ORDONANTA Nr. 49 din 25 iulie 2002
pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare
transfrontaliera dintre Romania si Ungaria - RO 0102, semnat la Bucuresti la 4
decembrie 2001
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 620 din 22 august 2002
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 1
pct. I.2 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia
Europeana referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera
dintre Romania si Ungaria - RO 0102, semnat la Bucuresti la 4 decembrie 2001.
Art. 2
In cadrul contractelor pentru executarea de lucrari, precum si pentru
furnizarea de bunuri si servicii, incheiate cu contractorii locali in temeiul
memorandumului de finantare, platile pot fi efectuate si in euro.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul integrarii europene,
Hildegard Carola Puwak
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
Ministrul dezvoltarii si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Petru Lificiu
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in
numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, pe de o parte,
si Guvernul Romaniei, denumit in continuare Beneficiarul, pe de alta parte,
au convenit urmatoarele:
Masura la care se face referire la art. 1 va fi executata si finantata din
resursele bugetare ale Comunitatii, in conformitate cu prevederile stabilite in
prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ in care va fi
pusa in aplicare masura la care se face referire la art. 1 este stabilit in
Conditiile generale anexate la acordul-cadru incheiat intre Comisie si
Beneficiar si este completat cu prevederile prezentului memorandum si
Prevederile speciale anexate la acesta.
Art. 1
Natura si obiectul
Ca parte a programului sau de sprijin, Comunitatea va contribui, prin
alocare de fonduri, la finantarea urmatoarei masuri:
Numarul programului: RO 0102
Titlul: Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre Romania
si Ungaria
Durata: pana la 30 noiembrie 2003
Art. 2
Angajamentul Comunitatii
Contributia financiara a Comunitatii este fixata la maximum 5 milioane
euro, denumita in continuare finantare nerambursabila CE.
Art. 3
Durata si expirare
Pentru prezenta masura finantarea nerambursabila CE este disponibila pentru
contractare pana la 30 noiembrie 2003, facand obiectul reglementarilor prezentului
memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile
din finantarea nerambursabila CE care nu au fost contractate pana la aceasta
data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea platilor din cadrul
finantarii nerambursabile CE este 30 noiembrie 2004, cu exceptia proiectului RO
0102.02 "Protejarea si dezvoltarea luncii raului Mures", unde
termenul final pentru efectuarea platilor este 30 noiembrie 2005. Toate platile
trebuie efectuate pana la expirarea termenului limita. Totusi Comisia poate, in
circumstante exceptionale, sa acorde o prelungire a perioadei de contractare
sau a perioadei de efectuare a platilor, daca aceasta este ceruta in timp util
si justificata in mod adecvat de catre Beneficiar. Prezentul memorandum va
inceta la data expirarii perioadei de finantare nerambursabila CE. Toate
fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
Art. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea masurii, avand mentionate numarul
si titlul masurii, va fi trimisa la urmatoarele adrese:
Pentru Comunitate:
Delegatia Comisiei Europene in Romania
Bd Primaverii nr. 48a
71297 Bucuresti
Romania
Telefon: (+40-1) 203 54 00
Fax: (+40-1) 230 24 53
Pentru Beneficiar:
Guvernul Romaniei
Ministerul Integrarii Europene
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5
Bucuresti
Romania
Telefon: (+40-1) 301 15 06
Fax: (+40-1) 336 85 09
Art. 5
Numarul de documente in original
Prezentul memorandum este redactat in doua exemplare in limba engleza.
Art. 6
Intrarea in vigoare
Prezentul memorandum va intra in vigoare la data la care va fi semnat de
ambele parti. Orice cheltuiala care are loc inainte de aceasta data nu este
eligibila pentru finantarea nerambursabila CE.
Anexele reprezinta parte integranta din prezentul memorandum.
Intocmit la Bucuresti la 4 decembrie 2001.
Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrarii europene,
coordonatorul national al asistentei
Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele,
seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania
Anexe:
Anexa nr. 1 Contract-cadru (anexele A si B)
Anexa nr. 2 Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3 Transparenta si publicitate
ANEXA 1
(A si B)
ACORD-CADRU
Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza Comisia,
actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, denumita in cele
ce urmeaza Comunitatea, pe de o parte, si Romania, de cealalta parte, si
impreuna denumite parti contractante,
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de
Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul
nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene,
modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul
sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile
contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii
financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in
regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul
tehnic, legal si administrativ stabilit in acest acord. Detaliile specifice ale
fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce va
fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare memorandum de
finantare), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2 (C).
Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare masura finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile generale prevazute in anexa A, care vor fi
considerate ca fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale,
dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord
Comisia va fi reprezentata de delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata
in Bucuresti, care se va asigura din partea Comisiei ca masura este executata
in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand partile contractante convin astfel Comisia poate delega
responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri
catre o terta parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionate in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte,
stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de acest acord, ce nu poate fi rezolvata prin
consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj
mentionata in anexa B.
Art. 6
Acest acord este intocmit in doua exemplare in limba engleza.
Art. 7
Acest acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor
informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare
pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin
notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata
inca in curs de executie va fi adusa la indeplinire conform termenilor
memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin
prezentul acord.
Art. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor
forme de cooperare convenite intre partile contractante, care, prin natura lor,
nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de
asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.
Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMANIA
Frans Andriessen,
vicepresedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA
ANEXA A
CONDITII GENERALE
privind memorandumurile de finantare
In aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi inteles ca referitor
la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
Finantarea proiectelor
Art. 1
Obligatia Comunitatii
Angajamentul Comunitatii, denumit in cele ce urmeaza finantarea gratuita a
CEE, a carei valoare este mentionata in memorandumul de finantare, va determina
limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si executia platilor prin
contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE vor fi suportate de
Beneficiar.
Art. 2
Disponibilitatea finantarii gratuite a CEE
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri,
finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin
disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri,
conform celor prevazute in memorandumul de finantare.
Art. 3
Plata
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de
finantare numai daca sunt incheiate inainte de data expirarii memorandumului de
finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea loc in timpul
unei perioade de maximum 12 luni de la data expirarii memorandumului de
finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie
aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE cererile
pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegatiei
Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru
realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta
plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de
implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
expirarii memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a contractelor
ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru
trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor nete provenite din
conturile deschise in cursul implementarii programului, cu conditia ca intreaga
finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima
transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de
Comisie, poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului pentru a facilita
lansarea masurii. Alte transe de plata vor fi disponibile la cererea
Beneficiarului, in aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
Achizitii
Art. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmata pentru incheierea contractelor de lucrari,
achizitii si de cooperare tehnica va fi mentionata in memorandumul de
finantare, conform principiilor de mai jos.
Art. 5
Conditii de participare
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua
masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la
astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la
licitatie.
Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare, in jurnalul
oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de achizitii finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatiuni de finantare in doua
etape, operatiuni multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in memorandumul de
finantare.
Art. 7
Acordarea contractelor de lucrari si achizitii
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatiune oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie
a lucrarilor sau a achizitiilor, al costului lor de utilizare si al valorii
tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
Art. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supervizarea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate dupa
negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de vedere
tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel in memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in discutie.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai
multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
Acordarea de facilitati
Art. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si
membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si
scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor
straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri
bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta
economica si de cooperare tehnica.
Art. 10
Facilitati de stabilire, instalare, intrare si rezidenta
In cazul contractelor de lucrari, de achizitii sau de servicii, persoanele
fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie
vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care
importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa
emiterea invitatiei de participare la licitatie si va servi personalului tehnic
necesar efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va
expira la o luna dupa desemnarea contractorului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, achizitii sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de
familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se
stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa
cum o justifica natura contractului.
Art. 11
Importul si reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament
profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile, regulile
si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, achizitii sau servicii permisele necesare pentru
reexportul echipamentului mentionat.
Art. 12
Controlul importurilor si schimburilor valutare
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de
import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania,
Slovacia, Slovenia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
Art. 13
Impozitare si vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi
finantata din finantarea gratuita a CEE.
2. Importurile in baza contractelor de livrari, incheiate de autoritatile
Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE, vor putea intra in
statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import,
impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractor, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea
ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor sau a impozitelor mentionate mai
sus.
3. Contractele pentru achizitii sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul
Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori
altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista
sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele
membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica
finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului
pe profit si pe venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate
local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare
tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite
fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand
sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform reglementarilor in
vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice care importa echipament profesional, asa
cum se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de
admitere temporara, astfel cum este definit in legislatia nationala a
Beneficiarului, in ceea ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
Executarea contractelor
Art. 14
Originea achizitiilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha,
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si
Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Art. 15
Proceduri de efectuare a platilor
1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele
de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in unitati
europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul
valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului ori in valuta statului in
care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in
care sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate, in mod corespunzator, in valuta prevazuta in contract, pe
baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar
Art. 16
Inspectie si evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa isi trimita propriii agenti sau
reprezentantii corespunzator autorizati pentru a aduce la indeplinire orice
misiune tehnica sau financiara ori de audit pe care o considera necesara pentru
a urmari executia masurii. In orice caz Comisia va comunica din timp
autoritatilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca
persoanelor imputernicite sa aduca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, achizitiilor sau serviciilor finantate in baza
memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agentii sau reprezentantii sus-mentionati ai Comisiei sa
aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante privitoare la cele finantate in baza memorandumului de finantare si
va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii
contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ex post si o evaluare
contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea
obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltarii si
restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale
programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si
compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor
cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili
balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate
Comisiei.
Art. 17
Urmarirea masurilor
In urmarirea executarii masurii Comisia poate solicita orice explicatie si,
atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi
orientari in ceea ce priveste masura, care sa fie considerata mai bine adaptata
obiectivelor avute in vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in
memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa
incheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ex post, va proceda
la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara despre data
inchiderii oficiale a acestuia.
TITLUL VI
Prevederi generale si finale
Art. 18
Consultari - Dispute
1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea memorandumului
de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre
Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un
amendament la memorandumul de finantare.
2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite
in memorandumul de finantare si in aceste Conditii generale, care nu a fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea suspenda
finantarea masurii dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii.
Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
Anunt - Adrese
Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba
forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul
masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare
adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la
adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari
prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate
valabile cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt
mentionate in memorandumul de finantare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice disputa intre partile contractante, rezultand din acordul-cadru sau
din memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea
procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la
memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de
arbitraj, dupa cum urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia pe de
alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (denumit in continuare si conducator) va fi numit prin
acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA 2 (C)
PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective, descriere si conditii
1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
- promovarea de relatii de buna vecinatate si stabilitate in regiunile de
frontiera ale tarilor din Europa Centrala si de Est (CEEC) prin alocarea de
fonduri pentru proiecte ce vor aduce beneficii reale regiunilor si
comunitatilor de ambele parti ale frontierei;
- promovarea cooperarii dintre regiunile de frontiera din ambele tari, in
scopul sprijinirii acestor regiuni sa depaseasca problemele specifice de
dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorita pozitiei acestora in cadrul
economiilor nationale, in interesul comunitatilor locale si intr-o maniera
compatibila cu protectia mediului;
- promovarea crearii si dezvoltarii viitoare a retelelor de cooperare pe
fiecare parte a frontierei si stabilirea de legaturi intre acestea si retelele
mai cuprinzatoare ale Comunitatii;
- promovarea coeziunii economice si sociale in regiunile de cooperare
transfrontaliera.
1.2. Rezultatele si obiectivele specifice se reflecta in urmatoarele
domenii prioritare:
- intarirea cooperarii economice in regiunile de frontiera prin sustinerea
relatiilor dintre institutiile reprezentand sectorul afacerilor si prin
incurajarea initiativelor intreprinderilor mici si mijlocii (Proiectul HU
0107.01) si intarirea parteneriatului transfrontalier prin promovarea
afacerilor, a cooperarii financiare, a dezvoltarii intreprinderilor si a
cooperarii dintre institutiile reprezentand sectorul afacerilor in regiunea de
frontiera (Proiectul RO 0102.01);
- promovarea protectiei mediului prin reducerea efectelor calamitatilor
naturale in valea Koros (Proiectul HU 0107.02) si protectia si promovarea
biodiversitatii in regiunile de frontiera romano-ungara, respectiv in lunca
raului Mures (Proiectul RO 0102.02);
- infiintarea unui mecanism flexibil de finantare a asa-numitelor
"proiecte la scara mica, de la om la om", pentru dezvoltarea
sectorului socioeconomic (dezvoltare economica locala, masuri de instruire si
plasare a fortei de munca, imbunatatirea fluxului de informatii si comunicare,
schimburi culturale, suport pentru mass-media etc.) cu impact transfrontalier
(Proiectul HU 0107.03 si Proiectul RO 0102.03);
- pentru sporirea capacitatii de elaborare a strategiei multianuale si
pentru imbunatatirea tehnicilor de concepere a programelor si de gestiune a
proiectelor in cadrul programelor de cooperare transfrontaliera, Romania are in
vedere, ca un punct foarte important al programului, primirea de asistenta
tehnica pentru implementarea strategiei multianuale convenite intre Romania si
Ungaria (Proiectul RO 0102.04). Va fi prima data cand Romania va primi o astfel
de asistenta pentru Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria.
1.3. Descrierea programului
Programul a fost conceput in urma contactelor bilaterale dintre Romania si
Ungaria, in urma mai multor consultari cu delegatiile CE in ambele tari si a
recomandarilor Directiei Generale Extindere ce reflecta de fapt Reglementarea
Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare
transfrontaliera (CBC) in cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru
sustinerea Programului PHARE CBC Ungaria - Romania 2001 sunt in conformitate cu
continutul Documentului de programare comuna (JPD).
O dovada a cooperarii crescande dintre cele doua tari o constituie faptul
ca proiectele acceptate in cadrul programului CBC 2001 sunt proiecte "in
oglinda".
1.3.1. Prioritatea JPD: Dezvoltarea economica
Dupa analiza mediului social si economic din regiunile de frontiera ale
Romaniei si Ungariei, au fost identificate urmatoarele puncte slabe:
- un nivel scazut de promovare a investitiilor bilaterale;
- un nivel scazut al evenimentelor economice comune, in ciuda potentialului
regiunilor si a existentei unei strategii comune de dezvoltare;
- regiunile nu au centre multifunctionale potrivite care sa asigure
organizarea de evenimente locale majore si de evenimente transfrontaliere;
- dezvoltare economica inegala intre regiunile de frontiera.
Pe baza acestei analize si a experientei castigate in urma cooperarii
anterioare dintre Romania si Ungaria, a fost identificat un potential de
dezvoltare a mediului economic si social in regiunile transfrontaliere. Pentru
accelerarea unor astfel de activitati a fost subliniata necesitatea construirii
unor cladiri multifunctionale care sa poata gazdui activitati pentru
dezvoltarea economica si sa promoveze cooperarea.
Proiectul HU 0107.01 - Centrul de afaceri si servicii pentru intarirea
relatiilor transfrontaliere romano-ungare - Mako
Proiectul vizeaza promovarea cooperarii dintre institutiile reprezentand
sectorul afacerilor, cresterea parteneriatelor de afaceri si a contactelor cu
Romania si incurajarea initiativelor intreprinderilor mici si mijlocii de
cooperare transfrontaliera prin facilitarea accesului acestora la informatii
asupra posibilitatilor si pietelor existente dincolo de granite.
Prin implementarea proiectului se va infiinta un centru regional de afaceri
si servicii pentru promovarea activitatilor economice transfrontaliere si un
centru-incubator in Parcul industrial din Mako. Institutiile nou-create si
serviciile si activitatea de instruire oferite de acestea vor asigura o gama
mai larga de oportunitati din partea zonei antreprenoriale si a Parcului
industrial din Mako. Se vor asigura servicii de afaceri avantajoase si programe
de instruire pentru intreprinderile mici si mijlocii din Ungaria si din
Romania. Centrul de afaceri si servicii va actiona si ca centru microregional
de informare, unde vor fi disponibile pentru antreprenorii locali toate
serviciile de afaceri si datele provenite de la celelalte institutii interesate
de cooperarea transfrontaliera.
Denumirea candidatului: Autoguvernarea Mako
Costul total al proiectului: 3.200.000 euro
PHARE CBC: 2.400.000 euro
Contributie proprie: 800.000 euro
Proiect romanesc RO 0102.01 - Construirea unui centru
"in oglinda": regional de afaceri pentru
promovarea
activitatilor economice - Timisoara
Proiectul RO 0102.01 - Construirea unui centru regional de afaceri pentru
promovarea activitatilor economice - Timisoara
Proiectul vizeaza intarirea cooperarii transfrontaliere dintre Romania si
Ungaria, in special prin promovarea activitatilor economice intre cele doua
regiuni de frontiera, prin infiintarea unui centru regional de afaceri si prin
crearea unui program care sa promoveze utilizarea centrului regional de afaceri
pentru activitati transfrontaliere.
Centrul regional de afaceri pentru promovarea activitatilor economice si de
instruire, conceput ca o cladire multifunctionala, va fi proiectat, construit
si echipat la standarde europene. Va avea o suprafata de 5.100 mp, din care
4.000 mp vor include:
- sali pentru intruniri, parteneriate de afaceri, seminarii si activitati
de instruire, dotate cu aparatura de prezentare multimedia;
- zone pentru expozitii permanente;
- sali de conferinte dotate cu sisteme de traducere simultana si cu
aparatura de prezentare multimedia;
- bazele, din punct de vedere administrativ, pentru un centru de promovare
a exporturilor, membru al centrelor din retelele de cooperare europene;
- birouri pentru activitatea administrativa a centrului.
Se va infiinta si un program de promovare a utilizarii centrului regional
de afaceri, in special pentru activitatile transfrontaliere, in scopul
asigurarii unei rate inalte de utilizare a acestei cladiri.
Acest centru va fi deschis locuitorilor si companiilor romanesti si ungare,
va spori stabilitatea sociala si economica si va imbunatati relatiile dintre
cele doua regiuni de frontiera. Aceasta va asigura o dezvoltare armonioasa si un
mediu economic si social echilibrat.
Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Timisoara (TCCIA) va suporta
costurile pentru aceasta facilitate.
Denumirea candidatului: Camera de Comert, Industrie si Agricultura
din Timisoara
Agentia de dezvoltare regionala nr. V
- Regiunea de Vest
Costul total al proiectului: 3.070.000 euro
PHARE CBC: 2.300.000 euro
Contributie proprie: 770.000 euro (de la TCCIA)
Proiect ungar "in oglinda": HU 0107.01 - Centrul de afaceri si
servicii
pentru intarirea relatiilor transfrontaliere
romano-ungare - Mako
1.3.2. Prioritatea JPD: Protectia mediului si gestionarea resurselor de apa
Ungaria si Romania au o granita comuna intinsa, cu mai multe rauri care o
traverseaza, motiv pentru care protectia mediului si in special gestionarea
apelor au o mare importanta in cadrul aspectelor transfrontaliere. Acest lucru
explica de ce relatiile de buna vecinatate romano-ungare au fost tensionate
recent ca urmare a accidentului ecologic de la Baia Mare. Gestionarea comuna a
apelor are o traditie de cateva decenii in zonele de frontiera, insa mai
trebuie imbunatatita cooperarea dintre autoritatile respective. Cele mai
importante sunt masurile vizand dezvoltarea sistemelor de date si monitorizare
privind calitatea apei si metodele de prognozare. Conservarea resurselor naturale
ce se intind dincolo de granita trebuie, de asemenea, accentuata si promovata.
Proiectul HU 0107.02 - Dezvoltarea controlului inundatiilor in valea Koros
Odata cu implementarea proiectului vizand dezvoltarea controlului
inundatiilor din valea Koros se va cunoaste mai bine acest fenomen pe
teritoriul romanesc si se vor face progrese in ceea ce priveste intelegerea
factorilor hidrologici ce cauzeaza aceste fenomene. Obiectivul controlului
inundatiilor se va realiza prin indiguiri de dimensiuni transsectionale, care
vor proteja bunuri nationale in valoare de aproximativ 400 milioane euro.
Intretinerea moderna, economica si mecanizata a indiguirilor va deveni si ea
posibila.
Echipamentul de transmisie a datelor si de comunicatie va accelera cu mult
monitorizarea evenimentelor privitoare la indiguirile pentru controlul
inundatiilor. Proiectul, asigurand dezvoltarea controlului inundatiilor in
valea Koros, va promova, de asemenea, o crestere economica durabila a
regiunilor din preajma raurilor Koros si Berettyo.
Denumirea candidatului: Autoritatea Districtuala a Apelor
din Valea Koros
Costul total al proiectului: 2.800.000 euro
PHARE CBC: 2.100.000 euro
Contributie proprie: 700.000 euro
Proiect romanesc "in oglinda": RO 0102.02 - Protejarea si
dezvoltarea
luncii raului Mures
Proiectul RO 0102.02 - Protejarea si dezvoltarea luncii raului Mures
Acest proiect vizeaza protejarea biodiversitatii in regiunile de frontiera
romano-ungara prin monitorizarea stiintifica si protejarea unui ecosistem
divers: lunca raului Mures.
Proiectul va include urmatoarele aspecte:
- monitorizarea ecosistemului - activitatea de monitorizare a luncii
inferioare a raului Mures va consta in adunarea de informatii intr-o baza de
date, pentru a lua cunostinta de schimbarile ce au loc in ecosistem. Din
fonduri PHARE se va finanta achizitia echipamentului necesar;
- protectia zonei - accesul in zona protejata va fi reabilitat. Se vor
instala imprejmuiri, cum ar fi: garduri, garduri vii, santuri, care nu trebuie
sa afecteze migrarea locala naturala a animalelor salbatice. Se va procura o
pompa pentru mentinerea unui nivel constant al apei in lacul Bezdin;
- crearea unui centru pentru vizitatori - se va construi un centru
administrativ, incluzand birouri, laboratoare, un centru de informatii si
dormitoare. Va exista, de asemenea, un laborator de cercetare pentru
monitorizarea ecosistemului, un centru informational si o sala de
conferinte/sala de prezentare, dormitoare ce vor fi folosite de personalul
administrativ, de cercetatori si, in limita posibilitatilor, de vizitatorii in
grupuri organizate;
- promovarea turismului si a educatiei ecologice - va fi, de asemenea,
implementat un program pentru vizitarea rezervatiei, ca parte a circuitului
turistic regional.
Acest proiect va contribui la dezvoltarea cooperarii transfrontaliere in
domeniul mediului, ceea ce reprezinta un punct de plecare pentru abordarea
viitoare a aspectelor privind bazinul raurilor de catre tarile candidate,
abordare recomandata de noua directiva-cadru privitoare la ape.
Mai mult decat atat, Parcul National Koros-Maros din Ungaria se opreste la
granita romaneasca si de aceea nu include lunca inferioara a raului Mures, desi
aceasta face parte din acelasi ecosistem.
Activitatile de monitorizare si conservare din aceasta zona vor facilita o
viitoare administrare comuna a partilor ungare si romanesti ale ecosistemului.
Denumirea candidatului: Regia Nationala a Padurilor, Directia silvica
Arad, in colaborare cu Inspectoratul de
protectie a mediului din Timisoara si
Inspectoratul de protectie a mediului din
Arad
Costul total al proiectului: 2.670.000 euro
PHARE CBC: 2.000.000 euro
Contributie proprie: 670.000 euro (de la Regia Nationala a
Padurilor, Directia silvica Arad)
Proiect ungar "in oglinda": HU 0107.02 - Dezvoltarea
controlului
inundatiilor in valea Koros
Din cauza duratei lungi necesare pentru activitatile de monitorizare si
protejare vizand atingerea unui impact suficient, data expirarii distributiei
fondurilor pentru acest proiect va fi 30 noiembrie 2005.
1.3.3. Prioritatea JPD: Fondul pentru proiecte mici comune
Pentru a intari cooperarea locala transfrontaliera din cele doua regiuni
specifice, Romania si Ungaria au hotarat la inceputul anului 2000 inceperea
aplicarii unui fond pentru proiecte mici comune (JSPF). Acest proiect va
finanta proiectele "soft": colaborarea in afaceri, dezvoltarea
intreprinderilor, transferul de tehnologie si marketing pentru intreprinderile
mici si mijlocii, pregatirea, plasarea fortei de munca, masurile privind
sanatatea si schimburile culturale, imbunatatirea fluxului de informatii si a
comunicarii intre regiunile de frontiera etc. Pentru a avea impactul dorit
aceste planuri trebuie sa fie implementate din perspectiva multianuala: de
aceea s-a propus continuarea acestei initiative.
Proiectele RO 0102.03 si HU 0107.03 - Fondul pentru proiecte mici comune
Fondul pentru proiecte mici comune va fi stabilit ca un mecanism flexibil
care finanteaza proiecte "la scara mica, de la om la om", proiecte cu
impact transfrontalier. Comisia de cooperare comuna (JCC) a hotarat in
unanimitate ca alocatia PHARE este aceeasi pentru fiecare tara.
Fondul pentru proiecte mici comune (JSPF) va functiona respectand Liniile
directoare specifice dezvoltate pentru exercitiul din anul 2000 si aprobate de
serviciile Comisiei (delegatiile CE) si Ghidul practic al PHARE, ISPA si
SAPARD.
Linii directoare comune precise vor fi elaborate de catre cele doua tari,
trebuind sa fie aprobate de delegatiile CE atat din Romania, cat si din
Ungaria. In principiu, JSPF va fi implementat dupa cum urmeaza: va fi stabilita
o comisie JSPF ad-hoc (comisie comuna alcatuita din reprezentanti din Romania
si din Ungaria). Aceasta comisie va solicita propuneri care trebuie sa fie
deschise si egale pentru toate organizatiile eligibile. Candidaturile depuse
vor fi evaluate de o echipa corespunzatoare de evaluatori numita de Comisia
JSPF. Deciziile finale vor fi luate pe baza acestor recomandari.
In multe cazuri candidatii la proiect vor avea nevoie de asistenta pentru
dezvoltare. Atelierele de pregatire si informare ar putea fi organizate pentru
a informa si a ajuta viitorii participanti, in asa fel incat sa asigure o
inalta transparenta si sa incurajeze propunerile de buna calitate.
Secretariatul va mai numi si un numar de experti care sa ii viziteze pe
viitorii candidati la proiect pentru a asigura asistenta, mai ales pentru
probleme cum ar fi estimarea costurilor proiectului.
Fondul pentru proiecte mici (SPF) este in asa fel conceput incat sa puna la
dispozitie o contributie totala PHARE de 500.000 euro/regiune de frontiera.
Pana la 7% din contributia PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare tara) ar
putea fi folosite pentru cheltuieli legate de pregatirea, selectarea, evaluarea
si monitorizarea asistentei.
Cofinantarea este necesara si va constitui un criteriu de eligibilitate a
proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecarui proiect
"soft" (in numerar sau in natura).
Costul total
al proiectului: 1.100.000 euro (550.000 euro pentru fiecare tara)
PHARE CBC: 1.000.000 euro (500.000 euro pentru fiecare tara)
Contributia proprie: 100.000 euro (50.000 euro pentru fiecare tara)
1.3.4. Prioritatea JPD: Dezvoltarea institutionala, cooperarea
institutionala
Unitatea de coordonare a Programului de cooperare transfrontaliera CBC (CBC
- PCU) din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei se afla in faza de
infiintare, personalul numit neavand in intregime calificarea si experienta
necesare pentru a se implica si a conduce cu succes viitoarele proiecte
complexe. De aceea ajutorul extern este necesar pentru a consolida aceasta
echipa. Va fi prima data cand Romania primeste o astfel de asistenta pentru
Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria.
Programele CBC au ca punct central investitia pentru proiectele de
infrastructura majore si de interes comun in domeniul transporturilor,
energiei, mediului si al sectoarelor de dezvoltare economica, inclusiv proiecte
la scara mica din cadrul Fondului pentru proiecte mici, contribuind astfel la
pregatirea aderarii. Art. 5 paragraful 4 din Reglementarea Comisiei (CE) nr.
2.760/98 prevede ca stabilirea unui plan de dezvoltare, identificarea
proiectului si asistenta pentru implementare ar putea beneficia de finantare.
Proiectul RO 0102.04 - Asistenta acordata in implementarea unei strategii
multianuale stabilite intre Romania si Ungaria
Proiectul are ca scop marirea capacitatii de elaborare a unei strategii
multianuale si de imbunatatire a elaborarii de programe si a competentei pentru
coordonarea de proiecte in domeniul programelor de cooperare transfrontaliera.
Acesta va mai consolida si capacitatile Ministerului Dezvoltarii si Prognozei
(MDP) in vederea bunei coordonari a elaborarii si implementarii strategiei
multianuale stabilite intre Romania si Ungaria, inclusiv a implementarii
proiectelor ce sunt finantate in acest cadru.
Principalele activitati vor consta in:
- sprijin acordat CBC - PCU in elaborarea Documentului de programare
comuna, in legatura cu cooperarea transfrontaliera, conform noilor linii
directoare CE;
- elaborarea si punerea in practica a stagiilor de pregatire specifice
pentru participantii locali implicati in selectarea proiectului, a procedurilor
de evaluare si monitorizare;
- sprijin acordat CBC - PCU in coordonarea proiectelor finantate in baza
Programului PHARE CBC RO/HU si initierea relatiei necesare de cooperare intre
MDP si institutiile beneficiare;
- acolo unde este necesar, sprijin acordat beneficiarilor proiectelor
(autoritati locale si ministere de resort) in elaborarea termenilor de
referinta si/sau a specificatiilor tehnice pentru proiectele CBC.
Denumirea candidatului: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei,
Directia cooperare transfrontaliera
Costul total al proiectului: 200.000 euro
PHARE CBC: 200.000 euro
1.4. Conditii
Se asigura asistenta PHARE pentru toate proiectele, cu conditia
disponibilitatii cofinantarii nationale descrise in tabelul de buget de mai
jos.
Toate proiectele de investitii care, in concordanta cu regulile stipulate
in Directiva nr. 85/337/CEE, completata prin Directiva nr. 97/11, necesita o
evaluare a impactului de mediu trebuie supuse unei evaluari a impactului de
mediu. Daca directiva nu a fost inca aplicata, procedura trebuie sa fie
similara celei stabilite de directiva sus-mentionata.
Toate proiectele de investitii se vor desfasura cu respectarea legislatiei
comunitare de mediu. Fisele de proiecte vor contine clauze specifice
referitoare la respectarea legislatiei UE cu privire la mediu, pentru tipul de
activitate desfasurat in cadrul fiecarui proiect de investitie.
Regulile finale de implementare a JSPF vor fi verificate si aprobate de
catre cele doua delegatii.
2. Bugetul
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Cofinantarea nationala
B - Constructie institutionala
C - Investitii
- euro -
________________________________________________________________________________
Numarul Prioritatea/ PHARE A Total
proiectului Titlul ______________________________
proiectului B C Total
________________________________________________________________________________
Dezvoltarea
economica 50.000 4.650.000 4.700.000 1.570.000
6.270.000
HU 0107.01 Centrul de
afaceri si
servicii pentru
intarirea
relatiilor
transfrontaliere
romano-ungare -
Mako 0 2.400.000 2.400.000 800.000
3.200.000
RO 0102.01 Construirea unui
centru regional
de afaceri
pentru
promovarea
activitatilor
economice -
Timisoara 50.000 2.250.000 2.300.000 770.000
3.070.000
Protectia
mediului si
gestionarea
resurselor
de apa 200.000 3.900.000 4.100.000 1.370.000
5.470.000
HU 0107.02 Dezvoltarea
controlului
inundatiilor in
valea Koros 0 2.100.000 2.100.000 700.000
2.800.000
RO 0102.02 Protejarea si
dezvoltarea
luncii raului
Mures 200.000 1.800.000 2.000.000 670.000
2.670.000
Fondul pentru
proiecte mici
comune 1.000.000 0 1.000.000 100.000
1.100.000
HU 0107.03 Fondul pentru
proiecte mici
comune 500.000 0 500.000 50.000
550.000
RO 0102.03 Fondul pentru
proiecte mici
comune 500.000 0 500.000 50.000
550.000
Dezvoltarea
institutionala,
cooperarea
institutionala 200.000 0 200.000 0
200.000
RO 0102.04 Asistenta
acordata in
implementarea
unei strategii
multianuale
stabilite intre
Romania si
Ungaria 200.000 0 200.000 0
200.000
Ungaria: 500.000 4.500.000 5.000.000 1.550.000
6.550.000
Romania: 950.000 4.050.000 5.000.000 1.490.000
6.490.000
________________________________________________________________________________
TOTAL: 1.450.000 8.550.000 10.000.000 3.040.000
13.040.000
________________________________________________________________________________
3. Masuri de implementare
3.1. Structuri institutionale din Romania
In Romania agentia de implementare va fi Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei, prin intermediul Directiei cooperare transfrontaliera (CBC), care va
detine raspunderea totala privind implementarea programului, inclusiv:
aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor,
semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu exceptia platii facturilor
care va fi efectuata de catre Directia plati din cadrul aceluiasi minister.
Directia CBC va mai cuprinde si o unitate pentru coordonarea nationala a
programelor CBC, denumita Unitatea pentru coordonarea programului CBC (PCU -
CBC). Aceasta unitate va face legatura dintre institutiile beneficiare si
ministerele de resort pentru elaborarea termenilor de referinta, a documentelor
de oferta, a criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea
contractelor, facturile pentru plati etc. Pentru contractele lucrarilor in baza
regulilor FIDIC, un oficial va actiona, in numele beneficiarului proiectului,
in calitate de angajator, iar facturile trebuie sa fie verificate de un inginer
independent angajat prin contract si platit de program.
Institutiile beneficiare ale proiectului vor efectua rapoarte lunare pe
care le vor inainta coordonatorului national pentru CBC, trimitand exemplare
ale acestora si delegatiei CE, cu angajamentul si esalonarea distribuirii
fondurilor si continand detalii suficiente pentru a permite evaluarea
progresului inregistrat si a lucrarilor care au mai ramas de executat.
3.2. Structuri institutionale din Ungaria
In Ungaria coordonarea deplina si administrarea financiara vor fi in
responsabilitatea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionale. Acesta a
infiintat o agentie nationala pentru dezvoltare regionala pentru diferite
programe CBC si a numit functionarul cu autorizarea Programului PHARE. In luna
mai 1997 s-a infiintat un birou regional in zona frontierei, asigurand zilnic
contactul si colaborarea cu autoritatile judetene si locale si cu beneficiarii
proiectului in regiunea de frontiera ungaro-romana. Acest birou are sarcini
specifice, cum ar fi: pregatirea si organizarea activitatilor de sensibilizare
a publicului si administrarea Fondului pentru proiecte mici.
3.3. Masuri luate in Romania in vederea implementarii
Programul va fi coordonat in conformitate cu procedurile*1) Sistemului de
implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul national al asistentei
(NAC) va detine raspunderea totala privind programarea, monitorizarea si
implementarea programelor PHARE. NAC impreuna cu responsabilul national cu
autorizarea finantarii (NAO) vor avea raspunderea comuna a coordonarii intre
PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
Fondul National (NF) din cadrul Ministerului Finantelor Publice, condus de
NAO, va supraveghea administrarea financiara a programului si va detine
raspunderea pentru toate aspectele controlului financiar si pentru efectuarea
de rapoarte catre Comisia Europeana. NAO va detine raspunderea totala privind
administrarea financiara a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea
regulilor, dispozitiilor si procedurilor PHARE privind achizitionarea,
raportarea si administrarea financiara, respectarea regulilor Comunitatii de
ajutorare a statelor, precum si efectuarea de rapoarte corespunzatoare si
functionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea intreaga
responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la incheierea
acestuia.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat
de catre autoritatea nationala de control competenta.
Comisia va vira fonduri catre NF in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat intre Comisie si Romania la data de 20 octombrie 1998.
Fondurile vor fi virate in urma cererilor din partea NAO.
O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi
virata catre NF in urma semnarii memorandumului de finantare si a contractelor
de finantare (FA) dintre NF si agentiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati
si Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 si 13 din Memorandumul de
intelegere privind Fondul National trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult,
NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea
programului (PAO) desemnati, impreuna cu o descriere a sistemului implementat,
subliniind fluxul informatiilor dintre NF si IA/CFCU si modul in care functia
de plata va fi efectuata.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care
trebuie administrate local sau din bilantul total al bugetului, oricare ar fi
suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa in momentul in care 10%
din buget au fost cheltuite de IA si de CFCU. A doua transa poate fi solicitata
atunci cand s-au facut plati in valoare de 30% din bugetul total valabil.
Punctul declansator pentru a treia transa este cand s-au platit 50% din buget,
iar cea de-a patra si ultima transa se va efectua cand s-au platit 70% din
buget. Cu exceptia cazului in care s-a acordat autorizarea expresa de la sediul
central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe
daca totalul fondurilor depuse in NF si la IA depaseste 10% din bugetul total
valabil al conventiei. In mod exceptional NAO poate solicita o plata in avans
mai mare de 20%, in conformitate cu procedurile stabilite in memorandumul de
intelegere mentionat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform
contractelor de finantare (FA) semnate intre NF si IA/CFCU, acolo unde este
cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeana. Atat CFCU, cat si
IA trebuie sa fie conduse de un PAO numit de catre NAO in urma consultarii cu
NAC. PAO va fi raspunzator de toate operatiunile efectuate de catre CFCU/IA
competente.
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei din Romania va constitui agentia de
implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobata in prealabil de catre Comisie si va
administra un cont bancar separat in euro (principal), purtator de dobanda. In
principiu, toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi
declarata Comisiei Europene. In cazul in care Comisia decide acest lucru, in
baza unei propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita in program. NF va
asigura un sistem corespunzator de contabilitate si de gestiune a numerarului
pentru conturile curente si de depozit utilizate pentru program.
NAO si PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate in
conformitate cu procedurile prezentate in Manualul DIS.
Toate contractele trebuie sa fie incheiate inainte de data de 30 noiembrie
2003.
Toate platile trebuie sa fie incheiate pana la data de 30 noiembrie 2004,
cu exceptia Proiectului RO 0102.02 "Protejarea si dezvoltarea luncii
raului Mures", a carui data limita pentru efectuarea platilor este 30
noiembrie 2005.
Orice capital care nu a fost utilizat pana la datele limita va fi returnat
Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri retinute pentru o anumita perioada
de garantie care depaseste perioada de efectuare a platilor programului, suma
totala a fondurilor referitoare la acele contracte, calculata de PAO si
stabilita de Comisie, va fi platita IA inainte de incheierea oficiala a
programului. IA isi asuma intreaga responsabilitate de a depune intregul
capital inainte de data scadenta a ultimei plati si de a asigura ca fondurile
mentionate vor fi folosite numai in vederea efectuarii de plati referitoare la
clauzele de retinere. IA isi mai asuma intreaga responsabilitate si in fata
contractorilor pentru indeplinirea obligatiilor referitoare la clauzele de
retinere. Dobanda acumulata din fondurile depuse va fi platita Comisiei dupa
efectuarea ultimei plati catre contractori. Fondurile care nu au fost achitate
contractorilor in urma efectuarii platilor finale vor fi returnate Comisiei.
NAO va face anual un scurt raport catre Comisie asupra utilizarii fondurilor
depuse in conturile de garantie - si mai ales asupra platilor efectuate din
aceste fonduri -, precum si asupra dobanzii acumulate.
------------
*1) Avand in vedere regulile prezentate in anexa la Reglementarea
Consiliului nr. 1.266/1999.
3.4. Masuri luate in Ungaria in vederea implementarii
Programul va fi coordonat in conformitate cu procedurile*1) Sistemului de
implementare descentralizata (DIS) PHARE. Coordonatorul national al asistentei
(NAC) va detine raspunderea totala privind programarea, monitorizarea si
implementarea programelor PHARE. NAC impreuna cu responsabilul national cu
autorizarea finantarii (NAO) vor avea raspunderea comuna a coordonarii intre
PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
Fondul National (NF) din cadrul Ministerului de Finante, condus de NAO, va
supraveghea administrarea financiara a programului si va detine raspunderea
pentru efectuarea de rapoarte catre Comisia Europeana. NAO va detine
raspunderea totala privind administrarea financiara a fondurilor PHARE. Acesta
va asigura respectarea regulilor, dispozitiilor si procedurilor PHARE privind
achizitionarea, raportarea si administrarea financiara, respectarea regulilor
Comunitatii de ajutorare a statelor, precum si efectuarea de rapoarte
corespunzatoare si functionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va
avea intreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la
incheierea programului.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat
de catre autoritatea nationala de control competenta.
Comisia va vira fonduri catre NF in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat intre Comisie si Ungaria la data de 17 decembrie 1998.
Fondurile vor fi virate in urma cererilor din partea NAO.
O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi
virata catre NF in urma semnarii memorandumului de finantare si a contractelor
de finantare (FA) de catre NF si agentiile de implementare (IA)/Oficiul de
Plati si Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 si 13 din Memorandumul de
intelegere privind Fondul National trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult,
NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea
programului (PAO) desemnati, impreuna cu o descriere a sistemului implementat,
subliniind fluxul informatiilor dintre NF si IA/CFCU si modul in care functia
de plata va fi efectuata.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care
trebuie administrate local sau din bilantul total al bugetului, oricare ar fi
suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa in momentul in care 10%
din buget au fost cheltuite de IA si de CFCU. A doua transa poate fi solicitata
atunci cand s-au facut plati in valoare de 30% din bugetul total valabil.
Punctul declansator pentru a treia transa este cand s-au platit 50% din buget,
iar cea de-a patra si ultima transa se va efectua cand s-au platit 70% din
buget. Cu exceptia cazului in care s-a acordat autorizarea expresa de la sediul
central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe
daca totalul fondurilor depuse in NF si la IA depaseste 10% din bugetul total
valabil al conventiei. In mod exceptional NAO poate solicita o plata in avans
mai mare de 20%, in conformitate cu procedurile stabilite in memorandumul de
intelegere mentionat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor
de finantare (FA) semnate intre NF si IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare
FA va fi avizat din timp de Comisia Europeana. In cazurile in care NF este
chiar agentul de plata pentru CFCU/IA, nu se vor vira fonduri de la NF catre
CFCU/IA. Atat CFCU, cat si IA trebuie sa fie conduse de un PAO, numit de catre
NAO in urma consultarii cu NAC. PAO va fi raspunzator de toate operatiunile
efectuate de catre CFCU/IA competente.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale va constitui agentia de
implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobata in prealabil de catre Comisie si va
administra un cont bancar separat in euro, purtator de dobanda. In principiu,
toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi declarata
Comisiei Europene. In cazul in care Comisia decide acest lucru, pe baza unei
propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita in program. Aceleasi proceduri
se vor aplica si pentru fondurile virate IA sau la CFCU.
NAO si PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate in
conformitate cu procedurile prezentate in Manualul DIS.
Toate contractele trebuie sa fie incheiate inainte de data de 30 noiembrie
2003.
Efectuarea platilor trebuie sa fie incheiata pana la data de 30 noiembrie
2004.
Toate fondurile care nu au fost utilizate pana la data incheierii
programului vor fi returnate Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri retinute pentru o anumita perioada
de garantie care depaseste perioada de efectuare a platilor programului, suma totala
a fondurilor referitoare la acele contracte, calculata de PAO si stabilita de
Comisie, va fi platita IA inainte de incheierea oficiala a programului. IA isi
asuma intreaga responsabilitate pentru fondurile depuse pana la efectuarea
ultimei plati si pentru a asigura ca fondurile mentionate vor fi folosite numai
in vederea efectuarii de plati referitoare la clauzele de retinere. IA isi mai
asuma intreaga responsabilitate si in fata contractorilor pentru indeplinirea
obligatiilor referitoare la clauzele de retinere. Dobanda acumulata din
fondurile depuse va fi platita Comisiei dupa efectuarea ultimei plati catre
contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor in urma
efectuarii platilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un
scurt raport catre Comisie asupra utilizarii fondurilor depuse in conturile de
garantie - si mai ales asupra platilor efectuate din aceste fonduri -, precum
si asupra dobanzii acumulate.
------------
*1) Avand in vedere regulile prezentate in anexa la Reglementarea
Consiliului nr. 1.266/1999.
3.5. Comitetul comun de cooperare
Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza conditiilor
prevazute la art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.
Copresedintii JCC sunt la nivelul:
- secretarului de stat pentru Ministerul Dezvoltarii si Prognozei din
Romania;
- secretarului de stat pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Regionale din Ungaria.
Copresedintii vor stabili alcatuirea delegatiilor lor respective in JCC, la
nivelul administratiei publice locale si centrale, si pot infiinta grupuri de
lucru specializate pe anumite domenii, care sa fie alcatuite din reprezentantii
autoritatilor locale si experti din ministere si alte institutii interesate.
Aceste grupuri de lucru vor analiza in detaliu evolutia fiecarui proiect,
facand recomandari cu privire la aspectele de administrare si evaluare si
inaintand rapoarte la JCC.
Reprezentantii Comisiei Europene vor lua parte la intalnirile JCC in
calitate de membri. Acestia vor controla respectarea regulilor UE, a cerintelor
pentru masurile propuse si ale proiectelor, respectarea masurilor de
implementare, analizand completarile la propunerile de proiect in ceea ce
priveste componentele echivalente ale PHARE CBC din ambele tari.
Sedintele ordinare ale JCC trebuie sa aiba loc la fiecare 6 luni pentru a
analiza programul, in oricare dintre tarile implicate, in vederea evaluarii
progresului acestuia pentru indeplinirea obiectivelor stabilite. Sedintele
extraordinare ar putea fi necesare in perioada de elaborare a programelor si a
propunerilor de finantare anuale sau in cazul aparitiei unei probleme speciale
de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite in orice moment,
prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Sedintele extraordinare
convocate la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles.
Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi si a proceselor-verbale pentru
sedintele JCC este dispusa de copresedinti si serviciile acestora.
JCC decide printr-o aprobare unanima si trebuie:
- sa isi expuna parerea cu privire la prioritatile, obiectivele si masurile
CBC propuse sa fie incluse in Documentul de programare comuna;
- sa aprobe selectia anuala finala a propunerilor de proiecte;
- sa primeasca rapoarte de activitate, studii si evaluari ale programelor
deja aprobate si ale partilor componente ale acestora;
- sa initieze si sa sustina activitati care ar putea sa promoveze masuri
CBC si sa eficientizeze programe CBC prezente si viitoare.
4. Monitorizare si evaluare
Va fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi
alcatuit din NAO, NAC si Comisie. JMC se va intruni cel putin o data pe an
pentru a analiza toate programele finantate de PHARE, in vederea evaluarii
progresului acestora pentru a indeplini obiectivele prezentate in memorandumul
de finantare si Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona indeaproape
diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea
prioritatilor si/sau redistribuirea fondurilor PHARE.
JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcatuite
din NAC, NAO si PAO al fiecarei IA (si al CFCU, acolo unde este cazul) si
serviciile Comisiei. MSC vor analiza detaliat evolutia fiecarui program,
inclusiv componentele si contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de
monitorizare si evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (in
conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC vor mai face recomandari
referitoare la unele aspecte de administrare si proiectare, asigurand faptul ca
acestea au fost efectuate. MSC vor raporta catre JCC, prezentandu-i rapoarte
generale detaliate asupra programelor finantate de PHARE.
5. Masuri impotriva fraudei, de audit si evaluare
Toate acordurile de finantare, precum si contractele care sunt incheiate ca
urmare a acestor acorduri sunt supravegheate si controlate financiar de catre
Comisie (inclusiv Biroul European impotriva Fraudei) si de Curtea de Conturi a
Uniunii Europene. Aceasta cuprinde masuri cum ar fi verificarea ex ante a
activitatilor de ofertare si de contractare efectuate de delegatia tarii
candidate implicate, precum si inspectii inopinate.
Pentru a asigura protectia eficienta a intereselor financiare ale
Comunitatii Comisia poate efectua controale si inspectii la locul respectiv,
conform procedurilor prevazute de Reglementarea Consiliului (Euratom, CE) nr.
2.185/96 din 11 noiembrie 1996, referitoare la controalele inopinate si la
inspectiile efectuate de Comisie in vederea protejarii intereselor financiare
ale Comunitatii Europene impotriva fraudei si altor neregularitati.
Se vor aplica procedurile prevazute la art. 15 paragraful 3 din
Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea in
cazul existentei unor neregularitati si punerea in aplicare a unui sistem
pentru gestionarea informatiilor in acest domeniu.
Conturile si operatiunile Fondului National, precum si, acolo unde este
cazul, CFCU si toate agentiile de implementare competente pot fi verificate,
oricand Comisia decide acest lucru, de catre un auditor extern angajat de
Comisie, fara a prejudicia responsabilitatile Comisiei si ale Curtii de Conturi
a Uniunii Europene, dupa cum este mentionat in Conditiile generale privind
memorandumul de finantare anexat la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor asigura ca o evaluare ex post este efectuata dupa
incheierea programului.
6. Transparenta si publicitate
Responsabilul cu autorizarea programului corespunzator va avea indatorirea
de a asigura luarea tuturor masurilor necesare pentru a asigura publicitatea
corespunzatoare pentru toate activitatile finantate din program. Acest lucru se
va realiza in stransa legatura cu delegatia Comisiei. Detalii suplimentare se
regasesc in anexa nr. 3 "Transparenta si publicitate".
7. Conditii speciale
In cazul in care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive
care intra in limitele competentei Guvernului Ungariei sau a Guvernului
Romaniei, Comisia poate analiza programul in scopul anularii lui, conform
deciziei Comisiei, in intregime sau partial, si/sau sa realoce fondurile
neutilizate in alte scopuri corespunzatoare obiectivelor Programului PHARE.
Toate structurile adecvate pentru implementare si administrare au fost deja
infiintate in timpul desfasurarii programelor similare anterioare, demonstrand
ca partile implicate pot sa coopereze in vederea indeplinirii obiectivelor
propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi insotit de o scrisoare de
angajament in care se va afirma faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea
locala.
ANEXA 3
TRANSPARENTA SI PUBLICITATE
Informare si publicitate pentru programele PHARE ale Comunitatilor Europene
1. Obiectiv si sfera de actiune
Masurile de informare si publicitate privind asistenta din partea
Comunitatii Europene prin Programul PHARE sunt destinate cresterii gradului de
constientizare a publicului si transparentei actiunilor UE, precum si crearii
unei imagini consistente privind masurile respective in toate tarile
beneficiare. Informarea si publicitatea privesc masurile care primesc o
contributie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care raspunde de
implementarea memorandumurilor de finantare si a altor forme de asistenta va
raspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura
in cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra
demersurilor facute in acest scop.
Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile
necesare pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si pentru a
colabora cu delegatia Comisiei Europene la fata locului.
Masurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale.
Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificata prin
Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
nr. L193/30 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.
Masurile de informare si publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile
reglementarilor si deciziilor mentionate mai sus. Un manual de conformitate
poate fi pus la dispozitie autoritatilor nationale, regionale si locale de
catre delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE
Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de masuri coerente,
definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in
colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de
finantare, si vor privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
Costul informarii si publicitatii referitoare la proiecte individuale va fi
suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Cand programele PHARE sunt implementate se vor aplica masurile mentionate
mai jos la lit. a) si b):
a) Autoritatile competente din tarile beneficiare trebuie sa publice
continutul programelor si al altor tipuri de asistenta in forma cea mai
potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite
in mod corespunzator si trebuie sa le puna la dispozitie partilor interesate.
Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii
beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.
b) Masurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
(i) in cazul investitiilor de infrastructura cu un cost ce depaseste 1
milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate in
concordanta cu prevederile reglementarilor si deciziilor mentionate in
paragraful 2 de mai sus si cu specificatiile tehnice din manualul pus la
dispozitie de catre delegatia Comisiei Europene in tara respectiva;
- placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile
publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementarilor si
deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus si specificatiilor tehnice din
manualul pus la dispozitie de catre delegatia Comisiei Europene din tara
respectiva;
(ii) in cazul investitiilor de productie, masuri pentru dezvoltarea
potentialului local si orice alte masuri beneficiind de finantare PHARE, ISPA
sau SAPARD:
- masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu
privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile
mentionate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;
- masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de
PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii in formularele care trebuie sa
fie completate de asemenea solicitanti, ca o parte a ajutorului vine din partea
UE si in mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu
reglementarile de mai sus.
4. Transparenta asistentei UE in cercurile de afaceri si printre
potentialii beneficiari si pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil in asistenta
care le priveste in modul cel mai direct.
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre potentialii
beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie
sa cuprinda si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie
urmate.
4.2. Alti beneficiari potentiali
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele
care beneficiaza sau care ar putea beneficia de masuri privind instruirea,
ocuparea fortei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens se va
asigura cooperarea dintre organisme de pregatire profesionala implicate in
ocuparea fortei de munca, afaceri si grupuri de afaceri, centre de instruire si
organizatii neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritatile nationale, regionale sau locale privind
anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta
destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru
asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE si in mod special
programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeaza sprijinul financiar. Notificarea
de asistenta transmisa beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de
asistenta finantat de programul in cauza. Daca asemenea documente poarta stema nationala
sau regionala, ele vor purta, de asemenea, si insemnul UE de aceeasi marime.
4.3. Publicul general
Mass-media
Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai
potrivita, despre actiunile cofinantate de UE si in special de PHARE, ISPA sau
SAPARD. Asemenea participare va fi reflectata in mod corect in aceasta
informare.
In acest scop lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie)
si fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor masuri de
informare, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio si televiziune).
Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu delegatia Comisiei Europene
din tara beneficiara.
Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunturilor,
cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Actiuni informative
Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii,
targuri si expozitii in legatura cu implementarea operatiunilor partial
finantate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmari sa faca explicita
participarea UE. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune steagurile
europene in camerele unde au loc intalniri si se pune emblema UE pe documente,
in functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara va
ajuta, dupa necesitati, la pregatirea si realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si masuri
similare finantate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa contina
pe pagina de titlu o indicatie clara a participarii UE, precum si simbolul UE,
in cazul in care stema nationala sau regionala este folosita.
In cazul in care asemenea publicatii includ o prefata, aceasta trebuie
semnata atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul
Comisiei, in numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale
responsabile cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente si postere
Pentru a asigura transparenta masurilor finantate partial de programele
PHARE, ISPA sau SAPARD tarile beneficiare vor asigura faptul ca urmatoarele
masuri de informare si publicitate trebuie sa corespunda cerintelor de mai jos:
Panouri
Panourile care furnizeaza informatii privind participarea UE la finantarea
investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor in care
participarea UE ajunge pana la 1 milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in
care autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou care sa
anunte propria lor implicare in finantare, asistenta UE trebuie mentionata pe
un panou special. Panourile trebuie sa fie de o marime corespunzatoare
anvergurii operatiunii (tinandu-se seama de marimea cofinantarii din partea UE)
si trebuie sa fie pregatite conform instructiunilor prevazute in manualul
tehnic ce se poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face
referire mai sus.
Panourile vor fi indepartate nu mai devreme de 6 luni dupa terminarea
lucrarilor si vor fi inlocuite, in cazurile in care este posibil, cu o placuta
permanenta, in conformitate cu specificatiile descrise in manualul tehnic la
care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate in zonele accesibile publicului larg
(centre de conferinte, aeroporturi, statii etc.). In plus fata de insemnul UE,
asemenea placute trebuie sa specifice partea finantata de UE, alaturi de o
mentiune a programului in cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD).
In cazul in care o autoritate nationala, regionala sau locala ori un alt
beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa
afiseze un poster sau sa ia orice alta masura pentru a da informatii despre
proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de
asemenea, sa fie indicata.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot lua in orice
situatie masuri suplimentare, daca le considera necesare. Ele vor consulta
delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe care le au
in vedere, astfel incat delegatia sa poata participa in mod corespunzator la
realizarea acestora.
Pentru a inlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul
delegatiei din tara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma
indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar. Se va
realiza un manual, scris in limba tarii respective, care va contine indicatii
detaliate in forma electronica si va fi disponibil la cerere.