile in care reprezentantii mijloacelor de informare in masa au acces la lucrarile comisiilor se stabilesc de plenul acestora.
    Art. 50
    (1) Reprezentantii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului sau a conducatorilor unor institutii publice, situatie in care prezenta acestora este obligatorie; data la care are loc sedinta comisiei va fi adusa la cunostinta invitatilor cu cel putin 3 zile inainte.
    (2) La sedintele comisiilor pot participa si senatori din alte comisii, fara a avea drept de vot.
    (3) Biroul comisiei hotaraste conditiile si limitele participarii personalului de specialitate al Senatului la sedintele comisiilor.
    Art. 51
    La propunerea presedintelui, a biroului comisiei sau a unui senator comisia poate hotari limitarea duratei luarilor de cuvant.
    Art. 52
    (1) Comisiile lucreaza legal in prezenta majoritatii membrilor lor.
    (2) Hotararile comisiilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. In caz de paritate votul presedintelui sau, dupa caz, al inlocuitorului acestuia este hotarator.
    Art. 53
    (1) Dupa incheierea dezbaterilor sau a efectuarii lucrarii aflate in examinare comisia desemneaza dintre membrii sai, la propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori.
    (2) Raportorii se vor ingriji de intocmirea raportului sau avizului comisiei, care va fi supus aprobarii acesteia prin vot.
    (3) Rapoartele si avizele vor cuprinde, pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei, si parerile contrare, motivate, ale celorlalti senatori din comisie, la cererea expresa a acestora.
    Art. 54
    Votul in comisie este deschis. Comisia poate decide ca anumite hotarari sa fie luate prin vot secret.
    Art. 55
    (1) Lucrarile comisiilor se consemneaza in procese-verbale si pot fi stenografiate.
    (2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta la sediul comisiei actele si documentele acesteia, cu incuviintarea biroului comisiei, fara stramutarea lor si fara ca lucrarile comisiei sa fie stanjenite.
    (3) Acte si documente ale comisiilor pot fi consultate si de alte persoane interesate decat membrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei.
    (4) Toate actele si documentele emise de comisie vor fi semnate de presedinte si de secretar.
    (5) Secretarul comisiei supravegheaza evidenta si pastrarea tuturor actelor si documentelor comisiei de personalul de specialitate al acesteia.

    2. Comisiile permanente

    Art. 56
    (1) Comisiile permanente sunt alese pe toata durata mandatului Senatului.
    (2) Comisiile permanente sunt urmatoarele:
    I. Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari;
    II. Comisia economica;
    III. Comisia pentru privatizare;
    IV. Comisia pentru buget, finante si banci;
    V. Comisia pentru agricultura, industrie alimentara si silvicultura;
    VI. Comisia pentru politica externa;
    VII. Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
    VIII. Comisia pentru drepturile omului si minoritati;
    IX. Comisia pentru munca si protectie sociala;
    X. Comisia pentru invatamant si stiinta;
    XI. Comisia pentru cultura, culte, arta si mijloace de informare in masa;
    XII. Comisia pentru administratia publica si organizarea teritoriului;
    XIII. Comisia pentru cercetarea abuzurilor si petitii;
    XIV. Comisia pentru sanatate, ecologie, tineret si sport.
    (3) In termen de 30 de zile*) de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament comisiile permanente isi elaboreaza regulamente proprii, care se aproba de Biroul permanent al Senatului. Acestea vor preciza si domeniile lor de activitate.
------------
    *) Termenul curge incepand cu data intrarii in vigoare a Hotararii Senatului nr. 5/2001.

    Art. 57
    (1) Fiecare senator este obligat sa faca parte dintr-o singura comisie permanenta. Acelasi senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanenta. Pe durata mandatului orice senator isi poate schimba optiunea.
    (2) Presedintele Senatului si senatorii, membri ai Guvernului, nu fac parte din comisiile permanente pe durata exercitarii acestor functii.
    (3) Calitatea de membru al comisiei poate inceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul. In acest caz acelasi grup parlamentar poate propune un alt senator pentru a fi ales membru al comisiei.
    Art. 58
    Comisiile permanente au urmatoarele atributii:
    a) examineaza proiecte si propuneri legislative, in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor;
    b) solicita rapoarte, informatii si documente de la autoritatile publice;
    c) efectueaza anchete parlamentare, atunci cand considera necesar, si prezinta rapoarte Biroului permanent;
    d) controleaza modul in care ministerele si celelalte organe ale administratiei publice indeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament in domeniile lor specifice de activitate;
    e) dezbat si hotarasc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;
    f) rezolva si alte sarcini potrivit regulamentului propriu.
    Art. 59
    Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative si amendamentele comisiilor in competenta carora intra materia reglementata prin acestea, spre dezbaterea si elaborarea rapoartelor sau avizelor.
    Art. 60
    (1) Orice comisie permanenta care se considera competenta cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativa sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, poate solicita Biroului permanent sa ii fie transmise spre avizare.
    (2) In caz de refuz din partea Biroului permanent Senatul hotaraste asupra solicitarii comisiei prin votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 61
    (1) Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta in fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea lor catre acea comisie, in termen de cel mult 10 zile de la inregistrare.
    (2) In caz de refuz din partea acestuia se procedeaza potrivit art. 60 alin. (2).
    (3) La fel se procedeaza si in caz de conflict de competenta intre comisii.
    Art. 62
    (1) Comisia permanenta sesizata in fond comunica in scris celorlalte comisii care examineaza proiectul sau propunerea legislativa termenul in care sa ii fie remise avizele acestora.
    (2) In cazul nerespectarii acestui termen comisia sesizata in fond poate redacta raportul fara sa mai astepte avizul sau avizele respective.
    Art. 63
    La sedintele comisiei sesizate in fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize.
    Art. 64
    (1) In raportul comisiilor sesizate in fond se fac referiri la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ si la toate amendamentele primite. In cazul propunerilor respinse se mentioneaza motivele avute in vedere.
    (2) Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se inainteaza Biroului permanent.
    Art. 65
    Raportul comisiei sesizate in fond se depune la Biroul permanent in termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat la cererea motivata a comisiei.
    Art. 66
    (1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de catre comisia sesizata in fond si, numai daca aceasta considera necesar, si de o alta comisie.
    (2) Pentru observatiile formulate in plen cu privire la probleme de redactare avizarea se face oral de catre raportorul comisiei sesizate in fond.
    (3) Data amendamentului este data inregistrarii sale la comisie, care va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor depuse.
    Art. 67
    Daca in urma dezbaterilor in plen sunt necesare modificari importante ale continutului proiectului sau propunerii legislative, presedintele Senatului, la cererea oricarui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor si trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate in fond.
    Art. 68
    Comisiile permanente pot tine sedinte comune. In asemenea situatii comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor sa fie comun.
    Art. 69
    (1) Orice comisie permanenta poate initia o ancheta parlamentara, in limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfasurata de un minister sau de alta autoritate publica.
    (2) Pentru a obtine incuviintarea comisia permanenta va prezenta o cerere scrisa, temeinic motivata, adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care vor fi enuntate obiectivele si scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare si termenul de depunere a raportului.
    (3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum si daca raportul se supune dezbaterii si aprobarii Senatului.
    (4) Persoanele invitate pentru audiere vor fi instiintate despre aceasta cu cel putin 5 zile inainte. Cheltuielile de deplasare si, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului.
    (5) Prezenta la audieri este obligatorie.
    (6) Procedura audierii este cea prevazuta in regulamentul comisiei permanente.

    3. Comisii speciale

    Art. 70
    (1) La propunerea Biroului permanent Senatul poate constitui, prin hotarare, comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Proiectele de lege astfel avizate si propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinarii altor comisii.
    (2) Prin aceeasi hotarare se vor preciza senatorii care compun comisia si biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei.
    (3) Membrii comisiilor speciale isi pastreaza si calitatea de membri ai comisiilor permanente.
    (4) Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, in masura in care prevederile art. 39 - 55 nu sunt indestulatoare.

    4. Comisii de ancheta

    Art. 71
    (1) La cererea unei treimi din numarul membrilor sai Senatul va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 39 - 55, 69 si ale art. 70 alin. (2) si (4).
    (2) La cererea motivata a comisiei Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. In acest caz comisia este obligata sa prezinte un raport preliminar.
    (3) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui in proiectul ordinii de zi, in termen de cel mult 15 zile de la data depunerii.
    (4) Dupa dezbaterea raportului Senatul adopta o hotarare cu privire la acesta.

    5. Comisii de mediere

    Art. 72
    (1) Daca una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de cealalta Camera, presedintele Senatului, impreuna cu presedintele Camerei Deputatilor, prin intermediul unei comisii paritare, initiaza procedura de mediere.
    (2) In acest scop Biroul permanent va propune Senatului un numar de 7 senatori, urmarindu-se respectarea principiilor prevazute la art. 41.
    (3) Senatorii stabiliti de Senat prin votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti, impreuna cu cei 7 deputati desemnati de Camera Deputatilor, formeaza comisia de mediere.
    (4) Cvorumul regulamentar al sedintei este asigurat de prezenta a cel putin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului.
    Art. 73
    (1) Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere, la convocarea presedintelui comisiei sesizate in fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, si stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
    (2) Reprezentantii Senatului in comisia de mediere au competenta de a examina si de a hotari, impreuna cu cei ai Camerei Deputatilor, numai asupra redactarilor diferite adoptate de Camera Deputatilor la textele adoptate de Senat si se vor pronunta, in aceste limite, asupra redactarilor diferite, putand adopta fie una, fie cealalta dintre redactari sau un text comun.
    (3) Conducerea lucrarilor comisiei se realizeaza prin rotatie de catre un senator si un deputat, stabiliti de comisie.
    Art. 74
    Hotararile comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia. In caz de egalitate la 7 voturi, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei in momentul votarii.
    Art. 75
    (1) Activitatea comisiei inceteaza o data cu depunerea raportului.
    (2) In cazul in care comisia de mediere nu ajunge, in termenul stabilit potrivit art. 73 alin. (1), la un acord cu privire la textele aflate in divergenta sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte.

    CAP. 2
    Desfasurarea lucrarilor Senatului

    Sectiunea 1
    Sesiunile si actele Senatului

    Art. 76
    Senatul se intruneste in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
    Art. 77
    (1) Senatul se intruneste si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a Biroului permanent ori a cel putin o treime din numarul senatorilor.
    (2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face in scris si va cuprinde motivul si durata sesiunii.
    (3) Convocarea Senatului se face de presedintele acestuia.
    (4) Respingerea de catre Senat a ordinii de zi solicitate impiedica tinerea sesiunii extraordinare.
    Art. 78
    (1) In timpul sesiunilor Senatul lucreaza in sedinte in plen, in comisii si in grupuri parlamentare.
    (2) In afara sesiunilor Senatul lucreaza prin Biroul permanent, in grupuri parlamentare si, cu aprobarea sau din dispozitia Biroului permanent, in comisii parlamentare.
    Art. 79
    (1) Senatul adopta legi, hotarari si motiuni.
    (2) De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaratii si alte acte cu caracter politic.

    Sectiunea a 2-a
    Ordinea de zi si programul de activitate

    Art. 80
    (1) Ordinea de zi si programul de activitate ale Senatului se aproba de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent.
    (2) Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se intocmi proiectul ordinii de zi si al programului de activitate ale Senatului.
    (3) Propunerile legislative se comunica Guvernului in termen de 3 zile de la inregistrare, pentru a se pronunta si in ceea ce priveste aplicarea art. 110 din Constitutie.
    Art. 81
    (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informari si alte acte prevazute de lege pentru a fi dezbatute de Senat, precum si, dupa caz, intrebari, interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori de senatori.
    (2) La intocmirea si aprobarea ordinii de zi, in domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii proiectelor de lege in procedura de urgenta, dezbaterii ordonantelor de urgenta si a rapoartelor intocmite de comisiile de mediere.
    (3) Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse in proiectul ordinii de zi, cu cel putin doua zile inainte de sedinta Biroului permanent, daca prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotararea Senatului nu se prevede un termen mai scurt.
    Art. 82
    (1) Proiectul ordinii de zi pentru saptamana urmatoare este supus spre aprobare Senatului si se adopta, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, in ultima zi de activitate in plen a saptamanii.
    (2) Ordinea de zi si programul de activitate, aprobate pentru saptamana urmatoare, se distribuie senatorilor si se afiseaza la sediul Senatului.
    (3) Ordinea de zi se definitiveaza si se adopta zilnic.
    Art. 83
    Decretele Presedintelui Romaniei pentru ratificarea tratatelor internationale, precum si rapoartele sau declaratiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se inscriu in proiectul ordinii de zi si se dezbat cu prioritate.
    Art. 84
    (1) Ordinea de zi poate fi modificata numai la cererea Biroului permanent, a unui grup parlamentar, a unei comisii a Senatului sau a Guvernului pentru motive bine intemeiate si urgente.
    (2) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvant, limitata in timp. In cazul in care exista opozitie, se va da cuvantul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, dupa care se va trece la vot.

    Sectiunea a 3-a
    Procedura legislativa

    Art. 85
    (1) Initiativa legislativa apartine Guvernului, senatorilor si unui numar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot, in conformitate cu art. 73 din Constitutie. Senatul dezbate si proiectele de lege sau propunerile legislative transmise de Camera Deputatilor.
    (2) In exercitarea dreptului de initiativa legislativa Guvernul inainteaza Senatului proiecte de lege, iar senatorii si cetatenii, propuneri legislative. Acestea trebuie sa fie insotite de expunere de motive si redactate in forma proprie unui act normativ, pe articole si, dupa caz, pe capitole si sectiuni.
    (3) Legile constitutionale pot fi initiate in conditiile art. 146 si 147 din Constitutie.
    (4) Propunerile legislative formulate de senatori, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa fie insotite de dovada solicitarii informarii Guvernului, inaintata prin presedintele Senatului, in conformitate cu dispozitiile art. 110 din Constitutie.
    (5) Proiectele de lege si propunerile legislative se inainteaza Biroului permanent al Senatului, care dispune:
    a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru intocmirea avizelor sau a raportului, stabilind si termenele de depunere a acestora;
    b) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, daca acesta nu a fost dat;
    c) distribuirea catre senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, a hotararii Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de Constitutie, si a punctului de vedere al Guvernului, in cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind si termenul de depunere a amendamentelor de catre senatori sub sanctiunea decaderii. Aceste dispozitii se aplica si grupurilor parlamentare.
    (6) Masurile hotarate de Biroul permanent se aduc la indeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevazute pentru toate operatiunile reglementate in acest articol se stabilesc de Biroul permanent in functie de procedura ordinara sau procedura de urgenta.
    (7) Propunerile legislative facute de cetateni se distribuie senatorilor si sunt transmise comisiilor permanente competente, impreuna cu hotararea Curtii Constitutionale privind indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni.
    (8) Termenele prevazute in prezentul articol pentru avize, rapoarte si amendamente nu pot sa fie mai scurte de 10 zile calendaristice pentru procedura ordinara si de 5 zile calendaristice pentru procedura de urgenta.
    Art. 86
    Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza la Senat in ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi inscrise pe ordinea de zi decat dupa trecerea unui termen de cel putin 5 zile.
    Art. 87
    (1) Proiectele si propunerile legislative se trimit, sub semnatura presedintelui Senatului, spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente.
    (2) Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisii care se considera competenta, in conditiile art. 60.
    Art. 88
    (1) Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa isi retraga proiectul sau propunerea pana la inceperea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
    (2) In cazul in care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului.
    Art. 89
    (1) Dupa examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.
    (2) Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune si asigura, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului si initiatorului, cu cel putin 3 zile lucratoare inainte de data dezbaterii in plen.
    Art. 90
    Proiectele si propunerile legislative, avizate potrivit art. 87 si 89, se supun dezbaterii Senatului in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de acesta. Inscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege si a propunerilor legislative se face in cel mult 30 de zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate in fond.
    Art. 91
    (1) Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de presedintele comisiei sesizate in fond la Guvern, solicitandu-se punctul de vedere al acestuia. In cazul in care Guvernul nu transmite un punct de vedere pana la data stabilita de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat.
    (2) Concluziile examinarii amendamentelor se includ in raportul comisiei, iar amendamentele se anexeaza la acesta.
    Art. 92
    (1) Dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative incepe cu prezentarea, de catre initiator sau, dupa caz, de reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat in mod obligatoriu de un membru al sau.
    (2) Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate in fond, de presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
    Art. 93
    (1) Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate sa isi desemneze un singur reprezentant.
    (2) In cazuri justificate, la cererea oricarui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti, sa li se dea cuvantul la dezbaterile generale si altor senatori din cadrul acelorasi grupuri parlamentare.
    (3) Presedintele Senatului da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare si apoi celorlalti senatori, in ordinea inscrierii lor la cuvant. Presedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, si aceasta se hotaraste de plen, conform alin. (2).
    Art. 94
    Initiatorul proiectului ori al propunerii legislative sau, dupa caz, reprezentantul acestuia are dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea dezbaterii generale. Acelasi drept il are si raportorul comisiei sesizate in fond.
    Art. 95
    In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
    Art. 96
    (1) Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa incheierea dezbaterii generale presedintele cere Senatului sa se pronunte prin vot.
    (2) Daca prin raportul comisiei se propune dezbaterea si adoptarea proiectului de lege, iar in dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, dupa incheierea acestora cererea de respingere se supune votului Senatului.
    Art. 97
    (1) Dupa dezbaterile generale, si daca proiectul de lege nu a fost respins si se constata ca prin raportul comisiei sesizate in fond nu s-au operat modificari sau completari la textele proiectului ori propunerii legislative, proiectul de lege se supune in intregime votului final.
    (2) In cazurile in care comisia sesizata in fond a operat modificari sau completari la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse in raportul acesteia, presedintele consulta Senatul daca sunt observatii la acestea si dezbaterile pe texte continua numai asupra acestor observatii, care se rezolva prin vot. Dupa terminarea dezbaterilor asupra modificarilor si completarilor operate de comisie raportul in intregime se supune votului si dupa aceasta proiectul de lege in intregime se supune votului final.
    (3) In cazurile in care se constata ca sunt si amendamente respinse de comisie si daca se cere sustinerea acestora in plen, se dezbat numai acestea si se rezolva prin vot, apoi raportul comisiei se supune in intregime votului, dupa care proiectul sau propunerea legislativa se supune in intregime votului final.
    Art. 98
    (1) La dezbaterile care au loc in conditiile art. 97 senatorii pot lua cuvantul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.
    (2) De asemenea, iau cuvantul si reprezentantul Guvernului sau al initiatorului, precum si reprezentantii comisiei sesizate in fond.
    (3) Presedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la textele aflate in dezbatere.
    Art. 99
    In cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune in discutie amendamentele depuse in termen la comisie, in conditiile procedurii prevazute la art. 97.
    Art. 100
    Daca din dezbaterile desfasurate in conditiile art. 97 rezulta necesitatea reexaminarii de catre comisia sesizata in fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, suspendarea dezbaterilor si trimiterea spre reexaminare a textelor in discutie, comisia pronuntandu-se de urgenta prin raport suplimentar.
    Art. 101
    (1) Discutarea textelor in conditiile art. 97 incepe cu cele prin care se propune eliminarea si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. In cazul in care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot in ordinea in care au fost prezentate.
    (2) Senatul se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, in afara de cazul in care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.
    (3) Fiecare text se supune votului Senatului.

    Sectiunea a 4-a
    Procedura de urgenta

    Art. 102
    (1) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedura de urgenta.
    (2) Cererea Guvernului si propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobarii Senatului in ziua in care au fost inregistrate sau, daca senatorii nu se afla in plen, in prima sedinta ce urmeaza zilei de inregistrare a acestora. Aprobarea procedurii de urgenta se face cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (3) Ordonantele emise de Guvern in temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie se supun aprobarii Senatului in procedura de urgenta.
    Art. 103
    (1) Senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente in scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate in fond, in termenele stabilite de Biroul permanent. In acelasi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate in fond.
    (2) Comisia sesizata in fond este obligata sa depuna raportul in termenul stabilit de Biroul permanent.
    (3) Biroul permanent, dupa primirea raportului comisiei sesizate in fond, inscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa.
    (4) Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale, dupa care va trece la dezbaterea proiectului in conditiile art. 97.
    (5) Dezbaterea proiectului se face in conditiile prevazute la art. 97.
    Art. 104
    In cazul proiectelor de lege si al propunerilor legislative primite de la Camera Deputatilor, daca au fost operate modificari substantiale fata de proiectul initial, presedintele comisiei permanente sesizate in fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ.

    Sectiunea a 5-a
    Desfasurarea sedintelor Senatului

    Art. 105
    Sedintele Senatului sunt publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui sau a cel putin 20 de senatori, se hotaraste, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
    Art. 106
    (1) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Senatului. Daca li se solicita participarea, prezenta lor este obligatorie.
    (2) La sedintele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Senatului, in conditiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, in ordinea solicitarii de catre cei interesati, in limita locurilor disponibile in spatiul destinat publicului.
    (3) Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar putand fi evacuate din sala.
    Art. 107
    (1) Senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Senatului. Prezenta este urmarita de un secretar al Biroului permanent al Senatului.
    (2) Senatorul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de vointa sa va anunta Biroul permanent, mentionand cauzele care il impiedica sa participe.
    Art. 108
    Senatul isi desfasoara activitatea in plen, pe comisii si pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent si aprobat de Senat.
    Art. 109
    (1) Sedinta Senatului este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care il inlocuieste.
    (2) Presedintele este asistat de 2 secretari.
    (3) Inainte de inceperea dezbaterilor presedintele de sedinta anunta daca este intrunit cvorumul, ordinea de zi si programul de activitate.
    Art. 110
    (1) Senatul adopta legi, hotarari, motiuni si alte acte cu caracter politic, in prezenta majoritatii senatorilor. In orice alta situatie cvorumul este de o treime din numarul senatorilor.
    (2) Inainte de votare presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea intrunirii cvorumului.
    (3) In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele Senatului suspenda sedinta si anunta ziua si ora de reluare a lucrarilor.
    Art. 111
    Presedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si la mentinerea ordinii in sala de sedinte.
    Art. 112
    (1) Inainte de inceperea dezbaterilor generale secretarii intocmesc lista cuprinzand senatorii care se inscriu la cuvant.
    (2) Senatorii iau cuvantul in ordinea inscrierii in lista, cu incuviintarea presedintelui Senatului.
    (3) Reprezentantilor Guvernului li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterii si ori de cate ori solicita acest lucru. Acelasi drept il au si reprezentantii comisiilor sesizate pentru raport de fond.
    Art. 113
    Persoanele care iau cuvantul in Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoana nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte.
    Art. 114
    Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant in functie de subiectul dezbaterilor sau sa propuna Senatului sistarea discutiilor.
    Art. 115
    (1) Presedintele Senatului va da cuvantul oricand unui senator pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal, limitand timpul acordat in acest scop.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care se cere cuvantul in probleme privitoare la regulament.
    Art. 116
    (1) Presedintele, un grup parlamentar sau cel putin 20 de senatori pot cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Senatului.
    (2) Propunerea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 117
    (1) Senatorii si celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligate sa se refere exclusiv la chestiunea pentru care s-au inscris la cuvant si sa respecte regulile deontologiei parlamentare. In caz contrar presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
    (2) Nu se admite dialogul intre vorbitori si celelalte persoane aflate in sala.
    Art. 118
    Presedintele cheama la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor Senatului.
    Art. 119
    (1) Dezbaterile din sedintele Senatului se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
    (2) Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
    (3) Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, in cel mult 3 zile de la data sedintei, inainte de publicarea stenogramei in Monitorul Oficial al Romaniei.

    Sectiunea a 6-a
    Procedura de vot

    Art. 120
    (1) Legile, hotararile, motiunile, precum si celelalte acte cu caracter politic se adopta de catre Senat prin vot.
    (2) Legile adoptate de Senat pot fi legi constitutionale, legi organice sau legi ordinare.
    Art. 121
    (1) Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret.
    (2) Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii, apel nominal, ridicare in picioare sau electronic.
    (3) Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare in picioare are urmatoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere. Constatarea rezultatelor se face de presedinte. Daca presedintele o cere sau daca constatarea sa este contestata de presedintele unui grup parlamentar, voturile se numara de secretar.
    (4) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea in unele functii, ori prin bile sau electronic, in cazul votarii legilor, hotararilor sau motiunilor.
    (5) In cazul in care prin regulament nu se stabileste o anumita procedura de vot obligatorie, aceasta se va hotari de Senat, la propunerea presedintelui.
    Art. 122
    (1) Votarea prin apel nominal se desfasoara astfel: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor "pentru" si "contra"; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui senatorilor; fiecare senator raspunde "pentru" sau "contra".
    (2) Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu au raspuns.
    Art. 123
    Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui Senatului se aseaza o urna alba si alta neagra. Senatorii vin pe rand la urne, dupa ce primesc de la secretari cate doua bile, dintre care una alba si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot "pentru", iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot "contra".
    Art. 124
    (1) Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta vot "pentru", vot "contra" sau "abtinere". Rezultatul votului electronic se afiseaza la comanda presedintelui Senatului. In cazul unei defectiuni tehnice votul se repeta. Daca defectiunea persista, se recurge, dupa caz, la celelalte modalitati de vot.
    (2) Cartela de vot este netransmisibila.
    (3) Daca votul este deschis, la solicitarea oricarui grup parlamentar se elibereaza cate o lista cuprinzand rezultatele votului.
    Art. 125
    (1) In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numarul de ordine, numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
    (2) Senatorul voteaza "pentru" lasand neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra" stergand numele si prenumele persoanei propuse.
    (3) Buletinele de vot se introduc in urne.
    (4) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control si cele pe care au fost lasate neatinse numele si prenumele candidatilor si care, in acest mod, depasesc numarul functiilor pentru care se face alegerea sau numirea.
    Art. 126
    (1) Daca la alegerea sau numirea in anumite functii nu se obtine numarul necesar de voturi, votul se reia conform reglementarilor specifice. In caz de paritate de voturi procedura de votare se repeta.
    (2) In situatiile in care votul este deschis presedintele voteaza numai dupa ce restul senatorilor si-au exprimat votul.
    Art. 127
    In cursul votarii nu se acorda dreptul de a lua cuvantul.
    Art. 128
    Constatarea rezultatului in cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, incheiat in prezenta membrilor Biroului permanent al Senatului.
    Art. 129
    (1) Legile constitutionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin doua treimi din numarul senatorilor.
    (2) Legile organice si hotararile privind Regulamentul Senatului se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
    (3) Legile ordinare si hotararile luate in procesul legiferarii se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (4) In cazul legilor constitutionale, cand presedintele constata in prealabil imposibilitatea intrunirii majoritatii prevazute, amana votul, stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia. O noua amanare a votului nu poate depasi 30 de zile.
    (5) Daca prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau masurile luate de acesta se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (6) Inainte de votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numarare de catre secretari. Senatorii care nu isi exercita dreptul de vot, dar care au fost prezenti in sala de sedinta intra in numarul regulamentar de stabilire a cvorumului.
    (7) Daca in sala de sedinta nu se afla majoritatea senatorilor, presedintele amana votarea pana la intrunirea cvorumului legal.
    Art. 130
    (1) Votul final priveste ansamblul reglementarii.
    (2) Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, in ordinea definitivarii proiectului de lege sau a propunerii legislative.
    Art. 131
    (1) Votul poate fi contestat numai de presedintele unui grup parlamentar, imediat dupa anuntarea rezultatului votului de presedintele Senatului. Asupra contestatiei Senatul se pronunta prin votul majoritatii senatorilor prezenti. Contestatia poate fi sustinuta de un singur vorbitor intr-un interval de timp rezonabil si, in caz de opozitie, poate lua cuvantul intr-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecarui grup parlamentar.
    (2) Admiterea contestatiei are drept consecinta repetarea votului.
    Art. 132
    (1) Numirile, confirmarile sau avizele pentru numiri in functii, care, potrivit legii, se fac de catre Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari.
    (2) In vederea intocmirii raportului comisia va examina propunerile de numiri, confirmari sau avize, avand dreptul de a chema pentru audiere candidatii.
    (3) Candidatii vor fi invitati si la dezbaterea in plen a raportului, iar Senatul poate hotari audierea lor si in plen.

    Sectiunea a 7-a
    Procedura pentru medierea, respingerea, reexaminarea si promulgarea legii

    Art. 133
    Proiectele de lege si propunerile legislative examinate mai intai de Senat se semneaza, dupa adoptare, de presedintele Senatului si se inainteaza Camerei Deputatilor, in vederea dezbaterii si adoptarii. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
    Art. 134
    (1) In cazul in care Senatul a adoptat fara modificari un proiect de lege sau o propunere legislativa primita de la Camera Deputatilor, aceasta va fi semnata de presedintele Senatului, va fi depusa la secretarul general al Senatului in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale si va fi transmisa Camerei Deputatilor pentru indeplinirea formalitatilor de promulgare.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica si pentru legile adoptate de Senat in urma medierii divergentelor cu Camera Deputatilor, cand aceasta din urma a fost prima sesizata.
    (3) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai in zilele in care Senatul lucreaza in plen si se aduce la cunostinta senatorilor in aceeasi zi. Senatorii isi pot exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit legii.
    Art. 135
    (1) In cazul in care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa adoptata anterior de Camera Deputatilor, aceasta se trimite, pentru o noua dezbatere, Camerei Deputatilor. Daca proiectul de lege sau propunerea legislativa este respinsa de Senat si a doua oara, respingerea este definitiva.
    (2) In cazul in care Camera Deputatilor respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa adoptata anterior de Senat, Senatul procedeaza la o noua dezbatere. O noua respingere de catre Camera Deputatilor este definitiva.
    (3) In cazul in care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa, ca prima Camera sesizata, nu le mai inainteaza Camerei Deputatilor. Respingerea se comunica initiatorului.
    (4) De la prevederile alin. (3) se excepteaza proiectele de lege privind aprobarea ordonantelor adoptate de Guvern.
    (5) Proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse in discutia acestuia in cursul aceleiasi sesiuni.
    Art. 136
    (1) In caz de neconstitutionalitate, constatata potrivit art. 144 lit. a) din Constitutie, Senatul dezbate si hotaraste pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari asupra obiectiei de neconstitutionalitate, in termen de 30 de zile de la inregistrarea comunicarii.
    (2) In urma dezbaterii legea se supune unui singur vot, daca aceasta a fost declarata in intregime neconstitutionala. In celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarate neconstitutionale sau textele propuse de comisie.
    (3) Obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata numai in cazul in care atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au adoptat legea, in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
    (4) In cazul in care in una dintre Camere nu se obtine majoritatea de doua treimi ceruta de art. 145 alin. (1) din Constitutie, prevederile declarate neconstitutionale prin decizie a Curtii Constitutionale se inlatura din lege, iar daca legea in ansamblul sau este declarata neconstitutionala, ea nu se mai trimite la promulgare Presedintelui Romaniei.
    (5) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, pe baza concluziilor retinute din examinarea continutului deciziei Curtii Constitutionale, recomanda Senatului prin raportul ei admiterea sau respingerea obiectiei de neconstitutionalitate. Nu pot fi propuse amendamente la textele considerate neconstitutionale. Comisia poate propune texte corespunzatoare deciziei Curtii Constitutionale.
    Art. 137
    (1) Daca Senatul adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Camera Deputatilor, presedintele Senatului, de acord cu presedintele Camerei Deputatilor, initiaza procedura de mediere. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Senat.
    (2) Aceasta procedura se desfasoara de o comisie de mediere, care lucreaza potrivit normelor cuprinse in art. 56 - 68 si 72 - 75.
    Art. 138
    (1) In procedura de adoptare a legilor medierea divergentelor dintre Senat si Camera Deputatilor se face prin intermediul unei comisii de mediere, potrivit art. 80 - 104.
    (2) Raportul comisiei de mediere se inscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevazuta la art. 80 - 104, sau, dupa caz, pe ordinea de zi a sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevazute in regulamentul sedintelor comune.
    (3) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile propuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate initial de Senat. In toate cazurile raportul comisiei de mediere se aproba potrivit procedurii si cu majoritatea de voturi necesara in vederea adoptarii legii in forma finala.
    Art. 139
    Daca ambele Camere ale Parlamentului isi insusesc textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133.
    Art. 140
    (1) In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau daca una dintre Camere nu aproba, in tot sau in parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna, potrivit regulamentului acestor sedinte.
    (2) Dupa finalizarea dezbaterilor in sedinta comuna se procedeaza conform prevederilor art. 133.
    Art. 141
    (1) In cazul in care Presedintele Romaniei cere, inainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de Senat, cererea va fi inscrisa in termen de cel mult 30 de zile in proiectul ordinii de zi a Senatului.
    (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui Romaniei se face cu respectarea procedurii legislative.
    Art. 142
    Pentru legile adoptate, potrivit Constitutiei, in sedinta comuna a celor doua Camere, noua deliberare se face tot in sedinta comuna, conform Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    Art. 143
    (1) Evidenta si pastrarea originalelor tuturor proiectelor de lege adoptate atat de Senat, cat si de Camera Deputatilor, a legilor promulgate de Presedintele Romaniei, precum si a formelor proiectelor de lege si propunerilor legislative, in redactarea initiala, cu care a fost sesizat Parlamentul se fac de catre Camera Deputatilor.
    (2) Camera Deputatilor face, de asemenea, si numerotarea legilor adoptate de Parlament, in ordinea promulgarii lor, trimitandu-le spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (3) In acelasi mod se va proceda si cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament - hotarari, motiuni, acte cu caracter politic.

    Sectiunea a 8-a
    Procedura privind punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului

    Art. 144
    Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului, potrivit dispozitiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.
    Art. 145
    (1) Dezbaterea are loc pe baza raportului intocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfasurate in conditiile art. 69, fie de o comisie de ancheta.
    (2) Raportul comisiei se inscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi.
    (3) Hotararea se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
    Art. 146
    Daca Senatul hotaraste sa ceara punerea sub urmarire penala a unui membru al Guvernului, presedintele Senatului va adresa ministrului justitiei o cerere pentru inceperea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, va instiinta Presedintele Romaniei pentru eventuala suspendare din functie a acestuia.
    Art. 147
    Dispozitiile art. 105 - 129 se aplica in mod corespunzator.

    CAP. 3
    Motiuni, intrebari, interpelari, informari, petitii

    Sectiunea 1
    Motiuni

    Art. 148
    (1) Motiunea exprima pozitia Senatului intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
    (2) Motiunile pot fi initiate de cel putin o patrime din numarul senatorilor.
    (3) Motiunile trebuie sa fie intocmite corespunzator actelor juridice ale Senatului si sa cuprinda motivarea si dispozitivul. Motiunile se depun la presedinte, in plenul Senatului.
    Art. 149
    (1) Pana la incheierea dezbaterii unei motiuni semnatarii nu mai pot promova o alta motiune in aceeasi problema.
    (2) Dupa primirea motiunilor care nu intra sub incidenta art. 150 alin. (2) presedintele Senatului le comunica de indata Guvernului si le aduce la cunostinta plenului, dupa care dispune afisarea lor la sediul Senatului si distribuirea lor senatorilor.
    Art. 150
    (1) Presedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depasi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite.
    (2) Presedintele Senatului nu va supune dezbaterii motiunile care nu indeplinesc cerintele prevazute la art. 148 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura, prezentand Senatului motivele deciziei sale.
    (3) Motiunile privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta conditie trebuie indeplinita in termen de 3 zile de la depunerea motiunii.
    Art. 151
    (1) Dupa inceperea dezbaterii motiunii senatorii semnatari nu isi pot retrage adeziunea la motiune.
    (2) La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.
    (3) Dezbaterea se incheie prin supunerea la vot a motiunii in plenul Senatului.
    (4) Nici o motiune nu poate fi supusa votului inainte de dezbaterea ei.
    Art. 152
    (1) Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse la art. 105 - 119 si se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
    (2) Motiunile adoptate de Senat se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si sunt obligatorii pentru Guvern si membrii sai, precum si pentru celelalte persoane vizate.

    Sectiunea a 2-a
    Intrebari

    Art. 153
    (1) Fiecare senator poate adresa intrebari orale sau scrise Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autoritatilor administrative autonome.
    (2) Intrebarea consta in solicitarea de a se raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul intelege sa comunice Senatului documentele ori informatiile solicitate de senator sau daca are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.
    (3) In plenul Senatului nu pot fi formulate intrebari care privesc probleme de interes personal sau particular, care urmaresc in exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice ori care privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice.
    (4) Cei intrebati, daca sunt prezenti, au obligatia sa raspunda imediat la fiecare intrebare sau vor declara ca prezinta raspunsul in zilele urmatoare, indicand data. Pentru cei care nu sunt prezenti Senatul va stabili data la care acestia sunt obligati sa raspunda intrebarilor, pe care o va comunica celor in cauza.
    (5) Membrul Guvernului poate amana raspunsul la intrebarea orala pentru saptamana urmatoare numai in cazuri temeinic justificate.
    (6) La prezentarea intrebarii senatorul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau oral in sedinta publica.
    Art. 154
    Daca raspunsul la o intrebare da nastere unei replici, durata afectata pentru aceasta este de cel mult 3 minute. Raspunsul la replica va fi dat in aceleasi conditii in care s-a raspuns la intrebare.
    Art. 155
    (1) Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua intrebari in aceeasi sedinta. Durata afectata intrebarilor si raspunsurilor va fi stabilita de Biroul permanent.
    (2) Intrebarile care n-au putut fi prezentate si raspunsurile care n-au putut fi date in timpul stabilit vor fi reprogramate pentru sedinta urmatoare, mentinandu-se ordinea inscrierilor.
    Art. 156
    Senatul stabileste o zi din saptamana consacrata intrebarilor si raspunsurilor la acestea.

    Sectiunea a 3-a
    Interpelari

    Art. 157
    (1) Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unui membru al acestuia de catre un senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe.
    (2) Interpelarile se fac in scris, aratandu-se obiectul si motivarea acestora, si se depun la secretarul desemnat al Senatului.
    Art. 158
    (1) Interpelarile se inscriu, in ordinea prezentarii, intr-un registru special, se afiseaza la sediul Senatului si se comunica celui interpelat.
    (2) Interpelarile se prezinta in sedinta publica de catre autor.
    (3) Biroul permanent stabileste o zi din saptamana consacrata prezentarii si dezbaterii interpelarilor.
    (4) Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la interpelari in cel mult doua saptamani. Pentru motive temeinice Senatul poate acorda un nou termen.
    Art. 159
    (1) In sedinta consacrata dezbaterii interpelarii se da cuvantul autorului si apoi celui interpelat. Daca raspunsul la interpelare da nastere unei replici, se da cuvantul in aceeasi ordine. Presedintele Senatului poate limita durata luarilor de cuvant.
    (2) Raspunsul la interpelarile adresate Guvernului se prezinta de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Raspunsul la interpelarile adresate membrilor Guvernului se prezinta de ministru sau, dupa caz, de un secretar de stat.
    Art. 160
    Senatul poate adopta o motiune prin care sa isi exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii, cu respectarea conditiilor prevazute in sectiunea 1 din prezentul capitol.

    Sectiunea a 4-a
    Informarea Senatului si a senatorilor

    Art. 161
    (1) Presedintele Senatului poate solicita Guvernului si celorlalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar asupra activitatii acestora, informatiile si documentele necesare.
    (2) Presedintii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevazute la alin. (1) informatiile si documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate.
    (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informatiile si documentele mentionate prin intermediul presedintelui Senatului sau al presedintilor comisiilor.
    (4) Solicitarea informarii este obligatorie in cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat.
    (5) Autoritatile prevazute la alin. (1) sunt obligate sa raspunda in termen de cel mult 10 zile. In situatii exceptionale in care raspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligatia de a declara in scris ca interesul public nu le permite sa raspunda la timp si de a cere un termen suplimentar, care nu poate depasi 30 de zile. In cazul in care autoritatile nu raspund in termenele prevazute senatorul interesat poate cere invitarea lor in plenul Senatului.
    (6) Refuzul nejustificat de a raspunde la solicitarile prevazute in alineatele precedente atrage, dupa caz, raspunderea juridica potrivit legii. Presedintele Senatului poate sesiza autoritatile competente, la solicitarea senatorului interesat.
    Art. 162
    In cazul in care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Senatul despre aceasta, iar Senatul decide in sedinta secreta.
    Art. 163
    Documentele primite se restituie organului respectiv dupa consultare.

    Sectiunea a 5-a
    Petitii

    Art. 164
    Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
    Art. 165
    Petitiile se inscriu in registrul general al Senatului, in ordinea primirii, consemnandu-se numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii.
    Art. 166
    (1) Petitiile inregistrate se repartizeaza spre solutionare de catre unul dintre vicepresedintii Senatului, desemnat de presedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petitiei, ori senatorilor carora le-au fost adresate personal.
    (2) Orice membru al Senatului poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresandu-se in acest scop presedintelui comisiei careia i-a fost repartizata.
    (3) Senatorul caruia ii sunt adresate petitii le va transmite spre solutionare autoritatilor publice competente.
    Art. 167
    (1) Comisia va decide care sunt petitiile a caror rezolvare nu sufera amanare, sesizand de indata autoritatile publice competente, in vederea solutionarii lor. Pentru celelalte petitii comisia va decide, in cel mult 10 zile de la inregistrarea lor, daca le va trimite unei autoritati publice competente ori le va clasa. In cazuri deosebite problema ce face obiectul petitiei se prezinta Senatului.
    (2) Autoritatile publice sesizate au obligatia sa informeze Senatul, in scris, in termen de cel mult 30 de zile, despre solutia adoptata.
    (3) Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata.

    Sectiunea a 6-a
    Declaratii politice

    Art. 168
    (1) In fiecare saptamana Biroul permanent aloca o anumita perioada de timp dintr-o zi de sedinta pentru declaratii politice ale senatorilor.
    (2) Declaratiile politice se fac in nume propriu sau in numele grupului parlamentar.
    (3) In raport cu continutul lor declaratiile politice pot da dreptul la replica senatorilor, grupurilor parlamentare si autoritatilor vizate.

    CAP. 4
    Statutul senatorului

    Sectiunea 1
    Imunitatea parlamentara

    Art. 169
    (1) Senatorii se bucura de imunitate parlamentara.
    (2) Imunitatea parlamentara are ca scop garantarea libertatii de exprimare a senatorului si protejarea acestuia impotriva urmaririlor judiciare represive, abuzive sau sicanatoare.
    (3) Senatorul nu poate fi urmarit pe cale judiciara pentru opinii sau voturi exprimate in cursul indeplinirii mandatului.
    (4) Nici un senator nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala ori contraventionala, pentru fapte straine exercitarii mandatului, fara incuviintarea prealabila a Senatului si numai dupa ascultarea sa.
    (5) Cererea de autorizare a trimiterii in judecata, penala ori contraventionala, precum si cererea de retinere, de arestare sau de perchezitie se adreseaza presedintelui Senatului de ministrul justitiei.
    (6) Presedintele Senatului aduce cererea la cunostinta senatorilor in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari spre examinare, care va stabili daca a fost sau nu a fost facuta in scopul de a-l abate pe senator de la exercitiul functiei sale. Hotararea comisiei se adopta prin votul secret al majoritatii membrilor acesteia.
    (7) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere si aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, in termen de 15 zile de la data depunerii lui.
    (8) Senatul hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor Senatului.
    Art. 170
    In caz de infractiune flagranta senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Senatului asupra retinerii si perchezitiei. In cazul in care Senatul constata ca nu exista temei pentru retinere va dispune de indata revocarea acestei masuri cu votul secret al majoritatii membrilor sai. Dispozitia de revocare a retinerii se executa de indata, prin ministrul justitiei.
    Art. 171
    Cererile de retinere, de arestare, de perchezitie sau autorizarea trimiterii in judecata, penala ori contraventionala, se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

    Sectiunea a 2-a
    Incompatibilitati

    Art. 172
    Calitatea de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. Alte incompatibilitati sunt cele stabilite prin lege organica.
    Art. 173
    Exercitarea unor functii conferite de un stat strain sau de catre o organizatie internationala si salarizate de catre acestea este incompatibila cu mandatul de senator.
    Art. 174
    (1) Senatorii carora Guvernul le incredinteaza o misiune temporara de cel mult 6 luni pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator o singura data.
    (2) Incredintarea unei misiuni pe o perioada mai mare de 6 luni este incompatibila cu calitatea de senator.
    Art. 175
    (1) Senatorul care se afla intr-o incompatibilitate prevazuta la art. 172, 173 si art. 174 alin. (2) sau in legea organica prevazuta la art. 68 alin. (3) din Constitutie va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, in termen de 30 de zile de la data validarii mandatului.
    (2) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (1) senatorul care se afla intr-un caz de incompatibilitate este declarat demisionat din functia de senator de catre Senat, la cererea Biroului permanent al acestuia, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari.
    (3) Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat urmator de pe lista partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat, excluzandu-se persoanele care nu mai fac parte din partidul sau formatiunea politica respectiva. Asupra legalitatii alegerii supleantului Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari va prezenta Senatului un raport.
    Art. 176
    In cursul termenului prevazut la art. 175 alin. (1) senatorul trebuie sa declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua sa o desfasoare in viitor.
    Art. 177
    Schimbarile intervenite in activitatea senatorului, in timpul exercitarii mandatului, se aduc la cunostinta Biroului permanent in cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora, fiind aplicabile si prevederile art. 175.
    Art. 178
    Se interzice utilizarea numelui oricarui senator, insotit de aceasta calitate, in orice actiune publicitara privitoare la o intreprindere financiara, industriala sau comerciala.

    Sectiunea a 3-a
    Exercitarea mandatului de senator

    Art. 179
    (1) Senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Senatului, sub conditia validarii.
    (2) Dupa constituirea legala a Senatului fiecare senator va depune in fata plenului Senatului, intrunit in sedinta solemna, juramantul prevazut la art. 82 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
    Art. 180
    (1) Dupa validare, pe durata exercitarii mandatului senatorilor li se elibereaza legitimatia de membru al Senatului, semnata de presedintele acestuia.
    (2) De asemenea, senatorii vor avea un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata exercitarii mandatului. Modelul insemnului se stabileste de catre Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului.
    (3) Legitimatia si insemnul se pot pastra de senator dupa incetarea mandatului, cu titlu evocativ.
    Art. 181
    Pe durata exercitarii mandatului senatorii beneficiaza de pasaport diplomatic.
    Art. 182
    Calitatea de senator inceteaza la data intrunirii legale a Senatului nou-ales, precum si in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
    Art. 183
    (1) Pentru exercitarea mandatului de senator, in circumscriptiile electorale se organizeaza, pentru fiecare senator, cate un birou senatorial, avand ca personal incadrat un sef de birou senatorial, un sofer si o secretara-dactilografa, personal care face parte din aparatul Senatului.
    (2) Incadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de munca pe durata determinata, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor in cauza.
    (3) Pe perioada in care indeplineste aceasta activitate personalul angajat se considera detasat sau, dupa caz, transferat in interesul serviciului, in conditiile legislatiei muncii.
    (4) Contractul de munca al personalului birourilor senatoriale inceteaza din dispozitia senatorului sau, in cazul in care titularului mandatului ii inceteaza calitatea de senator, la data la care noul titular dispune aceasta.
    Art. 184
    (1) Senatorii primesc drepturile banesti potrivit Legii privind indemnizatiile si celelalte drepturi ale senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Romaniei si beneficiaza de celelalte drepturi potrivit legii si prezentului regulament.
    (2) Senatorii primesc indemnizatia lunara si celelalte drepturi incepand cu data intrarii in exercitiul mandatului si pana la incetarea acestuia.
    Art. 185
    Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari poate propune Biroului permanent diminuarea indemnizatiei lunare si a diurnei de sedinta, in functie de prezenta senatorului la lucrarile Senatului.
    Art. 186
    Pe durata exercitarii mandatului de senator contractul de munca al persoanei in cauza se suspenda, cu exceptia cazurilor in care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului si cu avizul unitatii.

    Sectiunea a 4-a
    Concedii, absente, demisii

    Art. 187
    Nici un senator nu poate lipsi de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face parte decat in cazul in care i s-a aprobat aceasta.
    Art. 188
    (1) Concediile se acorda pentru motive de boala sau interese personale.
    (2) Concediile de boala se acorda pe baza certificatului medical.
    (3) Pentru interese personale se pot acorda in timpul unei sesiuni cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizatiei, iar peste aceasta durata, concedii fara plata, care se pot efectua integral sau in mai multe transe. Concediile pana la 4 zile se aproba de presedintele Senatului, iar cele cu o durata mai mare de 4 zile, de catre Biroul permanent.
    (4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea mentionat, de catre unul dintre secretarii Senatului, numarul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.
    Art. 189
    (1) Senatorul care lipseste de la 8 sedinte consecutive fara a avea concediu sau peste concediul acordat va fi invitat de presedinte sa justifice motivele absentei.
    (2) Daca in termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei senatorul nu se prezinta sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevazute la art. 184.
    Art. 190
    (1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa adresata presedintelui.
    (2) Presedintele Senatului, in sedinta publica, intreaba senatorul daca staruie in cererea de demisie si, daca raspunsul este afirmativ ori daca senatorul nu se prezinta pentru a raspunde, declara locul vacant.

    Sectiunea a 5-a
    Deontologia parlamentara; abateri si sanctiuni

    Art. 191
    Incalcarea dispozitiilor obligatorii privind indatoririle senatorului prevazute in Constitutie si in prezentul regulament, exercitarea abuziva a mandatului de senator, comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar sau a altui demnitar in sedintele de plen, de comisii sau de birou ori in afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator, constituie abatere de la deontologia parlamentara.
    Art. 192
    Abaterile de la deontologia parlamentara se sanctioneaza cu:
    a) avertisment;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvantului;
    d) indepartarea din sala pe durata sedintei;
    e) interzicerea de a participa la lucrarile Senatului pe o perioada de maximum 30 de zile calendaristice.
    Art. 193
    Abaterile si sanctiunile prevazute la art. 191 si la art. 192 lit. a) - d) se constata si se aplica de presedintele de sedinta sau, dupa caz, de presedintele comisiei senatoriale.
    Art. 194
    (1) Presedintele Senatului poate, inainte de a chema la ordine un senator, sa il invite sa isi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar atrage aplicarea masurii.
    (2) Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfacatoare, masura nu se mai aplica.
    Art. 195
    In cazul in care, dupa chemarea la ordine, senatorul continua sa se abata de la regulament, presedintele Senatului ii va putea retrage cuvantul, iar daca persista, il va indeparta din sala.
    Art. 196
    (1) Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele Senatului si pot aplica masurile prevazute la art. 192 lit. a) - d).
    (2) In cazul in care un senator savarseste abateri deosebit de grave presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui Senatului, care il va supune Biroului permanent.
    Art. 197
    (1) Abaterile grave sau repetate, care implica aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 192 lit. e), se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din Camera Deputatilor, a unui senator ori a unui deputat. Sesizarea se adreseaza presedintelui Senatului.
    (2) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari solutioneaza sesizarea inaintata de presedintele Senatului in termen de 30 de zile de la data inregistrarii acesteia la comisie. Solutia comisiei se ia cu votul majoritatii membrilor prezenti.
    (3) Raportul comisiei se inainteaza de indata, impreuna cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului.
    (4) Biroul permanent solutioneaza cauza in termen de 7 zile de la data primirii raportului, impreuna cu dosarul cauzei.
    (5) Impotriva hotararii Biroului permanent al Senatului petitionarul sau senatorul sanctionat poate face contestatie in termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia.
    (6) Contestatia se solutioneaza de catre plenul Senatului in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia, cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (7) Hotararea plenului Senatului este definitiva si executorie.
    Art. 198
    In cazul aplicarii sanctiunii prevazute la art. 192 lit. e) senatorului in cauza i se suspenda toate drepturile banesti si materiale ce i s-ar cuveni pe durata interzicerii participarii la lucrarile Senatului.
    Art. 199
    Sanctiunile prevazute la art. 192 se aplica pentru fiecare abatere si se cumuleaza aritmetic.

    CAP. 5
    Serviciile Senatului

    Art. 200
    (1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului.
    (2) Secretarul general este numit de catre Senat, pe durata mandatului acestuia, la propunerea presedintelui.
    (3) Secretarul general poate fi revocat la propunerea presedintelui Senatului sau a cel putin 20 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulata o singura data in cursul aceleiasi sesiuni.
    (4) Secretarul general este ordonator principal de credite si, in indeplinirea atributiilor sale, emite ordine.
    Art. 201
    (1) Pe baza legii bugetului de stat Senatul aproba bugetul anual, precum si executia acestuia, dupa verificarea de catre chestorii Senatului.
    (2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto si modul de utilizare a acestora, precum si cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, in limita sumelor prevazute in bugetul anual.
    Art. 202
    (1) Structura organizatorica a serviciilor Senatului, precum si numarul maxim de posturi se aproba de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent.
    (2) Statul de functii se aproba de Biroul permanent, la propunerea secretarului general al Senatului.
    Art. 203
    (1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrarile Senatului, ale comisiilor si pentru unele activitati ale serviciilor Senatului se aproba de Biroul permanent.
    (2) Indemnizatia colaboratorilor, in limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborarii si se ordonanteaza de secretarul general al Senatului.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 204
    Constitutionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de Curtea Constitutionala, la cererea presedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel putin 25 de senatori.
    Art. 205
    Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate cu votul majoritatii senatorilor.
    Art. 206
    (1) Prevederile art. 183 referitoare la angajarea unei secretare-dactilografe si a unui sofer, precum si la dotarea birourilor senatoriale cu cate un autoturism se vor aplica cel mai tarziu o data cu adoptarea bugetului Senatului pe anul 1994.
    (2) Pana la punerea in aplicare a dispozitiilor alineatului precedent, pentru exercitarea mandatului de senator in circumscriptiile electorale, prin grija prefecturilor si, dupa caz, a consiliilor locale se va organiza, pentru fiecare senator, un birou senatorial.
    (3) Pentru desfasurarea activitatilor senatoriale prefecturile si, dupa caz, consiliile locale vor pune la dispozitie senatorului un mijloc de transport si o dactilografa.
    (4) Biroul permanent al Senatului va face de indata demersurile necesare la Guvernul Romaniei, in vederea aducerii la indeplinire a prevederilor prezentului articol.