DECIZIE Nr.
1322 din 4 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 884 din 29 decembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin
Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia Miu -
prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de
procedură civilă şi ale art. I pct. 33 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi
completarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Dănuţ Bărăitaru
şi Elena Bărăitaru în Dosarul nr. 7.035/280/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia
civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 29 aprilie 2008, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 2
din Codul de procedură civilă şi ale art. I pct. 33 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de
procedură civilă, excepţie ridicată de Dănuţ
Bărăitaru şi Elena Bărăitaru în Dosarul nr. 7.035/280/2005 ai acelei instanţe
având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei sentinţe prin care a
fost anulat un proces-verbal de vânzare la licitaţie, precum şi actele de
executare ulterioare acestuia.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 şi ale art. 53, întrucât
condiţionează suspendarea cauzei civile de existenţa unei soluţii de începere a
urmăririi penale pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare
asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa. Totodată, se apreciază că
dispoziţiile în cauză ar trebui să îşi găsească aplicabilitatea atunci când la
parchet există înregistrat un
dosar penal chiar dacă nu a fost dată nicio soluţie în cadrul acestuia.
Tribunalul Argeş - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată, întrucât textul legal criticat nu este unul imperativ, ci
lasă la aprecierea instanţei oportunitatea suspendării cauzei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul
de procedură civilă şi ale art. I pct. 33 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de
procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. In realitate,
din critica autorului excepţiei, se observă că obiectul excepţiei îl formează
dispoziţiile art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, astfel cum
au fost modificate prin textul art. I pct. 33 din Legea
nr. 219/2005.
Textul legal criticat are următorul cuprins:
„Instanţa poate suspenda judecata: [...]
2. când s-a început urmărirea penală pentru o
infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să
se dea".
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art.
53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Art. 244 alin. 1 pct. 2 din
Codul de procedură civilă reglementează unul dintre cazurile de suspendare
facultativă a judecăţii, care se întemeiază pe declanşarea urmăririi penale
pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce
urmează să se pronunţe. Rezultă că o condiţie esenţială pentru a se face
aplicarea art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură penală este să se fi
declanşat în prealabil urmărirea penală. Curtea reţine că legiuitorul a ales să
lege posibilitatea suspendării cauzei de o atare soluţie procesual penală spre
a se evita posibilitatea aplicării de către instanţă a textului în cauză atunci
când se invocă doar existenţa unor plângeri penale sau a unor simple suspiciuni
sau bănuieli. Este un criteriu mult mai clar şi obiectiv decât existenţa unor
indicii de săvârşire a unei infracţiuni, astfel cum prevedea textul criticat
anterior modificării sale prin Legea nr. 219/2005. In consecinţă, Curtea
constată că sfera de apreciere a judecătorului este circumscrisă numai la
situaţiile în care există o soluţie de începere a urmăririi penale - criteriu
clar şi obiectiv.
Obiter dictum, Curtea,
prin Deciziile nr. 29 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 170
din 26 februarie 2004, şi nr. 280 din 28 martie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 5 mai 2006, a stabilit, cu valoare de principiu, că
suspendarea cauzei, în ipotezele prevăzute de art. 244 din Codul de procedură
civilă, nu încalcă art. 21 din Constituţie şi că este de natură să preîntâmpine
situaţiile în care instanţele judecătoreşti ar pronunţa hotărâri
contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilităţii raporturilor juridice
existente între părţi. Pe de altă parte, având posibilitatea de a aprecia
oportunitatea suspendării cursului judecăţii, instanţa este chemată să
cenzureze toate acele cazuri care ar putea constitui pretext pentru
tergiversarea judecăţii. Prin urmare, lăsarea măsurii suspendării la aprecierea
judecătorului, atunci când dezlegarea pricinii depinde de existenţa unui drept
care face obiectul unui alt proces aflat în curs, este menită să-i permită
acestuia să-şi exercite rolul activ, sancţionând eventualele tentative de
exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, incontestabil mai eficient decât
în situaţia în care suspendarea ar avea caracter imperativ.
Totodată, Curtea observă că, în cazul în care ulterior
pronunţării hotărârii ce soluţionează pe fond pricina, se descoperă o
infracţiune privitoare la pricină, este deschisă calea revizuirii hotărârii
(art. 322 din Codul de procedură civilă).
In final, Curtea reţine că, din moment ce exigenţele
procedurale impuse de textul legal criticat nu prejudiciază în niciun fel
accesul liber la justiţie al persoanei, art. 53 din Constituţie nu este
incident în soluţionarea criticii de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Dănuţ Bărăitaru şi Elena Bărăitaru în Dosarul nr. 7.035/280/2005 al
Tribunalului Argeş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 decembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu