DECIZIE Nr.
188 din 12 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (3) din Legea nr.
334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor
electorale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 148 din 10 martie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor
electorale, excepţie ridicată de municipiul Arad, prin primar, în Dosarul nr.
10.424/55/2007 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Arată, în acest sens, că
dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 nu încalcă
prevederile art. 44 şi 120 din Constituţie invocate, ci constituie o aplicare a
acestora. Cât priveşte art. 16 din Legea fundamentală, de asemenea invocat,
susţine că acesta nu este incident în materie, deoarece principiul egalităţii
în drepturi are în vedere calitatea de cetăţean şi de persoană fizică a
subiectului de drept.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 septembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 10.424/55/2007, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii
partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
municipiul Arad, prin primar, într-o acţiune civilă având ca obiect obligaţia
de a face.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt
discriminatorii şi maschează o naţionalizare, întrucât obligă unitatea
administrativ-teritorială la asigurarea cu prioritate a unui spaţiu şi mai apoi
la stabilirea unui tarif discreţionar pentru închirierea acelui spaţiu în
favoarea partidelor politice, care, fiind asimilate persoanelor fizice, au
posibilitatea de a achiziţiona imobilul închiriat tot la un preţ scăzut. In
argumentarea excepţiei sunt invocate, totodată, şi prevederile art. 2 alin. (3)
din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2007 privind prevenirea şi sancţionarea
tuturor formelor de discriminare.
Judecătoria Arad - Secţia civilă apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind
finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt
constituţionale, având în vedere că închirierea presupune transferul dreptului
de folosinţă, şi nu al dreptului de dispoziţie asupra imobilului în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor
electorale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, cu următorul
conţinut: „(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
asigură cu prioritate, în termen de cel mult 90 de zile de la solicitare,
spaţii pentru sediile centrale şi locale ale partidelor politice, precum şi
terenurile aferente, la cererea motivată a acestora. [...]
(3) Inchirierea de către
autorităţile locale a spaţiilor destinate sediilor partidelor politice urmează
regimul juridic prevăzut pentru închirierea spaţiilor cu destinaţie de
locuinţă."
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la
principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, art. 44 alin. (1), (2) şi (4)
privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal de lege,
indiferent de titular, precum şi ale art. 120 din Constituţie, care consacră
principiile de bază ale administraţiei publice locale.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.
Dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor
electorale prevăd închirierea, şi nu vânzarea sau altă modalitate de dobândire
a dreptului de proprietate, de către autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale a spaţiilor, precum şi a terenurilor aferente, necesare
pentru organizarea sediilor centrale şi locale ale partidelor politice, la
cererea motivată a acestora. Transferul dreptului de folosinţă asupra
imobilului trebuie să se realizeze cu prioritate, în termen de 90 de zile de la
solicitare. Nefiind vorba, aşadar, de un transfer al dreptului de proprietate, ci doar al unui atribut al acestuia -
folosinţa -, Curtea constată că nu se pot reţine susţinerile autorului
excepţiei, potrivit cărora textele de lege „maschează o naţionalizare", încălcând
prevederile art. 44 alin. (1), (2) şi (4) din Constituţie.
Curtea observă că textele legale criticate sunt incluse
în cap. III - „Finanţarea publică" secţiunea 1 - „Subvenţii de
la bugetul de stat" din Legea nr. 334/2006
privind finanţarea activităţii partidelor politice şi
a campaniilor electorale. Inchirierea unor spaţii de către unităţile
administrativ-teritoriale centrale şi locale partidelor politice, cu prioritate
şi în regimul juridic prevăzut pentru închirierea spaţiilor cu destinaţie de
locuinţă, reprezintă prin urmare una dintre modalităţile prin care se
realizează însuşi scopul Legii nr. 334/2006, acela de finanţare a activităţii
partidelor politice şi a campaniilor electorale. Or, nu se poate susţine, în acest
context, că se realizează o discriminare, în sensul favorizării partidelor
politice prin aplicarea unui „tarif discreţionar prin asimilarea acestora cu
persoanele fizice" şi obţinerea unui tarif pentru închiriere mai scăzut,
din moment ce a fost opţiunea legiuitorului ca, în considerarea rolului lor
prevăzut de art. 8 din Constituţie, de a asigura pluralismul în societatea
românească şi de a contribui la definirea şi la exprimarea voinţei politice a
cetăţenilor, să prevadă prin lege o serie de măsuri prin care statul, inclusiv
prin unităţile sale administrativ-teritoriale, să contribuie la susţinerea
financiară a formaţiunilor politice. Mai mult, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11
decembrie 1995, Curtea Constituţională a statuat că
„art. 16 alin. (1) din Constituţie proclamă şi garantează egalitatea în
drepturi a cetăţenilor, deci a persoanelor fizice, care aparţin statului român,
iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Textul art. 16
alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective faţă de care s-a
promovat un tratament juridic diferenţiat, numai dacă astfel regimul juridic
diferit s-ar răsfrânge asupra cetăţenilor, implicând inegalitatea lor în faţa
legii şi a autorităţilor publice." Or, în cazul de faţă nu se poate reţine
existenţa unei astfel de situaţii.
In sfârşit, Curtea constată că nici critica de
neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 120 din Legea fundamentală
nu este întemeiată. Principiile de bază ale administraţiei publice, respectiv
principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor
publice, nu conferă autorităţilor administrativ-teritoriale puteri depline sau
exercitate în afara cadrului legal. Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, autonomia locală este numai
administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute
de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor
electorale, excepţie ridicată de municipiul Arad, prin primar, în Dosarul nr.
10.424/55/2007 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi