Decizia Nr.1107 din 08.09.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Z.G. Proiect Solid Developer“ - S.R.L. din Piteşti şi Societatea Comercială „Teamset Consultants“ LTD, cu sediul în Nicosia, Cipru, în Dosarul nr. 1.605/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Argeş, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.003D/2010.La apelul nominal se prezintă partea Gozal Mostafa, personal şi asistat de avocatul Alin Postelnicescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc autorii excepţiei şi cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Gozal Mustafa a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, şi anume Decizia nr. 1.176/2008.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.605/1.259/2009, Tribunalul Comercial Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Z.G. Proiect Solid Developer“ - S.R.L. din Piteşti şi Societatea Comercială „Teamset Consultants“ LTD, cu sediul în Nicosia, Cipru, într-o cauză civilă având ca obiect o acţiune în anulare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 975 din Codul civil contravin art. 44 alin. (2) din Constituţie şi art. 1 alin. (1) din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece „dau posibilitatea creditorilor de a exercita acţiunea revocatorie împotriva actelor încheiate de debitor cu terţe persoane, acte prin care debitorul - în exercitarea dreptului de dispoziţie, ca atribut al dreptului de proprietate - garantează executarea unor obligaţii cu bunurile proprietate personală, creând astfel condiţiile unei imixtiuni în dreptul de proprietate“.Tribunalul Comercial Argeş consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că textul de lege criticat nu contravine normelor constituţionale şi convenţionale invocate de autorii acesteia.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 975 din Codul civil, potrivit cărora: „Ei [ creditorii] pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor.“ Autorii excepţiei susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) potrivit cărora proprietatea este ocrotită în mod egal, indiferent de titular, precum şi ale art. 1 alin. (1) din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul de proprietate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prilej cu care a statuat că aceasta nu contravine Legii fundamentale.În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 383 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iunie 2006, Decizia nr. 203 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008, sau Decizia nr. 1.176 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 decembrie 2008, prin care Curtea a reţinut că textul de lege criticat reglementează un mijloc juridic procedural, acţiunea pauliană, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice încheiate de către debitor în frauda drepturilor sale.Posibilitatea recunoscută creditorului este subsecventă întrunirii a două condiţii cumulative: actele juridice să fi fost întocmite cu rea-credinţă şi, ca urmare a încheierii lor, creditorii să fi fost prejudiciaţi în propriile interese. Poziţia subiectivă a debitorului nu presupune în mod necesar intenţia directă de a vătăma, fiind suficient ca acesta să aibă cunoştinţă de faptul că actele sale sunt de natură a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând insolvabilitatea sa. Într-o astfel de situaţie, sarcina probării existenţei condiţiilor menţionate incumbă titularului dreptului la acţiunea pauliană, aşadar creditorului.Astfel, Curtea a constatat că, departe de a veni în contradicţie cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie, art. 975 din Codul civil constituie tocmai expresia valorificării lui în cadrul raporturilor juridice concrete. Posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în anumite condiţii, expres şi limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, în virtutea principiului că patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate a debitorului, aşa cum consideră autorii excepţiei, ci exclusiv o garanţie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.Atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi de natură a determina o modificare a jurisprudenţei Curţii în materie.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Z.G. Proiect Solid Developer“ - S.R.L. din Piteşti şi Societatea Comercială „Teamset Consultants“ LTD, cu sediul în Nicosia, Cipru, în Dosarul nr. 1.605/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Argeş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora