Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDONANTA Nr

ORDONANTA   Nr. 49 din 25 iulie 2002

pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Ungaria - RO 0102, semnat la Bucuresti la 4 decembrie 2001

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 620 din 22 august 2002


SmartCity3


    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 1 pct. I.2 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

    Art. 1
    Se ratifica Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Ungaria - RO 0102, semnat la Bucuresti la 4 decembrie 2001.
    Art. 2
    In cadrul contractelor pentru executarea de lucrari, precum si pentru furnizarea de bunuri si servicii, incheiate cu contractorii locali in temeiul memorandumului de finantare, platile pot fi efectuate si in euro.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         Ministrul integrarii europene,
                         Hildegard Carola Puwak

                         p. Ministrul afacerilor externe,
                         Cristian Diaconescu,
                         secretar de stat

                         Ministrul dezvoltarii si prognozei,
                         Gheorghe Romeo Leonard Cazan

                         Ministrul apelor si protectiei mediului,
                         Petru Lificiu

                         p. Ministrul finantelor publice,
                         Gheorghe Gherghina,
                         secretar de stat

                         MEMORANDUM DE FINANTARE*)

    *) Traducere.

    Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul Romaniei, denumit in continuare Beneficiarul, pe de alta parte,
    au convenit urmatoarele:

    Masura la care se face referire la art. 1 va fi executata si finantata din resursele bugetare ale Comunitatii, in conformitate cu prevederile stabilite in prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ in care va fi pusa in aplicare masura la care se face referire la art. 1 este stabilit in Conditiile generale anexate la acordul-cadru incheiat intre Comisie si Beneficiar si este completat cu prevederile prezentului memorandum si Prevederile speciale anexate la acesta.

    Art. 1
    Natura si obiectul
    Ca parte a programului sau de sprijin, Comunitatea va contribui, prin alocare de fonduri, la finantarea urmatoarei masuri:
    Numarul programului: RO 0102
    Titlul: Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Ungaria
    Durata: pana la 30 noiembrie 2003
    Art. 2
    Angajamentul Comunitatii
    Contributia financiara a Comunitatii este fixata la maximum 5 milioane euro, denumita in continuare finantare nerambursabila CE.
    Art. 3
    Durata si expirare
    Pentru prezenta masura finantarea nerambursabila CE este disponibila pentru contractare pana la 30 noiembrie 2003, facand obiectul reglementarilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile din finantarea nerambursabila CE care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea platilor din cadrul finantarii nerambursabile CE este 30 noiembrie 2004, cu exceptia proiectului RO 0102.02 "Protejarea si dezvoltarea luncii raului Mures", unde termenul final pentru efectuarea platilor este 30 noiembrie 2005. Toate platile trebuie efectuate pana la expirarea termenului limita. Totusi Comisia poate, in circumstante exceptionale, sa acorde o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a platilor, daca aceasta este ceruta in timp util si justificata in mod adecvat de catre Beneficiar. Prezentul memorandum va inceta la data expirarii perioadei de finantare nerambursabila CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
    Art. 4
    Adrese
    Corespondenta referitoare la executarea masurii, avand mentionate numarul si titlul masurii, va fi trimisa la urmatoarele adrese:

    Pentru Comunitate:
    Delegatia Comisiei Europene in Romania
    Bd Primaverii nr. 48a
    71297 Bucuresti
    Romania
    Telefon: (+40-1) 203 54 00
    Fax: (+40-1) 230 24 53

    Pentru Beneficiar:
    Guvernul Romaniei
    Ministerul Integrarii Europene
    Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5
    Bucuresti
    Romania
    Telefon: (+40-1) 301 15 06
    Fax: (+40-1) 336 85 09

    Art. 5
    Numarul de documente in original
    Prezentul memorandum este redactat in doua exemplare in limba engleza.
    Art. 6
    Intrarea in vigoare
    Prezentul memorandum va intra in vigoare la data la care va fi semnat de ambele parti. Orice cheltuiala care are loc inainte de aceasta data nu este eligibila pentru finantarea nerambursabila CE.
    Anexele reprezinta parte integranta din prezentul memorandum.
    Intocmit la Bucuresti la 4 decembrie 2001.

                  Pentru Beneficiar,
                  Hildegard Carola Puwak,
                  ministrul integrarii europene,
                  coordonatorul national al asistentei

                  Pentru Comunitate,
                  Jonathan Scheele,
                  seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania

    Anexe:
Anexa nr. 1 Contract-cadru (anexele A si B)
Anexa nr. 2 Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3 Transparenta si publicitate

    ANEXA 1
    (A si B)

                             ACORD-CADRU
    Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza Comisia, actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, denumita in cele ce urmeaza Comunitatea, pe de o parte, si Romania, de cealalta parte, si impreuna denumite parti contractante,
    avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
    avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
    au convenit dupa cum urmeaza:

    Art. 1
    Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul tehnic, legal si administrativ stabilit in acest acord. Detaliile specifice ale fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce va fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare memorandum de finantare), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2 (C).
    Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzatoare a tuturor masurilor.
    Art. 2
    Fiecare masura finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in conformitate cu Conditiile generale prevazute in anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
    Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale, dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
    Art. 3
    Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentata de delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata in Bucuresti, care se va asigura din partea Comisiei ca masura este executata in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
    Art. 4
    Cand partile contractante convin astfel Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri catre o terta parte, stat sau agentie.
    In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi mentionate in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte, stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
    Art. 5
    Orice disputa legata de acest acord, ce nu poate fi rezolvata prin consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj mentionata in anexa B.
    Art. 6
    Acest acord este intocmit in doua exemplare in limba engleza.
    Art. 7
    Acest acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta.
    La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata inca in curs de executie va fi adusa la indeplinire conform termenilor memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin prezentul acord.
    Art. 8
    Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor forme de cooperare convenite intre partile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
    Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.

    Intocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.

          Eugen Dijmarescu,
          ministru de stat
          ROMANIA

          Frans Andriessen,
          vicepresedinte al Comisiei Europene
          COMUNITATEA

    ANEXA A

                            CONDITII GENERALE
                   privind memorandumurile de finantare

    In aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi inteles ca referitor la Guvernul Romaniei.

    TITLUL I
    Finantarea proiectelor

    Art. 1
    Obligatia Comunitatii
    Angajamentul Comunitatii, denumit in cele ce urmeaza finantarea gratuita a CEE, a carei valoare este mentionata in memorandumul de finantare, va determina limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si executia platilor prin contracte si devize aprobate corespunzator.
    Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
    Art. 2
    Disponibilitatea finantarii gratuite a CEE
    Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevazute in memorandumul de finantare.
    Art. 3
    Plata
    Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de finantare numai daca sunt incheiate inainte de data expirarii memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirarii memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobata de Comisie.
    In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegatiei Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in memorandumul de finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
    Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative necesare.
    Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data expirarii memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
    In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in conditiile in care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea masurii. Alte transe de plata vor fi disponibile la cererea Beneficiarului, in aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.

    TITLUL II
    Achizitii

    Art. 4
    Generalitati
    Procedura ce trebuie urmata pentru incheierea contractelor de lucrari, achizitii si de cooperare tehnica va fi mentionata in memorandumul de finantare, conform principiilor de mai jos.
    Art. 5
    Conditii de participare
    1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la licitatie.
    Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare, in jurnalul oficial corespunzator.
    2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile generale si conditiile pentru contractele de achizitii finantate din fondurile PHARE.
    Art. 6
    Derogarea de la procedurile standard
    Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatiuni de finantare in doua etape, operatiuni multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze in mod exceptional:
    - acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
    - incheierea contractelor prin acord direct;
    - realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
    O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in memorandumul de finantare.
    Art. 7
    Acordarea contractelor de lucrari si achizitii
    Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatiune oferta selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie a lucrarilor sau a achizitiilor, al costului lor de utilizare si al valorii tehnice.
    Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
    Art. 8
    Contractele de cooperare tehnica
    1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supervizarea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
    2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel in memorandumul de finantare.
    3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul in discutie.
    4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
    5. Cand exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

    TITLUL III
    Acordarea de facilitati

    Art. 9
    Privilegii generale
    Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economica si de cooperare tehnica.
    Art. 10
    Facilitati de stabilire, instalare, intrare si rezidenta
    In cazul contractelor de lucrari, de achizitii sau de servicii, persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa emiterea invitatiei de participare la licitatie si va servi personalului tehnic necesar efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o luna dupa desemnarea contractorului.
    Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrari, achizitii sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
    Art. 11
    Importul si reexportul de echipament
    Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile, regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
    Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au executat contracte de lucrari, achizitii sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului mentionat.
    Art. 12
    Controlul importurilor si schimburilor valutare
    Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare, fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
    Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
    Art. 13
    Impozitare si vama
    1. Plata impozitelor, a taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi finantata din finantarea gratuita a CEE.
    2. Importurile in baza contractelor de livrari, incheiate de autoritatile Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE, vor putea intra in statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
    Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractor, asa cum se prevede in contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor sau a impozitelor mentionate mai sus.
    3. Contractele pentru achizitii sau servicii oferite de firme externe sau romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista sau urmeaza sa fie instituite.
    4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit si pe venit in statul Beneficiarului.
    5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform reglementarilor in vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
    6. Persoanele fizice si juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporara, astfel cum este definit in legislatia nationala a Beneficiarului, in ceea ce priveste echipamentul respectiv.

    TITLUL IV
    Executarea contractelor

    Art. 14
    Originea achizitiilor
    Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
    Art. 15
    Proceduri de efectuare a platilor
    1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in unitati europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului ori in valuta statului in care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in care sunt produse livrarile.
    2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza vor fi efectuate, in mod corespunzator, in valuta prevazuta in contract, pe baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
    3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura executia platilor in cel mai scurt timp posibil.

    TITLUL V
    Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar

    Art. 16
    Inspectie si evaluare
    1. Comisia va avea dreptul sa isi trimita propriii agenti sau reprezentantii corespunzator autorizati pentru a aduce la indeplinire orice misiune tehnica sau financiara ori de audit pe care o considera necesara pentru a urmari executia masurii. In orice caz Comisia va comunica din timp autoritatilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
    Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca persoanelor imputernicite sa aduca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
    2. Beneficiarul:
    a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru identificarea lucrarilor, achizitiilor sau serviciilor finantate in baza memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
    b) va asigura ca agentii sau reprezentantii sus-mentionati ai Comisiei sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile relevante privitoare la cele finantate in baza memorandumului de finantare si va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
    Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ex post si o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltarii si restructurarii sectorului implicat.
    Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
    Art. 17
    Urmarirea masurilor
    In urmarirea executarii masurii Comisia poate solicita orice explicatie si, atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientari in ceea ce priveste masura, care sa fie considerata mai bine adaptata obiectivelor avute in vedere.
    Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa incheierea acesteia.
    Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ex post, va proceda la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara despre data inchiderii oficiale a acestuia.

    TITLUL VI
    Prevederi generale si finale

    Art. 18
    Consultari - Dispute
    1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea memorandumului de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un amendament la memorandumul de finantare.
    2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite in memorandumul de finantare si in aceste Conditii generale, care nu a fost subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea suspenda finantarea masurii dupa consultarea cu Beneficiarul.
    3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii. Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un schimb de scrisori.
    Art. 19
    Anunt - Adrese
    Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate in memorandumul de finantare.

    ANEXA B

                              ARBITRAJ

    Orice disputa intre partile contractante, rezultand din acordul-cadru sau din memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de arbitraj, dupa cum urmeaza:
    Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia pe de alta parte.
    Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
    - un arbitru va fi numit de Beneficiar;
    - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
    - al treilea arbitru (denumit in continuare si conducator) va fi numit prin acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
    Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi numit de conducator.
    Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile si indatoririle arbitrului initial.

    ANEXA 2 (C)

                          PREVEDERI SPECIALE

    1. Obiective, descriere si conditii
    1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
    - promovarea de relatii de buna vecinatate si stabilitate in regiunile de frontiera ale tarilor din Europa Centrala si de Est (CEEC) prin alocarea de fonduri pentru proiecte ce vor aduce beneficii reale regiunilor si comunitatilor de ambele parti ale frontierei;
    - promovarea cooperarii dintre regiunile de frontiera din ambele tari, in scopul sprijinirii acestor regiuni sa depaseasca problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorita pozitiei acestora in cadrul economiilor nationale, in interesul comunitatilor locale si intr-o maniera compatibila cu protectia mediului;
    - promovarea crearii si dezvoltarii viitoare a retelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei si stabilirea de legaturi intre acestea si retelele mai cuprinzatoare ale Comunitatii;
    - promovarea coeziunii economice si sociale in regiunile de cooperare transfrontaliera.
    1.2. Rezultatele si obiectivele specifice se reflecta in urmatoarele domenii prioritare:
    - intarirea cooperarii economice in regiunile de frontiera prin sustinerea relatiilor dintre institutiile reprezentand sectorul afacerilor si prin incurajarea initiativelor intreprinderilor mici si mijlocii (Proiectul HU 0107.01) si intarirea parteneriatului transfrontalier prin promovarea afacerilor, a cooperarii financiare, a dezvoltarii intreprinderilor si a cooperarii dintre institutiile reprezentand sectorul afacerilor in regiunea de frontiera (Proiectul RO 0102.01);
    - promovarea protectiei mediului prin reducerea efectelor calamitatilor naturale in valea Koros (Proiectul HU 0107.02) si protectia si promovarea biodiversitatii in regiunile de frontiera romano-ungara, respectiv in lunca raului Mures (Proiectul RO 0102.02);
    - infiintarea unui mecanism flexibil de finantare a asa-numitelor "proiecte la scara mica, de la om la om", pentru dezvoltarea sectorului socioeconomic (dezvoltare economica locala, masuri de instruire si plasare a fortei de munca, imbunatatirea fluxului de informatii si comunicare, schimburi culturale, suport pentru mass-media etc.) cu impact transfrontalier (Proiectul HU 0107.03 si Proiectul RO 0102.03);
    - pentru sporirea capacitatii de elaborare a strategiei multianuale si pentru imbunatatirea tehnicilor de concepere a programelor si de gestiune a proiectelor in cadrul programelor de cooperare transfrontaliera, Romania are in vedere, ca un punct foarte important al programului, primirea de asistenta tehnica pentru implementarea strategiei multianuale convenite intre Romania si Ungaria (Proiectul RO 0102.04). Va fi prima data cand Romania va primi o astfel de asistenta pentru Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria.
    1.3. Descrierea programului
    Programul a fost conceput in urma contactelor bilaterale dintre Romania si Ungaria, in urma mai multor consultari cu delegatiile CE in ambele tari si a recomandarilor Directiei Generale Extindere ce reflecta de fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera (CBC) in cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru sustinerea Programului PHARE CBC Ungaria - Romania 2001 sunt in conformitate cu continutul Documentului de programare comuna (JPD).
    O dovada a cooperarii crescande dintre cele doua tari o constituie faptul ca proiectele acceptate in cadrul programului CBC 2001 sunt proiecte "in oglinda".
    1.3.1. Prioritatea JPD: Dezvoltarea economica
    Dupa analiza mediului social si economic din regiunile de frontiera ale Romaniei si Ungariei, au fost identificate urmatoarele puncte slabe:
    - un nivel scazut de promovare a investitiilor bilaterale;
    - un nivel scazut al evenimentelor economice comune, in ciuda potentialului regiunilor si a existentei unei strategii comune de dezvoltare;
    - regiunile nu au centre multifunctionale potrivite care sa asigure organizarea de evenimente locale majore si de evenimente transfrontaliere;
    - dezvoltare economica inegala intre regiunile de frontiera.
    Pe baza acestei analize si a experientei castigate in urma cooperarii anterioare dintre Romania si Ungaria, a fost identificat un potential de dezvoltare a mediului economic si social in regiunile transfrontaliere. Pentru accelerarea unor astfel de activitati a fost subliniata necesitatea construirii unor cladiri multifunctionale care sa poata gazdui activitati pentru dezvoltarea economica si sa promoveze cooperarea.

    Proiectul HU 0107.01 - Centrul de afaceri si servicii pentru intarirea relatiilor transfrontaliere romano-ungare - Mako
    Proiectul vizeaza promovarea cooperarii dintre institutiile reprezentand sectorul afacerilor, cresterea parteneriatelor de afaceri si a contactelor cu Romania si incurajarea initiativelor intreprinderilor mici si mijlocii de cooperare transfrontaliera prin facilitarea accesului acestora la informatii asupra posibilitatilor si pietelor existente dincolo de granite.
    Prin implementarea proiectului se va infiinta un centru regional de afaceri si servicii pentru promovarea activitatilor economice transfrontaliere si un centru-incubator in Parcul industrial din Mako. Institutiile nou-create si serviciile si activitatea de instruire oferite de acestea vor asigura o gama mai larga de oportunitati din partea zonei antreprenoriale si a Parcului industrial din Mako. Se vor asigura servicii de afaceri avantajoase si programe de instruire pentru intreprinderile mici si mijlocii din Ungaria si din Romania. Centrul de afaceri si servicii va actiona si ca centru microregional de informare, unde vor fi disponibile pentru antreprenorii locali toate serviciile de afaceri si datele provenite de la celelalte institutii interesate de cooperarea transfrontaliera.

    Denumirea candidatului:       Autoguvernarea Mako
    Costul total al proiectului:  3.200.000 euro
    PHARE CBC:                    2.400.000 euro
    Contributie proprie:          800.000 euro
    Proiect romanesc              RO 0102.01 - Construirea unui centru
    "in oglinda":                 regional de afaceri pentru promovarea
                                  activitatilor economice - Timisoara

    Proiectul RO 0102.01 - Construirea unui centru regional de afaceri pentru promovarea activitatilor economice - Timisoara
    Proiectul vizeaza intarirea cooperarii transfrontaliere dintre Romania si Ungaria, in special prin promovarea activitatilor economice intre cele doua regiuni de frontiera, prin infiintarea unui centru regional de afaceri si prin crearea unui program care sa promoveze utilizarea centrului regional de afaceri pentru activitati transfrontaliere.
    Centrul regional de afaceri pentru promovarea activitatilor economice si de instruire, conceput ca o cladire multifunctionala, va fi proiectat, construit si echipat la standarde europene. Va avea o suprafata de 5.100 mp, din care 4.000 mp vor include:
    - sali pentru intruniri, parteneriate de afaceri, seminarii si activitati de instruire, dotate cu aparatura de prezentare multimedia;
    - zone pentru expozitii permanente;
    - sali de conferinte dotate cu sisteme de traducere simultana si cu aparatura de prezentare multimedia;
    - bazele, din punct de vedere administrativ, pentru un centru de promovare a exporturilor, membru al centrelor din retelele de cooperare europene;
    - birouri pentru activitatea administrativa a centrului.
    Se va infiinta si un program de promovare a utilizarii centrului regional de afaceri, in special pentru activitatile transfrontaliere, in scopul asigurarii unei rate inalte de utilizare a acestei cladiri.
    Acest centru va fi deschis locuitorilor si companiilor romanesti si ungare, va spori stabilitatea sociala si economica si va imbunatati relatiile dintre cele doua regiuni de frontiera. Aceasta va asigura o dezvoltare armonioasa si un mediu economic si social echilibrat.
    Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Timisoara (TCCIA) va suporta costurile pentru aceasta facilitate.

    Denumirea candidatului:      Camera de Comert, Industrie si Agricultura
                                 din Timisoara
                                 Agentia de dezvoltare regionala nr. V
                                 - Regiunea de Vest
    Costul total al proiectului: 3.070.000 euro
    PHARE CBC:                   2.300.000 euro
    Contributie proprie:         770.000 euro (de la TCCIA)
    Proiect ungar "in oglinda":  HU 0107.01 - Centrul de afaceri si servicii
                                 pentru intarirea relatiilor transfrontaliere
                                 romano-ungare - Mako

    1.3.2. Prioritatea JPD: Protectia mediului si gestionarea resurselor de apa
    Ungaria si Romania au o granita comuna intinsa, cu mai multe rauri care o traverseaza, motiv pentru care protectia mediului si in special gestionarea apelor au o mare importanta in cadrul aspectelor transfrontaliere. Acest lucru explica de ce relatiile de buna vecinatate romano-ungare au fost tensionate recent ca urmare a accidentului ecologic de la Baia Mare. Gestionarea comuna a apelor are o traditie de cateva decenii in zonele de frontiera, insa mai trebuie imbunatatita cooperarea dintre autoritatile respective. Cele mai importante sunt masurile vizand dezvoltarea sistemelor de date si monitorizare privind calitatea apei si metodele de prognozare. Conservarea resurselor naturale ce se intind dincolo de granita trebuie, de asemenea, accentuata si promovata.

    Proiectul HU 0107.02 - Dezvoltarea controlului inundatiilor in valea Koros
    Odata cu implementarea proiectului vizand dezvoltarea controlului inundatiilor din valea Koros se va cunoaste mai bine acest fenomen pe teritoriul romanesc si se vor face progrese in ceea ce priveste intelegerea factorilor hidrologici ce cauzeaza aceste fenomene. Obiectivul controlului inundatiilor se va realiza prin indiguiri de dimensiuni transsectionale, care vor proteja bunuri nationale in valoare de aproximativ 400 milioane euro. Intretinerea moderna, economica si mecanizata a indiguirilor va deveni si ea posibila.
    Echipamentul de transmisie a datelor si de comunicatie va accelera cu mult monitorizarea evenimentelor privitoare la indiguirile pentru controlul inundatiilor. Proiectul, asigurand dezvoltarea controlului inundatiilor in valea Koros, va promova, de asemenea, o crestere economica durabila a regiunilor din preajma raurilor Koros si Berettyo.

    Denumirea candidatului:        Autoritatea Districtuala a Apelor
                                   din Valea Koros
    Costul total al proiectului:   2.800.000 euro
    PHARE CBC:                     2.100.000 euro
    Contributie proprie:           700.000 euro
    Proiect romanesc "in oglinda": RO 0102.02 - Protejarea si dezvoltarea
                                   luncii raului Mures

    Proiectul RO 0102.02 - Protejarea si dezvoltarea luncii raului Mures
    Acest proiect vizeaza protejarea biodiversitatii in regiunile de frontiera romano-ungara prin monitorizarea stiintifica si protejarea unui ecosistem divers: lunca raului Mures.
    Proiectul va include urmatoarele aspecte:
    - monitorizarea ecosistemului - activitatea de monitorizare a luncii inferioare a raului Mures va consta in adunarea de informatii intr-o baza de date, pentru a lua cunostinta de schimbarile ce au loc in ecosistem. Din fonduri PHARE se va finanta achizitia echipamentului necesar;
    - protectia zonei - accesul in zona protejata va fi reabilitat. Se vor instala imprejmuiri, cum ar fi: garduri, garduri vii, santuri, care nu trebuie sa afecteze migrarea locala naturala a animalelor salbatice. Se va procura o pompa pentru mentinerea unui nivel constant al apei in lacul Bezdin;
    - crearea unui centru pentru vizitatori - se va construi un centru administrativ, incluzand birouri, laboratoare, un centru de informatii si dormitoare. Va exista, de asemenea, un laborator de cercetare pentru monitorizarea ecosistemului, un centru informational si o sala de conferinte/sala de prezentare, dormitoare ce vor fi folosite de personalul administrativ, de cercetatori si, in limita posibilitatilor, de vizitatorii in grupuri organizate;
    - promovarea turismului si a educatiei ecologice - va fi, de asemenea, implementat un program pentru vizitarea rezervatiei, ca parte a circuitului turistic regional.
    Acest proiect va contribui la dezvoltarea cooperarii transfrontaliere in domeniul mediului, ceea ce reprezinta un punct de plecare pentru abordarea viitoare a aspectelor privind bazinul raurilor de catre tarile candidate, abordare recomandata de noua directiva-cadru privitoare la ape.
    Mai mult decat atat, Parcul National Koros-Maros din Ungaria se opreste la granita romaneasca si de aceea nu include lunca inferioara a raului Mures, desi aceasta face parte din acelasi ecosistem.
    Activitatile de monitorizare si conservare din aceasta zona vor facilita o viitoare administrare comuna a partilor ungare si romanesti ale ecosistemului.

    Denumirea candidatului:       Regia Nationala a Padurilor, Directia silvica
                                  Arad, in colaborare cu Inspectoratul de
                                  protectie a mediului din Timisoara si
                                  Inspectoratul de protectie a mediului din Arad
    Costul total al proiectului:  2.670.000 euro
    PHARE CBC:                    2.000.000 euro
    Contributie proprie:          670.000 euro (de la Regia Nationala a
                                  Padurilor, Directia silvica Arad)
    Proiect ungar "in oglinda":   HU 0107.02 - Dezvoltarea controlului
                                  inundatiilor in valea Koros

    Din cauza duratei lungi necesare pentru activitatile de monitorizare si protejare vizand atingerea unui impact suficient, data expirarii distributiei fondurilor pentru acest proiect va fi 30 noiembrie 2005.
    1.3.3. Prioritatea JPD: Fondul pentru proiecte mici comune
    Pentru a intari cooperarea locala transfrontaliera din cele doua regiuni specifice, Romania si Ungaria au hotarat la inceputul anului 2000 inceperea aplicarii unui fond pentru proiecte mici comune (JSPF). Acest proiect va finanta proiectele "soft": colaborarea in afaceri, dezvoltarea intreprinderilor, transferul de tehnologie si marketing pentru intreprinderile mici si mijlocii, pregatirea, plasarea fortei de munca, masurile privind sanatatea si schimburile culturale, imbunatatirea fluxului de informatii si a comunicarii intre regiunile de frontiera etc. Pentru a avea impactul dorit aceste planuri trebuie sa fie implementate din perspectiva multianuala: de aceea s-a propus continuarea acestei initiative.

    Proiectele RO 0102.03 si HU 0107.03 - Fondul pentru proiecte mici comune
    Fondul pentru proiecte mici comune va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanteaza proiecte "la scara mica, de la om la om", proiecte cu impact transfrontalier. Comisia de cooperare comuna (JCC) a hotarat in unanimitate ca alocatia PHARE este aceeasi pentru fiecare tara.
    Fondul pentru proiecte mici comune (JSPF) va functiona respectand Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exercitiul din anul 2000 si aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE) si Ghidul practic al PHARE, ISPA si SAPARD.
    Linii directoare comune precise vor fi elaborate de catre cele doua tari, trebuind sa fie aprobate de delegatiile CE atat din Romania, cat si din Ungaria. In principiu, JSPF va fi implementat dupa cum urmeaza: va fi stabilita o comisie JSPF ad-hoc (comisie comuna alcatuita din reprezentanti din Romania si din Ungaria). Aceasta comisie va solicita propuneri care trebuie sa fie deschise si egale pentru toate organizatiile eligibile. Candidaturile depuse vor fi evaluate de o echipa corespunzatoare de evaluatori numita de Comisia JSPF. Deciziile finale vor fi luate pe baza acestor recomandari.
    In multe cazuri candidatii la proiect vor avea nevoie de asistenta pentru dezvoltare. Atelierele de pregatire si informare ar putea fi organizate pentru a informa si a ajuta viitorii participanti, in asa fel incat sa asigure o inalta transparenta si sa incurajeze propunerile de buna calitate. Secretariatul va mai numi si un numar de experti care sa ii viziteze pe viitorii candidati la proiect pentru a asigura asistenta, mai ales pentru probleme cum ar fi estimarea costurilor proiectului.
    Fondul pentru proiecte mici (SPF) este in asa fel conceput incat sa puna la dispozitie o contributie totala PHARE de 500.000 euro/regiune de frontiera. Pana la 7% din contributia PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare tara) ar putea fi folosite pentru cheltuieli legate de pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.
    Cofinantarea este necesara si va constitui un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecarui proiect "soft" (in numerar sau in natura).

    Costul total
    al proiectului:       1.100.000 euro  (550.000 euro pentru fiecare tara)
    PHARE CBC: 1.000.000 euro  (500.000 euro pentru fiecare tara)
    Contributia proprie:  100.000 euro    (50.000 euro pentru fiecare tara)

    1.3.4. Prioritatea JPD: Dezvoltarea institutionala, cooperarea institutionala
    Unitatea de coordonare a Programului de cooperare transfrontaliera CBC (CBC - PCU) din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei se afla in faza de infiintare, personalul numit neavand in intregime calificarea si experienta necesare pentru a se implica si a conduce cu succes viitoarele proiecte complexe. De aceea ajutorul extern este necesar pentru a consolida aceasta echipa. Va fi prima data cand Romania primeste o astfel de asistenta pentru Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria.
    Programele CBC au ca punct central investitia pentru proiectele de infrastructura majore si de interes comun in domeniul transporturilor, energiei, mediului si al sectoarelor de dezvoltare economica, inclusiv proiecte la scara mica din cadrul Fondului pentru proiecte mici, contribuind astfel la pregatirea aderarii. Art. 5 paragraful 4 din Reglementarea Comisiei (CE) nr. 2.760/98 prevede ca stabilirea unui plan de dezvoltare, identificarea proiectului si asistenta pentru implementare ar putea beneficia de finantare.

    Proiectul RO 0102.04 - Asistenta acordata in implementarea unei strategii multianuale stabilite intre Romania si Ungaria
    Proiectul are ca scop marirea capacitatii de elaborare a unei strategii multianuale si de imbunatatire a elaborarii de programe si a competentei pentru coordonarea de proiecte in domeniul programelor de cooperare transfrontaliera. Acesta va mai consolida si capacitatile Ministerului Dezvoltarii si Prognozei (MDP) in vederea bunei coordonari a elaborarii si implementarii strategiei multianuale stabilite intre Romania si Ungaria, inclusiv a implementarii proiectelor ce sunt finantate in acest cadru.
    Principalele activitati vor consta in:
    - sprijin acordat CBC - PCU in elaborarea Documentului de programare comuna, in legatura cu cooperarea transfrontaliera, conform noilor linii directoare CE;
    - elaborarea si punerea in practica a stagiilor de pregatire specifice pentru participantii locali implicati in selectarea proiectului, a procedurilor de evaluare si monitorizare;
    - sprijin acordat CBC - PCU in coordonarea proiectelor finantate in baza Programului PHARE CBC RO/HU si initierea relatiei necesare de cooperare intre MDP si institutiile beneficiare;
    - acolo unde este necesar, sprijin acordat beneficiarilor proiectelor (autoritati locale si ministere de resort) in elaborarea termenilor de referinta si/sau a specificatiilor tehnice pentru proiectele CBC.

    Denumirea candidatului:       Ministerul Dezvoltarii si Prognozei,
                                  Directia cooperare transfrontaliera
    Costul total al proiectului:  200.000 euro
    PHARE CBC:         200.000 euro

    1.4. Conditii
    Se asigura asistenta PHARE pentru toate proiectele, cu conditia disponibilitatii cofinantarii nationale descrise in tabelul de buget de mai jos.
    Toate proiectele de investitii care, in concordanta cu regulile stipulate in Directiva nr. 85/337/CEE, completata prin Directiva nr. 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu trebuie supuse unei evaluari a impactului de mediu. Daca directiva nu a fost inca aplicata, procedura trebuie sa fie similara celei stabilite de directiva sus-mentionata.
    Toate proiectele de investitii se vor desfasura cu respectarea legislatiei comunitare de mediu. Fisele de proiecte vor contine clauze specifice referitoare la respectarea legislatiei UE cu privire la mediu, pentru tipul de activitate desfasurat in cadrul fiecarui proiect de investitie.
    Regulile finale de implementare a JSPF vor fi verificate si aprobate de catre cele doua delegatii.

    2. Bugetul

    Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
    A - Cofinantarea nationala
    B - Constructie institutionala
    C - Investitii
                                                                      - euro -
________________________________________________________________________________
Numarul     Prioritatea/                  PHARE                 A     Total
proiectului Titlul           ______________________________
            proiectului           B        C     Total
________________________________________________________________________________

            Dezvoltarea
            economica           50.000 4.650.000  4.700.000 1.570.000  6.270.000
HU 0107.01  Centrul de
            afaceri si
            servicii pentru
            intarirea
            relatiilor
            transfrontaliere
            romano-ungare -
            Mako                     0 2.400.000  2.400.000   800.000  3.200.000
RO 0102.01  Construirea unui
            centru regional
            de afaceri
            pentru
            promovarea
            activitatilor
            economice -
            Timisoara           50.000 2.250.000  2.300.000   770.000  3.070.000

            Protectia
            mediului si
            gestionarea
            resurselor
            de apa             200.000 3.900.000  4.100.000 1.370.000  5.470.000
HU 0107.02  Dezvoltarea
            controlului
            inundatiilor in
            valea Koros              0 2.100.000  2.100.000   700.000  2.800.000
RO 0102.02  Protejarea si
            dezvoltarea
            luncii raului
            Mures              200.000 1.800.000  2.000.000   670.000  2.670.000

            Fondul pentru
            proiecte mici
            comune           1.000.000         0  1.000.000   100.000  1.100.000
HU 0107.03  Fondul pentru
            proiecte mici
            comune             500.000         0    500.000    50.000    550.000
RO 0102.03  Fondul pentru
            proiecte mici
            comune             500.000         0    500.000    50.000    550.000

            Dezvoltarea
            institutionala,
            cooperarea
            institutionala     200.000         0    200.000         0    200.000
RO 0102.04  Asistenta
            acordata in
            implementarea
            unei strategii
            multianuale
            stabilite intre
            Romania si
            Ungaria            200.000         0    200.000         0    200.000
            Ungaria:           500.000 4.500.000  5.000.000 1.550.000  6.550.000
            Romania:           950.000 4.050.000  5.000.000 1.490.000  6.490.000
________________________________________________________________________________
            TOTAL:           1.450.000 8.550.000 10.000.000 3.040.000 13.040.000
________________________________________________________________________________

    3. Masuri de implementare
    3.1. Structuri institutionale din Romania
    In Romania agentia de implementare va fi Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, prin intermediul Directiei cooperare transfrontaliera (CBC), care va detine raspunderea totala privind implementarea programului, inclusiv: aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu exceptia platii facturilor care va fi efectuata de catre Directia plati din cadrul aceluiasi minister. Directia CBC va mai cuprinde si o unitate pentru coordonarea nationala a programelor CBC, denumita Unitatea pentru coordonarea programului CBC (PCU - CBC). Aceasta unitate va face legatura dintre institutiile beneficiare si ministerele de resort pentru elaborarea termenilor de referinta, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, facturile pentru plati etc. Pentru contractele lucrarilor in baza regulilor FIDIC, un oficial va actiona, in numele beneficiarului proiectului, in calitate de angajator, iar facturile trebuie sa fie verificate de un inginer independent angajat prin contract si platit de program.
    Institutiile beneficiare ale proiectului vor efectua rapoarte lunare pe care le vor inainta coordonatorului national pentru CBC, trimitand exemplare ale acestora si delegatiei CE, cu angajamentul si esalonarea distribuirii fondurilor si continand detalii suficiente pentru a permite evaluarea progresului inregistrat si a lucrarilor care au mai ramas de executat.
    3.2. Structuri institutionale din Ungaria
    In Ungaria coordonarea deplina si administrarea financiara vor fi in responsabilitatea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionale. Acesta a infiintat o agentie nationala pentru dezvoltare regionala pentru diferite programe CBC si a numit functionarul cu autorizarea Programului PHARE. In luna mai 1997 s-a infiintat un birou regional in zona frontierei, asigurand zilnic contactul si colaborarea cu autoritatile judetene si locale si cu beneficiarii proiectului in regiunea de frontiera ungaro-romana. Acest birou are sarcini specifice, cum ar fi: pregatirea si organizarea activitatilor de sensibilizare a publicului si administrarea Fondului pentru proiecte mici.
    3.3. Masuri luate in Romania in vederea implementarii
    Programul va fi coordonat in conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul national al asistentei (NAC) va detine raspunderea totala privind programarea, monitorizarea si implementarea programelor PHARE. NAC impreuna cu responsabilul national cu autorizarea finantarii (NAO) vor avea raspunderea comuna a coordonarii intre PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
    Fondul National (NF) din cadrul Ministerului Finantelor Publice, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiara a programului si va detine raspunderea pentru toate aspectele controlului financiar si pentru efectuarea de rapoarte catre Comisia Europeana. NAO va detine raspunderea totala privind administrarea financiara a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispozitiilor si procedurilor PHARE privind achizitionarea, raportarea si administrarea financiara, respectarea regulilor Comunitatii de ajutorare a statelor, precum si efectuarea de rapoarte corespunzatoare si functionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea intreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la incheierea acestuia.
    Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de catre autoritatea nationala de control competenta.
    Comisia va vira fonduri catre NF in conformitate cu Memorandumul de intelegere semnat intre Comisie si Romania la data de 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi virate in urma cererilor din partea NAO.
    O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata catre NF in urma semnarii memorandumului de finantare si a contractelor de finantare (FA) dintre NF si agentiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati si Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere privind Fondul National trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnati, impreuna cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informatiilor dintre NF si IA/CFCU si modul in care functia de plata va fi efectuata.
    Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilantul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa in momentul in care 10% din buget au fost cheltuite de IA si de CFCU. A doua transa poate fi solicitata atunci cand s-au facut plati in valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este cand s-au platit 50% din buget, iar cea de-a patra si ultima transa se va efectua cand s-au platit 70% din buget. Cu exceptia cazului in care s-a acordat autorizarea expresa de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe daca totalul fondurilor depuse in NF si la IA depaseste 10% din bugetul total valabil al conventiei. In mod exceptional NAO poate solicita o plata in avans mai mare de 20%, in conformitate cu procedurile stabilite in memorandumul de intelegere mentionat mai sus.
    NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor de finantare (FA) semnate intre NF si IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeana. Atat CFCU, cat si IA trebuie sa fie conduse de un PAO numit de catre NAO in urma consultarii cu NAC. PAO va fi raspunzator de toate operatiunile efectuate de catre CFCU/IA competente.
    Ministerul Dezvoltarii si Prognozei din Romania va constitui agentia de implementare (IA).
    NF va deschide la o banca aprobata in prealabil de catre Comisie si va administra un cont bancar separat in euro (principal), purtator de dobanda. In principiu, toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi declarata Comisiei Europene. In cazul in care Comisia decide acest lucru, in baza unei propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita in program. NF va asigura un sistem corespunzator de contabilitate si de gestiune a numerarului pentru conturile curente si de depozit utilizate pentru program.
    NAO si PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate in conformitate cu procedurile prezentate in Manualul DIS.
    Toate contractele trebuie sa fie incheiate inainte de data de 30 noiembrie 2003.
    Toate platile trebuie sa fie incheiate pana la data de 30 noiembrie 2004, cu exceptia Proiectului RO 0102.02 "Protejarea si dezvoltarea luncii raului Mures", a carui data limita pentru efectuarea platilor este 30 noiembrie 2005.
    Orice capital care nu a fost utilizat pana la datele limita va fi returnat Comisiei.
    Pentru acele contracte care au fonduri retinute pentru o anumita perioada de garantie care depaseste perioada de efectuare a platilor programului, suma totala a fondurilor referitoare la acele contracte, calculata de PAO si stabilita de Comisie, va fi platita IA inainte de incheierea oficiala a programului. IA isi asuma intreaga responsabilitate de a depune intregul capital inainte de data scadenta a ultimei plati si de a asigura ca fondurile mentionate vor fi folosite numai in vederea efectuarii de plati referitoare la clauzele de retinere. IA isi mai asuma intreaga responsabilitate si in fata contractorilor pentru indeplinirea obligatiilor referitoare la clauzele de retinere. Dobanda acumulata din fondurile depuse va fi platita Comisiei dupa efectuarea ultimei plati catre contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor in urma efectuarii platilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport catre Comisie asupra utilizarii fondurilor depuse in conturile de garantie - si mai ales asupra platilor efectuate din aceste fonduri -, precum si asupra dobanzii acumulate.
------------
    *1) Avand in vedere regulile prezentate in anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.

    3.4. Masuri luate in Ungaria in vederea implementarii
    Programul va fi coordonat in conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata (DIS) PHARE. Coordonatorul national al asistentei (NAC) va detine raspunderea totala privind programarea, monitorizarea si implementarea programelor PHARE. NAC impreuna cu responsabilul national cu autorizarea finantarii (NAO) vor avea raspunderea comuna a coordonarii intre PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
    Fondul National (NF) din cadrul Ministerului de Finante, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiara a programului si va detine raspunderea pentru efectuarea de rapoarte catre Comisia Europeana. NAO va detine raspunderea totala privind administrarea financiara a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispozitiilor si procedurilor PHARE privind achizitionarea, raportarea si administrarea financiara, respectarea regulilor Comunitatii de ajutorare a statelor, precum si efectuarea de rapoarte corespunzatoare si functionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea intreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la incheierea programului.
    Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de catre autoritatea nationala de control competenta.
    Comisia va vira fonduri catre NF in conformitate cu Memorandumul de intelegere semnat intre Comisie si Ungaria la data de 17 decembrie 1998. Fondurile vor fi virate in urma cererilor din partea NAO.
    O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata catre NF in urma semnarii memorandumului de finantare si a contractelor de finantare (FA) de catre NF si agentiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati si Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere privind Fondul National trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnati, impreuna cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informatiilor dintre NF si IA/CFCU si modul in care functia de plata va fi efectuata.
    Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilantul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa in momentul in care 10% din buget au fost cheltuite de IA si de CFCU. A doua transa poate fi solicitata atunci cand s-au facut plati in valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este cand s-au platit 50% din buget, iar cea de-a patra si ultima transa se va efectua cand s-au platit 70% din buget. Cu exceptia cazului in care s-a acordat autorizarea expresa de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe daca totalul fondurilor depuse in NF si la IA depaseste 10% din bugetul total valabil al conventiei. In mod exceptional NAO poate solicita o plata in avans mai mare de 20%, in conformitate cu procedurile stabilite in memorandumul de intelegere mentionat mai sus.
    NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor de finantare (FA) semnate intre NF si IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeana. In cazurile in care NF este chiar agentul de plata pentru CFCU/IA, nu se vor vira fonduri de la NF catre CFCU/IA. Atat CFCU, cat si IA trebuie sa fie conduse de un PAO, numit de catre NAO in urma consultarii cu NAC. PAO va fi raspunzator de toate operatiunile efectuate de catre CFCU/IA competente.
    Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale va constitui agentia de implementare (IA).
    NF va deschide la o banca aprobata in prealabil de catre Comisie si va administra un cont bancar separat in euro, purtator de dobanda. In principiu, toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi declarata Comisiei Europene. In cazul in care Comisia decide acest lucru, pe baza unei propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita in program. Aceleasi proceduri se vor aplica si pentru fondurile virate IA sau la CFCU.
    NAO si PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate in conformitate cu procedurile prezentate in Manualul DIS.
    Toate contractele trebuie sa fie incheiate inainte de data de 30 noiembrie 2003.
    Efectuarea platilor trebuie sa fie incheiata pana la data de 30 noiembrie 2004.
    Toate fondurile care nu au fost utilizate pana la data incheierii programului vor fi returnate Comisiei.
    Pentru acele contracte care au fonduri retinute pentru o anumita perioada de garantie care depaseste perioada de efectuare a platilor programului, suma totala a fondurilor referitoare la acele contracte, calculata de PAO si stabilita de Comisie, va fi platita IA inainte de incheierea oficiala a programului. IA isi asuma intreaga responsabilitate pentru fondurile depuse pana la efectuarea ultimei plati si pentru a asigura ca fondurile mentionate vor fi folosite numai in vederea efectuarii de plati referitoare la clauzele de retinere. IA isi mai asuma intreaga responsabilitate si in fata contractorilor pentru indeplinirea obligatiilor referitoare la clauzele de retinere. Dobanda acumulata din fondurile depuse va fi platita Comisiei dupa efectuarea ultimei plati catre contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor in urma efectuarii platilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport catre Comisie asupra utilizarii fondurilor depuse in conturile de garantie - si mai ales asupra platilor efectuate din aceste fonduri -, precum si asupra dobanzii acumulate.
------------
    *1) Avand in vedere regulile prezentate in anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.

    3.5. Comitetul comun de cooperare
    Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza conditiilor prevazute la art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.
    Copresedintii JCC sunt la nivelul:
    - secretarului de stat pentru Ministerul Dezvoltarii si Prognozei din Romania;
    - secretarului de stat pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale din Ungaria.
    Copresedintii vor stabili alcatuirea delegatiilor lor respective in JCC, la nivelul administratiei publice locale si centrale, si pot infiinta grupuri de lucru specializate pe anumite domenii, care sa fie alcatuite din reprezentantii autoritatilor locale si experti din ministere si alte institutii interesate. Aceste grupuri de lucru vor analiza in detaliu evolutia fiecarui proiect, facand recomandari cu privire la aspectele de administrare si evaluare si inaintand rapoarte la JCC.
    Reprezentantii Comisiei Europene vor lua parte la intalnirile JCC in calitate de membri. Acestia vor controla respectarea regulilor UE, a cerintelor pentru masurile propuse si ale proiectelor, respectarea masurilor de implementare, analizand completarile la propunerile de proiect in ceea ce priveste componentele echivalente ale PHARE CBC din ambele tari.
    Sedintele ordinare ale JCC trebuie sa aiba loc la fiecare 6 luni pentru a analiza programul, in oricare dintre tarile implicate, in vederea evaluarii progresului acestuia pentru indeplinirea obiectivelor stabilite. Sedintele extraordinare ar putea fi necesare in perioada de elaborare a programelor si a propunerilor de finantare anuale sau in cazul aparitiei unei probleme speciale de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite in orice moment, prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Sedintele extraordinare convocate la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles.
    Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi si a proceselor-verbale pentru sedintele JCC este dispusa de copresedinti si serviciile acestora.
    JCC decide printr-o aprobare unanima si trebuie:
    - sa isi expuna parerea cu privire la prioritatile, obiectivele si masurile CBC propuse sa fie incluse in Documentul de programare comuna;
    - sa aprobe selectia anuala finala a propunerilor de proiecte;
    - sa primeasca rapoarte de activitate, studii si evaluari ale programelor deja aprobate si ale partilor componente ale acestora;
    - sa initieze si sa sustina activitati care ar putea sa promoveze masuri CBC si sa eficientizeze programe CBC prezente si viitoare.

    4. Monitorizare si evaluare
    Va fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi alcatuit din NAO, NAC si Comisie. JMC se va intruni cel putin o data pe an pentru a analiza toate programele finantate de PHARE, in vederea evaluarii progresului acestora pentru a indeplini obiectivele prezentate in memorandumul de finantare si Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona indeaproape diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea prioritatilor si/sau redistribuirea fondurilor PHARE.
    JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcatuite din NAC, NAO si PAO al fiecarei IA (si al CFCU, acolo unde este cazul) si serviciile Comisiei. MSC vor analiza detaliat evolutia fiecarui program, inclusiv componentele si contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare si evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (in conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC vor mai face recomandari referitoare la unele aspecte de administrare si proiectare, asigurand faptul ca acestea au fost efectuate. MSC vor raporta catre JCC, prezentandu-i rapoarte generale detaliate asupra programelor finantate de PHARE.

    5. Masuri impotriva fraudei, de audit si evaluare
    Toate acordurile de finantare, precum si contractele care sunt incheiate ca urmare a acestor acorduri sunt supravegheate si controlate financiar de catre Comisie (inclusiv Biroul European impotriva Fraudei) si de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde masuri cum ar fi verificarea ex ante a activitatilor de ofertare si de contractare efectuate de delegatia tarii candidate implicate, precum si inspectii inopinate.
    Pentru a asigura protectia eficienta a intereselor financiare ale Comunitatii Comisia poate efectua controale si inspectii la locul respectiv, conform procedurilor prevazute de Reglementarea Consiliului (Euratom, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, referitoare la controalele inopinate si la inspectiile efectuate de Comisie in vederea protejarii intereselor financiare ale Comunitatii Europene impotriva fraudei si altor neregularitati.
    Se vor aplica procedurile prevazute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea in cazul existentei unor neregularitati si punerea in aplicare a unui sistem pentru gestionarea informatiilor in acest domeniu.
    Conturile si operatiunile Fondului National, precum si, acolo unde este cazul, CFCU si toate agentiile de implementare competente pot fi verificate, oricand Comisia decide acest lucru, de catre un auditor extern angajat de Comisie, fara a prejudicia responsabilitatile Comisiei si ale Curtii de Conturi a Uniunii Europene, dupa cum este mentionat in Conditiile generale privind memorandumul de finantare anexat la acordul-cadru.
    Serviciile Comisiei vor asigura ca o evaluare ex post este efectuata dupa incheierea programului.

    6. Transparenta si publicitate
    Responsabilul cu autorizarea programului corespunzator va avea indatorirea de a asigura luarea tuturor masurilor necesare pentru a asigura publicitatea corespunzatoare pentru toate activitatile finantate din program. Acest lucru se va realiza in stransa legatura cu delegatia Comisiei. Detalii suplimentare se regasesc in anexa nr. 3 "Transparenta si publicitate".

    7. Conditii speciale
    In cazul in care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive care intra in limitele competentei Guvernului Ungariei sau a Guvernului Romaniei, Comisia poate analiza programul in scopul anularii lui, conform deciziei Comisiei, in intregime sau partial, si/sau sa realoce fondurile neutilizate in alte scopuri corespunzatoare obiectivelor Programului PHARE.
    Toate structurile adecvate pentru implementare si administrare au fost deja infiintate in timpul desfasurarii programelor similare anterioare, demonstrand ca partile implicate pot sa coopereze in vederea indeplinirii obiectivelor propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi insotit de o scrisoare de angajament in care se va afirma faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea locala.

    ANEXA 3

                      TRANSPARENTA SI PUBLICITATE
Informare si publicitate pentru programele PHARE ale Comunitatilor Europene

    1. Obiectiv si sfera de actiune
    Masurile de informare si publicitate privind asistenta din partea Comunitatii Europene prin Programul PHARE sunt destinate cresterii gradului de constientizare a publicului si transparentei actiunilor UE, precum si crearii unei imagini consistente privind masurile respective in toate tarile beneficiare. Informarea si publicitatea privesc masurile care primesc o contributie de la Programul PHARE.

    2. Principii generale
    Fiecare responsabil cu autorizarea programului care raspunde de implementarea memorandumurilor de finantare si a altor forme de asistenta va raspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura in cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor facute in acest scop.
    Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile necesare pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si pentru a colabora cu delegatia Comisiei Europene la fata locului.
    Masurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeaza pe prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
    - art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificata prin Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L193/30 din 31 iulie 1993;
    - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.
    Masurile de informare si publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementarilor si deciziilor mentionate mai sus. Un manual de conformitate poate fi pus la dispozitie autoritatilor nationale, regionale si locale de catre delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.

    3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE
    Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de masuri coerente, definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finantare, si vor privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
    Costul informarii si publicitatii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
    Cand programele PHARE sunt implementate se vor aplica masurile mentionate mai jos la lit. a) si b):
    a) Autoritatile competente din tarile beneficiare trebuie sa publice continutul programelor si al altor tipuri de asistenta in forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite in mod corespunzator si trebuie sa le puna la dispozitie partilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.
    b) Masurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sa cuprinda urmatoarele:
    (i) in cazul investitiilor de infrastructura cu un cost ce depaseste 1 milion euro:
    - panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate in concordanta cu prevederile reglementarilor si deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus si cu specificatiile tehnice din manualul pus la dispozitie de catre delegatia Comisiei Europene in tara respectiva;
    - placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementarilor si deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus si specificatiilor tehnice din manualul pus la dispozitie de catre delegatia Comisiei Europene din tara respectiva;
    (ii) in cazul investitiilor de productie, masuri pentru dezvoltarea potentialului local si orice alte masuri beneficiind de finantare PHARE, ISPA sau SAPARD:
    - masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile mentionate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;
    - masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii in formularele care trebuie sa fie completate de asemenea solicitanti, ca o parte a ajutorului vine din partea UE si in mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile de mai sus.

    4. Transparenta asistentei UE in cercurile de afaceri si printre potentialii beneficiari si pentru publicul larg
    4.1. Cercurile de afaceri
    Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil in asistenta care le priveste in modul cel mai direct.
    Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre potentialii beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie sa cuprinda si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
    4.2. Alti beneficiari potentiali
    Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele care beneficiaza sau care ar putea beneficia de masuri privind instruirea, ocuparea fortei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregatire profesionala implicate in ocuparea fortei de munca, afaceri si grupuri de afaceri, centre de instruire si organizatii neguvernamentale.
    Formulare
    Formularele emise de autoritatile nationale, regionale sau locale privind anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE si in mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeaza sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisa beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistenta finantat de programul in cauza. Daca asemenea documente poarta stema nationala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, si insemnul UE de aceeasi marime.
    4.3. Publicul general
    Mass-media
    Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai potrivita, despre actiunile cofinantate de UE si in special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectata in mod corect in aceasta informare.
    In acest scop lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie) si fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor masuri de informare, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio si televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara.
    Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunturilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
    Actiuni informative
    Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii, targuri si expozitii in legatura cu implementarea operatiunilor partial finantate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmari sa faca explicita participarea UE. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune steagurile europene in camerele unde au loc intalniri si se pune emblema UE pe documente, in functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara va ajuta, dupa necesitati, la pregatirea si realizarea acestor evenimente.
    Materiale informative
    Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si masuri similare finantate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa contina pe pagina de titlu o indicatie clara a participarii UE, precum si simbolul UE, in cazul in care stema nationala sau regionala este folosita.
    In cazul in care asemenea publicatii includ o prefata, aceasta trebuie semnata atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul Comisiei, in numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
    Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale responsabile cu informarea partilor interesate.
    Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor audiovizuale.

    5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente si postere
    Pentru a asigura transparenta masurilor finantate partial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD tarile beneficiare vor asigura faptul ca urmatoarele masuri de informare si publicitate trebuie sa corespunda cerintelor de mai jos:
    Panouri
    Panourile care furnizeaza informatii privind participarea UE la finantarea investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor in care participarea UE ajunge pana la 1 milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in care autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou care sa anunte propria lor implicare in finantare, asistenta UE trebuie mentionata pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o marime corespunzatoare anvergurii operatiunii (tinandu-se seama de marimea cofinantarii din partea UE) si trebuie sa fie pregatite conform instructiunilor prevazute in manualul tehnic ce se poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
    Panourile vor fi indepartate nu mai devreme de 6 luni dupa terminarea lucrarilor si vor fi inlocuite, in cazurile in care este posibil, cu o placuta permanenta, in conformitate cu specificatiile descrise in manualul tehnic la care se face referire mai sus.
    Placute permanente
    Placute permanente ar trebui amplasate in zonele accesibile publicului larg (centre de conferinte, aeroporturi, statii etc.). In plus fata de insemnul UE, asemenea placute trebuie sa specifice partea finantata de UE, alaturi de o mentiune a programului in cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD).
    In cazul in care o autoritate nationala, regionala sau locala ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta masura pentru a da informatii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, sa fie indicata.

    6. Prevederi finale
    Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot lua in orice situatie masuri suplimentare, daca le considera necesare. Ele vor consulta delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe care le au in vedere, astfel incat delegatia sa poata participa in mod corespunzator la realizarea acestora.
    Pentru a inlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegatiei din tara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar. Se va realiza un manual, scris in limba tarii respective, care va contine indicatii detaliate in forma electronica si va fi disponibil la cerere.



SmartCity5

COMENTARII la Ordonanţa 49/2002

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordonanţa 49 din 2002
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Căutați o afacere, o companie sau un împrumut personal? Oferim toate tipurile de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu