DECIZIE Nr.
1019 din 14 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989 si art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 681 din 7 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskâs Valentin Zoltân -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 14 şi 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, excepţie ridicată de Irina Mihaela Căpăţână în Dosarul nr.
18.138/197/2008 al Judecătoriei Braşov.
La apelul nominal răspunde,
pentru autorul excepţiei, mandatarul Rareş Popa, cu procură judiciară la dosar.
Lipseşte partea Paraschiva Nedianu, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că
autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei precizări privind excepţia de
neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul mandatarului autorului, care susţine admiterea excepţiei, astfel cum
aceasta a fost invocată în faţa instanţei de judecată, şi depune concluzii
scrise în acest scop.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiată,
invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 21 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 18.138/197/2008, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct.
14 şi 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Irina Mihaela Căpăţână într-o cauză civilă ce are ca obiect pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, prin modificarea adusă dispoziţiilor
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, se reglementează exproprierea bunului
constând din dreptul proprietarului de a fi absolvit de plata îmbunătăţirilor
necesare şi utile aduse imobilului, în înţelesul în care este definit acest
drept în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Arată că plata
despăgubirilor constituie o sarcină exorbitantă şi disproporţionată pentru proprietarii în sarcina cărora a trecut
această plată. Apreciază că, în speţă, interesul economic lezat se constituie
din speranţa legitimă a autorului excepţiei, dobândită în baza prevederilor
art. 48 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, anterior modificării acesteia, la
scutirea de la plata despăgubirilor pentru îmbunătăţirile necesare şi utile
realizate de chiriaşi.
Arată că dispoziţiile de lege criticate sunt
inechitabile şi discriminatorii, prin raportare la persoane aflate în aceeaşi
situaţie cu autorul excepţiei, dar care au beneficiat, anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 1/2009, de dreptul de proprietate astfel cum acesta a fost
invocat mai sus. Arată că dreptul de a fi scutit de la plata despăgubirilor a
fost desfiinţat cu efect retroactiv, acest drept depinzând de voinţa
discreţionară a unor terţe persoane, precum instanţele de judecată.
Judecătoria Braşov apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens
că nu se poate invoca discriminarea între cetăţenii aflaţi în aceeaşi situaţie
în ceea ce priveşte efectele produse de un act normativ în raport cu data
modificării acestuia.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din
Constituţie, întrucât acestea din urmă au în vedere egalitatea cetăţenilor în faţa
legii în vigoare, iar nu compararea regimului juridic determinat de legislaţia
în vigoare cu cel determinat de legislaţia anterioară. Invocă jurisprudenţa
Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 830/2008. Apreciază că, în speţă,
critica vizează o chestiune de interpretare şi aplicare a legii, fapt ce
excedează controlului de constituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 14 şi 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989.
In privinţa pct. 14, acesta modifică dispoziţiile art.
48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Obiect al excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie, astfel, dispoziţiile art. 48 alin. (2) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost
modificată şi completată prin Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009, precum şi
ale art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, având următorul conţinut:
- Art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001: „Indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fără
titlu, obligaţia despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei
îndreptăţite."
- Art. I din Legea nr. 1/2009: „Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
[...] 15. La articolul 48, alineatul (3) se
abrogă".
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a
cetăţenilor, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind
drepturile omului şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. De
asemenea, autorul consideră că textele de lege criticate încalcă şi prevederile
art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la protecţia proprietăţii, art.
14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale privind interzicerea discriminării şi art. 1 din Protocolul nr. 12
adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării.
Curtea constată că obligaţia de despăgubire pentru
sporul adus de chiriaşi imobilelor cu destinaţia de locuinţă, prin
îmbunătăţirile necesare şi utile, incumbă tuturor persoanelor îndreptăţite la
reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor imobile, fără a se
institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.
Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor
criticate, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 720 din 1
iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 7 iulie 2010. Cu acel
prilej, s-a arătat că invocarea culpei entităţilor responsabile pentru
derularea procedurilor administrative, cu privire la nesoluţionarea
notificărilor depuse în intervalul legal, nu constituie o problemă de
constituţionalitate, ci una de aplicare şi interpretare a legii de către
instanţele de judecată şi de către instituţiile abilitate să soluţioneze cererile
de notificare depuse în termenul legal, astfel încât, sub acest aspect,
excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
Textele de lege criticate dispun pentru viitor şi se
aplică, de la data intrării lor în vigoare, unor situaţii juridice în curs de
derulare, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea principiului
neretroactivităţii legii. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea
Constituţională a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică
pentru viitor o stare de drept născută anterior, şi nici atunci când suprimă
producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub
imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva
decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în
vigoare, adică în domeniul propriu de reglementare".
Dispoziţiile de lege criticate nu contravin în niciun
fel principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor
publice, astfel încât nu poate fi reţinută pretinsa încălcare a dispoziţiilor
art. 16 alin. (1) din Constituţie. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea
prin care se realizează repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului
de proprietate, deposedaţi în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că
legiuitorul este liber să opteze atât în privinţa sferei bunurilor pentru care
stabileşte măsurile reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de
acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretă a respectivelor bunuri,
fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru
categoriile de cetăţeni aflate în situaţii identice.
Prin adoptarea Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost
modificată prin Legea nr. 1/2009, s-a urmărit clarificarea regimului juridic al
imobilelor preluate în mod abuziv în periada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
cu respectarea prevederilor constituţionale privind dreptul de proprietate
privată. Legiuitorul ordinar este competent să stabilească un cadru juridic
pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în valorificarea ca
drept subiectiv garantat, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu
interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte
de drept, astfel încât nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a
prevederilor art. 44 din Constituţie.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei, argumentele expuse
îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989 şi art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de
Irina Mihaela Căpăţână în Dosarul nr. 18.138/197/2008 al Judecătoriei Braşov.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Tom