DECIZIE   Nr. 129 din 16 aprilie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 399 din 11 iunie 2002

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Cristina Nicoara         - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie ridicata de Cosmin Pretorian in Dosarul nr. 1.100/2001 al Judecatoriei Craiova.
    La apelul nominal se prezinta, personal si asistat de avocat, autorul exceptiei, precum si partea Societatea Comerciala "Oramed Press" - S.R.L., prin consilier juridic, lipsind partea Alin Goga, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate, prin avocat, solicita admiterea exceptiei si constatarea neconstitutionalitatii art. 206 din Codul de procedura penala. De asemenea, partea Societatea Comerciala "Oramed Press" - S.R.L., prin consilier juridic, sustine admiterea exceptiei. In motivarea acesteia sunt invocate dispozitiile art. 20 din Constitutie, raportate la cele ale art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si la cele ale art. 19 pct. 1 si 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, care fac parte din dreptul nostru intern, asa cum prevad dispozitiile art. 11 alin. (2) din Constitutie. Autorul exceptiei invoca unele hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului privitoare la infractiunea de calomnie prin presa, din care rezulta, pe de o parte, ca sanctionarea cu inchisoare a calomniei prin presa este disproportionata, iar pe de alta parte, ca judecatile de valoare ale ziaristilor nu constituie nici insulta, nici calomnie. Se mai sustine ca, intrucat institutia delictului se regaseste reglementata doar in Codul civil, in cadrul art. 998 si 999, delictele savarsite in presa sunt artificial calificate ca fiind infractiuni si nu ar trebui combatute pe cale penala. In special in cazul calomniei prin presa dispozitiile legale criticate sunt considerate ca ingradesc libertatea de exprimare a ziaristilor, care sunt trasi la raspundere penala chiar atunci cand acestia emit judecati de valoare cu privire la o persoana.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu contravine Constitutiei si tratatelor internationale invocate. Se arata ca nu se poate sustine neconstitutionalitatea art. 206 din Codul penal fara a fi avute in vedere dispozitiile art. 29 alin. (2) din Constitutie privind manifestarea libertatii constiintei in spirit de toleranta si de respect reciproc, cele ale art. 30 alin. (6) din Constitutie privind dreptul persoanei la propria imagine, precum si cele ale art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 noiembrie 2001 Judecatoria Craiova a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie ridicata de Cosmin Pretorian in Dosarul nr. 1.100/2001 al acelei instante.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine ca dispozitiile art. 206 din Codul penal contravin prevederilor art. 11 alin. (2) si art. 20 din Constitutie, raportate la cele ale art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si la cele ale art. 19 pct. 1 si 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Autorul exceptiei solicita Curtii Constitutionale ca, avand in vedere si prevederile art. 30 din Constitutie, sa constate ca dispozitiile art. 206 din Codul penal sunt neconstitutionale, "cel putin partial sub aspectul incriminarii judecatilor de valoare ale ziaristilor".
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, Judecatoria Craiova apreciaza ca aceasta este neintemeiata si ca apararea libertatii de exprimare, precum si a dreptului la informare impune, in anumite situatii, sanctionarea penala a afirmatiilor sau a imputarilor, chiar daca acestea se refera la fapte adevarate, dar care nu au fost facute pentru apararea unui interes legitim. Exercitarea libertatii de exprimare nu trebuie sa aduca atingere drepturilor si libertatilor altora.
    In baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile art. 206 din Codul penal sunt constitutionale si propune respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. Prin incriminarea si sanctionarea faptelor de calomnie, inclusiv a celor savarsite prin presa, se apara demnitatea persoanei, enumerata de Constitutie printre valorile supreme si garantata ca atare in art. 1 alin. (3). Libertatea de exprimare, garantata de prevederile Constitutiei si ale pactelor si conventiilor internationale privitoare la drepturile si libertatile fundamentale ale omului, nu poate fi exercitata decat cu conditia de a nu aduce atingere drepturilor si libertatilor altora, asa cum se prevede in toate actele normative care o garanteaza. Este ilustrativ, in acest sens, art. 30 din Constitutie, referitor la libertatea de exprimare, care la alin. (6) prevede ca libertatea de exprimare nu poate fi exercitata decat cu conditia de a nu prejudicia demnitatea, viata particulara a persoanei si dreptul la propria imagine.
    Guvernul arata, de asemenea, ca libertatea de exprimare nu trebuie sa prejudicieze drepturile si libertatile altor persoane, inclusiv demnitatea acestora, iar aceasta limitare este consacrata in Constitutie si in actele internationale privitoare la drepturile omului. Cu privire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, invocata de autorul exceptiei, Guvernul subliniaza ca in cauza "Constantinescu impotriva Romaniei", 2000, s-a decis ca limitarea libertatii de exprimare fiind prevazuta de lege si fiind necesara intr-o societate democratica, nu poate fi retinuta incalcarea art. 10 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Referitor la sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca art. 206 din Codul penal incrimineaza inclusiv judecatile de valoare, Guvernul precizeaza ca textul criticat incrimineaza afirmarea ori imputarea in public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara ori dispretului public. Nu se incrimineaza judecati de valoare, ci fapte determinate, astfel ca dispozitiile art. 206 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 10 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Curtea Constitutionala s-a pronuntat, in acest sens, prin Decizia nr. 51 din 8 aprilie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 262 din 9 iunie 1999.
    Presedintele Senatului nu a trimis punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 206 din Codul penal, care prevad ca: "Afirmarea ori imputarea in public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara ori dispretului public, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
    Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
    Impacarea partilor inlatura raspunderea penala."
    In motivarea exceptiei se arata ca dispozitiile legale criticate sunt contrare urmatoarelor prevederi constitutionale:
    - Art. 11 alin. (2): "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale."
    Autorul exceptiei a mai invocat si incalcarea art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit caruia: "Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare", precum si incalcarea dispozitiilor art. 19 pct. 1 si 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, conform carora:
    "1. Nimeni nu trebuie sa aiba de suferit din cauza opiniilor sale.
    2. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisa, tiparita ori artistica sau prin orice mijloace, la alegerea sa."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata. Prin dispozitiile art. 206 din Codul penal legiuitorul incrimineaza si sanctioneaza faptele de calomnie ca infractiuni contra demnitatii persoanei, valoare esentiala, prevazuta la art. 1 alin. (3) din Constitutie. Prin acest text de lege sunt sanctionate penal cuvintele, gesturile, precum si orice alte mijloace prin care se aduce atingere onoarei ori reputatiei unei persoane sau se afirma, in public, fapte determinate care, daca ar fi adevarate, ar expune acea persoana la sanctiuni penale, administrative sau disciplinare ori dispretului public.
    Caracterul inviolabil al libertatii de exprimare prevazut la art. 30 alin. (1) din Constitutie nu justifica atingerea adusa demnitatii persoanei si dreptului acesteia la propria imagine.
    De altfel, toate prevederile din Constitutie si din actele internationale, prin care se consacra libertatea de exprimare, cuprind precizarea ca aceasta libertate nu poate fi absoluta, ea poate suferi restrangeri, daca acestea sunt necesare pentru apararea drepturilor si libertatilor altora. Una dintre aceste limitari este incriminarea calomniei, care, dupa cum rezulta din textul art. 206 din Codul penal, nu priveste sanctionarea judecatilor de valoare, asa cum sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, ci fapte concrete, determinate, cu privire la o persoana ori imputate acesteia. Pe de alta parte, in vederea apararii unui interes legitim, chiar individual, legea permite celui care dovedeste ca a avut un astfel de interes, in apararea caruia a facut afirmatia sau imputarea calomnioasa, sa faca proba veritatii acestora, situatie in care fapta sa nu constituie infractiune.
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate, conform careia art. 206 din Codul penal ar contraveni art. 10 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea constata, de asemenea, ca aceasta este neintemeiata. Art. 10 pct. 2 din conventie prevede conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca o masura de limitare a libertatii de exprimare sa fie conforma cu conventia, respectiv masura sa fie prevazuta de lege si sa fie necesara intr-o societate democratica. In cauzele invocate de autorul exceptiei, "Dalban impotriva Romaniei", 2000, si "Constantinescu impotriva Romaniei", 2000, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, avand in vedere aceste criterii, a retinut ca dispozitiile art. 206 din Codul penal roman nu sunt de natura a aduce atingere prevederilor art. 10 din conventie.
    De asemenea, in ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 19 pct. 1 si 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Curtea Constitutionala retine ca art. 19 pct. 3 prevede in mod expres limitele libertatii de exprimare, care trebuie stabilite prin lege si care sunt necesare respectarii drepturilor sau reputatiei altora ori apararii securitatii nationale, ordinii publice, sanatatii sau moralitatii publice. Prin urmare, incriminarea calomniei, ca expresie a ocrotirii acestor valori sociale si morale, nu contravine libertatii de exprimare asa cum aceasta este consacrata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
    Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin numeroase decizii asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, respingand exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii. Mentionam dintre acestea Decizia nr. 308 din 15 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 21 din 16 ianuarie 2002, Decizia nr. 337 din 29 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 31 ianuarie 2002, si Decizia nr. 32 din 31 ianuarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 21 februarie 2002. Solutiile adoptate, precum si considerentele pe care acestea se intemeiaza isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au aparut imprejurari noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta materie.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie ridicata de Cosmin Pretorian in Dosarul nr. 1.100/2001 al Judecatoriei Craiova.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 aprilie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu