ORDIN Nr. 230
din 22 iunie 2007
pentru aprobarea
Reglementarilor privind controlul tehnic in trafic al vehiculelor rutiere -
RNTR 11
ACT EMIS DE:
MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 483 din 19 iulie 2007
In temeiul prevederilor art. 5
alin. (2) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind
transporturile rutiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
102/2006, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,
în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative,
ministrul transporturilor şi ministrul internelor şi
reformei administrative emit următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Reglementările privind controlul
tehnic în trafic al vehiculelor rutiere-RNTR 11, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - De la data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă:
- art. 6 al Ordinului ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor
privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele
tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în
categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică -
RNTR 1, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005;
- prevederile referitoare la transpunerea anexelor I şi II la Directiva
2000/30/CE din art. 10 al Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor
şi turismului nr. 2.133/2005;
- prevederile referitoare la controlul tehnic în trafic
din alin. (1) al art. 1 din anexa la Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
2.133/2005-Reglementări privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate
în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi
în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică
periodică-RNTR 1;
- alin. (3) al art. 1 din anexa la Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005;
- anexa nr. 16 la reglementări din Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005;
- prevederile privind participarea „Registrului Auto
Român" -RA la activităţile de control prevăzute în Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei şi al ministrului de interne
nr. 29/206/2002 pentru înfiinţarea echipajelor mobile mixte de control al
traficului rutier, formate din reprezentanţi ai regiilor autonome „Administraţia
Naţională a Drumurilor din România" şi „Registrul Auto Român", precum
şi ai Autorităţii Rutiere Române-A.R.R., împreună cu organe de control
aparţinând Inspectoratului General al Poliţiei şi Inspectoratului General al
Poliţiei de Frontieră, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 31 ianuarie 2002;
- prevederile privind participarea „Registrului Auto Român" -RA la activităţile de control
prevăzute în Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei şi al ministrului de interne nr. 852/289/2002 privind aprobarea
Normelor metodologice pentru organizarea şi efectuarea activităţilor de control
de către echipajele mixte de control al traficului rutier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7
august 2002;
- prevederile privind participarea „Registrului Auto
Român" -RA la activităţile de control prevăzute în Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei
şi internelor nr. 618/169/2004 privind reglementarea controlului în traficul
rutier al ansamblurilor de vehicule formate din autotractoare cu axa simplă
motoare şi semiremorci specializate basculante, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 319 din 13 aprilie 2004.
Art. 3. - Regia Autonomă „Registrul Auto Român"
din cadrul Ministerului Transporturilor, respectiv Direcţia Poliţiei Rutiere şi
Direcţia Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin transpune:
- Directiva 92/6/CEE a
Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea şi utilizarea, în cadrul
Comunităţii, a limitatoarelor de viteză la anumite categorii de autovehicule,
modificată prin Directiva 2002/85/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 5 noiembrie 2002, care modifică Directiva 92/6/CEE a Consiliului privind
instalarea şi utilizarea, în cadrul Comunităţii, a limitatoarelor de viteză la
anumite categorii de autovehicule;
- art. 3 alin. (2) din Directiva 96/96/CE a Consiliului
din 20 decembrie 1996 privind armonizarea legislaţiei
statelor membre referitoare la inspecţia tehnică a autovehiculelor şi
remorcilor acestora, modificată ultima dată prin Directiva 2003/27/CE a
Comisiei din 3 aprilie 2003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei
96/96/CE a Consiliului în ceea ce priveşte încercarea emisiilor de evacuare ale
autovehiculelor; şi
- Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic rutier al vehiculelor
comerciale care circulă în cadrul Comunităţii Europene, modificată prin
Directiva 2003/26/CE a Comisiei din 3 aprilie 2003 pentru adaptarea la
progresul tehnic a Directivei 2000/30/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului în ceea ce priveşte limitatoarele de viteză şi emisiile poluante ale vehiculelor comerciale.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare după 30 de zile de la data publicării.
Ministrul transporturilor,
Ludovic Orban
Ministrul internelor şi reformei administrative,
Cristian David
ANEXA
REGLEMENTĂRI
privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor
rutiere - RNTR 11
Art. 1. - Prezentele reglementari stabilesc procedura
şi condiţiile tehnice care se aplică la efectuarea controlului tehnic în trafic
al vehiculelor rutiere care circulă pe drumurile publice din România.
Art. 2. -In cuprinsul prezentelor reglementări se
utilizează următoarele abrevieri:
a) RAR - „Registrul Auto Român" - RA;
b) CTT- controlul tehnic în trafic;
c) ITP- inspecţia
tehnică periodică;
d) ITPI - inspecţia
tehnică periodică internaţională;
e) RNTR 1 - Reglementările
privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele
tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în
categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică,
aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului
nr. 2.133/2005;
f) RNTR 2 - Reglementările
privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor
rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea,
aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei
nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
g) RNTR 3- Reglementările
privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a
vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase, aprobate prin
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
2.134/2005.
Art. 3. -In sensul prezentelor reglementări, termenii
de mai jos au următorul înţeles:
a) Acordul de la Viena -Acordul
privind adoptarea de condiţii tehnice uniforme pentru inspecţiile tehnice
periodice ale vehiculelor rutiere şi recunoaşterea reciprocă a acestor
inspecţii, încheiat la Viena la 13 noiembrie 1997, ratificat de România prin
Ordonanţa Guvernului nr. 76/1998, aprobată prin Legea nr. 7/1999;
b) control tehnic în trafic - controlul inopinat de natură tehnică al unui vehicul în circulaţie
pe drumurile publice din România, efectuat de RAR şi Poliţia Rutieră;
c) inspecţia tehnică
periodică - controlul conformităţii unui vehicul
cu cerinţele tehnice referitoare la inspecţia tehnică periodică. Pentru
vehiculele înmatriculate în România, aceste cerinţe sunt prevăzute în
reglementările RNTR 1 în vigoare;
d) inspecţia tehnică
periodică internaţională - controlul conformităţii
vehiculelor înmatriculate în alte state cu cerinţele tehnice referitoare la
inspecţia tehnică periodică internaţională, prevăzute în regulile anexate la
Acordul de la Viena;
e) vehicul (rutier) - sistemul
mecanic care circulă pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, şi care
se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane şi/sau de mărfuri
ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări, cu excepţia vehiculelor care
circulă pe şine;
f) vehicul comercial - autovehiculul
pentru transportul de mărfuri cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5
t (categoriile N2
şi N3), remorca sau
semiremorca cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t (categoriile 03 şi 04) ori autovehiculul pentru transportul de persoane care are, în
afara scaunului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (categoriile M2şi M3);
Art. 4. - (1) Autovehiculele din categoriile M2,
M3, N2 şi N3, definite în conformitate cu RNTR 2,
destinate circulaţiei pe drumurile publice, având cel
puţin 4 roţi şi o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h, trebuie
echipate cu limitatoare de viteză.
(2) Autovehiculele din categoriile M2 şi M3
prevăzute la alin. (1) pot circula pe drumurile publice numai dacă sunt
echipate cu un limitator de viteză reglat astfel încât viteza lor să nu
depăşească 100 km/h.
(3) Autovehiculele din categoriile M3 înmatriculate
înainte de 1 ianuarie 2005, cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 10
tone, pot continua să fie echipate cu limitatoare de viteză a căror viteză
maximă este reglată la 100 km/h.
(4) Autovehiculele din categoriile N2 şi N3
prevăzute la alin. (1) pot circula pe drumurile publice numai dacă sunt
echipate cu un limitator de viteză reglat astfel încât viteza lor să nu
depăşească 90 km/h.
(5) Cerinţele prevăzute la alin. (2)-(4) nu se aplică:
a) autovehiculelor utilizate de către forţele armate,
protecţia civilă, pompieri, alte servicii de urgenţă şi forţe responsabile
pentru menţinerea ordinii publice;
b) autovehiculelor a căror viteză maximă constructivă
nu poate depăşi limitele prevăzute la alin. (2)-(4);
c) autovehiculelor utilizate pentru teste rutiere în
scopuri ştiinţifice;
d) autovehiculelor utilizate numai pentru servicii
publice în mediu urban.
(6) Limitatoarele de viteză menţionate la alin. (2)-(4)
trebuie să satisfacă cerinţele tehnice prevăzute de Directiva 92/24/CEE.
Totuşi, toate autovehiculele prevăzute la alin. (1) şi înmatriculate înainte de
1 ianuarie 2005 pot continua să fie echipate cu limitatoare de viteză care
respectă cerinţele tehnice stabilite de autorităţile competente ale statelor membre
ale Uniunii Europene.
(7) Limitatoarele de viteză trebuie instalate de
operatori economici autorizaţi de RAR, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Art. 5. - CTT se efectuează pentru toate vehiculele
aflate în circulaţie pe drumurile publice din România, fără discriminări bazate
pe naţionalitatea conducătorului auto sau pe statul de înmatriculare ori punere
în circulaţie a vehiculului, ţinându-se cont de necesitatea reducerii la
minimum a costurilor şi întârzierilor provocate conducătorilor auto şi/sau
operatorilor economici.
Art. 6. - (1) Lucrătorul Poliţiei Rutiere asigură
oprirea vehiculelor în vederea efectuării de către inspectorul RAR a
verificărilor prevăzute prin prezentele reglementări.
(2) Modul de selectare a vehiculelor ce urmează a fi supuse
CTT trebuie să urmărească în special identificarea şi oprirea acelor vehicule
în cazul cărora există indicii privind o stare tehnică necorespunzătoare.
Art. 7. - (1) Lucrătorul Poliţiei Rutiere controlează
actele privind înmatricularea vehiculului respectiv.
(2) Lucrătorul Poliţiei Rutiere verifică, dacă este
cazul, existenţa şi valabilitatea certificatului de agreare pentru transportul
mărfurilor periculoase, corespunzător mărfii transportate.
(3) După efectuarea controlului actelor privind înmatricularea
vehiculului, inspectorul RAR va proceda la efectuarea verificărilor prevăzute
prin prezentele reglementări.
(4) CTT cuprinde următoarele
verificări:
a) o inspecţie vizuală a stării tehnice a vehiculului
în staţionare;
b) o verificare a raportului de CTT întocmit recent
sau o verificare a documentelor care atestă efectuarea ITP ori ITPI în statul
de înmatriculare sau punere în circulaţie a vehiculului şi, în particular,
pentru vehiculele dintr-un stat membru al Uniunii Europene, a documentului ce atestă că vehiculul a fost supus ITP
obligatorii, conform Directivei 96/96/CE; şi/sau
c) o inspecţie ce vizează detectarea defecţiunilor
privind starea tehnică a vehiculului. Această inspecţie se efectuează asupra
unuia, mai multor sau tuturor punctelor de control enumerate în raportul de
CTT.
(5) Dovada eliberată într-un alt stat membru al
Uniunii Europene care stabileşte că un autovehicul, precum şi remorca sau
semiremorca acestuia, înmatriculate în acest stat membru, au fost admise la o
ITP care respectă cel puţin prevederile Directivei 96/96/CE este recunoscută ca
având aceeaşi valabilitate ca şi dovada de ITP eliberată în România.
(6) Pentru vehiculele comerciale înmatriculate în
celelalte state care au ratificat Acordul de la Viena, este obligatorie prezentarea
certificatului de ITPI.
Art. 8. - (1) Inainte de a proceda la o inspecţie
privind punctele de control enumerate în raportul de CTT, inspectorul RAR ia în
considerare documentele care atestă efectuarea ITP ori ITPI şi/sau un raport de
CTT prezentat de conducătorul auto şi care a fost întocmit recent fie de RAR,
fie de un serviciu competent al unui alt stat membru al Uniunii Europene.
(2) Inspectorul RAR poate, de asemenea, să ia în
considerare un document eliberat de un centru de reparaţii autorizat de RAR
conform legislaţiei în vigoare, care atestă efectuarea unor reparaţii la
vehiculul respectiv, prezentat, dacă este cazul, de conducătorul auto.
(3) Atunci când aceste documente şi/sau raportul
precizat mai sus furnizează proba că o inspecţie a fost deja efectuată în
decursul ultimelor 3 luni asupra unuia dintre punctele de control enumerate în
raportul de CTT, acest punct nu este controlat din nou decât în cazul în care
acest control este justificat, în principal, de existenţa unei defecţiuni sau a
unei neconformităţi evidente.
Art. 9. - (1) CTT se efectuează pe baza planului de
operaţiuni prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentele
reglementări.
(2) Pentru vehiculele care deţin un certificat de
agreare pentru transportul mărfurilor periculoase valabil conform prevederilor
art. 7 alin. (2), inspectorul RAR va proceda la efectuarea operaţiunilor de
verificări suplimentare prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din
prezentele reglementări.
(3) Cerinţe privind încercările şi/sau controalele
referitoare la sistemele de frânare, emisiile poluante, tahografele şi
limitatoarele de viteză sunt prevăzute în anexa nr. 3 care face parte
integrantă din prezentele reglementări.
(4) Aparatura utilizată la CTT trebuie să îndeplinească
condiţiile precizate prin reglementările RNTR 1 în vigoare.
Art. 10. - (1) Pentru fiecare CTT se întocmeşte un
raport, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă
din prezentele reglementări.
(2) Inspectorul RAR completează rubricile raportului de
CTT referitoare la vehiculul inspectat şi condiţiile de efectuare a CTT, iar la
rubrica privind punctele de control marchează punctele ce au fost controlate în
conformitate cu planul de operaţiuni.
(3) Dacă inspectorul RAR estimează că importanţa
defecţiunilor de întreţinere ale vehiculului inspectat poate crea un risc
privind siguranţa rutieră, de natură să justifice o inspecţie mai aprofundată,
în special în ceea ce priveşte frânarea, vehiculul poate fi supus unei inspecţii
mai complexe într-o staţie de ITP autorizată de RAR conform legislaţiei în
vigoare şi situată în apropiere.
(4) Pentru aplicarea prevederilor
alin. (3), se va aplica legislaţia în vigoare privind circulaţia pe drumurile
publice.
Art. 11. - (1) In cazul în care inspectorul RAR
determină în urma verificărilor efectuate defecţiuni majore sau periculoase în conformitate cu planul de operaţiuni,
marchează în rubrica privind punctele de control din raportul de CTT acele
puncte la care au fost constatate astfel de neconformităţi, iar la rubrica
privind detalierea neconformităţilor constatate menţionează în clar toate
defecţiunile identificate.
(2) In baza defecţiunilor menţionate de inspectorul
RAR, lucrătorul Poliţiei Rutiere aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în
vigoare privind circulaţia pe drumurile publice şi marchează măsurile aplicate
la rubrica privind rezultatele controlului din raportul
de CTT.
(3) Măsurile aplicate de lucrătorul Poliţiei Rutiere
în conformitate cu legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice au în
vedere defecţiunile constatate fie în timpul verificărilor prevăzute la art. 7
alin. (4), fie în timpul inspecţiei mai complexe prevăzute la art. 10 alin.
(3).
(4) Raportul de CTT se reţine de inspectorul RAR, o
copie a acestuia fiind înmânată lucrătorului Poliţiei Rutiere, iar o altă copie
conducătorului auto.
Art. 12. - RAR comunică Comisiei Europene, la fiecare 2
ani, înainte de 31 martie, datele colectate privind CTT pentru cei 2 ani
precedenţi şi care se referă la numărul vehiculelor comerciale controlate,
clasificate pe categorii de omologare conform rubricii corespunzătoare din
raportul de CTT şi pe ţări de înmatriculare, precum şi punctele controlate şi
defecţiunile constatate şi marcate în rubrica privind punctele de control din
raportul de CTT.
Art. 13. - (1) RAR va asigura colaborarea cu serviciile
competente ale statelor membre ale Uniunii Europene pentru aplicarea Directivei
2000/30/CE. In acest scop, RAR va comunica acestor servicii persoanele de
contact responsabile.
(2) In cazul vehiculelor comerciale ce aparţin unor
nonrezidenţi şi la care în urma CTT au fost constatate defecţiuni majore şi/sau
periculoase, în special de natura celor care duc la suspendarea utilizării
vehiculelor, RAR va asigura informarea serviciilor competente ale statului
membru al Uniunii Europene de înmatriculare sau de punere în circulaţie a
vehiculelor respective, pe baza raportului de CTT. Aceasta nu va prejudicia
consecinţele aplicabile în conformitate cu legislaţia naţională privind circulaţia
pe drumurile publice.
(3) In cazul în care RAR a fost solicitat de serviciul
competent al unui stat membru al Uniunii Europene care
a constatat defecţiuni majore şi/sau periculoase la un vehicul comercial
înmatriculat în România să ia măsuri împotriva contravenientului, RAR va
comunica măsurile luate.
(4) In acest scop, la
solicitarea RAR, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare a
Vehiculelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative va
cere deţinătorului vehiculului respectiv prezentarea la RAR într-un interval de
maximum 30 de zile pentru efectuarea unei verificări tehnice la sistemele la
care au fost constatate defecţiuni majore şi /sau periculoase de către
serviciul competent al unui stat membru al Uniunii Europene.
(5) In cazul nerespectării de către deţinătorul
vehiculului a obligaţiilor prevăzute la alin. (4), RAR va proceda la anularea
din oficiu a valabilităţii ITP pentru vehiculul respectiv. RAR va aduce la
cunoştinţa Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare a Vehiculelor
din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative anularea din
oficiu a valabilităţii ITP a unui vehicul, în scopul informării deţinătorului
vehiculului.
Art. 14. -In scopul redobândirii certificatului de
înmatriculare reţinut de lucrătorii Poliţiei Rutiere ca urmare a efectuării CTT
la un vehicul înmatriculat sau pus în circulaţie în alt stat trebuie prezentat
un document eliberat de un centru de reparaţii autorizat de RAR conform
legislaţiei în vigoare şi care atestă efectuarea remedierilor necesare la
vehiculul respectiv.
ANEXA nr. 1 la reglementări
PLAN DE OPERAŢIUNI
pentru controlul tehnic în trafic
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
0. IDENTIFICAREA VEHICULULUI
|
0.1 Placa (plăcile) cu numărul de înmatriculare (dacă este cerut
de cerinţele specifice)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Lipsa plăcii (plăcilor) cu numărul de înmatriculare sau placă
(plăci) neconformă cu standardul
|
|
X
|
|
b) Placa (plăcile) cu numărul de înmatriculare fixată
necorespunzător (încât este posibil să cadă pe carosabil)
|
|
X
|
|
c) Numărul de înmatriculare ilizibil total
|
|
X
|
|
d) Numărul de înmatriculare ilizibil parţial
|
X
|
|
|
e) Neconcordanţă cu documentele vehiculului
|
|
X
|
|
0.2 Identificarea vehiculului/ şasiu, caroserie/număr de
identificare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Lipseşte sau este poansonat neconform
|
|
X
|
|
b) Incomplet, ilizibil
|
|
X
|
|
c) Neconcordanţă cu documentele vehiculului sau cu înregistrările
RAR
|
|
X
|
|
0.3 Alte probleme de identificare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Cod motor diferit faţă de documentele vehiculului
|
|
X
|
|
b) Tip motor diferit faţă de documentele vehiculului
|
|
X
|
|
c) Plăcuţă cu seria de motor prinsă atipic lipsă, serie de motor
poansonată neconformă sau lipsă
|
|
X
|
|
d) Categorie, subcategorie (rubrica caroserie din CIV), culoare
diferite faţă de cele menţionate în documentele vehiculului
|
|
X
|
|
1. SISTEMUL DE FRÂNARE
|
1.1 Stare mecanică si funcţionare
|
1.1.1 Axul pedalei de acţionare a frânei de serviciu
|
Inspecţia vizuală a componentelor, în
timp ce sistemul de frânare este acţionat
Notă: Vehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit
|
a) Pedală prea strânsă pe ax
|
|
X
|
|
b) Uzură avansată/joc excesiv
|
|
X
|
|
c) Lipsă siguranţă pedală
|
|
X
|
|
|
|
|
|
1.1.2 Starea şi cursa pedalei de acţionare a frânei
|
Inspecţia vizuală şi auditivă a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat
Notă: Vehiculele
cu servofrână trebuie
inspectate cu motorul oprita
|
a) Cursă excesivă sau insuficientă
|
|
X
|
|
b) Pedala nu revine corect
|
|
X
|
|
c) Lipsă îmbrăcăminte pedală, fixare incorectă, uzată, pedală
deformată
|
X
|
|
|
d) Pedală deformată excesiv,
care împiedică buna funcţionare a
celorlalte pedale
|
|
X
|
|
1.1.3 Pompa de vacuum, compresorul şi rezervoarele de aer
|
Inspecţia vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru,
funcţionarea dispozitivului de avertizare, a supapei de protecţie
multicircuit şi a supapei de suprapresiune
|
a) Presiune insuficientă pentru frânare repetată (cel puţin două
frânări) după declanşarea semnalului de avertizare (sau dacă manometrul
indică o valoare de pericol)
|
|
|
X
|
b) Supapa de protecţie multicircuit sau supapa de suprapresiune
nu funcţionează
|
|
X
|
|
c) Pierdere de aer care provoacă
o scădere sensibilă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă
|
|
X
|
|
d) Deteriorare exterioară care poate afecta funcţionarea
sistemului
de frânare
|
|
X
|
X
|
e) Pierderi mari de ulei la compresor
|
X
|
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
1.1.4 Manometru pentru presiune joasă sau indicator
|
Verificarea funcţionării
|
a) Funcţionare incorectă a indicatorului sau a manometrului
|
X
|
|
|
b) Nefuncţionarea indicatorului sau a manometrului
|
|
X
|
|
1.1.5 Supapa de control pentru frâna de staţionare
|
Inspecţia vizuală şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul
de frânare este acţionat
|
a) Fisurată sau deteriorată, uzată
excesiv
|
|
X
|
|
b) Dispozitiv de acţionare supapă defect sau supapă defectă
|
|
X
|
|
c) Neetanşeitate în sistem, conexiuni slabe
|
|
X
|
|
d) Funcţionare incorectă
|
|
X
|
|
1.1.6 Frână de staţionare, levier de comandă, dispozitiv de
blocare
|
Inspecţia vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare
este acţionat
|
a) Sistemul de blocare nesigur
|
|
X
|
X
|
b) Uzură excesivă a axului levierului sau a mecanismului cu
clichet
al levierului
|
X
|
X
|
|
c) Cursă prea mare (reglaj incorect)
|
|
X
|
X
|
1.1.7 Supape de frânare (robineţi de
frânare, supape de descărcare, regulatoare de presiune etc.)
|
Inspecţia vizuală şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat
|
a) Supapă deteriorată sau neetanşă (pierderi aer în exces)
|
|
X
|
X
|
b) Supapă fixată necorespunzător
|
|
X
|
|
c) Pierderi de lichid de frână
|
|
X
|
X
|
1.1.8 Dispozitive de cuplare pentru remorci echipate cu sistem de
frânare (electric şi/sau pneumatic)
|
Deconectarea tuturor sistemelor de frânare, dispozitivelor de
cuplare dintre vehiculul tractor şi remorcă
Inspecţia vizuală şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare
este acţionat
|
a) Robineţi de închidere sau ventile cu etanşare automată defecte
|
|
X
|
|
b) Fixare necorespunzătoare
|
X
|
|
|
c) Montaj incorect
|
|
X
|
|
d) Pierderi excesive de aer fără pericol
de blocare a roţilor
|
|
X
|
|
e) Pierderi excesive de aer cu pericol de blocare a roţilor
|
|
|
X
|
f) Funcţionare incorectă
|
|
X
|
X
|
1.1.9 Cilindri acumulatori, rezervoare de aer comprimat
|
Inspecţie vizuală şi auditivă
|
a) Deteriorate, corodate
|
X
|
X
|
|
b) Neetanşe
|
X
|
|
|
c) Robinet de purjare defect
|
|
X
|
|
d) Fixare nesigură/montaj incorect
|
|
X
|
|
1.1.10 Dispozitiv de servoasistare pentru frână, cilindrul
principal (sisteme hidraulice)
|
Inspecţia vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare
este acţionat
|
a) Dispozitiv de servofrână deteriorat sau ineficient
|
X
|
X
|
|
b) Cilindru principal defect
|
|
|
X
|
c) Cilindru principal neetanş
|
|
X
|
|
d) Fixare nesigură a cilindrului principal
|
|
X
|
|
e) Cantitate insuficientă de lichid de frână
|
|
X
|
|
f) Capacul rezervorului de lichid de frână lipsă
|
X
|
|
|
g) Martor de nivel pentru lichid de frână aprins sau defect
|
X
|
|
|
h) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz
de nivel insuficient al lichidului de frână(dacă este prevăzut de
constructor)
|
X
|
|
|
1.1.11 Conducte de frână rigide
|
Inspecţia vizuală a componentelor în timp
ce sistemul de frânare este acţionat
|
a) Risc de deteriorare sau rupere
|
|
|
X
|
b) Neetanşeităţi la conducte
|
|
X
|
|
c) Deteriorări sau coroziuni excesive ale
conductelor
|
|
X
|
X
|
d) Amplasare gresită a conductelor
|
X
|
X
|
|
1.1.12 Conducte flexibile (furtunuri) de frână
|
Inspecţia vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare
este acţionat
|
a) Risc de deteriorare sau rupere
|
|
|
X
|
b) Furtunuri defecte, puncte de frecare
|
|
X
|
|
c) Furtunuri prea scurte sau răsucite
|
X
|
|
|
d) Neetanşeităţi la furtunuri sau racorduri
|
|
X
|
X
|
e) Umflare excesivă a furtunurilor la presiune
|
|
X
|
|
1.1.13 Garnituri de frână
|
Inspecţie vizuală
|
a) Lipsă garnituri frână
|
|
|
X
|
b) Uzură foarte avansată
|
|
X
|
|
c) Prezenţa uleiului, unsorii care atacă garniturile (la o roată)
|
|
X
|
|
d) Prezenţa uleiului, unsorii care atacă garniturile (la mai
multe roţi)
|
|
|
X
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de
respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
1.1.14 Tamburi de frână, discuri de frână
|
Inspecţie vizuală
|
a) Uzură foarte avansată (în funcţie de nr. roţilor), apariţie de
şanţuri, fisuri, spărturi sau alte defecţiuni care compromit siguranţa
|
|
X
|
X
|
b) Tamburi sau discuri ancrasate cu ulei,
unsoare etc (în funcţie de nr. roţilor)
|
|
X
|
X
|
c) Platoul fixat greşit, joc platou
|
|
X
|
|
1.1.15 Cabluri de frână, timonerie
|
Inspecţia vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare
este acţionat
|
a) Lipsă cabluri sau elemente timonerie
|
|
|
X
|
b) Cabluri deteriorate sau cu buclă
|
|
X
|
X
|
c) Componentă excesiv de uzată sau corodată
|
|
X
|
|
d) Joncţiuni ale cablului sau tijelor nesigure
|
|
X
|
|
e) Ghidaj cabluri deteriorat
|
|
X
|
|
f) Cursă insuficientă a timoneriei care nu asigură acţionarea
frânei de staţionare
|
|
X
|
|
g) Curse anormal de mari ale timoneriei datorită reglajului
incorect sau uzurii excesive
|
|
X
|
|
1.1.16 Cilindri de frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri
hidraulici)
|
Inspecţia vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare
este acţionat
|
a) Cilindri fisuraţi sau deterioraţi
|
|
|
X
|
b) Cilindri neetanşi
|
|
X
|
X
|
c) Cilindri fixaţi necorespunzător/montaj incorect
|
|
|
X
|
d) Coroziune excesivă a cilindrilor
|
|
X
|
|
e) Protecţia de etanşare la praf lipsă sau foarte deteriorată
|
X
|
|
|
1.1.17 Regulator automat
al frânării în funcţie de încărcare
|
Inspecţia vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare
este acţionat
|
a) Timonerie defectă
b) Timonerie reglată incorect
|
|
X
X
|
|
c) Mecanism gripat, ineficient
|
|
X
|
|
d) Supapă lipsă
|
|
|
X
|
e) Lipsa plăcuţei cu datele tehnice principale (ptr. vehicule
cls.III)
|
X
|
|
|
f) Date ilizibile sau neconforme cu cerinţele specificate
|
X
|
|
|
1.1.18 Leviere pentru came cu reglaj automat
|
Inspecţie vizuală
|
a) Mecanism gripat sau cursă excesiv de mare datorită reglajului
incorect sau uzurii excesive
|
|
X
|
|
b) Reglaj defectuos
|
|
X
|
|
c) Incorect instalat
|
|
X
|
|
1.1.19 Frână de încetinire (în măsura în care există sau este
cerută)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Montaj incorect sau conexiuni nesigure
|
|
X
|
|
b) Funcţionare defectuoasă
|
|
X
|
|
c) Lipsă
|
|
X
|
|
1.1.20 Funcţionarea automată a frânelor remorcii
|
Decuplarea dispozitivului de frânare dintre vehicul si remorcă
|
Frâna remorcii nu acţionează automat la deconectarea dispozitivului de cuplare
|
|
|
X
|
1.1.21 Intregul sistem de frânare
|
Inspecţie vizuală şi auditivă
|
a) Alte dispozitive ale sistemului (pompa antigel, uscătorul de
aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate excesiv astfel încât afectează
funcţionalitatea sistemului de frânare
|
|
X
|
|
b) Pierderi excesive de aer sau antigel
|
|
X
|
|
c) O componentă nesigură sau montată
neadecvat
|
|
X
|
|
d) Reparaţii necorespunzătoare sau modificarea unei componente
|
|
|
X
|
1.1.22 Conectori tester diagnosticare (unde aceştia există sau
sunt obligatorii)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Lipsă
|
|
X
|
|
b) Deterioraţi, neutilizabili
|
|
X
|
|
c) Neetanşeităţi
|
X
|
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
1.2 Frâna de serviciu, performantă si eficacitate
|
1.2.1 Performantă (E)
|
Incercare pe un stand de testare a forţelor de frânare, acţionare
progresivă a frânei până la efortul maxim
|
a) Forţă de frânare la o roată mai mică de 70% din forţa de
frânare maximă înregistrată la cealaltă roată de pe aceeaşi axă
|
|
X
|
|
b) Frânare fără variaţie graduală (blocare)
|
|
|
X
|
c) Timp de răspuns prea mare la una dintre roţi
|
|
X
|
|
d) Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul fiecărei
rotiri complete a rotii
|
|
X
|
|
1.2.2 Eficacitate (E)
|
Incercare pe un stand de testare a
forţelor de frânare, acţionare progresivă a frânei până la efortul maxim sau
verificare cu ajutorul decelerometrului (conform procedurii din RNTR 1)
|
Coeficient de frânare mai mic de:
- categoria M1, M2 şi M3: 50%1) -categoria N1: 45%
- categoria N2 şi N3: 43%2)
- categoria 02, 03 şi 04: 40%3) Deceleraţie mai mică decât valorile echivalente ale
coeficienţilor de frânare precizaţi anterior
|
|
|
X
|
1.3 Frâna de securitate (dacă este acţionată printr-un sistem
separat), performanţă si eficacitate
|
1.3.1 Performantă (E)
|
Dacă sistemul de frânare de securitate este separat de sistemul
de frânare de serviciu, se utilizează metoda specificată la 1.2.1.
|
a) Forţa de frânare pe o roată mai mică decât 70% din forţa de
frânare înregistrată la cealaltă roată de pe aceeaşi axă
b) Frânare fără variaţie graduală (blocare)
c) Sistemul automat de frânare pentru remorcă nu funcţionează
|
|
X
X
X
|
|
1.3.2 Eficacitate (E)
|
Dacă sistemul de frânare de securitate este separat de sistemul
de frânare de serviciu, se va utiliza metoda specificată la 1.2.2.
|
Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai
mic de 50%4) din coeficientul frânei de
serviciu indicat la punctul 1.2.2 (sau deceleraţie, după caz)
|
|
|
X
|
1.4. Frâna de staţionare, performantă si eficacitate
|
1.4.1 Performantă (E)
|
Incercare pe un stand de testare a forţelor de frânare
|
Frâna nu funcţionează pe una sau pe mai multe roti
|
|
|
X
|
1.4.2 Eficacitate (E)
|
Incercare pe un stand de testare a forţelor de frânare sau
verificare cu ajutorul decelerometrului (conform
procedurii din RNTR 1)
|
Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare
mai mic de 16% sau, pentru ansambluri de vehicule, mai mic de 12% (raportat
la masa totală maximă autorizată a ansamblului de vehicule). Deceleraţie mai
mică decât valorile echivalente ale coeficienţilor de frânare precizaţi
anterior.
|
|
|
X
|
1.5 Sistem antiblocare
|
1.5.1 Sistem antiblocare (ABS)
|
Inspecţie vizuală a dispozitivului de avertizare
|
Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare sau acesta
indică o defecţiune a sistemului
|
X
|
X
|
|
2 SISTEMUL DE DIRECŢIE
|
2.1 Stare mecanică
|
2.1.1 Starea casetei de direcţie
|
Inspecţie vizuală a casetei de direcţie în timpul rotirii
volanului
|
a) Uzură excesivă a axului
|
|
|
X
|
b) Deplasare excesivă a axului
|
|
X
|
X
|
c) Neetanşeităţi
|
X
|
|
|
2.1.2 Fixarea casetei de direcţie + (E)
|
Inspecţie vizuală a fixării casetei de direcţie în timp ce
volanul este rotit stânga-dreapta (utilizând un detector de jocuri
corespunzător, după caz)
|
a) Caseta de direcţie nu este fixată corect
|
|
|
X
|
b) Lipsa şuruburilor de fixare sau şuruburi rupte
|
|
|
X
|
c) Casetă de direcţie deteriorată
|
|
X
|
X
|
1) 48% pentru
vehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau fabricate înainte de 1 octombrie
1991
2) 45% pentru
vehiculele înmatriculate după 1988
3) 43% pentru semiremorci şi remorci cu proţap înmatriculate după 1988
4) 22% pentru
vehicule N1, N2 şi N3
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
2.1.3 Starea mecanismului de direcţie + (E)
|
Inspecţie vizuală a componentelor mecanismului de direcţie în
ceea ce priveşte starea acestora în timp ce volanul este rotit stânga-dreapta
(utilizând un detector de jocuri corespunzător, după caz)
|
a) Mişcare relativă între componentele care ar trebui să fie fixe
|
|
|
X
|
b) Joc excesiv în articulaţii
|
|
|
X
|
c) Fisuri sau deformări ale oricărei componente
|
|
|
X
|
d) Absenţa dispozitivelor de blocare
|
|
X
|
|
e) Aliniere defectuoasă a componentelor (de exemplu, bara de
conexiune, bara de comandă a direcţiei)
|
|
X
|
|
f) Reparaţii inadecvate, modificări
|
|
X
|
|
g) Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat
|
X
|
|
|
2.1.4 Funcţionarea mecanismului de direcţie
|
Inspecţie vizuală a modului de funcţionare a mecanismului în timp
ce volanul este rotit cu rotile pe sol si motorul în funcţiune
|
a) Cursă incompletă a mecanismului de direcţie la acţionarea
acestuia (lovirea de o parte fixă a saşiului)
|
|
X
|
|
b) Limitatoare casetă direcţie nefuncţionale
|
|
X
|
|
c) Nealiniere sau atingerea componentelor
|
|
X
|
X
|
2.1.5 Servodirecţie
|
Verificarea servodirecţiei şi a nivelului rezervorului hidraulic
(dacă este vizibil). Cu roţile pe sol şi cu motorul funcţionând, se verifică
dacă servodirecţia funcţionează corect
|
a) Neetanşeităţi uşoare sau excesive
|
X
|
X
|
|
b) Lichid insuficient
|
X
|
X
|
|
c) Mecanismul nu funcţionează
|
|
X
|
|
d) Mecanism fisurat sau nesigur
|
|
|
X
|
e) Reparaţii sau modificări neadecvate
|
|
X
|
|
f) Cabluri/furtunuri deteriorate, corodate excesiv
|
|
X
|
|
2.2 Volanul si coloana de direcţie
|
2.2.1 Starea volanului
|
Cu roţile pe sol, se oscilează volanul dintr-o parte în alta,
într-un plan perpendicular pe coloana de direcţie, şi se aplică de jos în sus
şi de sus în jos o forţă slabă. Se inspectează vizual jocurile
|
a) Mişcare relativă între volan şi coloana de direcţie care
indică un joc
|
|
X
|
|
b) Absenţa dispozitivului de reţinere (siguranţei) pe butucul
volanului
|
|
|
X
|
c) Fisurarea sau slăbirea butucului, coroanei sau a spiţelor
volanului
|
|
|
X
|
2.2.2 Coloana de direcţie
|
Se împinge şi se trage de volan în linie cu coloana; se împinge
de volan în diferite direcţii perpendiculare pe coloana de direcţie. Se
verifică vizual jocul şi starea cuplajelor elastice sau a altor articulaţii
|
a) Deplasare excesivă a centrului volanului în sus sau în jos
|
|
X
|
|
b) Deplasare excesivă a capului coloanei radial faţă de axa
coloanei
|
|
X
|
|
c) Cuplaj elastic deteriorat sau cardanic (joc anormal)
|
|
X
|
|
d) Fixare defectuoasă
|
|
X
|
|
2.2.3 Jocuri în mecanismul de direcţie
|
Cu motorul în funcţiune în cazul vehiculelor cu servodirecţie şi
cu roţile în poziţie dreaptă, se roteşte uşor volanul stânga- dreapta, pe cât
posibil fără a mişca roţile. Se verifică vizual mişcarea liberă
|
Joc excesiv (de exemplu, deplasarea unui punct de pe coroana
volanului care depăşeşte o cincime din diametrul volanului)
|
|
X
|
|
3 VIZIBILITATE
|
3.1 Câmp de vizibilitate
|
Inspecţie vizuală de pe scaunul şoferului
|
Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al şoferului care îi
afectează vederea în faţă sau lateral
|
|
X
|
|
3.2 Starea geamurilor
|
Inspecţie vizuală
|
a) Parbriz sau alt geam fisurat sau cu
transparenţă neconformă cu cerinţele specifice
|
X
|
X
|
|
b) Parbriz sau alt geam neconform cu cerinţele specifice
|
X
|
X
|
|
c) Parbriz sau alt geam în stare inacceptabilă
|
|
X
|
|
3.3 Oglinzi retrovizoare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Oglindă lipsă sau nefixată conform cerinţelor specifice
|
Xdr
|
Xst
|
|
b) O oglindă care nu asigură vizibilitate adecvată spre înapoi
|
Xdr
|
Xst
|
|
c) Oglindă deteriorată, lipsă sau fixată nesigur
|
Xdr
|
Xst
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
3.4 Ştergătoare de parbriz
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Ştergătoare care nu funcţionează
|
Xdr
|
Xstg
|
|
b) Lamela ştergătorului lipsă sau în mod evident deteriorată
|
Xdr
|
Xstg
|
|
3.5 Spălătoare de parbriz
|
Inspecţie vizuală si funcţională
|
Spălătoare care nu funcţionează adecvat
|
Xdr
|
Xstg
|
|
3.6 Sistem de dezaburire
|
Inspecţie vizuală si funcţională
|
Sistem care nu funcţionează sau în mod evident este deteriorat
|
X
|
|
|
4 INSTALAŢIA ELECTRICĂ DE ILUMINARE, SEMNALIZARE SI AUXILIARĂ
|
4.1 Faruri
|
4.1.1 Stare si funcţionare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Lipsă far sau dispersor
|
|
X
|
X
|
b) Sursă de lumină defectă
|
|
X
|
|
c) Dispersoare necorespunzătoare
|
|
X
|
|
d) Fixare nesigură care poate conduce la căderea pe carosabil
|
|
X
|
|
e) Fixare necorespunzătoare
|
X
|
|
|
4.1.2 Verificare reglaj + (E)
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Far reglat necorespunzător
|
|
X
|
|
b) Sursă de lumină montată incorect
|
X
|
|
|
4.1.3 Comutator
|
Inspecţie vizuală şi funcţională.
|
a) Numărul de faruri aprinse simultan nu este în conformitate cu
cerinţele specifice
|
|
X
|
|
b) Funcţionarea dispozitivului de comandă defectuoasă
|
|
X
|
|
4.1.4 Conformitatea cu cerinţele specifice
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Becul, culoarea luminii emise, poziţia nu sunt în conformitate
cu cerinţele specifice
|
X
|
X
|
|
b) Acoperiri ale dispersorului sau pe sursa de lumină care reduc
intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
|
|
X
|
|
4.1.5 Dispozitive de reglare a farurilor în funcţie de încărcare
(atunci când sunt obligatorii)
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Dispozitivul nu funcţionează
|
X
|
|
|
b) Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe scaunul
şoferului
|
X
|
|
|
4.1.6 Ştergător de far + spălător (atunci când există)
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
Ştergătorul şi/sau spălătorul nu funcţionează
|
X
|
|
|
4.2 Lămpi de poziţie fată si spate, lămpi de gabarit
|
4.2.1 Stare şi funcţionare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Lampă lipsă
|
|
X
|
|
b) Sursă de lumină defectă
|
|
X
|
|
c) Dispersor lipsă sau şi necorespunzător
|
X
|
|
|
d) Lampă montată nesigur, cu pericol de cădere pe carosabil
|
|
X
|
|
e) Lampă montată nesigur
|
X
|
|
|
4.2.2 Conformitatea cu cerinţele specifice
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Becul şi culoarea luminii emise nu sunt în conformitate cu
cerinţele specifice
|
|
X
|
|
b) Acoperiri ale dispersorului sau pe sursa de lumină care reduc
intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
|
|
X
|
|
c) Intrerupătorul nu funcţionează conform cerinţelor specifice
|
|
X
|
|
4.3 Lămpi de stop
|
4.3.1 Stare şi funcţionare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Lipsă lampă
|
|
X
|
X X
|
b) Sursă de lumină defectă
|
|
X
|
|
c) Dispersor lipsă, necorespunzător sau decolorat
|
|
X
|
|
d) Lampă montată nesigur, cu
|
|
X
|
|
pericol de cădere pe carosabil
e) Lampă montată nesigur
|
X
|
|
|
4.3.2 Conformitatea cu cerinţele
specifice
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Becul, culoarea luminii emise sau poziţia nu este în
conformitate cu cerinţele specifice
|
|
X
|
|
b) Acoperiri ale dispersorului sau pe sursa de lumină care reduc
intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
|
|
X
|
|
c) Intrerupătorul nu funcţionează conform cerinţelor specifice
|
|
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
4.4 Lămpi indicatoare de direcţie si lămpi de avarie
|
4.4.1 Stare şi funcţionare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Lipsă lampă
|
|
X
|
|
b) Sursă de lumină defectă
|
|
X
|
|
c) Dispersor necorespunzător
|
|
X
|
|
d) Lampă montată nesigur
|
X
|
X
|
|
4.4.2 Conformitatea cu cerinţele specifice
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
Culoarea luminii emise nu este în conformitate cu cerinţele
specifice
|
|
X
|
|
4.4.3 Comutator
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
Intrerupătorul nu funcţionează conform cerinţelor specifice
|
|
X
|
|
4.4.4 Frecvenţa de aprindere intermitentă
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
Ritmul aprinderii intermitente nu este conform cerinţelor
specifice
|
|
X
|
|
4.5 Faruri de ceată fată si spate (în funcţie de dotarea
vehiculului)
|
4.5.1 Stare şi funcţionare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Lipsă lampă
|
X
|
|
|
b) Sursă de lumină defectă
|
X
|
|
|
c) Dispersor necorespunzător
|
X
|
|
|
4.5.2 Conformitatea cu cerinţele specifice
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Culoarea luminii emise nu este în conformitate cu cerinţele
specifice
|
|
X
|
|
b) Sistemul nu funcţionează conform cerinţelor specifice
|
X
|
|
|
4.6 Lămpi de mers înapoi (în funcţie de dotarea vehiculului)
|
4.6.1 Stare şi funcţionare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Lipsă lampă
|
X
|
|
|
b) Sursă de lumină defectă
|
X
|
|
|
c) Dispersor necorespunzător
|
X
|
|
|
d) Lampă montată nesigur
|
X
|
X
|
|
4.6.2 Conformitatea cu cerinţele specifice
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Culoarea luminii emise nu este în conformitate cu cerinţele
specifice
|
X
|
|
|
b) Sistemul nu funcţionează conform cerinţelor specifice
|
X
|
|
|
4.7 Lampă/lămpi de iluminare a plăcii de înmatriculare spate
|
4.7.1 Stare şi funcţionare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Lipsă lampă
|
X
|
|
|
b) Sursă de lumină defectă
|
X
|
|
|
c) Dispersor necorespunzător
|
X
|
|
|
d) Lampă montată nesigur
|
X
|
X
|
|
4.7.2 Conformitatea cu cerinţele specifice
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
Sistemul nu funcţionează conform cerinţelor specifice
|
X
|
|
|
4.8 Catadioptri, dispozitive reflectorizante laterale si plăci de
identificare spate
|
4.8.1 Stare, fixare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Dispozitiv reflectorizant lipsă,
defect sau deteriorat
|
X
|
|
|
b) Dispozitiv reflectorizant montat nesigur
|
X
|
|
|
c) Plăci de identificare montate nesigur cu pericol de cădere pe
carosabil
|
|
X
|
|
4.8.2 Conformitatea cu cerinţele specifice
|
Inspecţie vizuală
|
Amplasare sau tip neconforme cu cerinţele
specifice
|
X
|
|
|
4.9 Martori luminoşi
|
4.9.1 Stare şi funcţionare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
Nefuncţionali
|
X
|
|
|
4.9.2 Conformitatea cu cerinţele specifice
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
Neconformi cu cerinţele specifice
|
X
|
|
|
4.10 Conexiuni electrice dintre autovehiculul trăgător si remorcă
sau semiremorcă
|
Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se va examina continuitatea
dintre vehicule
|
a) Componente fixate nesigur
|
|
X
|
|
b) Izolaţie deteriorată
|
|
X
|
|
c) Conexiunile electrice ale remorcii sau
autovehiculului trăgător nu funcţionează corect
|
|
X
|
|
4.11 Cablaj
|
Inspecţie vizuală, inclusiv în compartimentul motor, dacă este
accesibil
|
a) Cablaj securizat neadecvat
|
X
|
X
|
|
b) Izolaţie deteriorată
|
|
X
|
|
4.12 Lămpi neobligatorii
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Lampa nu este montată conform cerinţelor specifice
|
X
|
|
|
b) Funcţionarea lămpii nu este conform cerinţelor specifice
|
X
|
|
|
c) Lampa montată nesigur (pentru exterior)
|
X
|
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
4.13 Baterie(acumulator)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Nefixată
|
X
|
|
|
b) Scurgeri de lichid
|
X
|
|
|
c) Intrerupător defect (dacă este prevăzut)
|
|
X
|
|
d) Siguranţe defecte (dacă sunt prevăzute)
|
|
X
|
|
e) Neventilată corespunzător (dacă este cazul)
|
|
X
|
|
5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE SI MECANISM SUSPENSIE
|
5.1 Punţi
|
5.1.1 Punţi + (E)
|
Inspecţie vizuală (utilizând un detector de jocuri, dacă este
necesar)
|
a) Punte ruptă sau deformată
|
|
|
X
|
b) Fixare nesigură pe vehicul
|
|
X
|
|
c) Reparaţii sau modificări necorespunzătoare
|
|
X
|
|
5.1.2 Fuzete + (E)
|
Inspecţie vizuală (utilizând un detector de jocuri, dacă este
necesar). Se aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată.
|
a) Fuzetă ruptă
|
|
|
X
|
b) Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a bucşelor
|
|
X
|
|
c) Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă
|
|
X
|
X
|
d) Pivotul fuzetei slăbit sau cu joc în punte
|
|
|
X
|
5.1.3 Rulmenţi roti + (E)
|
Inspecţie vizuală (utilizând un detector de jocuri, dacă este
necesar). Se roteşte şi se oscilează roata sau se aplică o forţă laterală pe
fiecare roată.
|
a) Joc excesiv la un rulment
|
|
X
|
|
b) Rulment prea strâns, blocat
|
|
X
|
|
c) Zgomot anormal constatat la rotirea roţii
|
|
X
|
|
5.2 Jante si anvelope
|
5.2.1 Butucul rotii
|
Inspecţie vizuală
|
Piuliţe sau şuruburi lipsă
|
|
X
|
X
|
5.2.2 Jante
|
Inspecţie vizuală pe ambele părţi ale fiecărei roţi
|
a) Jantă fisurată sau defectă
|
|
X
|
X
|
b) Inelele elastice de reţinere a anvelopei fixate incorect
|
|
X
|
|
c) Jantă deformată puternic
|
|
X
|
|
d) Dimensiunile sau tipul jantei nu sunt în conformitate cu
vehiculul omologat
|
|
X
|
|
5.2.3 Anvelope
|
Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului
înainte şi înapoi sau prin suspendarea şi rotirea roţii pentru vehicule din
clasa II
|
a) Dimensiunea anvelopei, capacitatea
de încărcare sau indicele de viteză nu sunt conform cerinţelor
specifice
|
|
X
|
|
b) Anvelope pe aceeaşi punte sau la roţi jumelate de dimensiuni
diferite
|
|
X
|
|
c) Anvelope pe aceeaşi punte de construcţie diferită (radială/
diagonală)
|
X
|
|
|
d) Deteriorări importante
|
|
X
|
|
e) Tăieturi importante
|
|
X
|
|
f) Adâncimea profilului benzii de rulare neconformă cu cerinţele
specifice
|
|
X
|
X
|
g) Frecarea anvelopei de alte componente ale caroseriei/şasiului
|
|
X
|
X
|
h) Anvelope reşapate neconforme cu
cerinţele specifice
|
|
X
|
|
5.3 Mecanism suspensie
|
5.3.1 Arcuri + (E)
|
Inspecţie vizuală (utilizând un detector de jocuri, dacă este
necesar)
|
a) Fixare necorespunzătoare a arcurilor pe şasiu sau punte
|
|
X
|
X
|
b) Componentă a arcului deteriorată sau fisurată
|
|
X
|
|
c) Arc lipsă
|
|
X
|
|
5.3.2 Amortizoare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Fixare necorespunzătoare
a amortizoarelor pe şasiu sau punte
|
|
X
|
|
b) Amortizor neetanş
|
X
|
|
|
c) Amortizor lipsă
|
|
X
|
|
5.3.3 Bare de torsiune, bare şi leviere ale suspensiei + (E)
|
Inspecţie vizuală (utilizând un detector de jocuri, dacă este
necesar)
|
a) Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu sau punte
|
|
X
|
|
b) O componentă deteriorată, fisurată sau
corodată excesiv
|
|
X
|
|
c) Reparaţii sau modificări necorespunzătoare
|
|
X
|
|
d) Lipsă bară stabilizatoare
|
|
X
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
5.3.4 Articulaţiile suspensiei + (E)
|
Inspecţie vizuală (utilizând un detector de jocuri dacă este
necesar)
|
a) Lipsă bolţ şi/sau bucşe de la articulaţiile suspensiei
|
|
|
X
|
b) Uzură excesivă a bolţului şi/sau a bucşelor de la
articulaţiile suspensiei
|
|
X
|
|
c) Burduful de protecţie pentru praf lipsă sau deteriorat
|
X
|
|
|
5.3.5 Suspensie pneumatică
|
Inspecţie vizuală
|
a) Sistem inoperabil, neetanşeităţi
|
|
X
|
X
|
b) O componentă defectă, modificată sau
deteriorată astfel încât ar putea afecta funcţionarea sistemului
|
|
X
|
|
6 SASIU SI ELEMENTE ALE SASIULUI
|
6.1 Saşiu sau cadru si elemente ataşate
|
6.1.1 Stare generală
|
Inspecţie vizuală
|
a) Fisurarea sau deformarea oricărei părţi sau element de
structură
|
|
X
|
X
|
b) Instabilitatea plăcilor de rigidizare sau a elementelor de
fixare
|
|
X
|
X
|
c) Coroziune excesivă care afectează rigidizarea ansamblului
|
|
X
|
X
|
6.1.2 Conducte de evacuare şi amortizoare
de zgomot (sistem de evacuare gaze arse)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş
|
|
X
|
|
b) Infiltrări de gaze arse în cabină sau compartimentul
pasagerilor
|
|
|
X
|
6.1.3 Rezervor de combustibil şi conducte
alimentare (inclusiv rezervorul de combustibil pentru dispozitivul de încălzire
şi conductele aferente)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Rezervor sau conducte fixate neconform
|
|
X
|
X
|
b) Scurgeri de combustibil sau buşon lipsă ori ineficient,
neetanş
|
|
X
|
X
|
c) Conducte deteriorate sau uzate prin frecare
|
|
X
|
|
d) Robinetul de închidere (dacă este prevăzut) nu funcţionează
corect
|
|
X
|
|
e) Risc de incendiu datorită:
- scurgerilor de combustibil
- protejării incorecte a rezervorului sau a sistemului de evacuare
- stării compartimentului motor
|
|
|
X
|
f) Sistem GPL/GNC neconform cu cerinţele specifice
|
|
X
|
X
|
6.1.4 Bare de protecţie,
protecţie laterală
si dispozitive de protecţie
antiîmpănare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Fixări necorespunzătoare sau deteriorări care ar putea cauza
răniri
|
|
X
|
|
b) Dispozitiv în mod evident neconform cu cerinţele specifice
|
X
|
X
|
|
6.1.5 Suport pentru roata de rezervă (dacă este prevăzut)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Suport fisurat sau fixat necorespunzător
|
|
X
|
|
b) Roată de rezervă fixată slab în suport
|
|
X
|
|
c) Fixare defectuoasă a roţii de rezervă cu pericol de cădere pe
carosabil
|
|
|
X
|
6.1.6 Mecanisme de cuplare si echipament de remorcare +(E)
|
Inspecţie vizuală şi funcţională atunci când este posibil (cu
atenţie mărită la orice dispozitiv de siguranţă montat şi/sau la utilizarea
calibrelor de măsurare)
|
a) Componentă defectă, deteriorată sau fisurată
|
|
|
X
|
b) Uzură excesivă a unei componente
|
|
X
|
|
c) Element de cuplare defect
|
|
|
X
|
d) Dispozitiv de siguranţă care nu funcţionează corect sau lipsă
|
|
X
|
X
|
e) Orice indicator care nu funcţionează
|
|
X
|
|
f) Reparaţii sau modificări necorespunzătoare
|
|
X
|
|
6.1.7 Transmisie
|
Inspecţie vizuală
|
a) Şuruburi de siguranţă, ştifturi lipsă sau slabe
|
|
X
|
|
b) Uzură excesivă a lagărelor arborelui de transmisie
|
|
X
|
|
c) Uzură excesivă a articulaţiilor
|
|
X
|
|
d) Cuplaje elastice deteriorate
|
|
X
|
|
e) Arbore încovoiat sau deteriorat
|
|
X
|
|
f) Carcasa lagărului fisurată
|
|
|
X
|
g) Carcasa lagărului nesigură
|
|
X
|
|
h) Apărătoarea de praf lipsă sau deteriorată
|
X
|
|
|
6.1.8 Suporţi motor
|
Inspecţie vizuală
|
Suporţi deterioraţi, lipsă sau fisuraţi
|
|
X
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
6.2 Cabină si caroserie
|
6.2.1 Stare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Panou, parte lipsă sau deteriorată care ar putea produce
răniri
|
|
|
X
|
b) Parte lipsă sau deteriorată din panou
|
|
X
|
|
c) Montant nesigur
|
|
X
|
|
d) Neetanşeităţi care permit infiltrarea gazelor de carter sau a gazelor
de evacuare în habitaclu
|
|
|
X
|
e) Reparaţii sau modificări necorespunzătoare
|
|
X
|
|
6.2.2 Montare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Caroserie sau cabină fixată necorespunzător
|
|
X
|
X
|
b) Caroserie/cabină amplasată în mod evident inegal pe şasiu
|
|
X
|
|
c) Elemente de fixare a caroseriei/
cabinei pe şasiu sau pe un element de structura lipsă sau nesigure
|
|
X
|
|
d) Coroziune excesivă în punctele de fixare a caroseriei
|
|
X
|
|
6.2.3 Uşi şi încuietori de uşi
|
Inspecţie vizuală
|
a) Uşă care nu se deschide/închide corect
|
|
X
|
|
b) Uşă care se poate deschide accidental sau uşă care nu poate
sta închisă
|
|
|
X
|
c) Uşă, balamale, încuietori, montant lipsă
|
|
X
|
|
d) Uşă, balamale, încuietori, montant slabe sau deteriorate
|
X
|
|
|
6.2.4 Podea
|
Inspecţie vizuală
|
Podea nesigură sau deteriorată, cu coroziuni străpunse
|
|
X
|
X
|
6.2.5 Scaunul şoferului
|
Inspecţie vizuală
|
a) Scaun lipsă sau cu structură deteriorată
|
|
X
|
X
|
b) Mecanism de reglare care nu funcţionează corect
|
|
X
|
|
6.2.6 Alte scaune
|
Inspecţie vizuală
|
a) Scaune în stare proastă sau nesigure
|
X
|
X
|
|
b) Scaune care nu sunt fixate conform cerinţelor specifice
|
|
X
|
|
6.2.7 Comenzi necesare conducerii
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
Orice comandă necesară utilizării în siguranţă a vehiculului care
nu funcţionează corect
|
|
X
|
|
6.2.8 Scări pentru acces în cabină
|
Inspecţie vizuală
|
a) Treaptă sau grup de trepte nesigure
|
X
|
|
|
b) Treaptă sau grup de trepte nesigure sau într-o stare care ar
putea duce la rănirea utilizatorilor
|
|
X
|
|
6.2.9 Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Fixare necorespunzătoare a echipamentului sau accesoriului,
după caz
|
|
X
|
|
b) Echipament sau accesoriu neconform cu cerinţele specifice,
după caz
|
X
|
X
|
|
c) Scurgeri în cazul unui echipament hidraulic
|
X
|
|
|
d) Scurgeri excesive in cazul unui echipament hidraulic
|
|
X
|
|
6.2.10 Apărători de noroi (aripi), dispozitive
antiîmproşcare(dacă au fost prevăzute de constructor)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Lipsă, fixate necorespunzător sau corodate excesiv
|
X
|
X
|
|
b) Spaţiu insuficient pentru roată
|
|
X
|
|
c) Nu sunt în conformitate cu cerinţele specifice
|
|
X
|
|
7 ALTE ECHIPAMENTE
|
7.1 Centuri de sigurantă/catarame
|
7.1.1 Siguranta montării
|
Inspecţie vizuală
|
Puncte de ancorai cu deteriorări importante
|
|
X
|
|
7.1.2 Stare
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Centuri de siguranţă obligatorii lipsă
sau nefixate
|
|
X
|
|
b) Centură de siguranţă deteriorată
|
|
X
|
|
c) Centură de siguranţă neconformă
|
|
X
|
|
d) Catarama centurii deteriorată sau nu funcţionează corect
|
|
X
|
|
e) Retractor defect sau care nu funcţionează corect
|
|
X
|
|
f) Verificare martor centură siguranţă
|
X
|
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
7.2 Martor air bag (dacă este prevăzut)
|
Inspecţie vizuală
|
Funcţionare defectuoasă martor air bag
|
X
|
|
|
7.3 Stingător de incendiu
|
Inspecţie vizuală
|
a) Lipsă
|
|
X
|
|
b) Nu este conform cu cerinţele specifice
|
|
X
|
|
7.4 Triunghi de presemnalizare
|
Inspecţie vizuală
|
a) Lipseşte sau este incomplet
|
X
|
|
|
b) Nu este conform cu cerinţele specifice
|
X
|
|
|
7.5 Trusă de prim ajutor
|
Inspecţie vizuală
|
Lipseşte, este incompletă sau nu este conformă cu cerinţele
specifice
|
X
|
|
|
7.6 Cale de blocare a roţilor (dacă sunt obligatorii)
|
Inspecţie vizuală
|
Lipsesc sau nu sunt în bună stare
|
X
|
X
|
|
7.7 Avertizor sonor
|
Inspecţie vizuală şi funcţională
|
a) Nu funcţionează
|
|
X
|
|
b) Comandă nesigură
|
X
|
|
|
c) Nu este conform cu cerinţele specifice
|
|
X
|
|
7.8 Vitezometru
|
Inspecţie vizuală
|
a) Nu este fixat conform cerinţelor specifice
|
|
X
|
|
b) Nu funcţionează
|
|
X
|
|
c) Nu poate fi iluminat
|
X
|
|
|
7.9 Tahograf (dacă este obligatoriu)
|
Inspecţie vizuală
|
a) Autovehiculul nu este dotat cu tahograf conform cerinţelor
specifice
|
|
X
|
|
b) Tahograf neomologat
|
|
X
|
|
c) Dimensiune anvelope necorespunzătoare
|
|
X
|
|
d) Placa de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat
|
|
X
|
|
e) Sigilii sau alte elemente de protecţie lipsă sau violate
|
|
X
|
|
f) Falsificare sau manipulare evidentă
|
|
X
|
|
g) Funcţionare necorespunzătoare
|
|
X
|
|
7.10 Limitator de viteză (dacă este obligatoriu) + (E)
|
Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă echipamentul este
disponibil)
|
a) Autovehiculul nu este dotat cu limitator de viteză conform
cerinţelor specifice
|
|
X
|
|
b) Funcţionare necorespunzătoare
|
|
X
|
|
c) Limitator de viteză neomologat
|
|
X
|
|
d) Placa de montare lipsă, ilizibilă sau
cu termen de valabilitate expirat
|
|
X
|
|
e) Sigilii sau alte elemente de protecţie lipsă sau violate
|
|
X
|
|
f) Viteza reglată este prea mare (dacă se poate verifica)
|
|
|
|
8.1 Zgomotul
|
Sistem de reducere a zgomotului
|
Inspecţie vizuală şi auditivă
|
a) Nivel de zgomot excesiv
|
|
X
|
|
b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slabă,
lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident astfel
încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de
zgomot
|
|
X
|
|
c) Orice parte a sistemului de reducere a
zgomotului nefixată corespunzător cu posibilitate de cădere pe carosabil
|
|
|
X
|
8.2 Emisii poluante
|
8.2.1 Emisii ale motoarelor cu aprindere prin scânteie
(benzină/GPL)
|
8.2.1.1 Echipament de control al emisiilor poluante
|
Inspecţie vizuală
|
a) Echipament de control al emisiilor montat de constructor lipsă
sau defect în mod evident
|
X
|
X
|
|
b) Neetanşeităţi care ar putea afecta semnificativ măsurarea
emisiilor
|
|
X
|
|
8.2.1.2 Emisii poluante + (E)
|
Pentru vehiculele supuse cerinţelor
privind controlul emisiilor, măsurare utilizând un analizor de gaze conform
cerinţelor specifice. Pentru vehiculele echipate cu un sistem de diagnoză la
bord, funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi
verificată prin citirea
|
a) Emisiile de COcor depăşesc
1. pentru autovehiculele făfă sistem de reglare perfecţionat al
emisiilor, la turaţia de mers în gol încet:
- 4,5%; sau
- 3,5%,
în funcţie de anul fabricaţiei;
2. pentru autovehiculele cu sistem de reglare perfecţionat al emisiilor:
- la turaţia de mers în gol încet: 0,5%;
- la turaţia de mers în gol accelerat:0,3%
|
|
X
|
|
Punctul
|
Metoda
|
Principale motive de respingere
|
Categorie defecţiuni
|
DMi
|
DMa
|
DP
|
|
corespunzătoare a dispozitivului OBD şi a verificării
funcţionării corecte a sistemului OBD în locul măsurării unor emisii în
conformitate cu cerinţele specifice.
La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, controlul va fi
efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.
|
pentru autovehicule EURO 2; sau
- la turaţia de mers în gol: 0,3%;
- la turaţia de mers în gol accelerat: 0,2%, pentru autovehicule
M1, M2 si N1, EURO 3 sau EURO 4.
|
|
|
|
b) Coeficientul lambda (A) în afara domeniului 1 ± 0,03 sau în
conformitate cu specificaţia constructorului (la turaţia de mers în gol accelerat pentru
autovehiculele cu sistem de reglare perfecţionat al emisiilor)
|
|
X
|
|
c) OBD indică un defect de funcţionare
|
|
X
|
|
8.2.2 Emisii ale motoarelor cu aprindere prin comprimare
(motorină)
|
8.2.2.1 Echipament de control al emisiilor poluante
|
Inspecţie vizuală
|
a) Echipament de control al emisiilor montat de constructor lipsă
sau defect în mod evident
|
X
|
X
|
|
b) Neetanşeităţi care ar putea afecta semnificativ măsurarea
emisiilor
|
|
X
|
|
8.2.2.2 Opacitate +(E)
|
Măsurare în accelerare liberă utilizând un opacimetru în
conformitate cu cerinţele specifice.
Pentru autovehiculele înmatriculate în alte state cu an de
fabricaţie mai mic de 1980 nu se va efectua măsurarea indicelui de opacitate.
|
Indice de opacitate mai mare de:
- pentru motoarele cu aspiraţie naturală:
2,5 m-1,
- pentru motoarele supraalimentate:
3,0 m-1,
sau
-1,5 m-1, pentru
autovehiculele N1 echipate cu motoare EURO 4 şi pentru autovehiculele M2, M3,
N2 si N3 echipate cu motoare EURO 4, EURO 5 sau EEV
|
|
X
|
|
8.3 ALTE ASPECTE REFERITOARE LA MEDIU
|
8.3.1 Emisii vizibile de fum
|
Examinare vizuală
|
Fum în exces care ar putea împiedica vizibilitatea
|
|
|
|
8.3.2 Scurgeri de lichide
|
Examinare vizuală
|
Orice scurgere în exces de lichid care ar putea dăuna mediului
sau ar putea constitui un risc pentru siguranţa altor utilizatori ai drumului
|
|
X
|
X
|
NOTĂ:
E- verificare ce
necesită utilizarea unui echipament specializat;
DMi (defecţiune minoră)
- defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere
şi protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea
ce priveşte identificarea vehiculului);
DMa (defecţiune majoră)
- defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere
(inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra
protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce
priveşte identificarea vehiculului);
DP (defecţiune
periculoasă) - defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind
siguranţa rutieră.
In cazul defecţiunilor majore şi a celor periculoase,
operatorul de transport/conducătorul auto trebuie notificat în scris, dacă este
cazul, despre interzicerea dreptului de circulaţie pe drumurile publice până la
remedierea defecţiunilor.
Un vehicul care prezintă defecţiuni ce aparţin mai
multor grupe este încadrat în funcţie de cea mai importantă defecţiune.
In cazul defecţiunilor ce pot fi încadrate în mai multe
categorii, este responsabilitatea inspectorului care efectuează verificarea de
a încadra defecţiunile în funcţie de severitatea lor.
ANEXA Nr. 2 la reglementări
VERIFICĂRI SUPLIMENTARE
pentru vehicule agreate pentru transportul anumitor
mărfuri periculoase
1. Cablaje instalaţie electrică
|
Inspecţie vizuală (pentru zonele
accesibile).
Se aplică vehiculelor EX/III, FL, OX,AT
|
a) Conductorii nu sunt izolaţi în mod corespunzător
|
b) Circuitele nu sunt protejate prin elemente fuzibile sau
disjunctoare automate, cu excepţia următoarelor circuite:
- de la baterie la sistemele de pornire la rece şi de oprire a
motorului;
- de la baterie la alternator;
- de la alternator la cutia cu elemente fuzibile sau disjunctoare;
- de la baterie la demarorul motorului;
- de la baterie la cutia de comandă a sistemului de frânare de
încetinire, dacă acesta este electric sau electromagnetic;
- de la baterie la mecanismul electric de ridicare a axei
|
c) Cablurile electrice nu sunt ataşate sigur sau sunt plasate
astfel încât conductorii nu sunt protejaţi corespunzător împotriva
solicitărilor mecanice si/sau termice
|
2. Intrerupător principal al bateriei
(general)
|
Inspecţie vizuală.
Se aplică vehiculelor EX/III, FL
|
a) Intrerupătorul principal al bateriei (general) lipseşte sau nu
funcţionează
|
b) In cazul în care întrerupătorul principal este de tip
monopolar, acesta nu este montat pe conductorul de alimentare (această
condiţie se aplică doar vehiculelor înmatriculate pentru prima dată după 1
iulie 2005 )
|
c) Lipseşte sau nu funcţionează dispozitivul de comandă din
cabină, care permite deconectarea şi reconectarea întrerupătorului general
|
d) Dispozitivul de comandă din cabină nu
este uşor
accesibil sau nu este semnalizat distinct
|
e) Dispozitivul de comandă din cabină nu este protejat
|
împotriva acţionării involuntare fie printr-un capac de
protecţie, fie cu un dispozitiv de comandă cu mişcare dublă
|
f) In cazul în care este montat un dispozitiv de comandă
suplimentar, acesta nu este identificat în mod distinct sau nu este protejat
împotriva unei manevrări involuntare
|
3. Baterii de acumulatori
|
Inspecţie vizuală. Se aplică vehiculelor
EX/II EX/III, FL
|
a) Bornele bateriei nu sunt izolate electric sau nu sunt acoperite
de capacul izolator al cutiei
|
b) Bateriile nu sunt fixate într-o cutie bine ventilată (în
cazul în care bateriile nu sunt situate în compartimentul motorului)
|
4. Instalaţia electrică din spatele
cabinei
|
Inspecţie vizuală
(pentru zonele accesibile).
Se aplică vehiculelor EX/III, FL
|
a) Conductorii situaţi în spatele cabinei conducătorului auto nu
sunt protejaţi împotriva şocurilor, abraziunii şi frecării în timpul
utilizării normale a vehiculului (excepţie fac cablurile senzorilor
dispozitivelor ABS care nu necesită protecţie suplimentară)
|
b) Becurile din spatele cabinei au dulie filetată
|
c) Conexiunile electrice dintre autovehicule şi remorci nu sunt
concepute astfel încât să împiedice orice deconectare accidentală
|
5. Cabina
|
Inspecţie vizuală.
Se aplică vehiculelor OX
|
a) Toate ferestrele din spatele cabinei sau din scut (dacă este
montat) nu sunt închise ermetic sau nu sunt realizate din sticlă securizată
|
b) Intre cisternă şi cabină sau scut
(dacă este montat) nu există un spaţiu liber de cel puţin 150 mm
|
6. Rezervoare de combustibil
|
Inspecţie vizuală.
Se aplică vehiculelor EX/II,
EX/III, FL, OX
|
a) In caz de scurgere, combustibilul poate să vină în contact cu
părţile încălzite ale vehiculului sau cu încărcătura
|
b) Rezervoarele de benzină nu sunt echipate cu dispozitiv
antiflacără eficient, care să se adapteze la orificiul de umplere, sau cu un
dispozitiv care permite menţinerea acestui orificiu închis ermetic
|
7. Sistem de evacuare
|
Inspecţie vizuală (pentru zonele accesibile). Se aplică
vehiculelor EX/II, EX/III, FL
|
a) Sistemul de evacuare (inclusiv tubulatura de evacuare) nu
este îndreptat sau protejat astfel încât să se evite orice pericol pentru
încărcătură ca urmare a încălzirii sau aprinderii
|
b) Părţile sistemului de evacuare situate direct sub rezervorul
de combustibil (diesel) nu se găsesc la o distanţă de cel puţin 100 mm de
acesta sau nu sunt protejate printr-un ecran termic
|
ANEXA nr. 3 la reglementări
CERINŢE
privind încercările şi/sau controalele referitoare
la sistemele de frânare, emisiile poluante, tahografele şi limitatoarele de viteză
1. Condiţii specifice privind sistemele de frânare
1.1. Se impune ca fiecare parte a sistemului de frânare să fie menţinută în perfectă stare de funcţionare şi să fie
corect reglată.
1.2. Sistemul de frânare al vehiculului trebuie să
îndeplinească următoarele funcţii de frânare:
a) pentru autovehicule, remorcile şi semiremorcile lor,
o frână de serviciu capabilă de a încetini vehiculul şi de a-l opri de o
manieră sigură, rapidă şi eficace, oricare ar fi starea sa de încărcare şi
declivitatea drumului pe care circulă;
b) pentru autovehicule, remorcile şi semiremorcile lor,
o frână de staţionare capabilă de a menţine vehiculul oprit, oricare ar fi
starea sa de încărcare şi declivitatea drumului.
1.3. In cazul verificării efectuate pe standul de
frânare trebuie respectate valorile minime privind coeficienţii de frânare
pentru frâna de serviciu şi
frâna de staţionare, precum şi valorile maxime privind dezechilibrele pe punţi
pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare, prevăzute în Planul de
operaţiuni din anexele nr. 2 şi 11 la Reglementările RNTR 1.
2. Condiţii specifice
referitoare la emisiile poluante Autovehicule
echipate cu motor cu aprindere prin scânteie
(benzină)
A. Atunci când emisiile nu
sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator
tricomponent gestionat de sonda lambda:
1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a
se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu
există neetanşeităţi;
2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a
emisiilor instalat de constructor, pentru a se verifica dacă acesta este
complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi.
După aducerea motorului la parametrii normali de
funcţionare, ţinând cont de recomandările constructorului, se măsoară
concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO), cu motorul la mers în gol încet, cu ambreiajul decuplat.
Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare
nu trebuie să depăşească următoarele valori:
(i) pentru autovehiculele fabricate până în anul 1986 inclusiv: COcor: 4,5% în vol.;
(ii) pentru autovehiculele fabricate începând cu anul
1987:COcor:3,5% în vol.
B. Atunci când emisiile sunt
controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator
tricomponent gestionat de sonda lambda:
1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru
a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă
nu există neetanşeităţi;
2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare
a emisiilor instalat de către constructor, pentru a se verifica dacă este
complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
3. determinarea eficacităţii sistemului de reglare a
emisiilor prin măsurarea valorii lambda şi a conţinutului de CO din gazele de
evacuare, conform dispoziţiilor pct. 4 sau procedurilor propuse de constructor
şi agreate la omologarea de tip. Pentru fiecare dintre teste, motorul este adus
la parametrii normali de funcţionare, conform recomandărilor constructorului
vehiculului;
4. emisii la ieşirea din ţeava de evacuare - valori
limită Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de
evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:
(i) măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet,
cu ambreiajul decuplat: conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare
nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,5% în voi.; el nu trebuie să depăşească
valoarea COcor:
0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate
la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin
Directiva 98/69/CE sau ulterior (autoturisme sau autovehicule comerciale uşoare
EURO 3 sau EURO 4);
(ii) măsurări efectuate cu motorul la turaţia de mers
în gol accelerat (cel puţin 2.000 min-1), cu ambreiajul decuplat: conţinutul maxim admisibil de CO din
gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,3% în vol.; el nu trebuie să
depăşească valoarea COcor: 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor
limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin
Directiva 98/69/CE sau ulterior (autoturisme sau autovehicule comerciale uşoare
EURO 3 sau EURO 4); Lambda: 1+0,03 sau conform specificaţiilor constructorului;
5. Pentru autovehiculele echipate cu OBD, verificarea
funcţionării sistemului de reglare a emisiilor poluante
[lit. (i)] se poate face pe baza indicaţiilor
dispozitivului OBD, verificând în acelaşi timp şi funcţionarea sistemului OBD.
Autovehicule echipate cu motor cu aprindere prin
comprimare (Diesel)
a) măsurarea opacităţii fumului în accelerare liberă,
de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de limitare a alimentării, cu
ambreiajul decuplat şi comanda cutiei de viteze la punctul mort;
b) aducerea motorului la parametrii normali de
funcţionare a autovehiculului:
1. autovehiculele pot fi
controlate cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei ca
motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;
2. sub rezerva dispoziţiilor de la lit. d) pct. 2,
niciun autovehicul nu poate fi respins fără a fi fost respectate următoarele
condiţii:
(i) motorul trebuie să fie cald: altfel spus,
temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei de ulei
trebuie să fie de cel puţin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcţionare
normale, dacă aceasta este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată
după nivelul radiaţiei în infraroşu, trebuie să atingă o valoare echivalentă.
Dacă din cauza configuraţiei vehiculului nu este posibil să se procedeze în
acest mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită
altfel, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire;
(ii) sistemul de evacuare trebuie curăţat prin 3
accelerări libere sau printr-un mijloc echivalent;
c) procedura de încercare
1. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare
a emisiilor instalat de constructor, pentru a se verifica dacă este complet şi
într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
2. motorul şi, dacă este cazul, turbocompresorul
trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în gol încet înainte de începerea
fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele,
aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10 secunde după eliberarea comenzii de
accelerare;
3. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă
pedala de accelerare trebuie apăsată rapid şi progresiv (în mai puţin de o
secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim al pompei de
injecţie şi să se atingă turaţia de limitare a alimentării, respectându-se valoarea
specificată a timpului de bază;
4. la fiecare ciclu de accelerare liberă motorul
trebuie ca, înainte să fie eliberată comanda, să atingă turaţia de limitare a
alimentării sau, în cazul automobilelor cu transmisie automată, turaţia
indicată de constructor ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din
turaţia de limitare a alimentării. Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin
supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între
momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de acceleraţie, adică cel
puţin două secunde pentru autovehiculele destinate transportului de persoane
care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi
pentru autovehiculele
destinate transportului de mărfuri având o masă maximă tehnic admisibilă mai
mare de 3.500 kg. d) valori limită
1. Nivelul opacităţii nu trebuie să depăşească
valorile limită ale indicelui de opacitate (coeficientului de absorbţie), care
sunt următoarele:
Indice de opacitate (coeficient de absorbţie) maxim
pentru:
- motoare Diesel cu aspiraţie
naturală: 2,5 nr1;
- motoare Diesel supraalimentate: 3 nr1;
- o limită de 1,5 nr1 se aplică următoarelor vehicule omologate conform valorilor limită
indicate:
a) la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a
anexei I la Directiva
70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule comerciale uşoare
cu motor Diesel EURO 4);
b) la linia B1 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a
anexei I la Directiva
88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule comerciale grele cu motor Diesel EURO 4);
c) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a
anexei I la Directiva
88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule comerciale grele
cu motor Diesel EURO 5);
d) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată
prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule comerciale grele EEV), sau conform valorilor limită ce figurează
într-o modificare ulterioară a Directivei 70/220/CEE, modificată prin Directiva
98/69/CE, sau conform valorilor limită care figurează într-o modificare
ulterioară a Directivei 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE.
2. Autovehiculele nu trebuie respinse decât dacă media
aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare
liberă depăşeşte valoarea limită, cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe
semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de acceelerare sau
între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare. Această medie poate
fi calculată ignorând valorile observate care se îndepărtează cu mult faţă de
media măsurată sau poate fi obţinută printr-un alt mod de calcul statistic care
ţine cont de dispersia valorilor măsurate.
3. Pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin
derogare de la dispoziţiile lit. d) pct. 2,sunt admise autovehiculele pentru
care valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sau după
ciclurile de curăţare vizate la lit. b) pct.2 (ii) (sau aplicarea unui procedeu
echivalent)sunt mai mici cu 0,5 m-1 faţă de valorile limită precizate la lit. d) pct. 1.
3. Condiţii specifice
privind tahografele şi limitatoarele de viteză:
a) In cadrul verificării tahografului trebuie
controlate următoarele:
- se va verifica dacă autovehiculul este echipat cu
tahograf conform legislaţiei în vigoare;
-se va controla existenţa mărcii de omologare
internaţională sau a mărcii de aprobare de model;
- se va verifica dacă dimensiunea anvelopelor este cea
din documentele însoţitoare ale autovehiculului;
- se va controla prezenţa şi valabilitatea plăcii de
montare a tahografului şi, dacă este cazul, se va efectua o captură fotografică
a acesteia;
- dacă este posibil, se va verifica că sigiliile
tahografului şi, dacă este cazul, ale oricărui alt dispozitiv de protecţie
împotriva manipulării frauduloase sunt intacte, cum ar
fi:
. extremităţile elementelor de legătură dintre aparatul
de control propriu-zis şi vehicul;
. adaptorul propriu-zis şi introducerea lui în circuit;
. dispozitivul de comutare pentru vehiculele cu mai
multe rapoarte de transmitere ale punţii motoare;
. elementele de legătură ale adaptorului şi
dispozitivului de comutare cu alte elemente ale instalaţiei;
. carcasele aparatului de control, care trebuie să
protejeze aparatul împotriva accesului neautorizat;
. toate capacele care permit accesul la dispozitivele cu
ajutorul cărora se adaptează constanta aparatului de
control la coeficientul caracteristic al vehiculului; -dacă este posibil, se va
efectua un control vizual al aşezării cablurilor de antrenare, pieselor de
antrenare şi a cablurilor electrice;
- dacă este posibil, se va verifica dispozitivul de
comutare (vehicule cu mai multe rapoarte în punte);
- dacă este posibil, se va verifica funcţionarea
corectă a acelor inscriptoare;
- dacă este posibil, se va verifica buna funcţionare a
tahografului.
In cazul în care la verificarea tahografului se va
proceda la deschiderea tahografului, pe diagrama acestuia se vor nota numele şi
prenumele inspectorului RAR, data şi ora verificării, se va semna şi se va
aplica ştampila RAR.
In cazul în care la verificarea tahografului se va
proceda la desigilarea acestuia, se va completa Nota de desigilare în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Această notă se va întocmi în două
exemplare, din care unul se va ataşa la raportul de CTT, iar celălalt se va
înmâna conducătorului auto. In funcţie de rezultatul verificării se va proceda
la resigilarea tahografului cu sigiliile RAR.
b) în cadrul verificării limitatorului de viteză, trebuie
controlate următoarele:
- se va verifica dacă autovehiculul este echipat cu
limitator de viteză conform prezentelor reglementări;
- se va verifica starea generală a aparatului;
- se va controla existenţa mărcii de omologare;
- dacă există, se va controla valabilitatea plăcii de
montare a limitatorului de viteză;
- dacă este posibil, se va
verifica că sigiliile limitatorului de viteză şi, dacă este cazul, ale oricărui
alt dispozitiv de protecţie împotriva manipulării frauduloase sunt intacte;
- dacă este posibil, se va verifica că limitatorul de
viteză împiedică depăşirea valorii vitezei maxime prescrise prin reglementări.
ANEXA Nr. 4*) la reglementări
Raport de control tehnic în trafic Directiva
2000/30/CE Roadside tehnical inspection report Directive 2000/30/EC
Dată/oră efectuare CTT:
|
|
|
Stat / Nr. înmatriculare:
|
|
|
Loc efectuare CTT:
|
|
Serie certificat înmatriculare sau
dovadă reţinere:
|
Tip drum:
|
A
|
DN
|
|
DJ/DC
|
|
Vehicul nou
|
|
ITP expirată
|
|
CIV
|
|
-
|
|
|
|
|
|
|
|
ITP falsă
|
|
Lipsă acte
|
|
Categorie omologare:1)
|
|
Dată expirare ITP:
|
|
Categorie utilizare: 1)
|
|
Staţie/Reprezentanţă la care s-a efectuat ITP
|
Marcă şi tip:
|
|
Nr. înregistrare ITP:
|
|
Serie caroserie/ şasiu:
|
|
Nr. ştampilă ITP:
|
|
An fabricaţie:
|
|
Kilometraj:
|
|
Serie folie securizare :
|
|
Tip motor
|
Termen valabilitate ITP
|
mas
|
|
mas K
|
mac N
|
|
mac T
|
|
6 luni
|
|
1an
|
|
2 ani
|
|
Tip tahograf
|
Analogic
|
Digital
|
|
Aplicare ecuson ITP
|
DA
|
|
NU
|
|
Tip vehicul ADR2)
|
ITPI valabil NA
|
|
DA
|
|
NU
|
|
EX/II
|
EX/III
|
|
Conducător auto (naţionalitate):
|
FL
|
OX
|
|
AT
|
|
Operator de transport (nume şi stat înregistrare):
|
Valoare măsurată emisii:
|
________%CO
|
n >= 2000rot/min:
|
__%CO
|
λ________
|
K_____m-1
|
Puncte de control
|
Controlate
|
Conforme
|
Neconforme
|
0) identificare
|
|
|
|
la) sistem de frânare şi elemente ale sistemului de frânare
(inclusiv eficacitate)3)
|
|
|
|
1b) sistem de frânare şi elemente ale sistemului de frânare (fără
eficacitate)
|
|
|
|
2) sistem de direcţie
|
|
|
|
3) vizibilitate
|
|
|
|
4) instalaţie electrică de iluminare, semnalizare şi auxiliară
|
|
|
|
5) punţi, jante, anvelope, suspensie
|
|
|
|
6) şasiu şi elemente ale saşiului
|
|
|
|
7) alte echipamente, inclusiv tahograf3) şi limitator de viteză3)
|
|
|
|
8) zgomot, emisii poluante3),
scurgeri de carburant şi/sau ulei
|
|
|
|
Verificări suplimentare vehicule agreate transport mărfuri
periculoase
|
|
|
|
Detaliere neconformităţi constatate
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rezultatele controlului
|
Amendă contravenţională
|
|
|
|
Reţinere Certificat înmatriculare
|
|
|
|
Reţinere Permis de conducere
|
|
|
|
Imobilizare
|
|
Inspector RAR
|
|
Lucrător PR
|
|
Semnătură inspector RAR
|
|
Semnătură lucrător PR
|
|
Luat la cunoştinţă conducător autovehicul (semnătură):
|
|
Menţiuni:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1) în conformitate cu prevederile reglementărilor RNTR
2
2) în conformitate cu prevederile reglementărilor RNTR
3
3) în conformitate cu verificările prevăzute în anexa
nr. 3 la prezentele reglementări
NOTĂ : Elementele menţionate cu caractere italice se
completează numai pentru vehicule înmatriculate sau înregistrate în România
*) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.