DECIZIE Nr.
1139 din 15 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 716 din 23 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Tudorel Toader -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal,
excepţie ridicată de Eduard Pohrib în Dosarul nr. 4.331/86/2006 al Curţii de
Apel Suceava - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând trimitere, în acest
sens, la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 5 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr.
4.331/86/2006, Curtea de Apel Suceava - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215
alin. 3 şi 4 din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Eduard Pohrib în
dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea apelului formulat
împotriva unei sentinţe penale pronunţate de Tribunalul Suceava.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 215 alin. 3 şi 4 din
Codul penal încalcă libertatea comerţului, precum şi dreptul persoanei de a nu
fi privată de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să
execute o obligaţie contractuală, întrucât statuează o sancţiune penală în
condiţiile în care eroarea contractuală sau neîndeplinirea unei obligaţii
contractuale nu pot fi sancţionate decât prin aplicarea unei sancţiuni civile.
Curtea de Apel Suceava - Secţia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate, întrucât
prevederile art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal nu încalcă dispoziţiile din
Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest
sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 173/1999, nr. 215/2005 şi nr.
391/2005.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal sunt constituţionale,
întrucât nu aduc atingere prevederilor din Legea fundamentală şi din Protocolul
nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale invocate. In acest sens, face trimitere la deciziile Curţii
Constituţionale nr. 215/2005, nr. 938/2008 si nr. 1.276/2008.'
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal, având următorul
cuprins: „Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul
încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără
această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în
condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele
precedente, după distincţiile acolo arătate.
Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit
sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau
acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în
totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea
termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o
pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin.
2."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 45 referitoare la libertatea economică şi ale art. 135 alin. (2) lit. a)
privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia
concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor
factorilor de producţie, precum şi ale art. 11 cu privire la dreptul
internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la tratatele
internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 1,
potrivit cărora nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul
motiv că nu este în măsură să execute o obligaţie contractuală, din Protocolul
nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal au mai fost
supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii
din Legea fundamentală şi din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta
cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 215 din 14 aprilie
2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 7 iunie
2005, şi prin Decizia nr. 1.276 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008, Curtea
Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal ca neîntemeiată, pentru motivele acolo
arătate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi
considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea si în cauza de
fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal, excepţie ridicată de
Eduard Pohrib în Dosarul nr. 4.331/86/2006 al Curţii de Apel Suceava - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică