DECIZIE Nr.
1196 din 30 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 745 din 8 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Benke Karoly - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Yessil
Sukru în Dosarul nr. 37.680/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a
penală.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii
Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 8 februarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 37.680/3/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi
combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Yessil Sukru într-o
cauză având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală.
In motivarea excepţiei
de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile
legale criticate consacră o situaţie de discriminare între inculpaţii care au
săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, dar care nu se mai află la primul
termen de judecată, în raport cu cei care încă se află în faza de urmărire
penală sau de judecată anterior primului termen de judecată, întrucât numai
acestora din urmă li se poate aplica textul art. 10 alin. (1) din Legea nr.
241/2005. Se susţine că din moment ce autorul excepţiei a fost trimis în
judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005, nu a putut
beneficia de prevederile legale mai favorabile. Totodată, se consideră că în
aceste condiţii se impune eliminarea din cuprinsul art. 10 a referirii cu
privire la perioada de timp în care persoana urmărită penal sau trimisă în
judecată poate acoperi prejudiciul şi poate beneficia de avantajele legale ce
decurg din textul legal criticat.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat
opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în
Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul cuprins:
„Art. 10. - (1) In cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală
prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii,
până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral
prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită
se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la
100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu
amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până
la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune
administrativă, care se înregistrează în cazierul
judiciar."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind
egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces
echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că în repetate rânduri s-a pronunţat cu privire la
constituţionalitatea textului criticat în raport cu critici similare de
neconstituţionalitate. Astfel, prin deciziile nr. 272 din 16 martie 2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 20 aprilie 2010, nr. 1.053 din 9 octombrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, nr. 802 din 3 iulie 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, nr. 1.084 din 8 septembrie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 32 din 15 ianuarie 2010, Curtea a statuat că
legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care
urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile
răspunderii juridice pentru această faptă.
Totodată, principiul egalităţii în drepturi nu implică
tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui
regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin
infracţiunea săvârşită este expresia firească a principiului constituţional
menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi
regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie
diferenţiat.
De asemenea, pentru a evita discriminările ce se pot
naşte între inculpaţi cu privire la aplicarea textului art. 10 alin. (1) din
lege în funcţie de data primului termen de judecată, în acord cu Decizia nr.
932 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2006, primul termen
de judecată poate fi considerat cel imediat următor datei intrării în vigoare a
Legii nr. 241/2005, indiferent de faza în care se află judecarea procesului
penal.
Mai mult, învinuitul sau inculpatul, după caz, are
posibilitatea să achite integral prejudiciul cauzat fie în cursul urmăririi
penale, fie în cursul judecăţii până la primul termen de judecată. Cuantumul
prejudiciului cauzat este cel care rezultă din actele dosarului, şi anume din
rechizitoriu sau din actele financiar-contabile existente la dosar.
In fine, legiuitorul este liber
să acorde anumite măsuri de favoare cu caracter penal, condiţionat de repararea
prejudiciului cauzat tocmai pentru a încuraja comportamentul activ al
inculpatului/învinuitului/făptuitorului în sensul diminuării consecinţelor
periculoase ale faptei penale săvârşite şi pentru a repune în circuitul bugetar
sumele de bani ce au constituit obiectul prejudiciului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Yessil
Sukru în Dosarul nr. 37.680/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly