DECIZIE   Nr. 196 din 13 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 416 din 13 iunie 2003

    Costica Bulai         - presedinte
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Ioana Marilena Chiva  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Rodica Neagu in Dosarul nr. 5.180/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autoarea exceptiei, ci reprezinta o masura luata de legiuitor pentru asigurarea unei mai bune administrari a justitiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 17 ianuarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.180/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Rodica Neagu intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului impotriva unei sentinte prin care s-a admis actiunea reclamantei Asociatia de locatari, obligand autoarea exceptiei la plata sumei reprezentand cote de intretinere restante si penalitati de intarziere. In cadrul recursului, autoarea exceptiei a formulat o cerere de recuzare, care i-a fost respinsa prin incheiere.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate impiedica accesul liber la justitie, incalcand astfel art. 21 din Constitutie, intrucat nu se da posibilitatea atacarii incheierii prin care s-a respins recuzarea, in cazul in care cererea de recuzare a fost formulata in recurs. Totodata, sustine ca se incalca si prevederile art. 128 din Constitutie, referitoare la folosirea cailor de atac, deoarece dispozitiile criticate nu asigura exercitarea dublului grad de jurisdictie.
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila apreciaza ca exceptia este neintemeiata, intrucat accesul la justitie al partii este asigurat tocmai prin posibilitatea de a formula cererea de recuzare. In ceea ce priveste folosirea cailor de atac, dispozitiile criticate prevad ca incheierea de respingere a recuzarii poate fi atacata numai o data cu fondul, ceea ce nu contravine art. 128 din Constitutie, care lasa la aprecierea legiuitorului conditiile si limitele in care pot fi exercitate caile de atac.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat solutionarea cererilor de recuzare se face potrivit unor reguli speciale, derogatorii de la prevederile dreptului comun, iar potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 125 si 128, competenta, procedura de judecata si caile de atac sunt reglementate prin lege. Astfel, dispozitiile criticate consacra o regula fireasca, a carei ratiune consta in inlaturarea posibilitatilor de tergiversare a cauzei. Incheierea de respingere a cererii de recuzare este supusa aceleiasi cai de atac ce poate fi exercitata impotriva hotararii de fond, iar daca aceasta din urma nu este susceptibila de a forma obiectul vreunei cai de atac, atunci nici incheierea respectiva nu poate fi atacata, ceea ce constituie o "solutie judicioasa, de traditie, care consacra o procedura operativa [...]". Ca atare, dispozitiile criticate asigura accesul liber la justitie, care, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in mod constant, nu presupune in toate cazurile accesul la toate instantele judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege, invocand in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 129/1995.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile criticate nu ingradesc accesul liber la justitie, ci, dimpotriva, asigura exercitarea acestui drept constitutional, instituind o masura necesara pentru o mai buna administrare a justitiei, evitand tergiversarea cauzelor. Potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) si ale art. 128 din Constitutie, procedura de judecata intra in competenta legiuitorului, asa cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala, de exemplu, prin Decizia nr. 45/1999 si prin Decizia Plenului nr. 1/1994.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 34 din Codul de procedura civila, care au urmatorul continut:
    "Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.
    Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.
    Cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia apreciaza ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate urmatoarele prevederi constitutionale:
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 128: "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in realitate, aceasta priveste numai dispozitiile art. 34 alin. 2 din Codul de procedura civila, care prevad posibilitatea atacarii incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare numai o data cu fondul.
    Nu se poate retine, asa cum fara temei sustine autoarea exceptiei, ca prin textul de lege criticat se incalca prevederile art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie, caci cererea de recuzare nu constituie o actiune de sine statatoare, avand ca obiect realizarea sau recunoasterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedura integrata procesului in curs de judecata, al carei scop este tocmai asigurarea desfasurarii normale a judecatii, iar nu impiedicarea accesului la justitie. Tocmai in considerarea acestui principiu constitutional consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentala, legiuitorul a prevazut posibilitatea atacarii numai o data cu fondul a incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire de incheierile prin care se incuviinteaza sau se respinge abtinerea, ca si aceea prin care se incuviinteaza recuzarea, care nu sunt supuse la nici o cale de atac.
    De asemenea, potrivit prevederilor art. 128 din Legea fundamentala, reglementarea cailor de atac este lasata la latitudinea legiuitorului ordinar, ceea ce ii permite acestuia sa excepteze de la exercitarea lor, atunci cand considera necesar, anumite hotarari judecatoresti, asa cum a procedat prin alin. 1 al art. 34 din Codul de procedura civila.
    Totodata, Curtea constata ca dispozitiile criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecata, care, potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, este atributul exclusiv al legiuitorului. Asa cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate instantele judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege, deoarece competenta si caile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care, in considerarea unor situatii speciale, poate institui reguli speciale.
    Cu privire la dispozitiile art. 34 din Codul de procedura civila, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 244 din 17 septembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 753 din 15 octombrie 2002, respingand exceptia de neconstitutionalitate ridicata. Neexistand elemente noi de natura a reconsidera jurisprudenta Curtii in aceasta materie, considerentele si solutia acestei decizii raman valabile si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Rodica Neagu in Dosarul nr. 5.180/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 13 mai 2003.

                       PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Ioana Marilena Chiva