DECIZIE   Nr. 107 din 12 aprilie 2001

referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 320 din 14 iunie 2001

    Lucian Mihai      - presedinte
    Costica Bulai     - judecator
    Constantin Doldur - judecator
    Kozsokar Gabor    - judecator
    Ioan Muraru       - judecator
    Nicolae Popa      - judecator
    Lucian Stangu     - judecator
    Iuliana Nedelcu   - procuror
    Doina Suliman     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptii ridicate de Ovidiu Razvan Savaliuc si Raluca Tica in dosarele nr. 9.219/1999, nr. 456/2000 si nr. 3.496/2000 ale Judecatoriei Targoviste.
    La apelul nominal raspunde avocat Virginia Vedinas, pentru Corneliu Vadim Tudor, lipsind autorii exceptiilor si celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 449C/2000, nr. 457C/2000 si nr. 459C/2000 au un continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Partea prezenta si reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexarii dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea dosarelor nr. 457C/2000 si nr. 459C/2000 la Dosarul nr. 449C/2000.
    Avocatul prezent, tinand seama de jurisprudenta Curtii Constitutionale, arata ca exceptiile de neconstitutionalitate sunt neintemeiate si solicita respingerea acestora.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, precum si faptul ca nu au intervenit elemente noi de natura sa justifice schimbarea acesteia, solicita respingerea exceptiilor ca neintemeiate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierile din 13 noiembrie 2000 si 20 noiembrie 2000, pronuntate in dosarele nr. 9.219/1999, nr. 456/2000 si nr. 3.496/2000, Judecatoria Targoviste a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala. Exceptiile au fost ridicate de Ovidiu Razvan Savaliuc si Raluca Tica in cauze penale avand ca obiect plangeri prealabile formulate de partile vatamate Corneliu Vadim Tudor, Vasile Duta si Cristinel Parvu.
    In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), ce statueaza egalitatea cetatenilor in fata legii, deoarece acorda "anumitor persoane pretins vatamate privilegiul de a dispune asupra punerii/nepunerii in miscare a actiunii penale", ale art. 22, potrivit carora dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica ale oricarei persoane sunt garantate de stat, precum si ale art. 30, care consfintesc libertatea de exprimare. De asemenea, se considera ca dispozitiile legale criticate "impieteaza si asupra prezumtiei de nevinovatie", consacrata prin art. 23 alin. (8) din Constitutie.
    Judecatoria Targoviste, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptiile sunt neintemeiate. Se considera ca prin dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala se reglementeaza "un mod special de sesizare a organelor judiciare", a carui lipsa ar impiedica "punerea in miscare si exercitarea actiunii penale, pentru infractiunea dedusa judecatii", ceea ce "ar aduce atingere dreptului insusi de petitionare prevazut de Constitutie".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt neintemeiate, intrucat aceste dispozitii nu incalca prevederile constitutionale invocate. In motivarea acestui punct de vedere se face referire la deciziile Curtii Constitutionale nr. 195 si nr. 197, ambele din 12 octombrie 2000.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele intocmite in cauze de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
    Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins: "Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere."
    Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate sunt:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 22
    "(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
    (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
    (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.";
    Art. 23 alin. (8)
    "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.";
    Art. 30
    "(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.
    (2) Cenzura de orice fel este interzisa.
    (3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
    (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
    (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
    (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
    (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
    (8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege."
    Autorii exceptiilor considera ca este neconstitutionala institutia plangerii prealabile, conditie necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, deoarece persoana impotriva careia se formuleaza o astfel de plangere devine automat inculpat, fara existenta vreunei probe care sa ateste vinovatia sa. Se mai sustine ca in aceste conditii se creeaza un privilegiu pentru partea vatamata si o discriminare pentru inculpat, fiind totodata afectat si dreptul la integritate psihica al persoanei reclamate, drept garantat de stat, intrucat acesta urmeaza sa fie tras la raspundere penala, desi plangerea prealabila nu are caracterul unui act de inculpare.
    Examinand exceptiile de neconstitutionalitate Curtea constata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. In acest sens, prin numeroase decizii, ca de exemplu deciziile nr. 195 si nr. 197, ambele din 12 octombrie 2000, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 543 din 1 noiembrie 2000, Curtea a statuat ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt constitutionale. Pentru a se ajunge la aceasta solutie s-a retinut, referitor la conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate, ca aceasta reprezinta o exceptie de la regula generala a oficialitatii procesului penal, inscrisa in art. 2 alin. 2 din Codul de procedura penala. Cazurile in care este necesara plangerea prealabila se impart in doua categorii: in cazul anumitor infractiuni, prevazute expres si limitativ de lege, plangerea prealabila se depune direct la instanta de judecata, iar in cazul altor infractiuni, determinate de asemenea prin lege, plangerea trebuie adresata organului de urmarire penala competent, sesizarea instantei urmand sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege". Stabilirea infractiunilor in cazul carora este necesara plangerea prealabila, a celor in cazul carora trebuie efectuata urmarirea penala, precum si a celor in cazul carora sesizarea instantei de judecata se face prin plangerea prealabila directa a persoanei vatamate este lasata de Constitutie la libera optiune a legiuitorului. De asemenea, Curtea a observat ca in orice proces penal, incepand din momentul declansarii sale (inceperea urmaririi penale sau sesizarea instantei de judecata), sunt implicate diferite parti: invinuit, inculpat, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, parti care au drepturi si obligatii egale. Norma procedurala penala criticata nu prevede privilegii sau ingradiri ale exercitarii drepturilor procesuale pentru nici una dintre partile procesului penal, iar distinctiile facute intre calitatea partilor nu inseamna nici privilegii si nici discriminari. Calitatea procesuala de inculpat este definita in art. 23 din Codul de procedura penala, potrivit caruia "Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat". Aceasta calitate de inculpat nu reprezinta o prejudecare a cauzei si nu rastoarna prezumtia de nevinovatie prevazuta la art. 23 alin. (8) din Constitutie, conform caruia "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata". De asemenea, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate care, la fel ca oricare parte din procesul penal, isi poate exercita dreptul la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe legale pentru combaterea sustinerilor formulate in acuzare. In vederea apararii impotriva unor inculpari vadit nefondate sau tendentioase inculpatul are la dispozitie si mijloace de drept penal, avand posibilitatea sa ceara tragerea la raspundere penala a celor care l-au reclamat pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, prevazuta la art. 259 din Codul penal. Curtea a constatat, de asemenea, ca art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala nu contravine nici prevederilor art. 22 alin. (1) din Constitutie, referitoare la garantarea dreptului la viata, precum si a dreptului la integritate fizica si psihica al persoanei, deoarece, in mod evident, nu contine dispozitii de natura sa aduca atingere acestor drepturi fundamentale ale omului, obiectul reglementarii constituindu-l doar procedura de punere in miscare a actiunii penale numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.
    Cele statuate prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in cauzele de fata, deoarece nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea solutiei pronuntate.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptii ridicate de Ovidiu Razvan Savaliuc si Raluca Tica in dosarele nr. 9.219/1999, nr. 456/2000 si nr. 3.496/2000 ale Judecatoriei Targoviste.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 12 aprilie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman