Decizia Nr.1235 din 22.09.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 209/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Sandu Titi în Dosarul nr. 4.537/98/2010 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 4.525D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.526D/2010, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, excepţie ridicată de Maria Ioniţă în Dosarul nr. 4.536/98/2010 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 4.526D/2010 la Dosarul nr. 4.525D/2010.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 4.526D/2010 la Dosarul nr. 4.525D/2010, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens se apreciază că interdicţia cumulului dintre veniturile realizate din prestarea unei activităţi şi cele rezultate din pensia de invaliditate gradul I sau II nu încalcă prevederile constituţionale invocate, aceasta fiind justificată tocmai de faptul că persoana în cauză şi-a recăpătat capacitatea de muncă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 19 octombrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 4.537/98/2010 şi nr. 4.536/98/2010, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 209/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Sandu Titi şi Maria Ioniţă în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a deciziilor de suspendare a plăţii pensiei de invaliditate gradul II emise în temeiul art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 şi de recuperare a debitelor acumulate ca urmare a nerespectării acestor dispoziţii legale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate îngrădesc dreptul la muncă, încălcând astfel art. 41 alin. (1) din Constituţie.Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că persoana aflată în gradul I sau II de invaliditate se caracterizează, potrivit art. 54 lit. a) şi b) din Legea nr. 19/2000, prin pierderea totală a capacităţii de muncă, astfel încât aceasta, în mod evident, nu poate presta muncă şi, prin urmare, pe perioada acestei invalidităţi legiuitorul nu are posibilitatea obiectivă de a-i îngrădi dreptul la muncă. Raţiunea dispoziţiilor legale contestate este aceea de a permite exercitarea liberă a dreptului la muncă şi de a preîntâmpina situaţia abuzivă a cumulului veniturilor obţinute din desfăşurarea unei activităţi cu cele de pensie de invaliditate de gradul I sau II.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. În acest sens se arată că textul art. 41 alin. (1) din Constituţie, invocat în susţinerea excepţiei, nu are incidenţă în cauză din moment ce persoanele încadrate în gradul I sau II de invaliditate se află în situaţia pierderii totale a capacităţii de muncă. Astfel, ele nu pot presta activitate, motiv pentru care, pe perioada încadrării în această situaţie, beneficiază în sistemul public de pensii de un venit de înlocuire pentru pierderea veniturilor profesionale asigurate, ce se acordă sub forma pensiei de invaliditate.Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituţionale. În acest sens se arată că dispoziţiile legale contestate reprezintă o măsură de protecţie socială în vederea evitării unor eventuale abuzuri de cumul al veniturilor obţinute prin prestarea unei activităţi cu cele rezultate din pensia de invaliditate gradul I sau II.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 209/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009. În realitate, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, autorii excepţiei critică dispoziţiile articolului unic pct. 5 din Legea nr. 209/2009. Curtea constată că aceste dispoziţii sunt de modificare a legii de bază, respectiv a Legii nr. 19/2000, astfel încât, având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, urmează a se reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000, care au următorul cuprins: „(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: [...]g)beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi IV lit. b)-f);“.Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată următoarele: I. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Ţinând cont de Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că, în cauza de faţă, dispoziţiile legale criticate produc în continuare efecte juridice asupra situaţiei personale a autorilor excepţiei din moment ce, pe lângă suspendarea plăţii pensiei, s-a dispus şi recuperarea unui debit rezultat din aplicarea textului legal criticat, debit constând în sumele de bani încasate cu titlu de pensie de invaliditate gradul II pe perioada cât a cumulat această pensie cu venituri realizate prin activităţi independente în condiţiile art. 5 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 19/2000. II. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 prevede suspendarea plăţii pensiei de invaliditate gradul I şi II în cazul în care beneficiarul acestui drept de asigurări sociale prestează activitate. Raţiunea care a stat la baza textului legal criticat ţine de faptul că persoana în cauză beneficiază de acest drept în considerarea faptului că şi-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrată în gradul I sau II de invaliditate; în măsura în care persoana îşi redobândeşte, parţial sau total, capacitatea de muncă, va fi încadrată în gradul III de invaliditate sau chiar îşi încetează calitatea de pensionar de invaliditate, după caz. Astfel, legiuitorul a prevăzut, în mod firesc, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate în cazul în care persoana beneficiară desfăşoară activitate, urmând ca, în funcţie de rezultatul revizuirii medicale, fie să se dispună încetarea plăţii acesteia, fie plata ei într-un alt cuantum, dacă persoana este încadrată în gradul III de invaliditate. Este lipsit de orice sens şi raţiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că şi-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă. Dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă; suspendarea plăţii pensiei de invaliditate este consecinţa recăpătării capacităţii de muncă a persoanei respective. Prin urmare, prestarea muncii nu este condiţionată în niciun fel de pensia de invaliditate primită, plata acesteia din urmă fiind însă condiţionată de pierderea în totalitate a dreptului la muncă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Sandu Titi şi Maria Ioniţă în dosarele nr. 4.537/98/2010 şi nr. 4.536/98/2010 ale Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 septembrie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-şef, Benke Károly