DECIZIE Nr. 152 din 17 aprilie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata
cu modificari prin Legea nr. 82/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 435 din 19 iunie 2003

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "Reconversie si Valorificare Active" - S.A.,
lichidator al Bancii Internationale a Religiilor - Agentia Dragasani, in
Dosarul nr. 241/F/2000 al Tribunalului Olt - Sectia comerciala si de contencios
administrativ.
La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, prin consilier juridic.
Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, aratand ca
dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 contravin
prevederilor art. 21 din Constitutie, intrucat, prin suspendarea procedurii
speciale prevazute de Legea nr. 64/1995 la cererea institutiei publice
implicate, se paralizeaza orice posibilitate a creditorilor de a-si exercita
drepturile procesuale si de a-si recupera creantele de la debitori. Se arata ca
aceste dispozitii contravin si prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea
fundamentala, deoarece obliga judecatorul-sindic de a dispune inchiderea
procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului la cererea institutiei
publice implicate in privatizarea societatii. Si, in sfarsit, se mai arata ca
dispozitiile legale atacate sunt in contradictie si cu prevederile art. 134
alin. (2) lit. a) din Constitutie, deoarece creeaza un regim preferential
institutiilor publice si defavorizeaza celelalte categorii de creditori. In
sustinerea celor de mai sus, depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind nefondata. Se arata ca art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002 permite judecatorului-sindic sa suspende procedura
judiciara a falimentului. Aceasta masura este temporara, fiind luata pana la
privatizarea societatii sau pentru o perioada de cel mult un an, cu
posibilitatea de a fi prelungita cu inca un an numai in cazuri temeinic justificate.
In consecinta, nu sunt incalcate prevederile constitutionale invocate de
autorul exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 iulie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 241/F/2000,
Tribunalul Olt - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Reconversie si Valorificare Active" - S.A., lichidator al
Bancii Internationale a Religiilor - Agentia Dragasani.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
criticate incalca principiul liberului acces la justitie consacrat de art. 21
din Constitutia Romaniei. In opinia autorului exceptiei liberul acces la
justitie inseamna "posibilitatea juridica a persoanei de a avea acces atat
la structurile justitiei, cat si la mijloacele procedurale de infaptuire a
acesteia". Aceasta deoarece - in opinia autorului exceptiei -
"deschiderea procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 suspenda toate
celelalte actiuni judiciare sau extrajudiciare indreptate impotriva debitorului
sau a averii sale, urmand ca recuperarea creantelor sa se faca exclusiv in
cadrul acestei proceduri"; potrivit art. III alin. (1) din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002, creditorii sunt pusi - in aceeasi argumentare -
"in fata imposibilitatii obiective de a-si mai putea realiza creantele,
impotriva debitorilor, intrucat, potrivit alin. (4) al art. III, in urma
privatizarii societatii judecatorul-sindic va dispune, la cererea institutiei
publice implicate, inchiderea procedurii in temeiul contractului de vanzare a
actiunilor, iar inchiderea procedurii are ca efect descarcarea debitorului de
obligatiile pe care acesta le avea inainte de deschiderea ei". S-ar
incalca, in opinia autorului exceptiei, art. 21, 49 si art. 134 alin. 2 lit. a)
si b) din Constitutie.
Instanta de judecata considera ca din modul de redactare a art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu s-ar putea retine incalcarea art. 21 din
Constitutie, intrucat nimic nu il impiedica pe autorul exceptiei - ca de altfel
si pe ceilalti creditori - sa se adreseze cu cereri in justitie pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si intereselor lor legitime, in cazul de fata cu o
noua cerere intemeiata pe Legea nr. 64/1995. Se arata ca nici celelalte texte
constitutionale invocate nu sunt incalcate.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Se considera ca, potrivit alin. (4) al art. III din ordonanta, inchiderea
procedurii se va pronunta conditionat de prevederile contractului de
privatizare, care va trebui sa cuprinda clauze privind modul de satisfacere a
creditorilor societatii comerciale privatizate, mai ales a creditorilor
privati, deoarece societatea in cauza poate fi scutita de la plata obligatiilor
bugetare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, ulterior
sesizarii, Ordonanta Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Aceste
modificari privesc si alin. (1) al art. III din aceasta ordonanta.
In practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala a statuat in mod
constant ca, atunci cand dupa ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
dispozitia legala a fost modificata, exceptia poate sa fie examinata, daca
textul legal, in noua sa redactare, conserva substanta reglementarii initiale.
De aceea, avand in vedere ca aceasta cerinta este indeplinita, Curtea urmeaza
sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
III din Ordonanta Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din
2 februarie 2002, in forma modificata prin Legea nr. 82/2003, dispozitii care
au urmatorul continut:
"(1) Exercitiul actiunilor sau, dupa caz, efectuarea procedurilor
prevazute de Legea nr. 64/1995 se suspenda, la cererea institutiei publice
implicate, fata de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale detine majoritatea din capitalul social, care
inregistreaza obligatii bugetare de peste jumatate din totalul datoriilor
inscrise in evidenta contabila, aflate in proces de privatizare, cuprinse in
programe speciale care sa conduca la cresterea atractivitatii acestora pentru privatizare
ori pentru care s-au inregistrat scrisori de intentie pentru achizitionarea
pachetului de actiuni.
(2) Suspendarea va fi pronuntata de instanta competenta pentru o perioada
de un an, care va putea fi prelungita, in cazuri temeinic justificate, cu
maximum un an.
(3) In termen de 15 zile de la pronuntarea hotararii de suspendare,
administratorul sau, dupa caz, lichidatorul va fi obligat sa prezinte
institutiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operatiunilor
efectuate in cursul procedurii de lichidare judiciara.
(4) In urma privatizarii societatii prin vanzarea pachetului majoritar de
actiuni, judecatorul-sindic va pronunta, la cererea institutiei publice
implicate, o incheiere prin care va dispune inchiderea procedurii in temeiul
prevederilor contractului de vanzare a actiunilor."
Critica de neconstitutionalitate a textelor de lege mentionate se bazeaza,
in esenta, pe sustinerea potrivit careia instituirea acestui motiv de
suspendare a procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 incalca dreptul de
acces liber la justitie, consacrat de art. 21 al Constitutiei, dispozitiile
art. 49 alin. (2) privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertati, precum si dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. a) si b), potrivit
caruia statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei
loiale si protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara
si valutara, din Constitutie.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra
constitutionalitatii dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr.
38/2002, raportate la textele din Constitutie invocate de autorul exceptiei,
s-a pronuntat prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 211 din 10
iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 782 din
28 octombrie 2002, si Decizia nr. 115 din 18 martie 2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 225 din 3 aprilie 2003.
In considerentele acestor decizii, Curtea a retinut ca suspendarea
exercitarii actiunilor sau, dupa caz, a procedurilor prevazute de Legea nr.
64/1995 nu incalca principiul liberului acces la justitie dat fiind ca, prin
insasi natura ei, aceasta masura constituie un act judiciar de decizie, adoptat
de instanta competenta, pe o perioada limitata, potrivit art. III alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, dupa constatarea de catre judecator a
indeplinirii conditiilor prevazute in alin. (1) al aceluiasi articol.
In acelasi sens, Curtea a retinut ca procedura, suspendata pe cale
judiciara, urmeaza sa se inchida tot pe cale judiciara, fie in conditiile
prevazute de art. 117 si urmatoarele din Legea nr. 64/1995, daca nu s-a
realizat privatizarea, fie in conditiile prevazute de art. III alin. (4) din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002, in urma privatizarii prin vanzarea pachetului majoritar
de actiuni.
De asemenea, Curtea a retinut ca titularii drepturilor de creanta care au
solicitat deschiderea procedurii fata de societatea comerciala ajunsa in incapacitate
de plata au posibilitatea ca, la inchiderea procedurii speciale prevazute de
art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, sa isi recupereze creantele pe
baza prevederilor contractului de privatizare sau, in conditiile dreptului
comun, de la succesorii societatii privatizate.
Asadar, atat masura suspendarii, cat si inchiderea procedurii prevazute de
lege au loc intr-un cadru judiciar, in fata instantei competente, neputandu-se
retine, in consecinta, ca prin textul de lege care formeaza obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate s-ar restrange exercitiul dreptului sau insusi dreptul
de liber acces la justitie.
Pentru aceleasi considerente, Curtea Constitutionala a statuat ca
dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu sunt contrare
prevederilor art. 49 din Constitutie, intrucat textul criticat este un text de
procedura - deci fara efect cu privire la dreptul substantial al creditorilor
-, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, reglementarea procedurilor
judiciare este de competenta legiuitorului.
Si, in sfarsit, prin aceeasi decizie a statuat ca aceste dispozitii nu
contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie,
deoarece masura suspendarii raspunde tocmai exigentei formulate de Legea fundamentala,
fiind menita sa salveze societatile comerciale in dificultate si capitalurile
acestora, pentru a-si putea indeplini in continuare functiile economice pentru
care au fost create - deci pentru a asigura libertatea comertului -, precum si
toate obligatiile ce decurg din aceste functii, inclusiv aceea de a-si achita
obligatiile fata de creditori.
Atat considerentele, cat si solutia din aceste decizii isi pastreaza
valabilitatea si in prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura a
determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata
cu modificari prin Legea nr. 82/2003, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Reconversie si Valorificare Active" - S.A., lichidator al
Bancii Internationale a Religiilor - Agentia Dragasani, in Dosarul nr.
241/F/2000 al Tribunalului Olt - Sectia comerciala si de contencios
administrativ.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 aprilie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu