DECIZIE Nr. 131 din 3 martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 267^1 din
Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160^a, 160^b si 189 din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 304 din 12 aprilie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 267^1 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160^a,
160^b si 189 din Codul de procedura penala, ridicata de Ion Efta in Dosarul nr.
7.601/2004 al Tribunalului Hunedoara - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata in ceea ce priveste art. 267^1 din
Codul penal si art. 189 din Codul de procedura penala, iar cu privire la
dispozitiile art. 160^a si 160^b din Codul de procedura penala, pune concluzii
de respingere a exceptiei ca inadmisibila, aratand ca acestea nu au legatura cu
cauza dedusa judecatii.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
7.601/2004, Tribunalul Hunedoara - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 267^1
din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160^a, 160^b si 189 din Codul
de procedura penala, ridicata de Ion Efta in dosarul mentionat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 267^1
din Codul penal incalca art. 53 din Constitutie, intrucat "limitele extrem
de mari ale pedepselor prevazute [...] vor impune o privare de libertate care
nu este proportionala cu situatia care a generat-o". In opinia autorului
exceptiei, aceleasi prevederi sunt in contradictie si cu art. 4 alin. (2) si
art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala, intrucat "cetatenii care fac
infractiuni cu un grad de pericol abstract mai ridicat ca si altii nu pot fi
tratati in mod identic cu acestia si limitele speciale ale infractiunilor nu
pot fi identice".
Referitor la dispozitiile art. 160^a si 160^b din Codul de procedura
penala, se apreciaza ca acestea sunt contrare dreptului la un proces echitabil
si dispozitiilor constitutionale privind restrangerea exercitiului unor
drepturi si libertati "in masura in care acelasi judecator care judeca
cauza pe fond va dispune si masura arestarii si va verifica legalitatea
acesteia la un interval de 60 de zile". Se arata in acest sens ca "acelasi
judecator va dispune mentinerea masurii si in cursul judecatii si va da si o
solutie influentata de luarea acestei masuri care aproape sigur va fi de
condamnare, lucru reliefat si in practica".
Cat priveste art. 189 din Codul de procedura penala, se sustine ca incalca
dreptul la un proces echitabil, intrucat poate conduce la situatia ca instanta
sa nu incuviinteze probele, atunci cand partile nu sunt de acord sa suporte
sumele de bani pentru administrarea acestora, astfel incat cei fara mijloace
materiale nu pot avea un proces echitabil. Tribunalul Hunedoara - Sectia penala
considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In sustinerea
opiniei exprimate cu privire la art. 267^1 din Codul penal, se arata ca
limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor pentru infractiunea de tortura nu
pot face obiectul unei cenzuri din partea Curtii Constitutionale, iar in ceea
ce priveste dispozitiile art. 160^a si 160^b din Codul de procedura penala, ca
acestea "nu au legatura cu cauza, avand in vedere ca inculpatul a fost
trimis in stare de libertate si este judecat in stare de libertate". In
sfarsit, art. 189 din Codul de procedura penala este apreciat ca fiind
constitutional, intrucat trebuie coroborat cu prevederile art. 2, 3 si 4 din Codul
de procedura penala, "in sensul ca instanta de judecata este obligata sa
aiba rol activ in desfasurarea procesului penal, iar actele necesare
desfasurarii procesului penal se indeplinesc si din oficiu, deoarece instanta
trebuie sa asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile
cauzei".
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca art. 267^1 din Codul penal nu incalca prevederile
art. 53 din Constitutie, sanctionarea mai aspra a infractiunii de tortura
atunci cand a avut ca urmare moartea victimei, fata de forma simpla a
infractiunii, fiind doar o consecinta a pericolului social ridicat al faptei
care are ca rezultat moartea victimei. Aceleasi dispozitii legale criticate
sunt considerate a fi in concordanta cu art. 16 din Legea fundamentala,
intrucat nu creeaza nici privilegii, nici discriminari in raport de criteriile
egalitatii in drepturi, enumerate de art. 4 din Constitutie.
Totodata, se apreciaza ca art. 160^a si 160^b din Codul de procedura penala
nu contravin prevederilor cuprinse in Legea fundamentala, iar cu privire la
art. 189 din Codul de procedura penala se arata ca optiunea instantei, in
sensul platii de catre parti a cheltuielilor judiciare, nu este in contradictie
cu prevederile constitutionale ce consacra dreptul la un proces echitabil.
In concluzie, Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata.
Avocatul Poporului apreciaza ca sesizarea Curtii Constitutionale este
nelegala, intrucat din incheierea de sesizare lipseste opinia instantei de
judecata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si
29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
267^1 din Codul penal, precum si dispozitiile art. 160^a, 160^b si 189 din
Codul de procedura penala.
Prevederile din Codul penal criticate ca neconstitutionale au urmatorul
continut:
- Art. 267^1: "Fapta prin care se provoaca unei persoane, cu intentie,
o durere sau suferinte puternice, fizice ori psihice, indeosebi cu scopul de a
obtine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii sau
marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana
l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni
asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane, sau
pentru oricare alt motiv bazat pe o forma de discriminare oricare ar fi ea,
atunci cand o asemenea durere sau astfel de suferinte sunt aplicate de catre un
agent al autoritatii publice sau de orice alta persoana care actioneaza cu
titlu oficial sau la instigarea ori cu consimtamantul expres sau tacit al unor
asemenea persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Daca fapta prevazuta la alin. 1 a avut vreuna din urmarile aratate in art.
181 sau 182, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
Tortura care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu detentiune
pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani.
Tentativa se pedepseste.
Nici o imprejurare exceptionala, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de
stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de instabilitate politica
interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fi invocata pentru a
justifica tortura; de asemenea, nu poate fi invocat nici ordinul superiorului
sau al unei autoritati publice.
Faptele prevazute in alin. 1 nu constituie infractiunea de tortura daca
durerea sau suferintele rezulta exclusiv din sanctiuni legale si sunt inerente
acestor sanctiuni sau ocazionate de ele."
Textele din Codul de procedura penala criticate ca neconstitutionale au
urmatorul continut:
- Art. 160^a: "Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in
cursul judecatii, prin incheiere motivata, daca sunt intrunite conditiile
prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute de art. 148.
Incheierea poate fi atacata separat cu recurs. Termenul de recurs este de
24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare,
pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de
ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Recursul declarat impotriva incheierii
prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.
Dispozitiile art. 151 se aplica si in cazul arestarii inculpatului in
cursul judecatii.
Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat in aceeasi cauza, in
cursul urmaririi penale sau al judecatii, se poate dispune din nou aceasta masura,
daca au intervenit elemente noi care fac necesara privarea sa de
libertate.";
- Art. 160^b: "In cursul judecatii, instanta verifica periodic, dar nu
mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive.
Daca instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea
preventiva au incetat sau ca nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea
de libertate, dispune, prin incheiere, revocarea arestarii preventive si
punerea de indata in libertate a inculpatului.
Cand instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in
continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica
privarea de libertate, instanta dispune, prin incheiere motivata, mentinerea
arestarii preventive.
Incheierea poate fi atacata cu recurs, prevederile art. 160^a alin. 2
aplicandu-se in mod corespunzator.";
- Art. 189: "Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de
procedura, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de proba,
retribuirea aparatorilor, precum si orice alte cheltuieli ocazionate de
desfasurarea procesului penal se acopera din sumele avansate de stat sau
platite de parti.
Cheltuielile judiciare prevazute in alin. 1, avansate de stat, sunt
cuprinse distinct, dupa caz, in bugetul de venituri si cheltuieli al
Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului de Interne."
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate sunt invocate urmatoarele
prevederi din Legea fundamentala:
- Art. 4 alin. (2): "Romania este patria comuna si indivizibila a
tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine
etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de
avere sau de origine sociala.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
- Art. 53 alin. (1): "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati
poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru:
apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
I. In opinia autorului exceptiei, art. 267^1 din Codul penal este in
contradictie cu dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), privind
egalitatea cetatenilor in fata legii, precum si cu cele ale art. 53 alin. (1),
referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
Aceste critici nu pot fi retinute, intrucat stabilirea limitelor de
pedeapsa pentru infractiunea de tortura, care da expresie vointei legiuitorului
in aplicarea unor masuri de politica penala, nu este de natura sa incalce
prevederile constitutionale privitoare la restrangerea exercitiului unor
drepturi sau libertati. Sanctionarea mai aspra a acestei infractiuni este
justificata, fiind determinata de gradul sau ridicat de pericol social. Cata
vreme textul de lege criticat se aplica in mod egal tuturor celor vinovati de
savarsirea infractiunii de tortura, fara nici un privilegiu sau discriminare in
raport de criteriile egalitatii in drepturi prevazute de art. 4 alin. (2) din
Constitutie, nu poate fi retinuta nici pretinsa incalcare, prin dispozitiile art.
267^1 din Codul penal, a principiului egalitatii in fata legii.
II. In ceea ce priveste art. 160^a si 160^b din Codul de procedura penala,
care reglementeaza arestarea inculpatului in cursul judecatii, respectiv
verificarile privind arestarea inculpatului in cursul judecatii, Curtea
constata ca acestea nu au legatura cu solutionarea cauzei, intrucat autorul
exceptiei, Ion Efta, a fost trimis in judecata in stare de libertate si este
judecat in stare de libertate. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 160^a si 160^b din Codul de procedura penala urmeaza sa fie
respinsa ca inadmisibila, in temeiul art. 29 alin. (1) si alin. (6) teza intai
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, potrivit carora: "(1) Curtea Constitutionala decide
asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj
comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei
dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu
solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul
acestuia. [...]
[...] (6) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor
alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea
de sesizare a Curtii Constitutionale [...]".
III. Nu poate fi primita nici critica de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 189 din Codul de procedura penala, constand in incalcarea
dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3). Astfel, plata
cheltuielilor judiciare in conditiile prevazute de Codul de procedura penala nu
incalca dreptul la un proces echitabil, deoarece, de regula, sumele necesare
sunt avansate de stat, iar in cazurile in care se solicita ca plata sa o faca
partile chiar in cursul procesului, de exemplu in cazul unor expertize
solicitate de partile civile ori de partile responsabile civilmente, refuzul
platii nu impiedica desfasurarea procesului si nu inlatura obligarea organului
judiciar de a solutiona cauza in mod corect, echitabil, cu respectarea tuturor
garantiilor procesuale stabilite de lege.
De altfel, cu privire la dispozitiile art. 189 din Codul de procedura
penala, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa, prin
Decizia nr. 295 din 8 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 571 din 8 august 2003, retinand ca acestea sunt constitutionale.
Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea
jurisprudentei Curtii, atat solutia, cat si considerentele deciziei mai sus
mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 267^1
din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedura
penala, ridicata de Ion Efta in Dosarul nr. 7.601/2004 al Tribunalului
Hunedoara - Sectia penala.
2. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 160^a si 160^b din Codul de procedura penala, ridicata de
acelasi autor in aceeasi cauza.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Marieta Safta