DECIZIE Nr.
1018 din 9 iulie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) coroborat cu
art. 44 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul strainilor în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 629 din 22 septembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) coroborat cu
art. 44 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Zhang Xiaofeng în Dosarul
nr. 6.674/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, cetăţean
chinez, constatându-se lipsa părţii Oficiul Român pentru Imigrări, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul Ioan Budura,
interpret autorizat de limba chineză.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul autorului excepţiei. Acesta solicită, prin interpret, admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că îi este nesocotit dreptul la
muncă, întrucât noua legislaţie a muncii din România prevede alte condiţii
referitoare la angajarea cetăţenilor străini decât cele care erau valabile la
momentul sosirii sale în România.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că
textele de lege ce formează obiect al acesteia nu contravin prevederilor
constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 3 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.674/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) coroborat cu
art. 44 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Zhang Xiaofeng într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii
formulate de acesta împotriva deciziei Oficiului Român pentru Imigrări de
respingere a cererii de prelungire a dreptului acestuia de şedere în scop de
muncă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate sunt
neconstituţionale, întrucât „sunt lipsite de precizie şi claritate,
neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în înţelesul dat de practica
jurisprudenţială a Curţii Europene a Drepturilor Omului". Aceasta deoarece
dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 55/2007, nu fac niciun fel de precizări cu privire la străinii
care au obţinut deja avizul Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă pentru
angajarea în muncă. De aceea, autorul susţine că este vizată însăşi substanţa
dreptului, întrucât noile condiţii de prelungire introduse sunt mult mai
restrictive. De asemenea, precizează că, în opinia sa, îi este limitat excesiv
şi discriminatoriu dreptul constituţional la muncă, în condiţiile în care are
anumite obligaţii contractuale faţă de angajatorul său.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât criticile
formulate de autorul acesteia vizează aspecte ce ţin de aplicarea legii.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 56 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 44 alin. (3)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor
în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din
5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 44 alin. (3): „(3) Autorizaţia de muncă nu se
acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de şedere pentru
desfăşurarea de activităţi comerciale şi nu au respectat planul de afaceri
prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. a).";
- Art. 56 alin. (1) lit. a): „(1) Străinilor intraţi
în România în scopul angajării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere
temporară, dacă:
a) sunt titulari ai unei autorizaţii de muncă
valabile;".
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la
art. 15 alin. (2), potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu
excepţia legii penale şi contravenţionale mai favorabile, la art. 21 alin. (3),
care instituie dreptul părţilor la un proces echitabil, şi la art. 41 alin.
(1), potrivit căruia dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea
profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este
liberă. Se invocă, de asemenea, şi prevederile art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
care garantează dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că art. 56 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002
stabileşte condiţiile legale pe care străinii intraţi în România în scopul
angajării în muncă trebuie să le îndeplinească pentru a li se putea prelungi
dreptul de şedere temporară, printre acestea fiind menţionată, la lit. a) a
acestui articol, existenţa unei autorizaţii de muncă valabile. Autorul
excepţiei critică, subsecvent, şi prevederile art. 44 alin. (3) din aceeaşi
ordonanţă, care reglementează cu privire la exigenţele ce trebuie avute în
vedere pentru acordarea autorizaţiei de muncă. Curtea constată însă că aceste
texte de lege nu conţin, în sine, norme de natură să contravină principiului
constituţional al neretroactivităţii legii civile sau dreptului părţilor la un
proces echitabil, invocate de autorul excepţiei, şi nici nu conţin îngrădiri
ale dreptului la muncă.
De altfel, Curtea a mai examinat constituţionalitatea
prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, respingând excepţia ca
neîntemeiată, prin Decizia nr. 277 din 26 februarie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 24 martie 2009. Intrucât
nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei
Curţii Constituţionale în acest domeniu, soluţia pronunţată prin decizia
amintită şi motivarea acesteia îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 44 alin. (3) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, excepţie ridicată de Zhang Xiaofeng în Dosarul nr. 6.674/2/2007 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iulie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu