CONSTITUTIA    din 1 iulie 1866

ACT EMIS DE: ADUNAREA ELECTIVA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 142  din  1 iulie 1866

    Constitutia este redactata dupa modelul Constitutiei din 25 februarie 1835 a regatului Belgian; a suferit insa mai multe modificari prin legile de la 13 octombrie 1879 si 8 iunie 1884. Prin cea dintai i s-a revizuit mult discutatul art. 7, care si astazi inca provoaca multe discutii, iar prin a doua lege, i s-a modificat art. 1, 24, 40, 44, 45, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 68, 69, 70, 71, 72, 75, 77, 78, 105, 118, 121, 122, 131 si 133.
    Prin Legea de la 8 iunie 1884 s-a adaugat la Constitutie si art. 133 numit articol aditional, prin care se dispune aplicarea Constitutiei, prin legi speciale, si in partea Romaniei de peste Dunare, in Dobrogea. De asemenea, prin Legea din 1 martie 1913 si Regulamentul sau din 25 aprilie 1913 s-au instituit Curti cu jurati in orasele Tulcea si Constanta, pentru judecarea crimelor ordinare si a delictelor politice si de presa.
    Inainte de 1 iulie 1866, data promulgarii acestei Constitutii, Legea fundamentala a tarii era "Conventiunea de la Paris" din 7/19 august 1858, completata prin "Statutul" din 2 iulie 1864.

    TITLUL I
    Despre teritoriul Romaniei

    Art. 1*)
    Regatul Romaniei cu judetele sale din dreapta Dunarii constituie un singur Stat indivizibil.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 2
    Teritoriul Romaniei este nealienabil.
    Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi.
    Art. 3
    Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina.
    Art. 4
    Teritoriul este impartit in judete, judetele in plasi, plasile in comune.
    Aceste diviziuni si subdiviziuni nu pot fi schimbate sau rectificate decat printr-o lege.

    TITLUL II
    Despre drepturile Romanilor

    Art. 5
    Romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor.
    Art. 6
    Constitutia de fata si celelalte legi relative la drepturile politice determina care sunt, osebit de calitatea de Roman, conditiile necesare pentru exercitarea acestor drepturi.
    Art. 7*)
    Diferenta de credinte religioase si confesiuni nu constituie in Romania o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita.
    1. Strainul, fara deosebire de religie, supus sau nesupus unei protectii straine, poate dobandi impamantenirea cu conditiile urmatoare:
    a) Va adresa guvernului cererea de naturalizare, in care va arata capitalul ce poseda, profesia sau meseria ce exercita si vointa de a-si stabili domiciliul in Romania;
    b) Va locui, in urma acestei cereri, zece ani in tara si va dovedi prin faptele sale ca este folositor ei.
    2. Pot fi scutiti de stagiu:
    a) Acei care vor fi adus in tara industrii, inventii utile sau talente distinse, sau care vor fi fundat aici stabilimente mari de comert sau de industrie;
    b) Acei care, fiind nascuti si crescuti in Romania din parinti stabiliti in tara, nu s-au bucurat nici unii, nici altii, vreodata, de vreo protectiune straina;
    c) Acei care au servit sub drapel in timpul razboiului pentru independenta si care vor putea fi naturalizati in mod colectiv, dupa propunerea guvernului, printr-o singura lege si fara alte formalitati.
    3. Naturalizarea nu se poate acorda decat prin lege si in mod individual.
    4. O lege speciala va determina modul prin care strainii vor putea stabili domiciliul lor pe teritoriul Romaniei.
    5. Numai Romanii sau cei naturalizati romani pot dobandi imobile rurale in Romania.
    Drepturile pana acum castigate sunt respectate.
    Conventiile internationale astazi existente raman in vigoare cu toate clauzele si termenul cuprinse intr-insele.
------------
    *) Modificat prin Legea din 13 Octombrie 1879. (Monitorul Oficial nr. 232 din 13 octombrie 1879).
     A se vedea Nota 1.

    Art. 8
    Impamantenirea se da de puterea legislativa.
    Numai impamantenirea aseamana pe strain cu Romanul, pentru exercitarea drepturilor politice.
------------
    *) A se vedea Nota 2.

    Art. 9
    Romanul din orice Stat, fara privire catre locul nasterii sale, dovedind lepadarea sa de protectiunea straina, poate dobandi indata exercitarea drepturilor politice printr-un vot al Corpurilor legiuitoare.
------------
    *) A se vedea Nota 3.

    Art. 10
    Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa. Toti Romanii sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice.
    Ei singuri sunt admisibili in functiile publice, civile si militare.
    Legi speciale vor determina conditiile de admisibilitate si de inaintare in functiile Statului.
    Strainii nu pot fi admisi in functii publice decat in cazuri exceptionale si anume statornicite de legi.
    Art. 11
    Toti strainii aflati pe pamantul Romaniei se bucura de protectia data de legi persoanelor si averilor in general.
-------------
    *) A se vedea Nota 4.

    Art. 12
    Toate privilegiile, scutirile si monopolurile de clasa sunt oprite pentru totdeauna in Statul Roman.
    Titlurile de noblete straina, precum: principi, grafi, baroni si alte asemenea, ca contrarii vechiului asezamant al tarii, sunt si raman neadmise in Statul roman.
    Decoratiile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.
------------
    *) A se vedea Nota 5.

    Art. 13
    Libertatea individuala este garantata.
    Nimeni nu poate fi urmarit decat in cazurile prevazute de legi si dupa formele prevazute de ele.
    Nimeni nu poate fi oprit sau arestat, afara de cazul de vina vegheata, decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat, si care trebuie sa-i fie comunicat la momentul arestarii sau cel mult in 24 ore dupa arestare.
    Art. 14
    Nimeni nu poate fi sustras in contra vointei sale de la judecatorii ce-i da legea.
    Art. 15
    Domiciliul este neviolabil.
    Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat in cazurile anume prevazute de lege si potrivit formelor de ea prescrise.
    Art. 16
    Nici o pedeapsa nu poate fi infiintata nici aplicata decat in puterea unei legi.
    Art. 17
    Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor.
    Art. 18
    Pedeapsa mortii nu se va putea reinfiinta, afara de cazurile prevazute in Codul penal militar, in timp de razboi.
------------
    *) A se vedea Nota 6.

    Art. 19
    Proprietatea de orice natura, precum si toate creantele asupra Statului, sunt sacre si neviolabile.
    Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, legalmente constatata si dupa o dreapta si prealabila despagubire.
    Prin cauza de utilitate publica urmeaza a se intelege numai comunicatiunea si salubritatea publica, precum si lucrarile de apararea tarii.
    Legile existente, privitoare la alinierea si largirea strazilor de prin comune, precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe langa ele, raman in vigoare.
    Legi speciale vor regula procedura si modul exproprierii.
    Libera si neimpiedicata intrebuintare a raurilor navigabile si flotabile, a soselelor si altor cai de comunicare este de domeniul public.
    Art. 20
    Proprietatea data taranilor prin legea rurala si despagubirea garantata proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodata atinse.
    Art. 21
    Libertatea constiintei este absoluta.
    Libertatea tuturor cultelor este garantata, intru cat insa celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri.
    Religia ortodoxa a Rasaritului este religia dominanta a Statului roman.
    Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarchie straina, pastrandu-si insa unitatea cu Biserica ecumenica a Rasaritului in privinta dogmelor.
    Afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale Bisericii ortodoxe romane se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala, conform unei legi speciale.
    Mitropolitii si episcopii eparhioti ai Bisericii ortodoxe romane sunt alesi dupa modul ce se determina printr-o lege speciala.
    Art. 22
    Actele Statului civil sunt de atributia autoritatii civile.
    Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada intotdeauna benedictiunea religioasa, care pentru casatorii va fi obligatorie, afara de cazurile ce se vor prevedea prin anume lege.
    Art. 23
    Invatamantul este liber.
    Libertatea invatamantului este garantata, intrucat exercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publica.
    Represiunea delictelor este regulata numai prin lege.
    Se vor infiinta treptat scoli primare in toate comunele Romaniei.
    Invatatura in scolile Statului se da fara plata.
    Invatatura primara va fi obligatorie pentru tinerii romani pretutindeni unde se vor afla instituite scoli primare.
    O lege speciala va regula tot ce priveste invatamantul public.
    Art. 24*)
    Constitutia garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile si opiniile lor prin viu grai, prin scris si prin presa, fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertati, in cazurile determinate prin Codul penal, care nici intr-un caz nu va putea restrange dreptul in sine.
    Nici o lege exceptionala nu se va putea infiinta in aceasta materie.
    Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitia, vinderea sau distributia oricarei publicatii nu se va putea infiinta.
    Nu este nevoie de autorizatia prealabila a nici unei autoritati pentru aparitia oricarei publicatii.
    Nici o cautiune nu se va cere de la ziaristi, scriitori, editori, tipografi si litografi.
    Presa nu va fi pusa niciodata sub regimul avertismentelor.
    Nici un ziar sau publicatie nu va putea fi suspendat sau suprimat.
    Autorul este raspunzator de scrierile sale; in lipsa autorului este raspunzator girantul; iar in lipsa acestuia, editorul.
    Orice ziar trebuie sa aiba un girant raspunzator, care sa se bucure de drepturile civile si politice.
    Delictele de presa se judeca de juriu, afara de acele care s-ar comite in contra persoanei Regelui si a Familiei Regale sau contra Suveranilor Statelor straine. Aceste delicte se vor judeca de tribunalele ordinare dupa dreptul comun.
    Arestul preventiv in materie de presa este interzis.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
    A se vedea Nota 7.

    Art. 25
    Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este neviolabil.
    O lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor si depeselor incredintate postei si telegrafului.
    Art. 26
    Romanii au dreptul de a se aduna pasnici si fara arme, conformandu-se legilor care reguleaza exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de chestiuni; intru aceasta nu este trebuinta de autorizatie prealabila.
    Aceasta dispozitie nu se va aplica si intrunirilor in loc deschis, care sunt cu totul supuse legilor politienesti.
    Art. 27
    Romanii au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor care reguleaza exercitiul acestui drept.
    Art. 28
    Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni subscrise de catre una sau mai multe persoane, neputand insa petitiona decat in numele subscrisilor.
    Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv.
    Art. 29
    Nici o autorizatie prealabila nu este necesara pentru a se exercita urmariri contra functionarilor publici pentru faptele administratiei lor de partile vatamate; ramanand insa neatinse regulile speciale statornicite in privinta ministrilor.
    Cazurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege.
    Dispozitiile speciale in Codul penal vor determina penalitatile prepuitorilor.
------------
    *) A se vedea Nota 8.

    Art. 30
    Nici un Roman, fara autorizatia guvernului, nu poate intra in serviciul unui Stat fara ca insusi prin aceasta sa isi piarda nationalitatea.
    Extradarea refugiatilor politici este oprita.

    TITLUL III
    Despre puterile Statului

    Art. 31
    Toate puterile Statului emana de la natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatie si dupa principiile si regulile asezate in Constitutia de fata.
    Art. 32
    Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentatiunea nationala.
    Reprezentatiunea nationala se imparte in doua Adunari:
    Senatul si Adunarea deputatilor.
    Orice lege cere invoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare.
    Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi discutat si votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
------------
    *) A se vedea Nota 9.

    Art. 33
    Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative.
    Totusi, orice lege relativa la veniturile si cheltuielile Statului sau la contingentul armatei trebuie sa fie votata mai intai de Adunarea deputatilor.
    Art. 34
    Interpretarea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.
    Art. 35
    Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita in modul regulat prin Constitutie.
    Art. 36
    Puterea judecatoreasca se exercita de curti si tribunale. Hotaririle si sentintele lor se pronunta in virtutea legii si se executa in numele Regelui.
    Art. 37
    Interesele exclusiv judetene sau comunale se reguleaza de catre consiliile judetene sau comunale, dupa principiile asezate prin Constitutie si prin legi speciale.

    CAP. 1
    Despre reprezentarea nationala

    Art. 38
    Membrii amandurora Adunarilor reprezinta natiunea, iar nu numai judetul sau localitatea care i-a numit.
    Art. 39
    Sedintele Adunarilor sunt publice.
    Cu toate acestea, fiecare Adunare se formeaza in comitet secret dupa cererea presedintelui sau a zece membri.
    Ea decide in urma cu majoritate absoluta daca sedinta trebuie redeschisa in public asupra aceluiasi obiect.
    Art. 40
    Fiecare din Adunari verifica titlurile membrilor sai si judeca contestatiile ce se ridica in aceasta privinta.
    (Modificat prin Legea din 8 iunie 1884). Nici o alegere nu poate fi invalidata decat cu doua treimi din numarul membrilor prezenti.
    Art. 41
    Nimeni nu poate fi totodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.
    Art. 42
    Membrii uneia sau celeilalte Adunari, numiti de guvern intr-o functiune salariata pe care o primesc, inceteaza de a fi deputati si nu-si reiau exercitiul mandatului lor decat in virtutea unei noi alegeri.
    Aceste dispozitii nu se aplica ministrilor.
    Legea electorala determina incompatibilitatile.
    Art. 43
    La fiecare sesiune, Adunarea deputatilor isi numeste presedintele, vicepresedintii si compune biroul sau.
    Art. 44*)
    Senatul alege din sanul sau pe presedinte, pe vicepresedinti, precum si pe ceilalti membrii ai biroului sau.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 45*)
    Orice rezolutie este luata cu majoritate absoluta a sufragiilor, afara de ceea ce se va statornici prin regulamentele Corpurilor legiuitoare in privinta alegerilor si prezentatiunilor.
    In caz de imparteala a voturilor, propozitiunea in deliberatiune este respinsa.
    Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in apelul nominal.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 46
    Voturile se dau prin sculare si sedere, prin viu grai sau prin scrutin secret.
    Un proiect de lege nu poate fi adoptat decat dupa ce s-a votat articol cu articol.
    Art. 47
    Fiecare din Adunari are dreptul de ancheta.
    Art. 48
    Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti articolele si amendamentele propuse.
    Art. 49
    Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa ministrilor interpelari.
    Art. 50
    Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin mijlocirea biroului sau a unuia din membrii sai.
    Fiecare din Adunari are dreptul de a trimite ministrilor petitiunile ce-i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da explicatii asupra cuprinderii lor, ori de cate ori Adunarea ar cere-o.
    Art. 51
    Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit sau prigonit pentru opiniile si voturile emise de dansul in cursul exercitiului mandatului sau.
    Art. 52
    Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, decat cu autorizatia Adunarii din care face parte, afara de cazul de vina vadita.
    Detentia sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunari este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.
    Art. 53
    Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul dupa care ea isi exercita atributiile.
    Art. 54
    Fiecare din Adunari delibereaza si iau rezolutiile lor separat, afara de cazurile anume specificate in Constitutia de fata.
    Art. 55
    Fiecare din ambele Adunari are dreptul exclusiv de a exercita propria sa politie prin presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate da ordin guardei de serviciu.
    Art. 56
    Nici o putere armata nu se poate pune la usile sau in jurul uneia sau alteia din Adunari fara invoirea ei.

    SECTIUNEA I
    Despre Adunarea deputatilor

    Art. 57
    Adunarea deputatilor se compune din deputati alesi in modul indicat mai jos.
    Art. 58*)
    Corpul electoral este impartit in fiecare judet in trei colegiuri.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
    A se vedea Nota 10.

    Art. 59*)
    Fac parte din colegiul intai toti acei care, intrunind celelalte conditii cerute de lege, au un venit funciar rural sau urban de cel putin 1.200 lei.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
    A se vedea Nota 11.

    Art. 60*)
    Fac parte din colegiul al doilea toti acei care, intrunind celelalte conditii prevazute de lege, au domiciliul si resedinta in orase si platesc catre Stat o dare anuala directa, de orice natura, de cel putin 20 de lei.
    Sunt scutiti de cens in acest colegiu:
    a) Profesiunile libere;
    b) Ofiterii in retragere;
    c) Pensionarii Statului;
    d) Cei ce au absolvit cel putin invatamantul primar.
    Toate comunele urbane dintr-un judet formeaza un singur colegiu cu orasul de resedinta.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
    A se vedea Nota 12.

    Art. 61*)
    Fac parte din colegiul al treilea toti care nu sunt alegatori in colegiul intai si al doilea si platesc o dare cat de mica catre Stat.
    Alegatorii acestui colegiu, care au venit funciar rural de la 300 lei in sus si care stiu citi si scrie, pot sa voteze, dupa vointa lor, sau direct pe deputat la orasul de resedinta, sau indirect pe delegat in comunele lor, impreuna cu alegatorii fara stiinta de carte si care nu au venitul cerut.
    Voteaza asemenea direct, cu dispensa de cens:
    a) Invatatorii satesti si preotii;
    b) Cei ce platesc o arenda anuala de cel putin 1.000 lei.
    50 alegatori aleg un delegat.
    Primarul, notarul, perceptorul, seful de garnizoana, precum si orice functionar public, nu vor putea fi alesi delegati.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 62*)
    Aceste trei colegiuri aleg direct in modul urmator:
    Colegiul intai alege cate doi deputati de fiecare judet, cu exceptia judetelor Ilfov, Iasi, Dolj, Buzau, Mehedinti, Prahova, Teleorman, Bacau, Putna, Botosani si Tutova, care aleg dupa cum urmeaza:
    Ilfov, cinci; Iasi si Dolj, cate patru; Buzau, Mehedinti, Prahova, Teleorman, Bacau, Putna, Botosani si Tutova, cate trei.
    Colegiul al doilea alege precum urmeaza: Bucuresti, noua deputati; Iasi sase; Craiova si Ploiesti, cate patru: Braila, Turnu-Magurele, Bacau, Roman, Galati, Focsani, Barlad si Botosani, cate trei; Buzau, Giurgiu, Husi, Pitesti si Turnu-Severin, cate doi; iar celelalte cate unul.
    Colegiul al treilea alege un deputat pentru fiecare judet, cu exceptia urmatoarelor judete, si anume: Ilfov, Dolj, Mehedinti, Prahova, Buzau, Bacau, Putna si Suceava, care aleg cate doi.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 63*)
    Censul nu se poate dovedi decat prin rolul de contributie, chitantele sau avertismentele din partea implinitorilor de dari pe anul incetat si pe anul curent.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 64
    Legea electorala hotaraste toate celelalte conditii cerute de la alegatori, precum si mersul operatiunilor electorale.
    Art. 65
    Spre a fi eligibil trebuie:
    a) a fi Roman din nastere sau a fi primit marea impamantenire;
    b) a se bucura de drepturile civile si politice;
    c) a avea varsta de douazeci si cinci ani impliniti;
    d) a fi domiciliat in Romania.
    Legea electorala va determina incapacitatile.
    Art. 66
    Membrii Adunarii deputatilor sunt alesi pentru patru ani.

    SECTIUNEA II
    Despre Senat

    Art. 67
    Pentru Senat corpul electoral se imparte in fiecare judet in doua colegiuri.
    Art. 68*)
    Fac parte din colegiul intai acei ce au un venit funciar rural sau urban de cel putin 2.000 lei anual, cu dispensa de cens pentru urmatoarele persoane:
    a) Fostii si actualii presedinti sau vicepresedinti ai vreuneia din Adunarile legiuitoare;
    b) Fostii si actualii deputati si senatori care au facut parte din doua legislaturi;
    c) Generalii si coloneii si acei ce au un grad asimilat cu acela de general sau colonel;
    d) Fostii si actualii ministri sau reprezentanti diplomatici ai tarii;
    e) Fostii si actualii membri sau presedinti de curte, procurori generali pe langa curtile de apel, presedinti, membrii sau procurori la Curtea de casatie;
    f) Acei ce au diploma de doctor sau de licentiat in orice specialitate si care vor fi exercitat profesia lor in timp de sase ani;
    g) Membrii Academiei Romane.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
    A se vedea Nota 13.

    Art. 69*)
    Fac parte din colegiul al doilea toti alegatorii directi din orase si din comunele rurale care au un venit funciar rural sau urban de la 2.000 lei in jos pana la 800, cum si comerciantii si industriasii care platesc o patenta de clasa I sau a II-a.
    Sunt dispensati de cens in acest colegiu urmatoarele persoane:
    a) Acei ce poseda o diploma de doctor de orice specialitate sau un alt titlu echivalent cu acela de doctor, emanat de la scolile speciale superioare;
    b) Licentiatii in drept, in litere, filozofie sau stiinte;
    c) Fostii si actualii magistrati care au functionat in timp de sase ani;
    d) Inginerii, arhitectii, farmacistii si medicii veterinari cu diploma;
    e) Profesorii scolilor din orase ale Statului sau ai scolilor secundare recunoscute de Stat;
    f) Pensionarii care primesc o pensie minimum de 1.000 lei anual.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
    A se vedea Nota 14.

    Art. 70*)
    Fiecare din aceste doua colegii voteaza separat.
    Colegiul intai da doi senatori pentru fiecare judet.
    Colegiul al doilea da un senator de fiecare judet, cu exceptia urmatoarelor judete, care aleg dupa cum urmeaza: Ilfov, cinci; Iasi, trei; Braila, Covurlui, Dolj, Prahova, Botosani, Tutova, Teleorman, Mehedinti, Buzau, Bacau, Putna, Dambovita, Romanati, Neamtu, cate doi senatori de judet.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 71*)
    Ori in cate sectii ar fi impartit colegiul electoral, fiecare alegator voteaza numarul de reprezentanti pe care trebuie sa-l dea colegiul din care face parte.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 72*)
    Operatiunile alegerii fiecarui colegiu de Camera sau Senat se vor face intr-o singura zi.
    Legea electorala determina celelalte conditii cerute de la alegatori, precum si mersul operatiunilor electorale.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 73
    Universitatile din Iasi si Bucuresti trimit fiecare cate un membru la Senat, ales de profesorii universitatii respective.
    Art. 74
    Spre a putea fi ales la Senat este nevoie:
    1) a fi Roman din nastere sau naturalizat;
    2) a se bucura de drepturile civile si politice;
    3) a fi domiciliat in Romania;
    4) a avea varsta de 40 ani;
    5) a avea un venit de orice natura de 9.400 lei, dovedit in modul prevazut la art. 63.
    Art. 75*)
    Sunt dispensati de cens:
    a) Fostii presedinti sau vicepresedinti ai vreuneia din Adunarile legiuitoare;
    b) Fostii deputati si fostii senatori care au facut parte din doua legislaturi;
    c) Generalii si asimilatii lor;
    d) Coloneii in demisie si disponibilitate;
    e) Fostii si actualii ministri sau reprezentanti diplomatici ai tarii;
    f) Acei ce au ocupat in timp de trei ani functia de membru de curte sau in timp de un an functiile de presedinte de curte, de procuror general, de procuror sau membru la Curtea de casatie;
    g) Acei ce au diploma de doctor sau licentiat de orice specialitate si care vor fi exercitat profesia lor in timp de sase ani cel putin;
    h) Membrii Academiei Romane.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 76
    Vor fi de drept membri ai Senatului:
    1) Mostenitorul Tronului la varsta de 18 ani; insa el nu va avea vot deliberativ decat la varsta de 25 ani;
    2) Mitropolitii si episcopii eparhioti.
    Art. 77*)
    Senatorii si deputatii primesc o diurna pe timpul sesiunilor.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 78*)
    Membrii Senatului se aleg pe opt ani si se reinnoiesc pe jumatate la fiecare patru ani prin tragere la sorti.
    Regulamentul Senatului va regula tragerea la sorti asa incat eliminarea sa fie repartita pe toate judetele.
    Art. 79
    Membrii iesiti sunt reeligibili.
    Art. 80
    La caz de disolutiune, Senatul se reinnoieste in intregul sau.
    Art. 81
    Orice intrunire a Senatului afara de timpul sesiunii Adunarii deputatilor este nula de fel.

    CAP. 2
    Despre Rege si ministri

    SECTIUNEA I
    Despre Rege

    Art. 82
    Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboratoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu excluderea perpetua a femeilor si coboratorilor lor.
    Coboratorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religia ortodoxa a Rasaritului.
    Art. 83
    In lipsa de coboratori in linie barbateasca ai Majestatii Sale Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboratorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent.
    Daca nici unul dintre fratii sau coboratorii lor nu s-ar mai gasi in viata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea numi succesorul sau dintr-o Dinastie suverana din Europa, cu primirea Reprezentatiunei nationale, data in forma prescrisa de art. 84.
    Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
    Art. 84
    La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr-o singura Adunare, chiar fara convocatiune, si, cel mai tarziu pana in opt zile de la intrunirea lor, aleg un Rege dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala.
    Prezenta a trei patrimi din membrii care compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea proceda la aceasta alegere.
    La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua zi, la amiaza, Adunarile intrunite vor pasi la alegere, oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritate absoluta a voturilor.
    Daca Adunarile s-ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator.
    In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la suirea Regelui pe Tron.
    In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.
    Art. 85
    La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune cel tarziu 10 zile dupa declararea mortii.
    Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocatiunea lor a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor 10 zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora care au a le inlocui.
    Art. 86
    De la data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului sau la Tron, puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele poporului roman, de ministrii intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
    Art. 87
    Regele este major la varsta de 18 ani impliniti.
    La suirea sa pe Tron, el va depune mai intai in sanul Adunarilor intrunite urmatorul juramant:
    "Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, de a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului".
    Art. 88
    Regele, in viata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunei nationale, data in forma prescrisa la art. 84 din Constitutia de fata.
    Regenta va exercita totodata si tutela succesorului Tronului in timpul minoritatii acestuia.
    Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s-ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele prescrise la art. 84 din Constitutia de fata.
    Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 87 din Constitutia de fata.
    Art. 89
    Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile.
    Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.
    Art. 90
    Nici o modificatie nu se poate face Constitutiei in timpul Regentei.
    Art. 91
    Regele nu va putea fi totodata si seful unui alt Stat fara consimtamantul Adunarilor.
    Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect, daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membrii care le compun, si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.
    Art. 92
    Persoana Regelui este neviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.
    Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin acesta chiar devine raspunzator de acel act.
    Art. 93
    Regele numeste si revoca pe ministrii sai.
    El sanctioneaza si promulga legile.
    El poate refuza sanctiunea sa.
    El are dreptul de amnistie in materie politica.
    Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceea ce se statorniceste in privirea ministrilor.
    El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei.
    El numeste sau confirma in toate functiunile publice.
    El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.
    El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile, si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor.
    El este Capul puterii armate.
    El confera gradurile militare in conformitate cu legea.
    El va conferi decoratiunea romana conform unei anume legi.
    El are dreptul de a bate moneta conform unei legi speciale.
    El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatie si alte asemenea; insa, pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intai a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.
------------
    *) A se vedea Nota 15.

    Art. 94
    Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecarei Domnii.
    Art. 95
    La 15 noiembrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocatiune, daca Regele nu le-a convocat mai inainte.
    Durata fiecarei sesiuni este de trei luni.
    La deschiderea sesiunii, Regele expune printr-un mesaj starea tarii, la care Adunarile fac raspunsurile lor.
    Regele pronunta inchiderea sesiunii.
    El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile.
    El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele.
    Actul de dizolvare trebuie sa contina convocatiunea alegatorilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni.
    Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate exceda termenul de o luna, nici a fi reinnoita in aceeasi sesiune fara consimtamantul Adunarilor.
    Art. 96
    Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutie.
------------
    *) A se vedea Nota 16.

    CAP. 3
    Despre ministri

    Art. 97
    Nu poate fi ministru decat cel care este Roman din nastere sau cel care a dobandit impamantenirea.
    Art. 98
    Nici un membru al familiei regale nu poate fi ministru.
    Art. 99
    Daca ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte la dezbaterea legilor, fara a avea insa si dreptul de a vota.
    La dezbaterile Adunarilor prezenta cel putin a unui ministru e necesara.
    Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberatiunile lor.
    Art. 100
    In nici un caz, ordinul verbal sau inscris al Regelui nu poate apara pe un ministru de raspundere.
    Art. 101
    Fiecare din ambele Adunari, precum si Regele, au dreptul de a acuza pe ministri si a-i trimite dinaintea Inaltei Curti de Casatiune si Justitie, care singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca, afara de cele ce se vor statua prin legi in ceea ce priveste exercitiul actiunii civile a partii lezate si in ceea ce priveste crimele si delictele comise de ministri afara de exercitiul functiunii lor.
    Punerea sub acuzatie a ministrilor nu se poate rosti decat prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.
    O lege, prezentata la cea dintai sesiune, va determina cazurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile ministrilor si modul de urmarire in contra lor, atat in privirea acuzatiei admisa de Reprezentatiunea nationala cat si in privirea urmaririi din partea partilor lezate.
    Acuzatia pornita de Reprezentatiunea nationala contra ministrilor se va sustine de ea insasi.
    Urmarirea pornita de Rege se va face prin ministerul public.
    Art. 102
    Pana se va face legea prevazuta in articolul precedent, Inalta Curte de Casatiune si Justitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina pedeapsa.
    Pedeapsa insa nu va putea fi mai mare decat detentia, fara prejudiciul cazurilor anume prevazute de legile penale.
    Art. 103
    Regele nu poate sa ierte sau sa micsoreze pedeapsa hotarita ministrilor de catre Inalta Curte de Casatiune si de Justitie decat numai dupa cererea Adunarii care i-ar fi pus in acuzatie.

    CAP. 4
    Despre puterea judecatoreasca

    Art. 104
    Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat numai in puterea unei anume legi.
    Comisii si tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire si sub nici un fel de cuvant.
    Pentru intregul Stat roman este o singura curte de casatie.
    Art. 105*)
    Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele politice si de presa.
    Actiunea pentru daune-interese, rezultand din fapte si delicte de presa, nu se poate intenta decat inaintea aceleiasi jurisdictiuni. Numai comisia juratilor va judeca si pronunta asupra daunelor-interese si asupra cuantumului lor.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
    A se vedea Nota 17.

    CAP. 5
    Despre institutiile judetene si comunale

    Art. 106
    Institutiile judetene si comunale sunt regulate de legi.
    Art. 107
    Aceste legi vor avea de baza descentralizarea administratiei mai completa si independenta comunala.

    TITLUL IV
    Despre finante

    Art. 108
    Orice impozit este asezat numai in folosul Statului, judetului sau comunei.
    Art. 109
    Nici un impozit al Statului nu se poate stabili si percepe decat numai in puterea unei legi.
    Art. 110
    Nici o sarcina, nici un impozit judetean nu se poate aseza decat cu invoirea consiliului judetean.
    Nici o sarcina, nici un impozit comunal nu se poate pune decat cu consimtamantul consiliului comunal.
    Impozitele votate de consiliile judetene si comunale trebuie sa primeasca confirmarea puterii legiuitoare si intarirea Regelui.
------------
    *) A se vedea Nota 18.

    Art. 111
    Nu se pot statornici privilegii in materii de impozit.
    Nici o exceptie sau micsorare de impozit nu se poate statornici decat printr-o lege.
    Art. 112
    Nici un fond pentru pensii sau gratificatii in sarcina tezaurului public nu se poate acorda decat in virtutea unei legi.
------------
    *) A se vedea Nota 19.

    Art. 113
    In fiecare an Adunarea deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul.
    Toate veniturile sau cheltuielile Statului trebuiesc trecute in buget si in socoteli.
    Bugetul se va prezenta totdeauna, cu un an inainte de punerea lui in aplicare, Adunarii deputatilor, si nu va fi definitiv decat dupa ce se va vota de dansa si sanctiona de Rege.
    Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
    Art. 114
    Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarii cel mai tarziu in termen de doi ani de la incheierea fiecarui exercitiu.
    Art. 115
    Legile de finante se publica in Monitorul Oficial ca si celelalte legi si regulamente de administratie publica.
------------
    *) A se vedea Nota 20.

    Art. 116
    Pentru toata Romania este o singura Curte de conturi.
    Art. 117
    Diferitele fonduri, provenite pana acum din case speciale si de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie sa fie cuprinse in bugetul general al veniturilor Statului.

    TITLUL V
    Despre puterea armata

    Art. 118*)
    Tot Romanul face parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 119
    Militarilor nu li se pot lua gradele, onorurile si pensiile decat numai in virtutea unei sentinte judecatoresti si in cazurile determinate de lege.
    Art. 120
    Contingentul armatei se voteaza pe fiecare an.
    Legea care fixeaza acest contingent nu poate avea tarie pe mai mult decat pe un an.
    Art. 121*)
    Garda cetateneasca este si ramane desfiintata.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 122*)
    Nici o trupa straina nu va putea fi admisa in serviciul Statului, nici ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el decat in puterea unei anume legi.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    TITLUL VI
    Dispozitii generale

    Art. 123
    Culorile Romaniei urmeaza a fi: Albastru, Galben si Rosu.
    Art. 124
    Orasul Bucuresti este capitala Statului roman si resedinta guvernului.
    Art. 125
    Nici un juramant nu se poate impune cuiva decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui.
    Art. 126
    Nici o lege, nici un regulament de administratie generala judeteana sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarit de lege.
    Art. 127
    Constitutia de fata nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte.

    TITLUL VII
    Despre revizuirea Constitutiei

    Art. 128
    Puterea legiuitoare are dreptul a declara ca este trebuinta a se supune reviziei dispozitiile din Constitutie anume aratate.
    Dupa aceasta declaratie, citita de trei ori, din 15 in 15 zile, in sedinta publica, si primita de ambele Adunari, acestea sunt dizolvate de drept si se convoaca altele in termenul prescris de art. 95.
    Adunarile cele noi proced, in acord cu Regele, la modificarea punctelor supuse reviziei.
    In acest caz, Adunarile nu pot delibera daca cel putin doua treimi a membrilor din care se compun nu sunt prezenti, si nici o schimbare nu se poate adopta daca nu va intruni cel putin doua treimi ale voturilor.

    TITLUL VIII
    Dispozitii tranzitorii si suplimentare

    Art. 129
    Din ziua punerii in vigoare a Constitutiei de fata sunt abrogate toate dispozitiile din lege, decrete, regulamente si alte acte contrarii cu cele asezate de ea.
    Art. 130
    Consiliul de Stat, cu atributii de contencios administrativ, nu se poate reinfiinta.
    Curtea de casatie se va rosti, ca si in trecut, asupra conflictelor de atributiuni.
    Se va putea infiinta o comisie permanenta, care nu va avea alte atributii decat studierea si elaborarea proiectelor de legi si regulamentelor de administratie publica.
    Se vor putea infiinta subsecretari de Stat. Ei vor putea lua parte la dezbaterile Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor.
    Art. 131*)
    Se vor face in cel mai scurt timp legi speciale privitoare la obiectele urmatoare:
    1) asupra descentralizarii administrative.
    2) asupra responsabilitatii ministrilor si celorlalti agenti ai puterii executive;
    3) asupra masurilor celor mai nemerite pentru a stabili abuzul cumulului;
    4) asupra modificarii legii pensiunilor;
    5) asupra conditiilor de admisibilitate si de inaintare in functiunile administratiei publice;
    6) asupra dezvoltarii cailor de comunicatie;
    7) asupra exploatarii minelor si padurilor;
    8) asupra fluviilor si raurilor navigabile sau flotabile;
    9) asupra organizatiei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere si asupra diferitelor pozitii ale ofiterilor;
    10) asupra justitiei militare.
    Se vor revizui toate codicele si legile existente spre a se pune in armonie cu Constitutia de fata.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.

    Art. 132*)
    Pamanturile fostilor clacasi, ale insurateilor si ale locuitorilor care au cumparat sau vor cumpara in loturi mici proprietati de ale Statului, sunt si vor fi inalienabile in timp de 32 ani, cu incepere de la promulgarea acestei legi.
    Locuitorilor insa cuprinsi in raza vreunei comune urbane se va putea acorda prin legi speciale facultatea de a instraina locurile lor de casa.
    Inalienabilitatea se aplica si la pamanturile vandute de Stat in loturi mici in partea Romaniei de peste Dunare.
    Schimburile de pamant contra pamant nu intra in prohibitiunea legii de fata.
    Schimburile pamanturilor, de care e vorba in acest articol, nu se vor putea face decat contra altor pamanturi de aceeasi intindere si calitate.
------------
    *) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
    A se vedea Nota 21.

    Art. 133*)
    Dispozitiile acestei Constitutii se vor putea aplica prin legi speciale si in partea Romaniei de peste Dunare.
------------
    *) A se vedea Nota 22.

    NOTA:
    La data de 29 iunie 1866, Adunarea Electiva a adoptat, in unanimitate de 91 de voturi, Constitutia. La 30 iunie 1866, M.S. Domnul Principatelor-Unite Romane Carol I depune juramantul pe Constitutie, pe care o sanctioneaza si promulga in aceeasi zi.
    In "Monitorul-Jurnal Oficial al Romaniei" nr. 142 din 1/13 iulie 1866 sunt publicate:
    a) Comunicatul privind votarea Constitutiei de Camera la 29 iunie 1866 si depunerea juramantului de M.S. Domnul Carol I la 30 iunie 1866;
    b) Discursul Presedintelui Adunarii Deputatilor catre M.S. Domnul;
    c) Raspunsul M.S. Domnul Carol I;
    d) Juramantul depus de M.S. Domnul Carol I;
    e) Adresa Presedintelui Adunarii Elective, nr. 777 din 30 iunie 1866, catre Presedintele Consiliului de Ministri, prin care i se comunica faptul ca Adunarea Electiva a adoptat, in sedinta din 29 iunie 1866, in unanimitate de 91 de voturi, Constitutia; adresa este semnata de Presedintele Adunarii Elective, M. Costache, si de 4 secretari;
    f) Raportul nr. 1393 din 30 iunie 1866 al Consiliului de Ministri catre M.S. Domnul Carol I prin care, sub semnatura Presedintelui Consiliului de Ministri, Lascar Catargiu, si a altor 5 membri ai guvernului, se prezinta Domnului Constitutia pentru sanctionare; pe acest raport Domnul scrie: "Se sanctioneaza. Carol";
    g) Constitutia, sanctionata prin decret semnat de Carol I si contrasemnat de Presedintele Consiliului de Ministri, Lascar Catargiu, si de 6 ministri, purtand data de 30 iunie 1866.
    Constitutia a intrat in vigoare la data sanctionarii, adica 30 iunie 1866. In redactarea initiala ea cuprindea 133 de articole, grupate in 8 titluri.
    Constitutia din 1866 a fost amendata expres de trei ori, prin urmatoarele acte normative:
    a) Legea revizuitoare a art. 7 din Constitutiune, sanctionata prin Decretul Regal nr. 2186 din 12 octombrie 1879 si publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 232 din 13(25) octombrie 1879;
    b) Legea sanctionata prin Decretul Regal nr. 1786 din 8 iunie 1884, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 51 din 8(20) iunie 1884 (modifica art. 1, 24, 40, 44, 45, 58, 59, 61, 62, 63, 69, 72, 75, 77, 78, 105, 118, 121, 131, 133; modifica si divide art. 68 in trei articole: 68, 69, 70; abroga art. 60, 70, 71, 122; introduce: un articol fara numar dupa art. 71, un articol aditional; inlocuieste denumirile de Principatele-Unite si Domn cu Romania si Rege);
    c) Legea pentru modificarea articolelor 19, 57 si 67 din Constitutie, sanctionata prin Decretul Regal nr. 721 din 19 iulie 1917, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 93 din 20 iulie (2 august) 1917.
    Modificari implicite ale Constitutiei din 1866 s-au realizat prin: Decretul-lege nr. 3902 din 29 decembrie 1918 relativ la incetatenire, publicat in "Monitorul Oficial" nr. 223 din 30 decembrie 1918 (12 ianuarie 1919); Decretul-lege nr. 2085 din 22 mai 1919 pentru acordarea drepturilor cetatenesti, publicat in "Monitorul Oficial" nr. 33 din 28 mai 1919 (abroga Decretul-lege nr. 3902/1918); Decretul-lege nr. 3464 din 12 august 1919, publicat in "Monitorul Oficial" nr. 93 din 13 august 1919 (prelungeste termenele din Decretul-lege nr. 2085/1919). Aceste acte normative au fost date sub rezerva aprobarii ulterioare a Camerelor si au fost ratificate prin art. 133 alin. 1 din Constitutia din 1923.
    Constitutia din 1866 a fost abrogata implicit la data de 28 martie 1923, prin Constitutia din 1923.

    Nota 1 - la art. 7:
    1. a) Strainii neimpamanteniti nu pot face parte intre alegatorii vreunui colegiu.
    b) Strainii neimpamanteniti, care s-au stramutat in Dobrogea, nu pot beneficia de drepturile politice precum beneficiaza supusii turci gasiti in Dobrogea la incorporarea acestei tari cu Statul Roman.
    c) Nationalitatea unei societati anonime se determina dupa cum dansa isi are sediul si obiectul principal al intreprinderii in Romania sau in tara straina. Prin urmare, se comite o eroare de fapt si se interpreteaza gresit art. 7 paragraful V din Constitutie cand instanta de fond tagaduieste Bancii Romaniei de a cumpara imobile in Romania.
    d) Copilul nascut in Romania dintr-un roman este roman.
    Faptul ca parintele a cerut din ignoranta impamantenirea lui, cand in realitate era roman, nu poate atinge cu nimic dreptul copilului.
    e) Copilul unui strain, nascut si crescut in tara, care nu se va fi bucurat niciodata de protectie straina, poate reclama calitatea de roman, in cursul unui an dupa majorat.
    f) Israelitul, de origine pamantean roman, botezat in religia crestina, inaintea promulgarii codicelui civil din decembrie 1854, a incetat a fi israelit si prin urmare a devenit pamantean crestin; astfel fiind, el nu are nevoie de a reclama calitatea sa de pamantean, nici de a obtine naturalizarea.
    g) Naturalizarea nu se acorda decat prin lege si in mod individual. Naturalizarea conferita parintelui nu confera copilului nascut inainte de dobandirea calitatii de roman.
    h) Copilul devenit major dupa promulgarea art. 9 din Constitutia modificata in 1879, nu poate invoca beneficiile art. 8 din codul civil.
    i) Romanii din alte state, care n-au dobandit pe cale legislativa recunoasterea calitatii lor de roman, nu pot dobandi imobile rurale in Romania.
    j) Recunoasterea calitatii de roman a unui roman de nastere din orice stat strain are ca efect, cu deosebire de naturalizare, de a fi intinsa si asupra fiului nascut deja in momentul obtinerii de catre parinte, asa ca un asemenea fiu trebuie considerat roman in exercitiul drepturilor politice, pe cata vreme locuieste in Romania si nu este supus la nici o protectie straina.
    k) Dispozitiunea prohibitiva pentru straini de a dobandi imobile rurale in Romania, cuprinsa in art. 7 paragraful V din Constitutia revizuita in 1879, fiind luata de legiuitor intr-un interes de ordine politica si sociala, orice act contrar ei e izbit de nulitate radicala, putand fi invocat de oricine.
    l) Posesiunea de stat a calitatii de cetatean roman nu poate fi daramata decat prin proba contrarie care incumba partii ce contesta aceasta calitate.
    Astfel, cand instanta judecatoreasca constata in fapt ca o persoana s-a bucurat intotdeauna de posesiunea de stat a calitatii de cetatean roman, si a fost considerat ca roman, acelui caruia i se contesta aceasta calitate trebuie sa dovedeasca ca nu o are.
    m) Art. 7 din Constitutie, astfel cum a fost modificat in 1879, a abrogat dispozitiunea art. 8 din codul civil, asa ca toti cei nascuti si crescuti in Romania pana la majorat, fara sa se fi bucurat niciodata de vreo protectie straina, nu mai au, in urma ziselor modificari, dreptul de a reclama calitatea de roman in cursul unui an, dupa majorat, ci trebuie sa ceara naturalizarea conform art. 7 din Constitutie, acesta fiind singurul mod de dobandire a impamantenirii.
    n) Art. 7 paragraful V din Constitutie care nu recunoaste strainilor dreptul de a dobandi imobile rurale in Romania, nu a adus nici o schimbare la ordinea succesorala admisa de codul civil.
    Dispozitiunea din citatul anterior nu are alt inteles decat acela ca legiuitorul a voit, in caz cand in mostenirea deferita unui strain se afla si imobile rurale, sa ridice acestui mostenitor dreptul de a poseda asemenea imobile in natura, fara insa a-i lua dreptul la valoarea lor, deoarece legea civila ii da, in calitatea sa de mostenitor, un drept de proprietate asupra acelor imobile si acest drept nici o alta dispozitie de lege nu-l atribuie altei persoane.

    Nota 2 - la art. 8:
    Recunoasterea calitatii de roman de nastere din orice stat strain, are ca efect, cu deosebire de naturalizare, de a fi intinsa si asupra fiului nascut deja in momentul obtinerii ei de catre parinte, asa ca un asemenea fiu trebuie considerat ca roman cu exercitiul drepturilor politice, pe cata vreme locuieste in Romania si nu este supus la nici o protectie straina.

    Nota 3 - la art. 9:
    a) Copilul devenit major dupa promulgarea art. 9 din Constitutie modificata la 1879 nu poate invoca beneficiile art. 8 din codul civil.
    b) Romanii din alte state care nu au dobandit pe cale legislativa recunoasterea calitatii lor de roman, nu pot dobandi imobile rurale in Romania.
    c) Cand este constatat ca o persoana este de origine straina, dansa desi este nascuta in Romania si nu s-a bucurat de o protectie straina, nu se poate considera ca avand calitatea de roman, daca n-a dobandit impamantenirea conform art. 9 din Constitutie.
    d) Participarea unei persoane straine de nationalitate, in comisia juratilor vitiaza constituirea comisiei juratilor si a verdictului ce a pronuntat, ceea ce pe cale de consecinta atrage nulitatea deciziunii Curtii cu jurati, si aceasta chiar in cazul cand acel jurat ar fi un roman dintr-un alt stat, si caruia in urma pronuntarii verdictului i s-a recunoscut calitatea de cetatean roman.
    e) Romanii din alte state nu pot dobandi proprietatea imobiliara rurala in Dobrogea, fara sa se fi lepadat de protectia straina.
    f) A se vedea si nota art. 81 din Constitutie.

    Nota 4 - la art. 11:
    Actele emanate de la autoritatile straine si interpretarile ce aceste autoritati dau acelor acte, nu pot fi primite de autoritatile judecatoresti romane, decat ca simple mijloace iar nu ca acte doveditoare, a caror validitate si deplina credinta sa nu poata fi pusa in discutie.

    Nota 5 - la art. 12:
    a) Art. 12, 108 si urmatoarele din Constitutie prohibind conventiunea prin care se impune o redeventa anuala pentru exercitarea unui comert, invoielile anterioare incheiate pentru un timp determinat intre proprietarul unui targ si targovet, nu mai produc efect dupa sfarsirea termenului, nici nu pot fi prelungite fie expres, fie tacit.
    b) A se vedea notele de la art. 11 din Constitutie.

    Nota 6 - la art. 18:
    a) Primarul fiind insarcinat cu articolele de indestulare publica este in drept sa faca regulamente in privinta debitarii acestor obiecte care sunt obligatorii pentru pentru locuitorii comunei, fara ca prin aceasta sa se atinga principiul proprietatii inscris in Constitutie.
    b) Art. 19 din Constitutie cerand pentru orice expropriere declaratia prealabila a utilitatii publice "legalmente" constatata a inteles ca acea constatare sa se faca conform legilor speciale in vigoare, adica prin decret regal.
    c) Tribunalele nu sunt in drept sa hotarasca exproprierea de utilitate publica, decat daca, numai din actele aflate in dosarul cauzei se constata ca toate formalitatile prescrise de lege sunt observate.
    d) Daca expropriatul din cauza de urgenta este deposedat din imobilul expropriat mai inainte de a i se plati pretul indemnizatiei, dansul are dreptul si la o despagubire echivalenta cu venitul imobilului pe timpul de la deposedare pana la plata indemnizatiei; atunci dar cand juriul chemat pentru a fixa indemnizatia n-a prevazut in evaluare si despagubirea pentru venit pana la plata efectiva a indemnizatiei, expropriatul este in tot dreptul de a cere de la autoritatile judecatoresti ordinare, condamnarea administratiei expropriante la plata acelor despagubiri.
    e) Judecatorul actiunii posesorii nu prejudeca chestiunea petitorie, respingand cererea statului defendor, care invoca drept titlu, art. 11 din Legea drumurilor spre a justifica deposedarea proprietarului, fara o prealabila despagubire.
    f) Dupa art. 19 din Constitutie, utilitatea publica trebuie sa aiba de cauza orice comunicatiune, ori salubritate publica, conditii esentiale fara de care exproprierea nu poate avea loc. Aceste dispozitii sunt generale si aplicabile atat la stat cat si la judet si comuna. Asadar cand tribunalul, fara a stabili daca se gaseste in fata unei cauze de natura a fi privita de utilitate publica si fara a observa daca consiliul comunal a indeplinit cerintele legii pentru facerea cuvenitelor cercetari, declara exproprierea ceruta de acea comuna, pronunta o hotarare casabila.
    g) Dispozitiile art. 4 din Legea de la 1 iunie 1893, prin care se acorda primariei comunei Bucuresti dreptul de a expropria cu totul un imobil atacat prin alinierea unei strazi existente, sau unei piete deschise din nou, nu este constitutionala caci prin art. 19 din Constitutie se prevede ca legi speciale vor regula modul exproprierii si sus-mentionata lege nu este decat o regulare in ceea ce priveste interesele speciale ale orasului Bucuresti.
    h) Legea din 1 iunie 1893, derogand dispozitiile Legii de expropriere din 1864, nu se mai poate invoca valoarea dispozitiilor din Legea de la 1864, in cazurile cand prin Legea din 1893, s-a derogat la acele dispozitii.
    i) Conform art. 19 din Constitutie combinat cu art. 14, din Legea de expropriatiuni, tribunalul a fost in drept sa hotarasca exproprierea unui imobil pentru alinierea unei strazi vechi, deschiderea unei strazi noi si largirea unei piete publice intr-un oras, daca utilitatea publica a fost constatata si declarata dupa formele prescrise de lege.

    Nota 7 - la art. 24:
    a) Ofensa adusa contra persoanei Regelui fiind un delict de drept comun, iar nu politic, se judeca de tribunalele ordinare, iar nu de jurati.
    b) Orice tipografie este obligata a remite, din orice carti, ziare, sau alte tiparituri, ce se vor executa in atelierul sau, cate trei exemplare institutiilor statului, fara ca prin aceasta sa se inteleaga ca se violeaza dreptul de proprietate garantat de Constitutie.
    c) Libertatea presei fiind garantata prin Constitutie, ca factor esential al suveranitatii, urmeaza ca orice fapt delictuos indreptat in contra presei si avand drept cauza opiniile emise de dansa constituie o violare de ordine publica si prin urmare un delict politic de competenta Curtilor cu Jurati.
    d) Art. 31 din Constitutie, declarand ca toate puterile statului emana de la natiune, recunoaste principiul suveranitatii poporului adica suprematia vointei generale asupra oricarei vointe particulare; ca desi acest articol prevede ca aceste puteri "natiunea nu le poate exercita decat prin delegatiune" totusi la art. 24 "garantand tuturor libertatea de a comunica si publica ideile lor prin grai, prin scris si prin presa" iar art. 26 recunoscand romanilor dreptul de a se intruni "pentru a trata tot felul de chestiuni" este invederat ca dreptul de discutie asupra mersului si regularii afacerii publice, nu este restrans numai in puterile constituite, dar ca cetatenii au dreptul de a le discuta prin presa si prin intruniri publice si prin urmare a-si manifesta opinia lor nu numai prin delegati, dar inca prin mijloacele aratate in art. 24 si 26 din Constitutie.
    e) In materie de calomnie prin presa expresia "daca este culpabil" contine toate elementele care constituie culpabilitatea inculpatului, fara a fi trebuinta a se mai pune juratilor chestiunea daca inculpatul a comis faptul "cu vointa".

    Nota 8 - la art. 29:
    Calitatea de membru al politiei judiciare nu se modifica intru nimic prin imprejurarea ca delictul sau crima pe care o urmarea este inchipuita.

    Nota 9 - la art. 32:
    Dupa principiile puse in Constitutie nici o pensiune nu se poate pune in sarcina statului fara o anume lege, si instantelor judecatoresti este lasata sarcina de a constata din oficiu, daca este sau nu lege, incuviintand plata ei. Simplul vot al unuia din corpurile legiuitoare nu constituie o lege si prin urmare judecatorul nu se poate intemeia pe dansul pentru a obliga tezaurul public de a servi o pensiune oarecare.

    Nota 10 - la art. 58:
    Tribunalele ordinare, sunt competente a se pronunta asupra cererilor de pensiune facuta de fostii militari, iar ministerul de razboi este dator sa verifice titlurile celor interesati, care in caz de neintelegere, pot face sa valoreze drepturile lor inaintea instantelor judecatoresti.

    Nota 11 - la art. 59:
    Cel care voieste sa-si exercite drepturile politice intr-un district, pe langa celelalte conditiuni prescrise de lege, trebuie sa aiba o proprietate oarecare, pentru care plateste o dare funciara pe anul trecut si curent.

    Nota 12 - la art. 60:
    In venitul care constituie censul electoral, trebuieste socotit si scutirea de impozit care se face pentru intretinerea imobilelor.

    Nota 13 - la art. 68:
    a) In venitul care constituie censul electoral, trebuieste socotit si scutirea de impozit care se face pentru intretinerea imobilelor.
    b) Cel care voieste sa-si exercite drepturile politice intr-un district, pe langa celelalte conditiuni prescrise de lege, trebuie sa aiba o proprietate oarecare pentru care plateste o dare funciara pe anul trecut si curent.

    Nota 14 - la art. 69:
    In venitul care constituie censul electoral trebuieste socotit si scutirea de impozit care se face pentru intretinerea imobilelor.

    Nota 15 - la art. 93:
    a) Exproprierea pentru utilitate publica in privinta lucrarilor militare se declara prin decret regal fara sa fie necesitate de o lege. Regula prescrisa de art. 1 din Legea de 1864, nu se aplica la lucrarile militare.
    b) Medalia militara fiind un drept exclusiv al Regelui de a o conferi, curtea de fond nu poate sa acorde pensiunea reclamata de un gardist care a servit 12 ani, ca una ce este un accesoriu al medaliei.
    c) Dupa art. 93 alin. 5 din Constitutie, dreptul de gratiere al suveranului se refera numai la starea sau micsorarea pedepselor corporale iar nu si la pedepsele accesorii sau alte efecte ale executarii hotararilor judecatoresti; caci asemenea efecte nu pot sa dispara decat prin declararea reabilitarii condamnatilor, reabilitare care insa nu este prevazuta de legiuitorul roman. De aici urmeaza ca persoana condamnata la o pedeapsa corporala si la pierderea dreptului de pensiune, nu-si redobandeste, prin gratiere dreptul de pensie.

    Nota 16 - la art. 96:
    Nu este necesar ca decretul regal care declara utilitatea publica, sa individualizeze anume terenul de expropriat, caci aceasta se rezerva lucrarilor pe teren. Este destul ca locul supus exproprierii sa fie individualizat ca situatiune, intindere si calitate, incat sa nu fie proprietarul in dubiu asupra obiectului a carui cesiune se reclama.

    Nota 17 - la art. 105:
    a) Judecatorul, insarcinat a se pronunta asupra culpabilitatii, este in drept a cerceta daca acorda sau nu circumstante atenuante. In delicte de presa, juriul are acest drept.
    b) Ofensa adusa contra persoanei Regelui fiind un delict de drept comun iar nu politic se judeca de tribunalele ordinare, iar nu de jurati.
    c) Dupa jurisprudenta constanta a Curtii de Casatie in materie penala, cand recursul nu este sustinut, lipsind recurentul, si nu este motivat, se judeca totdeauna ex-oficio.
    d) Cand prin verdictul juratilor se declara ca delictul de calomnie prin presa nu exista si reclamantul se condamna in lipsa la despagubiri civile, rezultate din acea actiune, ele nu se pot judeca decat pe cale obisnuita a actiunilor civile, adica prin acordarea dreptului de opozitie a celui judecat in lipsa.
    e) Delictele comise in sala de alegeri de la primarie cu ocaziunea alegerii unui senator prin batai si violente, fiind delicte politice se judeca de catre curtea cu jurati.
    f) Delictul de calomnie prin presa savarsit printr-unul din ziarele din Galati este de competenta Curtii cu Jurati din Galati, cu toate ca autorul articolului incriminat isi are locuinta in Dobrogea.
    g) Juratii in materie de presa sunt competenti a se pronunta in privinta daunelor-interese. Ei pot acorda daune, chiar cand au dat un verdict de achitare asupra faptului imputat acuzatului.
    h) In materie de delicte de presa, Curtea cu jurati poate condamna la despagubiri civile pe prevenitul achitat cu responsabilitate penala, sub conditia ca acele despagubiri sa fie fixate prin verdictul comisiei juratilor.
    i) Arestarea ilegala a unui cetatean in scopul de a fi impiedicat de a lua parte la vot, constituie un delict politic. De aici urmeaza ca ofiterii politiei judecatoresti sunt justitiabili pentru asemenea fapte de curtile cu jurati, conform art. 105 din Constitutie, iar nu de curtile de apel conform art. 493 din procedura penala.
    j) Libertatea presei fiind garantata prin Constitutie, ca factor esential al suveranitatii, urmeaza ca orice fapt delictuos indreptat in contra presei, si avand drept cauza opiniile emise de dansa, constituie o violare de ordine publica si prin urmare un delict politic de competenta Curtilor cu jurati.
    k) Orice fapt delictuos comis cu intentia de a atinge libertatea intrunirilor, cand ele au de obiect discutia chestiunilor de interes public, precum este alegerea unui consiliu judetean, constituie un delict politic de competenta Curtilor cu jurati.
    l) Orice fapt delictuos exercitat contra presei care ar avea drept cauza opiniile emise de ea, constituie o violare, nu a unui drept de ordine privata, ci a unui drept a carei respectare este ceruta in interesul organizarii publice a Statului si prin urmare de ordine publica, ca astfel fiind, o asemenea violare, constituie un delict politic de competenta numai a Curtii cu jurati conform art. 105 din Constitutie.
    m) Cand se iveste un conflict negativ de competenta intre tribunalele ordinare represive si Curtea cu Jurati, in judecarea unui delict politic, si judecatorul de instructie s-a pronuntat deja in afacere, prin ordonanta definitiva, Curtea de Casatie este in drept sa pronunte un regulament de competenta si sa trimita afacerea camerei de punere sub acuzare respectiva.
    n) Din economia generala a codului penal rezulta ca natura si caracterul delictelor, din punctul de vedere al dreptului penal, nu se determina dupa faptul material comis, ci dupa intentia cu care delicventul l-a comis; de aici urmeaza ca daca delictul prevazut de art. 181 din codul penal imputat cuiva este datorat pasiunii si framantarilor politice in timpul alegerilor si in scop de a influenta pe alegatori ca sa voteze pentru aderentii inculpatilor, acest delict constituie o violenta a unui drept de ordine publica si prin urmare un delict politic de competenta Curtii cu Jurati.
    o) Delictele de presa comise prin orice fel de imprimate sunt de competenta Curtii cu Jurati. Astfel, constituie un delict de presa de competenta Curtii cu jurati delictul de atentat la bunele moravuri, comise prin intermediul unei brosuri tiparite si vandute in public, brosuri care cuprindeau naratiuni obscene.
    p) Dupa art. 33 din Legea organizarii judecatoresti din Dobrogea, delictele de presa comise in Dobrogea se judeca de Curtea de Apel din Galati, iar nu de Curtea cu jurati.
    q) In urma Legii de la 1 aprilie 1894 pentru introducerea judecatorilor de instructie in Dobrogea, pentru crimele savarsite acolo si care au a fi judecate de Curtea de Apel din Galati, trebuie sa se comunice acuzatului decizia camerei de punere sub acuzare, aceasta sub pedeapsa de nulitate si casarea hotararii pronuntata de zisa Curte.
    r) In urma casarii unei hotarari data de Curtea de Apel din Galati, in materie de crima savarsita in Dobrogea, afacerea trebuie a fi trimisa spre a fi judecata din nou inaintea Curtii cu jurati, iar nu a unei Curti de Apel din tara.
    s) Imputarea in persoana cuiva pe nedrept prin foi volante tiparite, adresate autoritatilor si la diferite persoane, a unor fapte necorecte si nedemne, constituie un delict de presa, care dupa art. 105 din Constitutie, este de competenta Curtii cu jurati de a-l judeca.

    Nota 18 - la art. 110:
    a) Impozitele stabilite prin hrisoave domnesti anterioare, nu mai sunt obligatorii dupa promulgarea Constitutiei daca ele nu au fost stabilite in conditiile prescrise in art. 110 din Constitutie.
    b) Conform art. 110 si 130 din Constitutie s-au abrogat orice impozite impuse prin decrete domnesti anterioare ei, iar art. 184 alin. II din Legea maximului de la 1871, nu are in vedere decat acele taxe care, conform principiului stabilit in art. 110 din Constitutie s-au hotarat printr-un vot al Corpurilor legiuitoare.
    c) Nici un impozit comunal nu poate fi constituit decat cu consimtamantul consiliului comunal, confirmat de puterea legiuitoare si intarit de Capul Statului.

    Nota 19 - la art. 112:
    Dupa principiile puse in Constitutie, nici o pensiune nu se poate pune in sarcina statului, fara o anume lege si instantelor judecatoresti este lasata sarcina de-a constata din oficiu daca este sau nu lege, incuviintand plata ei. Simplul vot al unuia din corpurile legiuitoare, nu constituie o lege si prin urmare judecatorul nu se poate intemeia pe dansul pentru a obliga tezaurul public de a servi o pensiune oarecare.
    A se vedea si nota de la art. 110 din Constitutie.

    Nota 20 - la art. 115:
    Pentru ca o lege sa fie obligatorie, trebuie sa fie publicata prin Monitorul Oficial. Asadar, desi calitatea de cetatean roman a unei persoane a fost recunoscuta si votata de corpurile legiuitoare, dansa insa nu poate fi inscrisa in listele electorale, pana ce legea nu va fi publicata si promulgata.

    Nota 21 - la art. 132:
    a) Art. 132 din Constitutia revizuita la 1884, n-a modificat Legea rurala din 1864, in sensul de a opri pe satenii improprietariti ca sa instraineze pamanturile la alti sateni, sau familii de sateni.
    b) Pamanturile date bisericilor conform Legii rurale din 1864 sunt inalienabile si imprescriptibile, ca si acele date fostilor clacasi.
    c) Legiuitorul roman declarand inalienabile pamanturile acordate fostilor clacasi, prin aceasta le-a facut a nu fi susceptibile de prescriptiune.
    d) Art. 132 din Constitutia revizuita la 1884, n-a modificat Legea rurala din 1864 si cea interpretativa din 1879, in sensul de a opri pe satenii improprietariti ca sa instraineze pamanturile la alti sateni sau familii de sateni. Legiuitorul prin art. 132 din Constitutie, nu a voit sa faca altceva decat sa dea inalienabilitatii pamanturilor date satenilor un caracter constitutional si sa prelungeasca termenul fixat pentru aceasta stare de alienabilitate.
    e) Inalienabilitatea pamanturilor rurale, prevazuta de art. 132 din Constitutie, nu opreste pe sateni de a instraina pamanturile lor la sateni in conditiile Legii din 1864, si cea interpretativa din 1879. Prin urmare, asemenea pamanturi vor fi urmarite prin licitatie publica silita, dupa cererea creditorilor sateanului improprietarit.
    f) Sateanul are dreptul si facultatea de a dispune prin testament, de pamantul sau rural.
    g) Dupa art. 8 si 14 din Legea de la 12 februarie 1879, pentru mentinerea si executarea art. 7 din Legea din 1864, hotararile pronuntate de tribunale in actiunile intentate pentru anularea vanzarii pamanturilor date dupa legea rurala, sunt definitive si executorii, fara drept de apel sau recurs in casatie.
    h) Asemanat art. 8 si 14 din Legea din 9 februarie, interpretativa Legii din 1864 numai sentintele date de tribunal pentru anularea vanzarii pamanturilor date conform legii rurale sunt definitive si nu pot fi atacate pe calea apelului, nici pe aceea a recursului in casatie, nu si sentintele date de tribunal in anularea vanzarii pamanturilor cumparate de sateni in loturi fie de la stat, fie de la alti sateni care cumparase acele loturi in urma acestor legi si care sunt supuse apelului si recursului.

    Nota 22 - la art. 133:
    1. In editia oficiala, acest articol poarta titlul de Articol Aditional, ca unul care a fost adaugat la Constitutia din 1879, dupa anexarea Dobrogei de Romania, in urma Tratatului de la Berlin.
    Prin Legea de la 14 aprilie 1910 cu regulamentul sau de aplicare din 16 aprilie 1910, s au acordat drepturile politice si locuitorilor din Dobrogea. De asemenea, prin Legea din 1 martie 1913 si regulamentul sau din 25 aprilie 1913 s au instituit Curti cu jurati, in orasele Tulcea si Constanta, pentru judecarea crimelor ordinare si a delictelor politice si de presa.