DECIZIE Nr.
1167 din 17 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 703 din 20 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
luliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 din Codul de
procedură penală, excepţie invocată de lacob Schein în Dosarul nr. 5.451/30/2008
al Tribunalului Timiş - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale
criticate nu încalcă prevederile Legii fundamentale invocate de autorul
excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 12 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 5.451/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771
din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Iacob Schein.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este
neconstituţional, deoarece modalitatea de audiere, aşa cum este prevăzută de
acesta, contrazice însăşi raţiunea pentru care legea procesuală penală impune
reluarea administrării întregului probatoriu deja administrat în faza de
urmărire penală. In baza acestui text legal, instanţa este autorizată a
pronunţa o hotărâre în baza unei probe care nu a fost administrată nemijlocit
în faţa acesteia, în condiţiile în care administrarea nemijlocită a probelor
constituie un principiu fundamental care guvernează desfăşurarea procesului
penal, garantând echitatea sa. Se invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului, respectiv cauzele Spânu împotriva României, 2008, şi
Vidai împotriva Belgiei, 1992.
Tribunalul Timiş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, ci vizează
buna desfăşurare a procesului penal, fiind instituite pentru protejarea
victimelor unor infracţiuni grave.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se face referire şi la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. 771 din Codul de procedură penală (Modalităţi
speciale de ascultare a părţii vătămate şi a părţii civile), având
următorul cuprins: „In cazul în care poate fi periclitată viaţa,
integritatea corporală sau libertatea părţii vătămate ori a părţii civile sau a
rudelor apropiate ale acesteia, procurorul ori, după caz, instanţa de judecată
poate încuviinţa ca aceasta să fie ascultată fără a fi prezentă fizic la locul
unde se află organul care efectuează urmărirea penală sau, după caz, în locul
în care se desfăşoară şedinţa de judecată, prin intermediul mijloacelor tehnice
prevăzute în alineatele următoare.
La solicitarea organului judiciar sau a părţii
vătămate ori a părţii civile ascultate în condiţiile prevăzute în alin. 1, la
luarea declaraţiei poate participa un consilier de protecţie a victimelor şi
reintegrare socială a infractorilor, care are obligaţia de a păstra secretul
profesional cu privire la datele de care a luat cunoştinţă în timpul audierii.
Organul judiciar are obligaţia să aducă la cunoştinţa părţii vătămate sau a
părţii civile dreptul de a solicita audierea în prezenţa unui consilier de
protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor.
Partea vătămată sau partea civilă poate fi ascultată
prin intermediul unei reţele video şi audio.
In cursul judecăţii, părţile şi apărătorii acestora
pot adresa întrebări, în mod nemijlocit, părţii vătămate sau părţii civile
ascultate în condiţiile alin. 1-3. Intrebările
se pun în ordinea prevăzută în art. 323 alin. 2. Preşedintele completului
respinge întrebările care nu sunt utile şi concludente judecării cauzei.
Declaraţia părţii vătămate sau a părţii civile,
ascultată în condiţiile arătate în alin. 1-3,
se înregistrează prin mijloace tehnice video şi audio şi se redă integral în
formă scrisă, fiind semnată de organul judiciar, de partea vătămată sau partea
civilă ascultată, precum şi de consilierul de protecţie a victimelor şi
reintegrare socială a infractorilor prezent la ascultarea acesteia,
depunându-se la dosarul cauzei.
Suportul pe care a fost înregistrată declaraţia
părţii vătămate sau a părţii civile, în original, sigilat cu sigiliul
parchetului ori, după caz, al instanţei de judecată, se păstrează la sediul
acestora.
Dispoziţiile art. 75-77
şi ale art. 865 se aplică în mod corespunzător."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21
privind accesul liber la justiţie. Se invocă şi art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la
un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, dispoziţiile art. 771 din Codul de
procedură penală, referitoare la modalităţi speciale de ascultare a părţii
vătămate şi a părţii civile, au fost reglementate în vederea asigurării pentru
acestea a dreptului la viaţă, la integritate fizică şi libertate individuală,
dând expresie exigenţelor constituţionale impuse de art. 1 alin. (3) din Legea
fundamentală. Nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia dispoziţiile
criticate ar încălca art. 16 din Constituţie, deoarece acestea se aplică în mod
egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza textului legal, fără nicio
discriminare pe criterii arbitrare. Prin instituirea acestor modalităţi
speciale de ascultare a părţii vătămate şi a părţii civile nu se încalcă
dreptul la apărare al inculpaţilor, care în cursul judecăţii, personal sau prin
apărătorii acestora, pot adresa întrebări, în mod nemijlocit, părţii vătămate
sau părţii civile ascultate în condiţiile alin. 1-3.
In acelaşi sens, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia
nr. 38 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 88 din 13 februarie 2009, soluţia pronunţată anterior de Curte şi
considerentele care au fundamentat-o fiind valabile şi în prezenta cauză,
deoarece nu au intervenit elemente noi.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 771 din Codul de procedură penală, excepţie
invocată de Iacob Schein în Dosarul nr. 5.451/30/2008 al Tribunalului Timiş -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta