DECIZIE Nr.
1031 din 14 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 727 din 1 noiembrie 2010
Augustin Zegrean -
preşedinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Univers" - S.A. Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr.
1.979/90/2007 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ
şi fiscal.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
avocat Sebastian Răduleţu, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă
de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul avocatului autorului, care solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, arătând că norma legală criticată contravine
dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, 53 şi celor ale art. 20, raportate
la art. 1 din Primul Protocol adiţional la
Convenţia europeană a drepturilor omului. In acest sens
arată că prevederile de lege criticate reprezintă o limitare disproporţionată a
dreptului de proprietate, o încălcare a justului echilibru care trebuie să
existe între interesul general şi cel particular.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. In acest sens, arată că, în
susţinerea acesteia, autorul porneşte de la o premisă greşită, şi anume aceea
că atribuie caracter de expropriere unei hotărâri de Guvern care, în realitate,
nu are efect constitutiv de drepturi, ci, pur şi simplu, efect declarativ,
referitor la atestarea şi inventarierea unor bunuri care aparţin domeniului
public al unităţilor administrativ-teritoriale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 12 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.979/90/2007, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi
fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Univers" - S.A.
Râmnicu Vâlcea într-o cauză având ca obiect recursul declarat împotriva unei sentinţe pronunţate de Curtea de
Apel Piteşti - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine că reglementarea criticată, prin posibilitatea oferită
executivului de a stabili fără niciun fel de limitare domeniul public al
statului, prin trecerea unui bun din domeniul privat în domeniul public, prin
hotărâre de Guvern, şi fără a impune niciun fel de obligaţie de despăgubire a
titularilor dreptului de proprietate privată asupra acelui bun, aduce atingere
acestui drept, garantat de art. 44 din Constituţie. Prin această putere
nelimitată se încalcă şi art. 53 din Legea fundamentală, întrucât reprezintă o
privare de proprietate, fără o justă şi prealabilă despăgubire.
Or, în opinia autorului excepţiei, această împrejurare
reprezintă o limitare disproporţionată a dreptului de proprietate, o încălcare
a justului echilibru care trebuie să existe între interesul general şi cel
particular. In acest context, apreciază că prevederile de lege criticate
contravin şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocând astfel Cauza Raicu contra României din anul
2006.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal opinează în
sensul că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 sunt constituţionale.
Astfel, arată că legiuitorul se referă doar la bunurile care alcătuiesc
domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, şi nu la bunurile care
fac parte din domeniul privat, ceea ce nu aduce atingere sub niciun aspect
dreptului de proprietate privată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, care au următorul
conţinut:
„(3) Inventarele astfel însuşite se centralizează de
consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
şi se trimit Guvernului, pentru ca prin hotărâre, să se ateste apartenenţa
bunurilor la domeniul public judeţean sau de interes local."
Autorul excepţiei susţine că prevederile legale
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 referitoare la
tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportat la art. 1 din
Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, ale art. 44 privind proprietatea privată şi celor ale art. 53
referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, potrivit art. 21 din Legea nr. 213/1998, inventarul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al unui municipiu se întocmeşte de comisii special
constituite, conduse de către primar, şi se însuşeşte de către consiliul local.
Aceste inventare se centralizează de consiliul judeţean şi se trimit
Guvernului, pentru ca acesta, prin hotărâre, să ateste apartenenţa bunurilor la
domeniul public de interes local. Prin urmare, pentru ca aceste bunuri din
domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale să fie inventariate şi
confirmate ca aparţinând acestui domeniu, este necesar să existe acte
administrative unilaterale de atestare a acestei situaţii, în speţă aceste acte
fiind Hotărârea Consiliului Local nr. 5/2004 şi Hotărârea Guvernului nr.
54/2008 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului
nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum
şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea, hotărâre adoptată
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin.
(3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, cu modificările şi completările ulterioare.
Aşa fiind, Curtea constată că această împrejurare nu
contravine normelor constituţionale invocate, întrucât Hotărârea Guvernului nr.
54/2008 nu reprezintă un act de trecere forţată a imobilelor din domeniul
privat în cel public, similar unei exproprieri, ci doar confirmă regimul
juridic al unor bunuri ce au fost enumerate în acte ale autorităţilor publice
locale.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Univers" - S.A. Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 1.979/90/2007 al
Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi
fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 14 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora