LEGE Nr. 47
din 3 decembrie 2010
privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 807 din 3 decembrie 2010
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Curtea Constituţională este garantul
supremaţiei Constituţiei.
(2) Curtea Constituţională este unica autoritate de
jurisdicţie constituţională în România.
(3) Curtea Constituţională este
independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai
Constituţiei şi prezentei legi.
Art. 2. - (1) Curtea Constituţională asigură controlul
constituţionalităţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor
Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului.
(2) Sunt neconstituţionale
prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispoziţiile sau
principiile Constituţiei.
(3) Curtea Constituţională se
pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost
sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Art. 3. - (1) Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt
cele stabilite de Constituţie şi de prezenta lege.
(2) In exercitarea atribuţiilor
care îi revin Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra
competenţei sale.
(3) Competenţa Curţii
Constituţionale, stabilită potrivit alin. (2), nu poate fi contestată de nicio
autoritate publică.
Art. 4. - Sediul Curţii
Constituţionale este în municipiul Bucureşti.
CAPITOLUL II
Organizarea Curţii Constituţionale
Art. 5. - (1) Curtea Constituţională se compune din 9
judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau
înnoit.
(2) Trei judecători sunt numiţi
de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
(3) Curtea Constituţională se
înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.
(4) Fiecare Cameră a
Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea
Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de
judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.
(5) Candidaturile se pot depune
la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori.
Fiecare candidat va depune „curriculum vitae" şi actele doveditoare că
îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de
comisie şi de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat,
la toţi candidaţii.
Art. 6. - Curtea Constituţională îşi desfăşoară
activitatea în plen, în condiţiile prezentei legi şi ale Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, iar actele Curţii se adoptă
cu votul majorităţii judecătorilor, dacă prin prezenta lege nu se prevede
altfel.
Art. 7. - (1) Curtea Constituţională are un preşedinte
ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor
judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii.
(2) Mandatul preşedintelui
poate fi reînnoit.
(3) Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de
judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României
poate propune o singură candidatură. Dacă la primul tur de scrutin niciun
candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de
scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin
acelaşi număr de voturi. Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse
de judecătorul cel mai în vârstă.
(4) Preşedintele numeşte un judecător care îi va ţine
locul în timpul absenţei.
Art. 8. - (1) In caz de vacanţă a funcţiei, se alege un
preşedinte până la încheierea perioadei de 3 ani prevăzute la art. 7 alin. (1).
(2) Alegerea are loc în termen de 5 zile de la constatarea vacanţei, potrivit procedurii prevăzute la art. 7 alin.
(3).
Art. 9. - (1) Preşedintele Curţii Constituţionale are
următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea Curţii Constituţionale;
b) convoacă şi prezidează şedinţele Curţii
Constituţionale;
c) desemnează judecătorul-raportor în cazurile
prevăzute de lege şi stabileşte termenele de judecată;
d) reprezintă Curtea
Constituţională în faţa autorităţilor publice şi a altor organizaţii, române
sau străine;
e) constată cazurile de
încetare a mandatului judecătorilor, prevăzute în prezenta lege, şi sesizează
autorităţile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant;
f) îndeplineşte alte atribuţii
prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii
Constituţionale.
(2) Preşedintele supraveghează activitatea de ordonator
de credite a secretarului general al Curţii Constituţionale.
(3) In exercitarea atribuţiilor de conducere
administrativă, preşedintele emite ordine.
CAPITOLUL III
Competenţa Curţii Constituţionale
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Art. 10. - (1) Curtea Constituţională poate fi sesizată
în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituţie, republicată, sau de
legea sa organică.
(2) Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi
motivate.
Art. 11. - (1) Curtea
Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează:
A. Decizii, în cazurile în care:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor,
înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia
dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Inaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi
sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de
revizuire a Constituţiei;
*) Republicată în temeiul dispoziţiilor art. V din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală
al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 47/1992 a mai fost republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie
2004, iar ulterior a mai fost modificată prin
Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009.
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor
sau altor acorduri internaţionale, înainte de ratificarea acestora de
Parlament, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui
număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra
constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre
preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel
puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor
de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa
instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, precum şi a celor ridicate
direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură
constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României,
a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a
preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) hotărăşte asupra
contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.
B. Hotărâri, în cazurile în care:
a) veghează la respectarea
procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele
sufragiului;
b) constată existenţa împrejurărilor care justifică
interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele
constatate Parlamentului şi Guvernului;
c) veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
d) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea
iniţiativei legislative de către cetăţeni.
C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare
din funcţie a Preşedintelui României.
(2) Deciziile şi hotărârile se pronunţă în numele
legii.
(3) Deciziile, hotărârile şi
avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile şi
hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai
pentru viitor.
Art. 12. - (1) Şedinţele de judecată sunt publice, în
afară de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotărăşte altfel.
(2) Părţile au acces la lucrările dosarului.
(3) Actele şi lucrările Curţii Constituţionale, pe baza
cărora aceasta pronunţă deciziile şi hotărârile ori emite avizele prevăzute la
art. 11, nu sunt destinate publicităţii.
Art. 13. - Cererile adresate Curţii Constituţionale
sunt scutite de taxe de timbru.
Art. 14. - Procedura jurisdicţională prevăzută de
prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care
ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale.
Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura jurisdicţională
1. Controlul
constituţionalităţii legilor înainte de promulgare
Art. 15. - (1) Curtea Constituţională se pronunţă
asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la
sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere,
a Guvernului, a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a
unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
(2) In vederea exercitării
dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi
trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Inaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general
al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului, In cazul în care legea a fost
adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de două zile.
(3) Data la care legea a fost depusă la secretarii
generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în
termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în
zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen.
(4) Sesizarea făcută de
parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei, de către
secretarul general al Camerei respective.
Art. 16. - (1) In cazul sesizării Curţii
Constituţionale de unul dintre preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
de parlamentari, de Guvern, de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de
Avocatul Poporului, Curtea va comunica Preşedintelui României sesizarea
primită, în ziua înregistrării.
(2) Dacă sesizarea s-a făcut de
Preşedintele României, de parlamentari, de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie
sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituţională o va comunica, în termen de
24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului
şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile.
(3) Dacă sesizarea s-a făcut de
preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţională o va
comunica preşedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum şi Avocatului
Poporului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea o va comunica
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului
Poporului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
Art. 17. - (1) Până la data dezbaterilor, preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta, în
scris, punctul lor de vedere.
(2) Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai
sub semnătura primului-ministru.
Art. 18. - (1) Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale,
cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării, a documentelor şi a
punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare,
cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate.
(2) Decizia se pronunţă, în
urma deliberării, cu votul majorităţii judecătorilor şi se comunică
Preşedintelui României. Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea
legii se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi
primului-ministru.
(3) In cazurile de neconstituţionalitate care privesc
legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să
reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia
Curţii Constituţionale.
2. Verificarea
constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei
Art. 19. -Inainte de sesizarea Parlamentului pentru
iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege
sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se
depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile,
să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind
revizuirea.
Art. 20. - La primirea
proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Curţii numeşte un
judecător-raportor şi stabileşte termenul de judecată.
Art. 21. - (1) Curtea Constituţională se pronunţă
asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative cu votul a două treimi
din numărul judecătorilor.
(2) Decizia Curţii se comunică celor care au iniţiat
proiectul de lege sau propunerea legislativă ori, după caz, reprezentantului
acestora.
Art. 22. - Proiectul de lege sau propunerea legislativă
se prezintă Parlamentului numai împreună cu decizia Curţii Constituţionale,
comunicată potrivit art. 21 alin. (2).
Art. 23. - (1) In termen de 5 zile de la adoptarea
legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art.
20 şi 21 aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Decizia prin care se constată că nu au fost
respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite
Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea reexaminării legii de revizuire a
Constituţiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
3. Controlul
constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale
Art. 24. - (1) Curtea Constituţională se pronunţă
asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale
înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre
preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de
cel puţin 25 de senatori.
(2) Dacă sesizarea s-a făcut de
preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţională o va
comunica Preşedintelui României, preşedintelui celeilalte Camere, precum şi
Guvernului.
(3) Sesizarea făcută de parlamentari se înregistrează,
după caz, la Senat sau la Camera Deputaţilor şi se trimite Curţii
Constituţionale, în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei
respective.
(4) Curtea Constituţională comunică sesizarea
Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernului.
Art. 25. - Până la data
dezbaterilor în plenul Curţii Constituţionale, Preşedintele României, preşedinţii
celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul pot prezenta, în scris,
punctele lor de vedere.
Art. 26. - (1) Dezbaterea asupra constituţionalităţii
tratatului sau a acordului internaţional are loc în plenul Curţii
Constituţionale, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor de vedere
primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor
de care, în mod necesar şi evident, acestea nu pot fi
disociate.
(2) Decizia se pronunţă, în
urma deliberării, cu votul majorităţii judecătorilor şi se comunică
Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernului.
(3) In cazul în care
constituţionalitatea tratatului sau a acordului internaţional a fost constatată
potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, republicată, acesta nu poate face
obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul
internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
4. Controlul
constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului
Art. 27. - (1) Curtea Constituţională se pronunţă
asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor
plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor
plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre
preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel
puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
(2) In cazul în care sesizarea
se face de parlamentari, ea se trimite Curţii Constituţionale de către
secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte, în ziua depunerii,
iar Curtea Constituţională o va comunica, în termen de 24 de ore de la
înregistrare, preşedinţilor celor două Camere, cu precizarea datei când va avea
loc dezbaterea.
(3) Până la data dezbaterii,
preşedinţii Camerelor pot comunica punctul de vedere al birourilor permanente.
Art. 28. - (1) Dezbaterea are loc în plenul Curţii
Constituţionale, pe baza sesizării şi a punctelor de vedere primite.
(2) Decizia se pronunţă cu votul majorităţii judecătorilor
Curţii şi se aduce la cunoştinţă Camerei al cărei regulament a fost dezbătut.
(3) Dacă prin decizie se constată
neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale regulamentului, Camera sesizată va
reexamina, în termen de 45 de zile, aceste dispoziţii, pentru punerea lor de
acord cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile din
regulament declarate neconstituţionale sunt suspendate. La expirarea termenului
de 45 de zile, dispoziţiile regulamentare declarate neconstituţionale îşi încetează
efectele juridice.
5. Soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti
sau de arbitraj comercial
Art. 29. - (1) Curtea Constituţională
decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de
arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a
unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are
legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi
obiectul acestuia.
(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre
părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial.
De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de
judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul
excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie
anterioară a Curţii Constituţionale.
(4) Sesizarea Curţii
Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat
excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele
de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de
dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea
trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile
necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite
Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
(5) Dacă excepţia este
inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa
respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii
Constituţionale, Incheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa
imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă
în termen de 3 zile.
Art. 30. - (1) Primind încheierea prevăzută la art. 29
alin. (4), preşedintele Curţii Constituţionale va desemna judecătorul-raportor
şi va comunica încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituţională
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere.
Prevederile art. 17 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(2) Judecătorul desemnat ca raportor, potrivit alin.
(1), este obligat să ia măsurile necesare pentru administrarea probelor la data
judecăţii.
(3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza
actelor cuprinse în dosar, cu înştiinţarea părţilor şi
a Ministerului Public.
(4) Participarea procurorului la judecată este
obligatorie.
(5) Părţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept
de a pleda la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 31. - (1) Decizia prin
care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei
dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi
obligatorie.
(2) In caz de admitere a excepţiei, Curtea se va
pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de
care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în
sesizare.
(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare
constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de
zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval,
Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile
neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen,
dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(4) Deciziile pronunţate în
condiţiile alin. (1) se comunică celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.
(5) In cazul în care la data
comunicării deciziei Curţii Constituţionale potrivit alin. (4) cauza se află pe
rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia.
6. Soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Avocatul Poporului
Art. 32. - Curtea Constituţională hotărăşte asupra
excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului
privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii
dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare.
Art. 33. - La soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător.
7. Soluţionarea
conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice
Art. 34. - (1) Curtea Constituţională soluţionează
conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la
cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a
primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona
autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă
conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.
Art. 35. - (1) Primind cererea, preşedintele Curţii
Constituţionale o va comunica părţilor aflate în conflict, solicitându-le să
îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra
conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia, şi
va desemna judecătorul-raportor.
(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu
mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele
Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi
citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită
de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile
publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de
vedere.
(3) Dezbaterea are loc pe baza
raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a
punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate şi a
susţinerilor părţilor.
Art. 36. - Decizia prin care se soluţionează conflictul
juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului
sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea
acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
8. Respectarea
procedurii pentru alegerea Preşedintelui
României
Art. 37. - (1) Curtea Constituţională veghează la
respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă
rezultatele sufragiului.
(2) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte
al României este validat de Curtea Constituţională.
Art. 38. - Contestaţiile cu privire la înregistrarea
sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum
şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice
ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii
se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor,
în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.
9. Judecarea
contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic
Art. 39. - (1) Curtea Constituţională decide asupra
contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.
(2) Contestaţia privind constituţionalitatea unui
partid politic poate fi formulată de preşedintele uneia dintre Camerele
Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele Camerei poate formula contestaţia
numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majorităţii membrilor
săi.
(3) Contestaţia trebuie motivată şi va fi însoţită de
dovezile pe care se întemeiază.
Art. 40. - (1) Pentru soluţionarea contestaţiei,
preşedintele Curţii Constituţionale va desemna judecătorul-raportor, care este
obligat să o comunice, împreună cu actele doveditoare, partidului politic la
care se referă contestaţia, precizându-i data până la care poate depune un
memoriu în apărare, însoţit de dovezile corespunzătoare.
(2) Contestaţia se judecă, pe
baza raportului prezentat de judecătorul desemnat în acest scop şi a probelor
administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cărui
constituţionalitate este contestată şi a Ministerului Public.
(3) Camera Parlamentului care a depus contestaţia poate
fi reprezentată de persoana desemnată de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul
Justiţiei. Partidul politic poate fi reprezentat şi prin avocat cu drept de a
pleda în faţa Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Decizia Curţii nu este supusă căilor de atac.
Art. 41. - (1) Partidele politice pot fi declarate
neconstituţionale în cazurile prevăzute de art. 40 alin. (2) din Constituţie,
republicată.
(2) Decizia de admitere a contestaţiei se comunică
Tribunalului Bucureşti în vederea radierii partidului politic neconstituţional
din Registrul partidelor politice.
10. Emiterea avizului
pentru suspendarea din funcţie a Preşedintelui
României
Art. 42. - (1) Curtea Constituţională dă aviz
consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui
României.
(2) Propunerea de suspendare din
funcţie a Preşedintelui României împreună cu dovezile pe care se întemeiază se
trimit în copie Curţii Constituţionale, de preşedintele care a condus şedinţa
comună a celor două Camere.
(3) Preşedintele Curţii
Constituţionale, primind cererea, va desemna judecătorul-raportor.
Art. 43. - (1) Avizul cu privire la suspendarea din
funcţie a Preşedintelui României se emite de Curtea Constituţională în urma
dezbaterii propunerii de suspendare şi a dovezilor prezentate.
(2) Preşedintele României va fi
încunoştinţat asupra datei fixate pentru dezbatere şi poate da explicaţii cu
privire la faptele ce i se impută.
(3) Avizul Curţii Constituţionale se comunică
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Preşedintelui României.
11. Constatarea
existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de
Preşedinte al României
Art. 44. - (1) Curtea
Constituţională constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în
exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate
Parlamentului şi Guvernului.
(2) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României se
constată la cererea preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a
preşedintelui interimar care exercită atribuţiile Preşedintelui României în
perioada cât acesta este suspendat din funcţie.
(3) In cazul în care Preşedintele României a fost
suspendat din funcţie, cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor
care justifică interimatul se face de preşedintele care a condus lucrările şedinţei comune a celor două
Camere ale Parlamentului, pe baza hotărârii adoptate în şedinţa comună.
(4) Dacă interimatul funcţiei de Preşedinte al României
se datorează imposibilităţii temporare de a-şi exercita atribuţiile, cererea se
face de Preşedintele României sau de preşedintele uneia dintre Camerele
Parlamentului.
Art. 45. - Cererea pentru constatarea existenţei
împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al României va
fi însoţită de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurări se face
de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor.
12. Exercitarea
atribuţiilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului şi la
confirmarea rezultatelor acestuia
Art. 46. - (1) Curtea Constituţională veghează la
respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi
confirmă rezultatele acestuia.
(2) Pentru ducerea la
îndeplinire a prevederilor alin. (1), Curtea Constituţională poate cere
informaţii de la autorităţile publice.
(3) Biroul Electoral Central
este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări
asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului.
Art. 47. - (1) Plenul Curţii Constituţionale decide cu
o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.
(2) Hotărârea Curţii
Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea
şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.
(3) Inaintea publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi
Senatului, întrunite în şedinţă comună.
13. Verificarea
îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni
Art. 48. - Curtea Constituţională, din oficiu sau pe
baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat
iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă asupra:
a) caracterului constituţional al propunerii
legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor;
b) îndeplinirii condiţiilor
referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt
atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către
împuterniciţii acestora;
c) întrunirii numărului minim
de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1)
sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi
asupra respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti,
prevăzută de aceleaşi articole.
Art. 49. - La primirea sesizării, preşedintele Curţii
Constituţionale desemnează judecătorul-raportor şi stabileşte termenul pentru
întrunirea judecătorilor, în vederea verificării iniţiativei.
CAPITOLUL IV
Plenul Curţii Constituţionale
Art. 50. - Plenul Curţii Constituţionale, alcătuit din
judecătorii Curţii, îndeplineşte atribuţiile acesteia, prevăzute de Constituţie
şi de lege. Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna desfăşurare a
activităţii Curţii.
Art. 51. - (1) Curtea Constituţională lucrează legal în
prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul
majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(2) Soluţiile adoptate de Curtea Constituţională în
exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale se înscriu în condica şedinţelor de
judecată, iar în materie administrativă se consemnează, pentru fiecare şedinţă
în parte, într-un proces-verbal pe baza căruia se emite
o hotărâre, semnată de preşedintele Curţii şi contrasemnată de secretarul general.
(3) Pentru exercitarea altor atribuţii decât cele
jurisdicţionale, Plenul se convoacă de preşedintele Curţii Constituţionale, din
proprie iniţiativă sau la cererea scrisă a unui judecător. Convocarea se face
cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă în plen, la începutul şedinţei.
CAPITOLUL V
Reguli procedurale specifice activităţii Curţii Constituţionale
Art. 52. - (1) La şedinţele Plenului participă toţi
judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care unii
absentează în mod justificat.
(2) Şedinţele sunt prezidate de
preşedintele Curţii Constituţionale. In lipsa preşedintelui Curţii, şedinţele
sunt prezidate de un judecător desemnat de acesta. La şedinţe participă în mod
obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul-raportor, iar
în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte
persoane sau autorităţi, înştiinţate în acest scop.
(3) Dezbaterile au loc cu
participarea numai a judecătorilor Curţii Constituţionale, pe baza sesizării şi
a celorlalte documente aflate la dosar şi, cu excepţia cazurilor prevăzute la
art. 146 lit. d), e) şi k) din Constituţie, republicată, fără înştiinţarea
părţilor. Preşedintele Curţii poate invita, pentru relaţii, persoanele
considerate necesare.
Art. 53. - (1) Accesul publicului este limitat la
numărul de locuri din sala de şedinţă. Secretarul general va lua măsuri pentru
asigurarea accesului publicului în sala de şedinţe.
(2) In scopul asigurării solemnităţii şedinţei,
utilizarea în sala de şedinţă a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau
transmiterea cuvântului ori a imaginii este admisă numai înaintea începerii
dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a preşedintelui Curţii
Constituţionale.
(3) Este interzis ca în sala de şedinţă să se facă
propagandă de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte
materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuării din sală şi a sesizării
organelor de poliţie, dacă preşedintele Curţii Constituţionale apreciază că
fapta are caracter grav.
(4) Dispoziţiile art. 122 şi 123 din Codul de procedură
civilă sunt aplicabile.
(5) Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curţii
Constituţionale se dispune atunci când obiectul excepţiei este identic.
Art. 54. -In timpul şedinţelor publice, judecătorii,
magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii poartă robă.
Art. 55. - Curtea Constituţională, legal sesizată,
procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile
Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau
stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor.
Art. 56. -In cursul şedinţei publice,
magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat,
numărul dosarului, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, măsurile
dispuse de Curtea Constituţională, precum şi toate celelalte aspecte rezultând
din desfăşurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va
întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se păstrează în arhiva
Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.
Art. 57. -In cazul în care Curtea Constituţională
rămâne în pronunţare, preşedintele anunţă ziua stabilită pentru aceasta.
Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regulă, 30 de zile. In condica de şedinţă
se va trece în momentul pronunţării şi termenul la care au avut loc
dezbaterile.
Art. 58. - (1) Deliberarea se face în secret şi la ea
vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a
pregătit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat.
(2) Judecătorul-raportor
votează primul, cel mai tânăr judecător, al doilea, apoi ceilalţi judecători
şi, la sfârşit, preşedintele Curţii Constituţionale.
(3) In situaţia în care un
judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a
problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii
Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului
consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată,
ţinându-se seama de urgenţa cauzei.
(4) Dacă în cursul deliberării se constată necesitatea
lămuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele Curţii Constituţionale
poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare.
Art. 59. - (1) Rezultatul deliberării se înscrie într-o
minută, care se semnează de judecătorii care au participat la şedinţă şi de
magistratul-asistent.
(2) Magistratul-asistent va
consemna de îndată în condica de şedinţă soluţiile date, care se semnează de
către judecători.
(3) Judecătorul care a votat împotrivă poate formula
opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie
concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.
Art. 60. - (1) Deciziile, hotărârile şi avizele se
redactează în scris de către magistratul-asistent care a participat la
dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor. Termenul de redactare este de
cel mult 30 de zile de la pronunţare.
(2) Deciziile, hotărârile şi
avizele se certifică de către preşedintele Curţii Constituţionale şi de
magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc număr în
ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pentru decizii, hotărâri
şi avize.
(3) Curtea Constituţională
editează culegeri de decizii şi hotărâri şi organizează sistematizarea
jurisprudenţei sale.
CAPITOLUL VI
Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale
Art. 61. - (1) Judecătorii
Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor şi
sunt inamovibili pe durata mandatului.
(2) Judecătorii Curţii
Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi
voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.
(3) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă
pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de
cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
(4) Funcţia de judecător este
incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia
funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
Art. 62. - Numirea judecătorilor, în condiţiile
prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al
candidatului. In cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu
aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid
politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona,
la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cărui membru
este.
Art. 63. - (1) Judecătorii Curţii Constituţionale vor
depune, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, următorul jurământ:
„Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi
cu bună-credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curţii
Constituţionale. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curţii
îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurământului.
Art. 64. -Judecătorii Curţii
Constituţionale sunt obligaţi:
a) să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu
imparţialitate şi în respectul Constituţiei;
b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor
şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa
Curţii Constituţionale;
c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi
exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă;
d) să comunice preşedintelui
Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea
cu mandatul pe care îl exercită;
e) să nu permită folosirea funcţiei pe care o
îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f) să se abţină de la orice activitate sau manifestări
contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.
Art. 65. - Stabilirea abaterilor disciplinare ale
judecătorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de
competenţa exclusivă a Plenului Curţii Constituţionale.
Art. 66. - (1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu
pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului
permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României,
după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile
săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
(3) De la data trimiterii în judecată penală,
judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. In
caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare,
suspendarea încetează.
Art. 67. - (1) Mandatul de judecător al Curţii
Constituţionale încetează:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau
în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept
ori de deces;
b) în situaţiile de
incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător mai
mult de 6 luni;
c) în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3)
sau ale art. 40 alin. (3) din Constituţie, republicată, sau pentru încălcarea
gravă a obligaţiilor prevăzute la art. 64.
(2) Constatarea încetării mandatului, potrivit alin.
(1) lit. a), se face de preşedintele Curţii Constituţionale, iar în celelalte
cazuri, încetarea mandatului se hotărăşte în plen, cu votul majorităţii
judecătorilor Curţii.
Art. 68. - (1) Cu 3 luni înainte de expirarea
mandatului fiecărui judecător, preşedintele Curţii sesizează pe preşedintele
Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau, după caz, pe Preşedintele
României, solicitându-l să numească un altul în locul lui; numirea trebuie
efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului
predecesor.
(2) In cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecătorul a fost numit, iar perioada
rămasă depăşeşte 6 luni, preşedintele va sesiza autoritatea publică prevăzută
la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la data încetării mandatului, în
vederea numirii unui nou judecător. Mandatul judecătorului astfel numit
încetează la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut judecătorul
înlocuit.
(3) In cazul în care perioada pentru care a fost numit
noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi
numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.
Art. 69. - (1) După încetarea mandatului ca urmare a
expirării perioadei pentru care el a fost acordat, judecătorul are dreptul să
revină în postul ocupat anterior, dacă numirea sa la Curtea Constituţională s-a
făcut cu condiţia rezervării acestuia.
(2) In cazul în care judecătorul ocupa un post de
magistrat, rezervarea postului este obligatorie.
(3) In perioada cât este rezervat, postul prevăzut la
alin. (1) şi (2) poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată
determinată.
Art. 70. - Judecătorii care nu au domiciliul în
municipiul Bucureşti beneficiază de cazare gratuită, de transport săptămânal la
şi de la localitatea de domiciliu, precum şi de diurnă pentru zilele în care
participă la lucrările Curţii Constituţionale, în condiţiile prevăzute de lege
pentru deputaţi şi senatori.
Art. 71. - (1) La încetarea mandatului, ca urmare a
expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării sale din motive
de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu
indemnizaţia netă pe 6 luni de activitate.
(2) Judecătorii Curţii Constituţionale, la data
pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de
pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. Pensia
astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii
Constituţionale şi se impozitează potrivit legii.
(3) Judecătorii Curţii Constituţionale au dreptul la
paşaport diplomatic, în condiţiile legii.
CAPITOLUL VII
Personalul Curţii Constituţionale
Art. 72. - (1) Personalul Curţii Constituţionale este
constituit din corpul magistraţilor-asistenţi şi din personalul Secretariatului
General, care este condus de un secretar general.
(2) Secretarul general este
asimilat magistraţilor, beneficiind în mod corespunzător de drepturile
acestora. Perioada de îndeplinire a funcţiei de secretar general al Curţii
Constituţionale constituie vechime în magistratură.
(3) Secretarul general este ordonator de credite, în condiţiile art. 9 alin. (2).
Art. 73. - Statutul personalului Curţii Constituţionale
se reglementează prin lege specială.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 74. - (1) Curtea Constituţională are un buget
propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat.
(2) Proiectul de buget se aprobă de către Plenul Curţii
Constituţionale şi se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în
proiectul bugetului de stat supus legiferării.
Art. 75. - (1) Prima Curte Constituţională se constituie în cel mult 10 zile de la data publicării
prezentei legi în Monitorul Oficial al României*).
(2) In acest scop, fiecare Cameră a Parlamentului
numeşte câte 3 judecători, pentru o perioadă de 3, 6 şi 9 ani, cu respectarea
prevederilor art. 5 alin. (4). Judecătorii vor fi numiţi în ordinea numărului
de voturi exprimate pentru fiecare candidat. De asemenea, Preşedintele României
numeşte 3 judecători pentru aceleaşi perioade.
(3) In termen de 3 zile de la constituire, Curtea îşi
alege preşedintele, iar în termen de 10 zile adoptă regulamentul**) de
organizare şi funcţionare.
Art. 76. -Autorităţile publice, instituţiile, regiile
autonome, societăţile comerciale şi orice alte organizaţii sunt obligate să
comunice informaţiile, documentele şi actele pe care le deţin, cerute de Curtea
Constituţională pentru realizarea atribuţiilor sale.
Art. 77. - Pentru anul 1992, sumele necesare
funcţionării Curţii Constituţionale se asigură de Guvern, din rezerva bugetară
aflată la dispoziţia acestuia.
*) Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si funcţionarea Curţii Constituţionale a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22
mai 1992.
**) Ase vedea Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale
nr. 2/2005 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2005, cu
modificările şi completările ulterioare.