DECIZIE Nr.
1474 din 10 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedura civila si
art. 54-55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 799 din 24 noiembrie 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă şi
art. 54- 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Quelle Prima" - S.R.L. în dosarele nr.
1.043/303/2009, nr. 93/303/2009 şi nr. 10.201/303/2008 ale Judecătoriei
Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor
de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.900D/2009, nr. 3.212D/2009
şi nr. 3.214D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 3.212D/2009 si nr. 3.214D/2009 la Dosarul
nr. 2.900D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 3 si 8 aprilie 2009, pronunţate în
dosarele nr. 1.043/303/2009, nr.'93/303/2009 şi nr. 10.201/303/2008, Judecătoria
Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de
procedură civilă şi art. 54-55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Quelle Prima" - S.R.L. în cauze civile având ca obiect contestaţii la
executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în
drepturi şi celor ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, „întrucât dau
posibilitatea debitorului unui raport cambial de a folosi două căi de atac
împotriva executării silite pornite în baza unui cec învestit cu formulă
executorie, şi anume atât contestaţia la executare formulată în baza art. 399
din Codul de procedură civilă, cât şi opoziţia la executare ce se poate formula
în temeiul art. 54 şi art. 55 din Legea nr. 59/1934." In acest sens, autorul
excepţiei arată că „din moment ce executarea silită se efectuează, potrivit
art. 372 din Codul de procedură civilă, numai în temeiul unei hotărâri
judecătoreşti ori al unui alt înscris care potrivit legii constituie titlu
executor, cum este şi cazul cecului învestit cu formula executorie, este
suficient ca debitorul raportului cambial să apeleze numai la contestaţia la
executare, care, oricum, instituie anumite exigenţe de ordin formal şi
procedural, derogatorii de la dreptul comun".
Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin normelor
constituţionale invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază
excepţia ca fiind neîntemeiată. Faptul că într-o anumită materie există o normă
juridică specială, derogatorie de la dreptul comun nu înseamnă că această normă
nu este constituţională, deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de
lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale şi
nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, textele de lege
criticate reprezentând o concretizare a normelor constituţionale care consacră
dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen
rezonabil, instituind judecarea opoziţiei de urgenţă şi cu precădere, înaintea
oricărei alte pricini.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 399 din Codul de procedură civilă şi art. 54-55
din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100
din 1 mai 1934, dispoziţii care au următorul cuprins:
- Art. 399 din Codul de procedură civilă: „Impotriva
executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face
contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea,
dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face
contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul,
întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care
organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească
un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.
Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea
silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea
anulării actului nelegal.
De asemenea, după ce a început executarea silită,
cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi
anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie, dată
fără îndeplinirea condiţiilor legale.
In cazul în care executarea silită se face în temeiul
unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot
invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului
executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.";
- Art. 54 din Legea nr. 59/1934: „In termen de 5
zile de la primirea somaţiei, debitorul poate face opoziţie la executare.
Opoziţia se va introduce la judecătoria care a
învestit cecul cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit
Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu
precădere, înaintea oricărei pricini.
Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz
când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu
recunoaşte procura.
In caz de suspendare a executării creditorul va
putea obţine măsuri de asigurare.";
- Art. 55 din Legea nr. 59/1934: „In procesele
pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de
executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât exceptiunile de nulitate
a titlului prevăzut de art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 23.
Exceptiunile personale vor trebui să fie de grabnică
soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.
Exceptiunile trebuie invocate la primul termen de
înfăţişare.
Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul
termen de la prima instanţă, când procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune
concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă."
Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt
cele ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind
accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că procedura instituită prin art. 54 şi 55 din Legea nr. 59/1934 este o
procedură specială în materia executării creanţelor, prin intermediul căreia se
urmăreşte recuperarea într-un timp cât mai scurt a acestor creanţe.
Această procedură este derogatorie de la dreptul comun,
care este reprezentat în această materie de dispoziţiile art. 399 din Codul de
procedură civilă.
Astfel, specificul domeniului supus reglementării, şi
anume al regimului juridic al cecului ca instrument de plată, a impus adoptarea
unor soluţii diferite faţă de cele din dreptul comun, legiuitorul având,
conform atribuţiilor stabilite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, dreptul
exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată, cu condiţia
respectării celorlalte dispoziţii din Constituţie.
Pe de altă parte, analizând criticile de
neconstituţionalitate, Curtea observă că, de fapt, autorul excepţiei deduce
neconstituţionalitatea dispoziţiilor de lege din compararea acestora cu
dispoziţiile din Codul de procedură civilă în materia contestaţiei la
executare.
In jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat
că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere
conformitatea acestui text cu prevederile constituţionale, iar nu compararea
dispoziţiilor mai multor legi între ele.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă şi art. 54-55 din Legea
nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Quelle
Prima" - S.R.L. în dosarele nr. 1.043/303/2009, nr. 93/303/2009 şi nr.
10.201/303/2008 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie
2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman