DECIZIE Nr. 195 din 12 aprilie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin.
(5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 479 din 7 iunie 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie
ridicata de prefectul judetului Iasi in Dosarul nr. 9.569/2004 al Judecatoriei
Iasi.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 29 martie 2005, in prezenta
reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate in incheierea de la acea
data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea
la data de 12 aprilie 2005.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 29 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
9.569/2004, Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, exceptie ridicata de prefectul judetului Iasi.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
legale criticate incalca dispozitiile art. 16 din Constitutie. Se arata ca
neacordarea de terenuri in compensare fostilor proprietari ale caror terenuri
au fost preluate de stat creeaza o discriminare intre acestia din urma si
proprietarii terenurilor preluate de fostele cooperative agricole de productie,
care beneficiaza de o astfel de compensare, in conditiile art. 24 alin. (2) din
Legea fondului funciar. Se mai sustine ca incalcarea principiului
constitutional al egalitatii in drepturi a cetatenilor se realizeaza si prin
discriminarea creata intre fostii proprietari ai terenurilor preluate de stat, ce
nu se restituie acestora deoarece sunt afectate de lucrari de interes public
("detalii de sistematizare"), pe de o parte, si fostii proprietari ai
unor astfel de terenuri preluate de stat, care beneficiaza de restituirea in
natura a acestora, pe de alta parte, intrucat sunt libere de orice constructii
si neafectate de lucrari de investitii.
De asemenea, este invocata si incalcarea dispozitiilor art. 44 alin. (2)
teza intai din Constitutie, care statueaza asupra garantarii si ocrotirii
proprietatii private in mod egal de lege, indiferent de titular, dat fiind ca
fostii proprietari ai terenurilor din intravilan, terenuri ce sunt afectate de
lucrari de investitii, nu beneficiaza de reconstituirea dreptului de
proprietate asupra acestora, in conditiile in care legea nu prevede nici
posibilitatea atribuirii de terenuri in compensare.
Judecatoria Iasi considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. In acest sens se arata ca textul de lege criticat se refera, pe
de o parte, la terenurile afectate de constructii sau detalii de sistematizare,
de interes public local sau national, ce fac parte din proprietatea publica a
statului si nu pot fi retrocedate. Pe de alta parte, textul de lege criticat
are in vedere si terenurile fara constructii, ce nu sunt de uz sau de interes
public si apartin proprietatii private a statului, astfel incat sunt supuse
dispozitiilor de drept comun. Se mai arata ca terenurile la care face referire
art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 au un regim juridic diferit de cel
reglementat de art. 24 alin. (2) din acelasi act normativ, deoarece
"proprietatea cooperatista este distincta de proprietatea de stat".
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 16 din Constitutie, se arata ca,
in sensul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, infrangerea
principiului egalitatii si nediscriminarii intervine atunci cand se aplica un
tratament juridic diferentiat unor situatii egale, fara a exista o motivare
obiectiva si rationala. Or, in speta, situatia fostilor proprietari ai
terenurilor din intravilan, afectate de lucrari de investitii si care, prin
natura lor, sunt de uz sau de interes public, este diferita de cea a fostilor proprietari
ai terenurilor situate in intravilan, care au fost atribuite de catre
cooperativele agricole de productie persoanelor indreptatite, pentru
constructii de locuinte si anexe gospodaresti. De asemenea, se mai arata,
invocandu-se jurisprudenta Curtii Constitutionale, ca, pe de o parte, masurile
reparatorii instituite prin Legea nr. 18/1991 au la baza exercitarea dreptului
pe care legiuitorul il are de a decide asupra modului de reparare a
injustitiilor si abuzurilor din legislatia trecuta si, pe de alta parte, fiind
adoptate in interesul fostilor proprietari, ele reprezinta o aplicare a
dispozitiilor cuprinse in art. 44 din Constitutie.
Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt
constitutionale. Astfel, se arata ca nu poate fi retinuta incalcarea art. 44
din Constitutie, deoarece dispozitiile constitutionale privind garantarea si
ocrotirea proprietatii se aplica numai dupa constituirea sau reconstituirea
dreptului de proprietate. Se invoca in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie,
aceasta nu poate fi retinuta, deoarece prevederile legale criticate se aplica
in mod egal tuturor persoanelor fizice aflate in situatia prevazuta de ipoteza
normei juridice, fara a constitui privilegii sau discriminari pe considerente
arbitrare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2,
3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
Prevederile legale criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 36 alin. (5): "Terenurile fara constructii, neafectate de
lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitatilor,
aflate in administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat
prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966 si a altor acte normative
speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa
caz, la cerere."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale
criticate contravin dispozitiilor art. 16 si ale art. 44 alin. (2) teza intai
din Constitutie, al caror continut este urmatorul:
- Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate,
in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in
tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru
ocuparea acestor functii si demnitati.
(4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii
care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi
alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
- Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata
si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. (...)"
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
Textul de lege criticat prevede restituirea catre fostii proprietari sau
catre mostenitorii acestora, la cerere, a terenurilor fara constructii,
neafectate de lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul
localitatilor.
Autorul exceptiei sustine neconstitutionalitatea acestui text de lege prin
raportare la dispozitiile constitutionale ale art. 16 si ale art. 44 alin. (1)
teza intai, aratand ca legiuitorul a prevazut posibilitatea reconstituirii
dreptului de proprietate numai in cazul in care terenul este liber de
constructii si neafectat de lucrari de investitii, in caz contrar nefiind
prevazuta acordarea de terenuri in compensare sau de despagubiri.
In acest sens autorul exceptiei arata ca prevederile art. 36 alin. (5) din
Legea nr. 18/1991 creeaza o dubla discriminare, pe de o parte, intre
proprietarii terenurilor preluate de stat si proprietarii terenurilor preluate
de fostele cooperative agricole de productie, care beneficiaza de o astfel de
compensare, in conditiile art. 24 alin. (2) din Legea fondului funciar. Pe de
alta parte, in opinia autorului exceptiei, textul este discriminatoriu si prin
lipsa reglementarii acordarii de despagubiri sau atribuirii de terenuri in
compensare, in cazul in care acestea nu pot fi restituite in natura, deoarece
sunt afectate de lucrari de investitii aprobate potrivit legii.
Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca autorul exceptiei invoca
neconstitutionalitatea textului de lege criticat, prin lipsa reglementarii
pentru fostii proprietari ai terenurilor preluate de stat de a beneficia de
terenuri in compensare sau de despagubiri, in cazul in care dreptul lor de
proprietate nu mai poate fi reconstituit pe vechiul amplasament, deoarece este
afectat de constructii sau de lucrari de interes public.
Prin urmare, critica de neconstitutionalitate vizeaza in fapt o omisiune de
reglementare si nu poate fi retinuta. In acest sens jurisprudenta Curtii
Constitutionale este constanta. Prin numeroase decizii, de exemplu Decizia nr.
45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90
din 12 mai 1995, sau Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, Curtea, statuand
asupra limitelor competentei sale, a retinut ca "nu se poate substitui
legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi celor instituite" si
nici "nu-si poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o norma
juridica".
De asemenea, este de observat ca, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992: "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra
constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel incat
prevederile art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 nu pot fi supuse
controlului de constitutionalitate sub aspectul omisiunii de reglementare,
exceptia urmand a fi respinsa ca inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicata de
prefectul judetului Iasi in Dosarul nr. 9.569/2004 al Judecatoriei Iasi.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 12 aprilie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Irina Loredana Lapadat