ORDONANTA Nr
ORDONANTA Nr. 32 din 16 august 2001
privind acceptarea de catre Romania a Codului international pentru aplicarea
metodelor de incercare la foc (Codul FTP), precum si acceptarea unor
amendamente la acesta, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin
Rezolutia MSC.61(67) si, respectiv, prin Rezolutia MSC.101(73) ale Comitetului
Securitatii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 si, respectiv, la 5
decembrie 2000
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 514 din 29 august 2001
In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei
si ale art. 1 pct. I.20 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de
a emite ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.
Art. 1
Se accepta Codul international pentru aplicarea metodelor de incercare la
foc (Codul FTP), adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia
Comitetului Securitatii Maritime MSC.61(67) la Londra la 5 decembrie 1996,
cuprins in anexa la rezolutie si prevazut in anexa nr. 1.
Art. 2
Se accepta amendamentele la Codul international pentru aplicarea metodelor
de incercare la foc, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin
Rezolutia Comitetului Securitatii Maritime MSC.101(73) la Londra la 5 decembrie
2000, cuprinse in anexa la rezolutie si prevazute in anexa nr. 2.
Art. 3
Se imputerniceste Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, in numele Guvernului Romaniei, sa aduca la indeplinire prevederile
Codului international pentru aplicarea metodelor de incercare la foc (Codul
FTP), astfel cum a fost amendat.
Art. 4
Prezenta ordonanta intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 5
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta ordonanta.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
p. Ministrul lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei,
Ion Selaru,
secretar de stat
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoana
ANEXA 1
CODUL INTERNATIONAL
pentru aplicarea metodelor de incercare la foc (Codul FTP), adoptat prin
Rezolutia MSC.61(67) a Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei
Maritime Internationale la Londra la 5 decembrie 1996*)
*) Traducere.
1. Scopul
1.1. Acest cod este destinat pentru utilizarea de catre Administratie si
autoritatea competenta a statului de pavilion, in cazul aprobarii produselor
pentru instalare pe navele care arboreaza pavilionul statului, in conformitate
cu prevederile pentru protectia contra incendiului cuprinse in Conventia
internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, astfel cum a
fost amendata.
1.2. Acest cod trebuie utilizat de laboratoarele de incercare in cadrul
incercarii si evaluarii produselor conform acestui cod.
2. Aplicare
2.1. Acest cod este aplicabil produselor care trebuie incercate, evaluate
si aprobate conform Codului metodelor de incercare la foc, asa cum se
mentioneaza in Conventie.
2.2. Daca referirea la cod este indicata in Conventie prin cuvintele
"... in conformitate cu Codul metodelor de incercare la foc",
produsul respectiv trebuie sa fie incercat in conformitate cu metoda sau
metodele de incercare la foc, astfel cum se mentioneaza in paragraful 4.1.
2.3. Daca referirea la cod indicata in Conventie se face doar cu privire la
comportamentul la foc al unui produs dat, utilizandu-se cuvinte cum ar fi
"... si suprafetele lor expuse trebuie sa aiba caracteristici de propagare
lenta a flacarii", produsul respectiv va fi incercat in conformitate cu
metoda sau metodele de incercare la foc aplicabile, astfel cum se mentioneaza
in paragraful 4.1.
3. Definitii
3.1. Codul metodelor de incercare la foc inseamna Codul international
pentru aplicarea metodelor de incercare la foc, asa cum este definit in cap. II
- 2 din Conventie, astfel cum a fost amendata.
3.2. Data de expirare a incercarii inseamna ultima data la care metoda de
incercare data poate fi utilizata pentru incercarea si aprobarea ulterioara a
oricarui produs vizat de Conventie.
3.3. Data de expirare a aprobarii inseamna ultima data la care aprobarea
ulterioara este valabila ca dovada a respectarii cerintelor prevazute in
Conventie in legatura cu protectia contra incendiului.
3.4. Administratie inseamna guvernul statului al carui pavilion nava este
imputernicita sa il arboreze.
3.5. Autoritate competenta inseamna o organizatie autorizata de
Administratie sa indeplineasca functiile cerute de acest cod.
3.6. Laboratorul recunoscut de Administratie inseamna un laborator de
incercare care este acceptat de Administratia respectiva. Alte laboratoare de
incercare pot fi recunoscute de la caz la caz, in functie de aprobarile
speciale convenite de Administratia respectiva.
3.7. Conventie inseamna Conventia internationala din 1974 pentru ocrotirea
vietii omenesti pe mare, astfel cum a fost amendata.
3.8. Incercare standard la foc inseamna o incercare in care epruvetele sunt
supuse intr-un cuptor de incercare la temperaturi aproximativ corespunzatoare
curbei standard de temperatura - timp.
3.9. Curba de temperatura - timp inseamna curba de temperatura - timp
definita prin formula:
T = 345 log 10 (8t+1) + 20,
in care:
T este media temperaturii cuptorului (grade C);
t este timpul (minute).
4. Incercarea
4.1. Metode de incercare la foc
4.1.1. Anexa nr. 1 la acest cod prezinta metodele de incercare cerute, care
trebuie utilizate la incercarea produselor ca baza pentru aprobare (inclusiv
pentru reinnoirea aprobarii), cu exceptia celor prevazute in sectiunea 8.
4.1.2. Metodele de incercare determina modul de efectuare a incercarii si
criteriile de aprobare si clasificare.
4.2. Laboratoare de incercare
4.2.1. Incercarile trebuie efectuate in laboratoare de incercare
recunoscute de administratiile respective.
4.2.2. Pentru recunoasterea unui laborator Administratia va lua in
considerare urmatoarele criterii:
1. laboratorul efectueaza in cadrul activitatilor sale curente inspectii si
incercari care sunt identice sau similare cu incercarile descrise in partea
respectiva a codului;
2. laboratorul are acces la aparatele, instalatiile, la personalul si
aparatura de calibrare necesare pentru efectuarea acestor incercari si
inspectii; si
3. laboratorul nu apartine unui fabricant, vanzator sau furnizor al
produsului ce urmeaza sa fie incercat.
4.2.3. Laboratorul de incercare trebuie sa utilizeze un sistem de control
al calitatii verificat de o autoritate competenta.
4.3. Buletine de incercare
4.3.1. In continutul buletinelor de incercare trebuie sa fie mentionate
metodele de incercare.
4.3.2. In general un buletin de incercare apartine persoanei care
efectueaza incercarea.
5. Aprobare
5.1. Generalitati
5.1.1. Administratia trebuie sa aprobe produsele in conformitate cu
metodele lor de incercare stabilite, pe baza metodei de aprobare de tip (a se
vedea paragraful 5.2) sau a metodei de aprobare de la caz la caz (a se vedea
paragraful 5.3).
5.1.2. Administratia poate autoriza autoritatile competente sa elibereze
aprobari in numele lor.
5.1.3. Un solicitant al aprobarii trebuie sa aiba dreptul legal de a
utiliza buletinele de incercare pe baza carora se intemeiaza cererea sa (a se
vedea paragraful 4.3.2).
5.1.4. Administratia poate solicita ca produsele aprobate sa aiba marcaje
speciale de aprobare.
5.1.5. Aprobarea trebuie sa fie valabila in momentul in care produsul este
instalat la bordul navei. Daca un produs este aprobat in timpul fabricarii
sale, dar aprobarea expira inaintea instalarii pe nava, acest produs poate fi
instalat ca material aprobat, cu conditia ca criteriile sa nu se fi schimbat de
la data expirarii certificatului de aprobare.
5.1.6. Cererea de aprobare trebuie facuta catre Administratie sau
autoritatea competenta. Cererea trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
1. denumirea si sediul solicitantului si ale producatorului;
2. denumirea sau denumirea comerciala a produsului;
3. caracteristicile specifice pentru care se cere aprobarea;
4. scheme si descrieri de ansamblu si materiale ale produsului, precum si
instructiunile, daca este cazul, pentru instalare si utilizare; si
5. un buletin de incercare (incercari) la foc.
5.1.7. Orice modificare importanta facuta unui produs trebuie sa aiba ca
rezultat anularea aprobarii. Pentru obtinerea unei noi aprobari produsul
trebuie reincercat.
5.2. Aprobarea de tip
5.2.1. Certificatele de aprobare de tip trebuie eliberate si reinnoite pe
baza buletinelor de incercare ale incercarilor respective la foc (a se vedea
sectiunea 4).
5.2.2. Administratia trebuie sa ceara producatorilor sa aiba un sistem de
control al calitatii verificat de o autoritate competenta pentru asigurarea
conformitatii permanente cu conditiile aprobarii de tip. In mod alternativ
Administratia poate utiliza metodele de verificare a produsului, atunci cand
conformitatea cu certificatul de aprobare de tip este verificata de o
autoritate competenta inainte ca produsul sa fie instalat la bordul navei.
5.2.3. Certificatele de aprobare de tip trebuie sa fie valabile cel mult 5
ani de la data eliberarii.
5.2.4. Certificatele de aprobare de tip trebuie sa includa cel putin
urmatoarele:
1. identificarea (denumirea sau denumirea comerciala si descrierea)
produsului;
2. clasificarea si orice restrictii in utilizarea produsului;
3. denumirea si sediul producatorului si ale solicitantului;
4. metodele de incercare utilizate la incercare (incercari);
5. identificarea buletinului (buletinelor) de incercare si a documentelor
corespunzatoare (inclusiv data eliberarii, numarul dosarului, denumirea si
sediul laboratorului de incercare);
6. data eliberarii si, eventual, numarul certificatului de aprobare de tip;
7. expirarea datei certificatului; si
8. denumirea organului emitent (autoritatea competenta) si, daca este
cazul, autorizatia.
5.2.5. In general produsele care fac obiectul unei aprobari de tip pot fi
instalate in vederea utilizarii lor, in scopul pentru care sunt destinate, la
bordul navelor care arboreaza pavilionul Administratiei care da aprobarea.
5.3. Aprobarea de la caz la caz
5.3.1. Aprobarea de la caz la caz inseamna aprobarea ca un produs sa fie
instalat la bordul unei nave speciale fara a avea certificat de aprobare de
tip.
5.3.2. Administratia poate aproba produsele pe baza metodelor de incercare
corespunzatoare pentru aplicatiile de la bordul navelor speciale, fara
eliberarea certificatului de aprobare de tip. Aprobarea de la caz la caz este
valabila doar pentru navele speciale.
6. Produse care pot fi instalate fara incercare si/sau fara aprobare
In anexa nr. 2 la acest cod se specifica grupurile de produse care sunt
considerate, daca este cazul, ca indeplinesc regulile speciale prevazute in Conventie
cu privire la protectia la foc si care pot fi instalate fara incercare si/sau
fara aprobare.
7. Utilizarea de echivalente si tehnologie moderna
7.1. Pentru a permite aplicarea tehnologiei moderne si diversificarea
produselor Administratia poate aproba instalarea produselor la bordul navelor
pe baza incercarilor si verificarilor care nu sunt mentionate in mod special in
acest cod, dar sunt considerate de Administratie ca fiind echivalente
cerintelor corespunzatoare din Conventie cu privire la protectia contra
incendiului.
7.2. Administratia trebuie sa informeze Organizatia*) cu privire la
aprobarile mentionate in paragraful 7.1, in conformitate cu regula I/5 din
Conventie, si sa aplice procedura descrisa in continuare cu privire la documentele
cerute:
1. in cazul unor produse noi neconventionale, o analiza scrisa care sa
indice motivele pentru care metoda (metodele) de incercare existente nu pot fi
utilizate pentru incercarea acestui produs special;
2. o analiza scrisa care sa indice in ce mod metoda alternativa de
incercare va demonstra conformitatea cu cerintele Conventiei; si
3. o analiza scrisa care sa compare varianta propusa a metodei de incercare
cu metoda ceruta in cod.
------------
*) Organizatia Maritima Internationala.
8. Perioada de valabilitate pentru alte metode de incercare
8.1. Cele mai noi metode de incercare adoptate de Organizatie sunt
considerate ca fiind cele mai potrivite pentru demonstrarea conformitatii
produselor respective cu cerintele prevazute in Conventie, referitoare la
protectia contra incendiului.
8.2. Fara a tine seama de unele prevederi din prezentul cod, Administratia
poate utiliza metodele de incercare si criteriile de acceptare stabilite,
altele decat cele cuprinse in anexa nr. 1 la acest cod, atunci cand aproba
produsele care trebuie sa corespunda cerintelor prevazute in Conventie in
legatura cu protectia contra incendiului, in scopul de a prevedea o perioada de
gratie care sa permita laboratoarelor de incercare sa obtina echipamentul de
incercare, industriei sa isi supuna produsele unor noi incercari si
administratiilor sa procedeze la noua certificare necesara. Pentru astfel de
metode de incercare si criterii de acceptare datele de expirare a incercarii si
aprobarii sunt prevazute in anexa nr. 3 la acest cod.
9. Lista de referinte
Urmatoarele rezolutii ale Adunarii IMO si standarde ISO sunt mentionate in
partile 1 - 9 din anexa nr. 1 la cod:
1. Rezolutia A.471(XII) "Recomandari asupra metodei de incercare
pentru determinarea rezistentei la flacara a materialelor textile suspendate si
a voalurilor pentru perdele";
2. Rezolutia A.563(14) "Amendamentele la Recomandarile asupra metodei
de incercare pentru determinarea rezistentei la flacara a materialelor textile
suspendate si a voalurilor pentru perdele [Rezolutia A.471(XII)]";
3. Rezolutia A.652(16) "Recomandarea cu privire la metodele de
incercare la foc a mobilierului tapitat";
4. Rezolutia A.653(16) "Recomandari pentru metoda de incercare la
propagarea flacarii pe suprafata materialelor de finisare pentru pereti,
plafoane si punti";
5. Rezolutia A.687(17) "Metode de incercare la foc a inflamabilitatii
invelisului nedemontabil al puntilor";
6. Rezolutia A.688(17) "Metode de incercare la foc a inflamabilitatii
cazarmamentului";
7. Rezolutia A.753(18) "Instructiuni pentru aplicarea tubulaturilor
din material plastic la nave";
8. Rezolutia A.754(18) "Recomandari pentru metoda de incercare a
rezistentei la foc pentru constructii de tip <<A>>, <<B>>
si <<F>>";
9. ISO 1182:1990 "Incercarea la foc - Materiale de constructie -
Incercarea la inflamabilitate";
10. ISO 1716:1973 "Materiale de constructie - Determinarea
potentialului caloric"; si
11. ISO 5659:1994 "Materiale plastice - Degajarea de fum, partea 2 -
Determinarea densitatii optice printr-o singura incercare de camera".
ANEXA 1
la cod
METODE DE INCERCARE LA FOC
Introducere
1. Aceasta anexa contine metodele de incercare la foc care trebuie utilizate
la verificarea conformitatii produselor cu cerintele corespunzatoare. Pentru
alte metode de incercare la foc trebuie aplicate prevederile paragrafului 8.2
si ale anexei nr. 3 la cod.
2. Referirea la metodele de incercare din aceasta anexa se va face (de
exemplu, in buletinul de incercare si in certificatul de aprobare de tip) prin
mentionarea numarului sau a numerelor partii, astfel:
Exemplu: Daca un invelis nedemontabil al puntii a fost incercat in
conformitate cu partile 2 si 6 din aceasta anexa, se va face referire la
"IMO FTPC, partile 2 si 6".
3. Unele produse sau componentele lor trebuie sa fie incercate prin mai
mult de o metoda de incercare. In acest scop unele parti ale acestei anexe fac
referire la alte parti. Astfel de referiri sunt doar pentru informare, iar
instructiunile aplicabile trebuie cautate in cerintele corespunzatoare din
Conventie.
4. Pentru produsele care pot fi instalate fara incercare si/sau fara
aprobare se face referire in anexa nr. 2 la cod.
PARTEA 1
Incercarea la inflamabilitate
1. Aplicare
1.1. Daca un material trebuie sa fie incombustibil, acest lucru se va
determina in conformitate cu aceasta parte.
1.2. Daca un material trece cu succes incercarea mentionata in sectiunea 2,
trebuie considerat material "incombustibil" chiar daca el este compus
dintr-un amestec de substante anorganice si organice.
2. Metoda de incercare la foc
2.1. Incombustibilitatea trebuie verificata in conformitate cu metoda de
incercare prevazuta in standardul ISO 1182:1990, cu exceptia faptului ca in
locul criteriilor mentionate in anexa A "Criterii de evaluare" la
acest standard trebuie respectate urmatoarele criterii:
1. media cresterilor de temperatura inregistrate de termocuplul cuptorului,
calculata conform 8.1.2 din ISO 1182, nu trebuie sa depaseasca 30 grade C;
2. media cresterilor de temperatura inregistrate de termocuplul de
suprafata, calculata conform 8.1.2 din ISO 1182, nu trebuie sa depaseasca 30
grade C;
3. durata medie de mentinere a flacarii, calculata conform 8.2.2 din ISO
1182, nu trebuie sa depaseasca 10 s; si
4. pierderea medie de greutate, calculata conform 8.3 din ISO 1182, nu
trebuie sa depaseasca 50% .
2.2. Buletinul de incercare trebuie sa contina urmatoarele informatii:
1. denumirea laboratorului;
2. denumirea producatorului materialului;
3. data furnizarii materialului si data incercarii;
4. numele sau simbolul de identificare a materialului;
5. descrierea materialului;
6. densitatea materialului;
7. descrierea epruvetelor;
8. metoda de incercare;
9. rezultatele incercarii, inclusiv toate observatiile;
10. destinatia materialului conform criteriilor de incercare la foc
mentionate in paragraful 2.1 de mai sus.
PARTEA a 2-a
Incercarea la fum si toxicitate
1. Aplicare
Daca un material nu trebuie sa produca cantitati excesive de fum si
substante toxice sau nu trebuie sa duca la cresterea pericolelor de toxicitate
in cazul in care este expus la temperaturile specificate, acest material
trebuie sa corespunda prevederilor acestei parti.
2. Metoda de incercare la foc
2.1. Generalitati
Incercarile la degajarea de fum trebuie efectuate in conformitate cu partea
2 din standardul ISO 5659:1994 si cu metodele suplimentare de incercare
descrise in aceasta parte a codului. Pentru efectuarea incercarilor in
conformitate cu acest standard, prevederile si metodele mentionate in
standardul ISO pot fi modificate, daca este cazul.
2.2. Incercarea epruvetelor
Pregatirea epruvetelor trebuie facuta in conformitate cu metoda descrisa in
rezolutiile A.653(16), A.687(17) si A.753(18). In cazul cablurilor incercarile
trebuie efectuate doar la epruvetele de cablu care au o grosime maxima de
izolatie.
2.3. Conditii de incercare
Iradierea epruvetei pe perioada incercarii trebuie sa fie mentinuta
constanta. Trei epruvete trebuie incercate in fiecare dintre urmatoarele
conditii:
1. iradiere de 25 kW/mp in prezenta flacarii speciale;
2. iradiere de 25 kW/mp in prezenta flacarii speciale; si
3. iradiere de 50 kW/mp in absenta flacarii speciale.
2.4. Incercari privind durata
Incercarea trebuie efectuata pe o perioada de cel putin 10 minute. Daca
valoarea minima de transmitere de lumina nu a fost atinsa in perioada de
expunere de 10 minute, incercarea trebuie continuata pe o perioada suplimentara
de 10 minute.
2.5. Rezultatele incercarii
2.5.1. Densitatea optica specifica a fumului (Ds), astfel cum este definita
mai jos, trebuie inregistrata la fiecare 5 secunde cel putin:
Ds = [V/(A x L)] x log 10 (I 0/I),
in care:
V = volumul total al camerei (mc);
A = suprafata expusa a epruvetei (mp);
L = lungimea optica (m) a masuratorii fumului;
I 0 = intensitatea luminoasa inaintea incercarii;
I = intensitatea luminoasa pe timpul incercarii (dupa absorbtia de catre
fum).
2.5.2. In cazul masuratorilor de toxicitate esantioanele de fum trebuie
luate, in timpul incercarii celei de-a doua sau a treia epruvete in fiecare
conditie de incercare, din centrul geometric al camerei, timp de 3 minute din
momentul in care este atinsa densitatea maxima optica specifica de fum.
Concentratia fiecarui gaz toxic va fi determinata ca ppm in volumul camerei.
2.6. Criterii de evaluare
2.6.1. Fumul
Trebuie calculata o medie (Dm) a valorilor maxime de Ds de la 3 epruvete in
fiecare conditie de incercare:
1. pentru materialele folosite ca suprafata de pereti, captuseli sau
plafoane Dm nu trebuie sa depaseasca 200 in orice conditie de incercare;
2. pentru materialele utilizate ca invelis nedemontabil de punte Dm nu
trebuie sa depaseasca 400 in orice conditie de incercare;
3. pentru materialele folosite ca invelis de podea Dm nu trebuie sa
depaseasca 500 in orice conditie de incercare; si
4. pentru tubulatura din material plastic si cablurile electrice Dm nu
trebuie sa depaseasca 400 in orice conditie de incercare.
2.6.2. Toxicitatea
Concentratia de gaz masurata in fiecare conditie de incercare nu trebuie sa
depaseasca urmatoarele valori limita:
CO 1450 ppm HBr 600 ppm
HCl 600 ppm HCN 140 ppm
HF 600 ppm SO2 120 ppm
NOx 350 ppm
2.7. Buletinul de incercare
Un buletin de incercare trebuie sa contina urmatoarele informatii:
1. tipul de material utilizat, si anume materialul pentru finisarea pe
suprafata, acoperirea podelei, invelisul nedemontabil de punte, tubulaturi
etc.;
2. denumirea comerciala a materialului;
3. descrierea materialului;
4. constructia epruvetei;
5. denumirea si sediul producatorului materialului;
6. Dm pentru fiecare conditie de incalzire si combustibilitate;
7. concentratiile de gaze toxice in ppm, daca este cazul;
8. concluziile pe baza criteriilor cuprinse in paragraful 2.6;
9. denumirea si sediul laboratorului de incercare; si
10. data incercarii.
3. Cerinte suplimentare
3.1. Partea a 5-a din aceasta anexa se aplica, de asemenea, vopselelor,
acoperirilor de podea, decoratiilor si altor finisaje utilizate pe suprafete
expuse interioare.
3.2. Partea a 6-a din aceasta anexa se aplica si invelisului nedemontabil
de punte.
PARTEA a 3-a
Incercarea constructiilor de tip "A", "B" si
"F"
1. Aplicare
Daca produsele (cum ar fi puntile, usile, plafoanele, captuselile,
ferestrele, clapetele antifoc, trecerile de tubulaturi si cabluri) trebuie sa
fie de tip "A", "B" sau "F", ele trebuie sa
corespunda cerintelor acestei parti.
2. Metoda de incercare la foc
2.1. Produsele trebuie incercate si evaluate in conformitate cu metoda de
incercare la foc specificata in Rezolutia A.754(18). Aceasta contine si
metodele de incercare pentru ferestre, clapete antifoc si treceri pentru
tubulaturi si conducte.
2.2. Dimensiunile epruvetelor
2.2.1. In sensul acestui cod, prima propozitie a paragrafelor 2.1.1, 2.4.1
si 2.7.1 din anexa la Rezolutia A.754(18) se inlocuieste cu urmatoarele:
"Dimensiunile totale minimale ale epruvetei de incercare, incluzand
detaliile conturului de la partea superioara, cea inferioara si marginile
verticale, sunt: latimea - 2.440 mm si lungimea - 2.500 mm, cu exceptia
faptului ca dimensiunile totale minimale: lungimea - 2.440 mm si suprafata
expusa - 4,65 mp pot fi utilizate pentru incercare pana la data de 31 decembrie
1998. Data de expirare a aprobarii este 31 decembrie 2003 pentru aprobarile
acordate pe baza incercarilor efectuate cu astfel de epruvete de incercare mai
mici."
2.2.2. In sensul acestui cod, prima propozitie a paragrafelor 2.2.1, 2.5.1
si 2.8.1 din anexa la Rezolutia A.754(18) se inlocuieste cu urmatoarele:
"Dimensiunile totale minimale ale epruvetei de incercare, incluzand
detaliile conturului de la margini, sunt: latimea - 2.440 mm si lungimea -
3.040 mm, cu exceptia faptului ca dimensiunile totale minimale: lungimea -
2.440 mm si suprafata expusa - 4,65 mp, pot fi utilizate pentru incercare pana
la data de 31 decembrie 1998. Data de expirare a aprobarii este 31 decembrie
2003 pentru aprobarile acordate pe baza incercarilor efectuate cu astfel de
epruvete de incercare mai mici."
2.2.3. Dimensiunile epruvetei trebuie indicate in buletinele de incercare.
2.3. Daca radiatia termica ce trece prin ferestre trebuie limitata,
ansamblul ferestrei poate fi incercat si evaluat in conformitate cu apendicele
nr. 1 la aceasta parte.
2.4. Daca plafoanele sau captuselile trebuie sa fie din constructii
continue de tip "B", ele trebuie sa fie incercate si evaluate in
conformitate cu apendicele nr. 2 la aceasta parte.
3. Cerinte suplimentare
3.1. Etanseitatea constructiilor de tip "B" trebuie realizata din
materiale incombustibile. Nu se cere ca adezivii utilizati in constructia
epruvetei sa fie incombustibili; totusi, in sensul acestui cod, ei trebuie sa
aiba caracteristici de propagare lenta a flacarii.
3.2. Pentru evitarea transmiterii vibratiei sau a zgomotului materialele
situate pe imbinari de panouri de tip "B" trebuie sa aiba
caracteristici de propagare lenta a flacarii si sa fie incercate la foc cu
constructiile de tip "B" in care sunt utilizate. Totusi astfel de
materiale trebuie sa fie incombustibile daca este necesar ca ele sa sustina o
constructie incombustibila de tip "B" sau sa realizeze etanseitatea
ceruta.
3.3. Usile si inchizatoarele montate deasupra peretelui puntii, care
trebuie sa respecte atat cerintele privind protectia contra incendiului, cat si
pe cele de etanseitate, trebuie sa corespunda si cerintelor privind protectia
contra incendiului, astfel cum se cere in Conventie, pentru constructiile in
care sunt montate. Nu este nevoie ca usile etanse montate sub peretele puntii
sa fie izolate.
4. Alte referiri
4.1. Incombustibilitatea materialelor utilizate in constructii de tip
"A" si "B" trebuie sa fie verificata in conformitate cu
prevederile partii 1.
4.2. Daca se permite montarea furnirurilor combustibile in constructii de
tip "A" si "B", caracteristicile de propagare lenta a
flacarii ale unor astfel de furniruri trebuie sa fie verificate, daca se cere,
in conformitate cu prevederile partii a 5-a.
Apendicele nr. 1
INCERCAREA LA RADIATIA TERMICA,
efectuata suplimentar fata de incercarile privind rezistenta la foc pentru
ferestrele prevazute in constructiile de tip "A", "B" si
"F"
1. Scopul
1.1. In acest apendice se specifica o metoda pentru masurarea fluxului de
caldura prin ferestre, masuratorile fiind o baza pentru determinarea
posibilitatii ferestrelor de a limita radiatia de caldura pentru a preveni
extinderea incendiului si pentru a permite cailor de evacuare sa treaca prin
apropierea ferestrelor.
1.2. Aceasta metoda este optionala si poate fi ceruta de unele
administratii pentru ferestrele din anumite zone ale unei nave.
2. Metoda de incercare
2.1. Fereastra trebuie incercata in conformitate cu Rezolutia A.754(18),
utilizandu-se aparatura suplimentara descrisa mai jos.
2.2. Termenul fereastra include ferestre, hublouri si orice alte deschideri
cu pereti din sticla, destinate transmiterii luminii sau vizualizarii si
amplasate in constructii rezistente la foc. Termenul constructii rezistente la
foc include pereti si usi.
3. Aparatura suplimentara
3.1. Aparatura suplimentara se compune dintr-un indicator de flux maxim de
caldura, cu camp limitat de observare, etalonat tinandu-se seama de campul
limitat de observare si de maniera de indicare a fluxului caloric incident.
Indicatorul de flux trebuie sa fie racit cu apa si sa poata masura fluxul de
caldura cuprins intre 0 - 60 kW/mp. Indicatorul de flux trebuie sa fie etalonat
cel putin o data pe an cu un dispozitiv standard.
3.2. Indicatorul de flux trebuie amplasat perpendicular pe centrul
ferestrei incercate si intr-o pozitie astfel incat centrul campului de
observare al indicatorului de flux sa coincida cu centrul ferestrei*) (a se
vedea figura). Indicatorul de flux trebuie situat la o distanta mai mare de 0,5
m fata de fereastra, astfel incat campul de observare al indicatorului de flux
sa cuprinda perfect partea din cadru. Totusi indicatorul de flux nu trebuie
situat la mai mult de 2,5 m fata de fereastra. Dimensiunea limitarii si a
cadrului ferestrei vazute prin indicatorul de flux, care ramane in afara
ferestrei, nu trebuie sa depaseasca 10% din latimea totala vazuta prin
indicatorul de flux pe suprafata esantionului. Ea trebuie calculata pe baza
unghiului campului limitat de observare al indicatorului de flux si a distantei
sale la suprafata esantionului.
Figura A - Indicatorul de flux - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 514 din 29 august 2001, la pagina 7.
d
---- >/= 0,9
D
alfa = unghiul de camp limitat de observare
L = distanta (m)
D = diametrul campului de observare (m)
alfa
D = 2 L (tan ----).
2
3.3. Pentru ferestrele a caror dimensiune mai mare este mai mica decat 1,57
ori dimensiunea mai mica, este nevoie doar de un singur indicator de flux.
3.4. Pentru ferestrele ovale a caror dimensiune mai mare este mai mare
decat 1,57 ori dimensiunea mai mica, trebuie prevazute indicatoare de flux
suplimentare. Distanta indicatoarelor de flux fata de fereastra trebuie sa fie
reglata astfel incat campul indicatorului de flux sa includa cel putin 50% din
fereastra. Totusi indicatoarele de flux nu trebuie amplasate la mai putin de 0,5
m si nici la mai mult de 2,5 m fata de fereastra.
Figura B - Indicatorul de flux - se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 514 din 29 august 2001, la pagina 7.
------------
*) O metoda satisfacatoare de amplasare, montare si orientare a
indicatorului de flux este urmatoarea: un suport metalic, construit dintr-un
tub montat pe un soclu solid, care permite amplasarea indicatorului de flux la
distanta ceruta de esantion. Un montaj corespunzator de sustinere pentru
indicatorul de flux este construit prin montarea unui aparat de vizare pe o
articulatie sferica blocabila si o imbinare cu mufa. Aceasta imbinare determina
flexibilitatea necesara in miscare pentru orientarea indicatorului de flux.
Montajul este instalat pe o tija de sustinere la o inaltime corespunzatoare. In
montajul aparatului de vizare se afla o sursa laser care orienteaza aparatul
astfel incat punctul luminos sa fie in centrul ferestrei. Sursa laser se scoate
din montaj si este inlocuita de catre indicatorul de flux.
4. Criterii de clasificare
4.1. Fluxul maxim de caldura (Ew) trebuie sa fie masurat in primele 15
minute ale incercarii, in primele 30 de minute ale incercarii si pe intreaga
durata a incercarii (si anume, 60 de minute pentru constructii de tip "A"
si 30 de minute pentru constructii de tip "B").
4.2. Fluxurile maxime de caldura (Ew), masurate in conformitate cu
prevederile paragrafului 4.1, trebuie comparate cu valoarea de referinta (Ec)
din tabel.
4.3. Daca Ew este mai mic decat Ec, fereastra poate fi acceptata pentru
montare intr-o constructie de incendiu corespunzatoare normei respective de
rezistenta la foc.
Tabelul 1 - Criterii pentru fluxul de caldura
_________________________________________________________________________
Norma pentru constructii Perioada de la Fluxul de caldura
rezistente la foc inceperea incercarii Ec (kW/mp)
_________________________________________________________________________
A - 0 60 de minute 56,5
A - 15 15 minute 2,34
60 de minute 8,0
A - 30 30 de minute 2,34
60 de minute 6,4
A - 60 60 de minute 2,34
B - 0 30 de minute 36,9
B - 15 15 minute 2,34
30 de minute 4,3
_________________________________________________________________________
Apendicele nr. 2
CONSTRUCTII CONTINUE DE TIP "B"
1. Scopul
1.1. In acest apendice se specifica metoda de incercare a captuselilor si
plafoanelor, care permite sa se verifice daca acestea sunt "captuseli
continue de tip <<B>>" si "plafoane continue de tip
<<B>>" si sa se evalueze constructiile in intregime, in scopul
determinarii ca acestea sunt "constructii de tip <<B>>".
1.2. Aceasta metoda este o cerinta optionala si poate fi ceruta de unele
administratii pentru constructii de tip "B".
2. Metoda de incercare si evaluarea
2.1. Captuselile, plafoanele si constructiile trebuie sa fie evaluate in
conformitate cu Rezolutia A.754(18), astfel cum se prevede in continuare.
2.2. Captuselile trebuie incercate in conformitate cu paragraful 2.8 din
anexa la Rezolutia A.754(18), cu exceptia faptului ca plafonul trebuie montat
in cuptor pe orizontala, astfel incat peretii de tip "B" sa fie
montati pe o distanta de cel putin 150 mm pe cuptor si plafonul sa fie partial
fixat de acesti pereti prin utilizarea metodei de imbinare, asa cum se
intentioneaza sa se utilizeze in practica. Plafoanele respective si metoda de
imbinare trebuie sa fie evaluate conform prevederilor respective pentru
plafoane, mentionate in Rezolutia A.754(18), si ele vor fi in mod corespunzator
clasificate ca "plafoane continue de tip <<B>> (B - 0 sau B -
15, dupa caz)".
2.3. Bordajul interior care a fost evaluat in conformitate cu Rezolutia
A.754(18) ca bordaj interior de tip "B" (B - 0 sau B - 15, dupa caz,
pe baza incercarii bordajului interior) poate fi considerat ca formand "un
bordaj interior continuu de tip <<B>> (B - 0 sau B - 15, dupa
caz)" in legatura cu un "plafon continuu de tip <<B>> (B
- 0 sau B - 15, dupa caz)" si cu metoda de imbinare utilizata la incercare
(vezi paragraful 2.2 de mai sus), fara incercarea ulterioara a bordajului
interior.
2.4. O constructie inchisa montata intr-o punte de tip "A" si
formata prin "captuseli continue de tip <<B>> (B - 0 sau B -
15, dupa caz)" si "plafoane continue de tip <<B>> (B - 0
sau B - 15, dupa caz)" trebuie considerata ca fiind "constructie
continua de tip <<B>>".
PARTEA a 4-a
Incercarea privind dispozitivele de comanda a usilor de incendiu
1. Aplicare
Daca un dispozitiv de comanda a usilor de incendiu trebuie sa poata
functiona in cazul unui incendiu, el trebuie sa corespunda prevederilor acestei
parti.
2. Metoda de incercare la foc
Dispozitivul de comanda a usilor de incendiu trebuie incercat si evaluat in
conformitate cu metoda de incercare prezentata in apendicele la aceasta parte.
3. Cerinte suplimentare
Partea 1 a acestei anexe este, de asemenea, aplicabila materialelor de
izolatie utilizate in legatura cu un dispozitiv de comanda a usilor de
incendiu.
Apendice
METODA DE INCERCARE LA FOC
a dispozitivelor de comanda a usilor de incendiu
1. Generalitati
1.1. Dispozitivele de comanda a usilor de incendiu, care sunt destinate
folosirii la usile de incendiu ce pot fi actionate in cazul incendiului,
trebuie incercate conform metodei de incercare la foc descrise in acest
apendice, independent de sursa lor de energie (pneumatica, hidraulica sau
electrica).
1.2. Incercarea la foc trebuie sa fie o incercare pe prototip si trebuie
efectuata cu un dispozitiv complet de comanda intr-un cuptor dimensionat
conform Rezolutiei A.754(18).
1.3. Constructia ce urmeaza sa fie incercata trebuie pe cat posibil sa fie
reprezentativa pentru acele dispozitive ce vor fi folosite la bordul navelor,
inclusiv materialele utilizate si metoda de asamblare.
1.4. Incercarea trebuie efectuata in ceea ce priveste indeplinirea
functiilor dispozitivului de comanda, inclusiv ale mecanismului lui de
inchidere, si anume functiile normale, daca se cere, si functiile pentru caz de
urgenta, inclusiv functiile de comutare, daca aceasta este un element esential
de proiectare. Tipul de montare cerut si functionarea trebuie indicate in mod
evident intr-o descriere detaliata a functionarii.
2. Natura prototipului dispozitivului de comanda
2.1. Montarea prototipului dispozitivului de comanda trebuie sa corespunda
pe deplin manualului de montare al fabricantului.
2.2. Prototipul dispozitivului de comanda trebuie sa includa un montaj
tipic de usa conectat la mecanismul de inchidere. Pentru scopul incercarii
trebuie utilizat un model de usa. In cazul usilor glisante modelul de usa
trebuie sa functioneze intr-un cadru original de usa cu suport si role de
ghidare originale. Modelul de usa trebuie sa aiba greutatea celei mai mari usi
ce trebuie actionata de acest dispozitiv de comanda.
2.3. In cazul dispozitivelor pneumatice sau hidraulice mecanismul de
actionare (cilindrul) trebuie sa aiba lungimea maxima permisa de cuptor.
3. Materiale pentru prototipul dispozitivului de comanda
3.1. Specificatii
Inaintea incercarii solicitantul trebuie sa transmita la laborator schemele
si lista cuprinzand materialele utilizate pentru montajul de incercare.
3.2. Masuratori de control
3.2.1. Laboratorul de incercare trebuie sa ia epruvete de referinta de la
toate acele materiale ale caror caracteristici sunt importante pentru
comportamentul prototipului dispozitivului de comanda (cu exceptia otelului si
a altor materiale echivalente).
3.2.2. Daca este necesar, trebuie efectuate incercari de incombustibilitate
a materialului de izolatie conform prevederilor partii 1. Adezivii utilizati in
constructia epruvetelor nu trebuie sa fie neaparat incombustibili, dar trebuie
sa aiba caracteristici de propagare lenta a flacarii.
3.2.3. Trebuie determinata densitatea fiecarui material de izolatie.
Densitatea lanii minerale sau a oricarui alt material compresibil analog
trebuie stabilita in legatura cu grosimea nominala.
3.2.4. Grosimea fiecarui material de izolatie si a fiecarei combinatii de
materiale trebuie masurata cu ajutorul unui aparat de masurare corespunzator
sau cu ajutorul sublerului.
4. Conditionarea prototipului dispozitivelor de comanda
4.1. Conditionarea prototipului dispozitivului de comanda (cu exceptia
izolatiei) nu este necesara.
4.2. Daca materialul de izolatie este utilizat in constructie, prototipul
dispozitivului de comanda nu trebuie incercat pana cand izolatia nu a atins
conditia de aer uscat. Aceasta conditie este conceputa ca sa reprezinte un
echilibru (greutate constanta) intr-o atmosfera ambianta cu o umiditate
relativa de 50% la o temperatura de 23 grade C.
Conditionarea accelerata este permisa cu conditia ca metoda sa nu altereze
proprietatile materialelor componente. Conditia de temperatura ridicata trebuie
sa fie inferioara temperaturilor considerate critice pentru materiale.
5. Montarea prototipului dispozitivului de comanda
5.1. Prototipul dispozitivului de comanda a usii de incendiu si izolatia,
daca se utilizeaza pentru protectia dispozitivului sau a partilor lui, trebuie
sa fie montate pe placa peretelui astfel cum se arata in figura 1.
5.2. Structura interna trebuie sa fie montata la cuptor conform
principiilor aplicabile constructiilor de tip "A" cuprinse in
paragraful 5 din Rezolutia A.754(18).
5.3. Modelul de usa trebuie amplasat in interiorul cuptorului. Structura
interna la care se monteaza dispozitivul si modelul de usa nu trebuie sa aiba
deschizatura de acces. Totusi sunt permise deschizaturi mici pentru mecanismul
de actionare a dispozitivului de comanda.
6. Examinarea prototipului dispozitivului de comanda
6.1. Conformitatea
Laboratorul trebuie sa verifice conformitatea prototipului dispozitivului
de comanda cu schemele si metoda de asamblare furnizate de solicitant (a se
vedea sectiunea 2) si orice neconformitate trebuie rezolvata inaintea inceperii
incercarii.
6.2. Functionarea prototipului dispozitivului de comanda
Inaintea incercarii laboratorul trebuie sa verifice functionalitatea
dispozitivului prin deschiderea usii-model pe o distanta de cel putin 300 mm.
Usa-model trebuie apoi inchisa.
7. Aparatura de masurare
Cuptorul si aparatura de masurare a cuptorului trebuie sa corespunda
cerintelor sectiunii 7 din anexa la Rezolutia A.754(18).
8. Metoda de incercare
8.1. Inceperea incercarii
Pentru asigurarea conformitatii, dupa cel mult 5 minute inaintea inceperii
incercarii trebuie verificate temperaturile initiale inregistrate la toate
termocuplurile si valorile afisate trebuie inregistrate. Valori de referinta
analoage trebuie sa fie obtinute pentru deformare si conditia initiala a
prototipului dispozitivului de comanda trebuie sa fie notata.
In timpul incercarii temperatura medie initiala din interior trebuie sa fie
de 20 +/- 10 grade C si nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 5 grade C
temperatura initiala ambianta.
8.2. Reglarea cuptorului
Reglarea cuptorului trebuie sa fie efectuata conform prevederilor
paragrafului 8.3 din anexa la Rezolutia A.754(18).
8.3. Temperaturi, durata incercarii si modul de desfasurare a acesteia
8.3.1. Temperatura medie a cuptorului trebuie marita si stabilizata la 200
+/- 50 grade C pentru o perioada de 5 minute si mentinuta la 200 +/- 50 grade C
pana la sfarsitul primelor 60 de minute. Apoi temperatura medie a cuptorului
trebuie marita pana la 945 grade C conform curbei standard de temperatura -
timp, incepand de la nivelul de 200 grade C.
8.3.2. Functia de deschidere si de inchidere a mecanismului de comanda a
usilor de incendiu trebuie sa fie activa la fiecare 5 minute de la inceputul
incercarii, pe o perioada de 60 de minute.
8.3.3. Dispozitivul automat de comutare cu un alt mod de functionare
trebuie sa izoleze dispozitivul de comanda a usilor de incendiu de sursa de
energie, atunci cand temperatura medie a cuptorului este de 300 grade C, si
trebuie sa poata mentine usa inchisa cel putin pana la 945 grade C.
8.4. Masuratori si observatii asupra instalatiei-prototip de comanda
In cazul dispozitivelor pneumatice sau hidraulice trebuie inregistrata
presiunea de alimentare care trebuie sa fie identica cu presiunea convenita
pentru dispozitiv. Datorita unei presiuni mari de alimentare este necesar sa se
ia masuri de precautie in momentul efectuarii incercarii.
9. Criterii de clasificare
9.1. Pe timpul primelor 60 de minute ale incercarii prototipul
dispozitivului de comanda a usilor de incendiu trebuie sa functioneze fara
defectiune.
9.2. Pe perioada de la sfarsitul primelor 60 de minute pana la terminarea
incercarii usa trebuie sa ramana inchisa.
10. Buletinul de incercare
Buletinul de incercare trebuie sa includa toate informatiile importante
relevante pentru prototipul dispozitivului de comanda a usilor de incendiu si
incercarea la foc, inclusiv urmatoarele:
1. denumirea laboratorului si data efectuarii incercarii;
2. numele solicitantului incercarii;
3. denumirea producatorului prototipului dispozitivului de comanda si al
produselor si componentelor utilizate in constructie, impreuna cu simbolurile
de identificare si denumirile comerciale;
4. detalii de constructie a prototipului dispozitivului de comanda,
inclusiv descrierea, schemele si principalele caracteristici ale componentelor.
Trebuie specificate toate detaliile cerute in sectiunea 2. Descrierea si
schemele care sunt incluse in buletinul de incercare trebuie sa se bazeze pe
cat este posibil pe informatiile obtinute in urma efectuarii unei inspectii a
prototipului dispozitivului de comanda. Daca in buletinul de incercare nu sunt
incluse scheme complete si detaliate, laboratorul trebuie sa autentifice schema
(schemele) solicitantului privind prototipul dispozitivului de comanda si cel
putin o copie autentificata trebuie sa ramana la laborator; in acest caz
referirea la schema (schemele) solicitantului trebuie indicata in buletin
impreuna cu o mentiune despre metoda de avizare a schemelor;
5. toate proprietatile materialelor utilizate, care influenteaza
comportamentul la foc al prototipului dispozitivului de comanda, impreuna cu
masuratorile privind grosimea si densitatea materialelor izolante;
6. o mentiune care sa ateste ca incercarea a fost efectuata conform
cerintelor acestui apendice si, daca s-a facut vreo abatere de la metodele
prevazute (inclusiv orice cerinte speciale ale administratiei), o mentiune
clara a acestor abateri;
7. numele reprezentantului Administratiei prezent la incercare. In cazul in
care incercarea nu este asistata de un reprezentant al Administratiei, trebuie
sa se faca o mentiune in buletinul de incercare in acest sens, astfel:
".............................................................................
(denumirea Administratiei)
a fost informata asupra intentiei de efectuare a incercarii descrise in acest
buletin de incercare si nu a considerat necesar sa trimita un reprezentant
pentru asistare.";
8. informatii cu privire la amplasarea manometrelor sau a altor
dispozitive, impreuna cu datele obtinute in timpul efectuarii incercarii;
9. observatii asupra comportamentului special al prototipului
dispozitivului de comanda in timpul incercarii, impreuna cu fotografii, daca
este cazul; si
10. o mentiune care sa ateste ca prototipul dispozitivului de comanda a
usii de incendiu a trecut incercarea si corespunde criteriilor de clasificare.
Figura 1 - Structura interna folosita pentru montarea prototipului
dispozitivului de comanda a usii de incendiu - se gaseste in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 514 din 29 august 2001, la pagina 11.
D = model de usa; DCU = unitate de comanda a usii; DT = cadru de usa; WF =
sudura; GT = cadru de ghidare; CYL = cilindru de usa; R = role de ghidare; PS =
instalatie de tubulatura; PG = manometru; PP = tevi de presiune; E = sursa de
energie; FW = perete de cuptor.
PARTEA a 5-a
Incercarea incombustibilitatii de suprafata
1. Aplicare
Daca un produs trebuie sa aiba o suprafata cu caracteristici de propagare
lenta a flacarii, acel produs trebuie sa corespunda prevederilor acestei parti.
2. Metoda de incercare la foc
2.1. Materialele de suprafata trebuie incercate si evaluate conform metodei
de incercare specificate in Rezolutia A.653(16). In sensul acestei parti
valoarea caldurii totale degajate (Qt), specificata in sectiunea 10 din anexa
la Rezolutia A.653(16), pentru acoperirile podelei este inlocuita cu </= 2,0
MJ. Incercarea poate fi terminata dupa 40 de minute.
2.2. In timpul incercarii la foc a invelisurilor nedemontabile de punte si
a materialelor de finisare utilizate pentru suprafetele peretilor, captuselilor
si puntii (pentru invelisul nedemontabil de punte vezi partea a 6-a din aceasta
anexa) este posibil ca anumite epruvete sa prezinte diverse proprietati care
pot crea dificultati in ceea ce priveste clasificarea materialelor. Apendicele
la aceasta parte prevede informatii cu privire la interpretarea uniforma a unor
astfel de rezultate.
3. Cerinte suplimentare
3.1. Materiale utilizate pentru suprafetele peretilor si ale plafoanelor si
pentru suprafete similare expuse
In cazul in care exista o cerinta cu privire la valoarea calorica maxima
bruta (de exemplu, 45 MJ/mp) pentru un produs, metoda specificata in standardul
ISO 1716:1973 se recomanda pentru determinarea valorii calorice brute.
3.2. Invelisuri nedemontabile de punte si acoperiri de podea
3.2.1. Un invelis nedemontabil de punte este primul strat din constructia
podelei care se aplica direct deasupra tablelor puntii si inglobeaza orice
strat de finisare, compus anticorosiv sau produs adeziv care este necesar
pentru a asigura protectia si aderenta la tablele puntii. Celelalte straturi
din constructia podelei de deasupra tablelor puntii sunt acoperiri de podea.
3.2.2. Daca o acoperire de podea trebuie sa aiba putere lenta de propagare
a flacarii, toate straturile trebuie sa corespunda prevederilor acestei parti.
Daca acoperirea podelei are o constructie multistrat, administratia poate cere
ca incercarile sa fie efectuate pentru fiecare strat sau combinatii de cateva
straturi ale acoperirilor podelei. Fiecare strat separat sau o combinatie de
straturi (si anume, incercarea si aprobarea sunt aplicabile doar acestei
combinatii) ale acoperirilor de podea trebuie sa corespunda cerintelor acestei
parti. Daca un invelis nedemontabil de punte nu trebuie sa fie neaparat ignifug
si se afla sub o acoperire de podea, invelisul nedemontabil de punte trebuie sa
corespunda cerintelor partii a 6-a. Daca invelisul nedemontabil de punte este,
de asemenea, o suprafata expusa, ea trebuie sa corespunda prevederilor acestei
parti. Primul strat al invelisului nedemontabil de punte sau un strat similar
subtire de vopsea pe tablele puntii nu este necesar sa corespunda cerintelor de
mai sus din partea a 6-a.
3.3. Conducte de aerisire combustibile
3.3.1. Daca conductele de aerisire combustibile trebuie sa fie din material
care are caracteristici de propagare lenta a flacarii, metoda de incercare a
combustibilitatii pe suprafata si criteriile de finisare a captuselilor si
plafoanelor, conform Rezolutiei A.653(16), trebuie aplicate unor astfel de
conducte. In cazul materialelor omogene utilizate pentru conducte incercarea
trebuie aplicata la exteriorul suprafetei conductei, iar in cazul conductelor
din materiale compozite se incearca ambele parti.
3.4. Materiale de izolatie pentru instalatiile de distributie a lichidelor
reci
Daca suprafetele expuse ale ecranelor anticondensare si produsele adezive
utilizate in legatura cu izolatia instalatiei de distributie a lichidelor reci,
precum si cu izolatia armaturilor tubulaturii trebuie sa aiba caracteristici de
propagare lenta a flacarii, atunci la astfel de suprafete expuse trebuie
aplicate metoda de incercare a combustibilitatii pe suprafata si criteriile
pentru captuseli si plafoane, conform Rezolutiei A.653(16).
3.5. Alte referiri
Partea a 2-a din aceasta anexa se aplica si materialelor utilizate pentru
suprafete.
Apendice
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Evaluarea cazului de comportament deosebit al epruvetei
(a se vedea paragraful 2.2 din aceasta parte)
______________________________________________________________________________
Comportamentul deosebit Instructiuni privind clasificarea
______________________________________________________________________________
1. Sclipiri intermitente, Consemnarea propagarii maxime intarziate a flamei
flama nu este constanta si a timpului si precizarea daca sclipirile se
produc sau nu pe axa epruvetei. Se clasifica pe
baza datelor.
2. Dezintegrare exploziva, Se considera ca materialul a trecut incercarea.
nu se produc sclipiri
intermitente si nici
flame
3. Sclipire superficiala Consemnarea rezultatelor pentru ambele fronturi
rapida, propagare de flama, dar clasificarea pe baza celor mai slabe
intarziata a unei rezultate obtinute pentru fiecare dintre cei 4
flame constante parametri de incercare din cadrul celor doua
moduri de ardere
4. Epruveta sau placajul Consemnarea comportamentului si propagarii in
se topeste si se scurge avans pe suprafata epruvetei
in picaturi, fara flama
5. Dezintegrare exploziva Consemnarea exploziilor si clasificarea pe baza
si producerea flamei propagarii respective a flamei deasupra axei sau
pe suprafata expusa a sub axa
epruvetei
6. Epruveta sau placajul Respingerea materialului fara a se avea in
se topeste si se scurge vedere nici un criteriu. Pentru acoperirile de
in picaturi, fara flama punte sunt acceptate cel mult 10 picaturi de
material topit prin ardere.
7. S-a stins flama-pilot Consemnarea stingerii, refuzarea datelor si
(indicatoare) repetarea incercarii
8. Dupa efectuarea Anularea datelor si stabilizarea echipamentului,
incercarii si apoi repetarea incercarii
reintroducerea
epruvetelor false
semnalul de degajare de
caldura ramane la un
nivel superior sau
inferior nivelului
stabilit initial
9. O intarziere foarte Poate fi determinata de puful mochetei, care se
scurta a aprinderii afla deasupra suprafetei suportului, reducand
mochetelor sau astfel spatiul dintre epruveta si flama
epruvetelor nerigide indicatoare.
Se repeta incercarea utilizandu-se insertii,
astfel cum se cere in paragraful 8.1.1 din anexa
la Rezolutia A.653(16).
10. Epruveta se descompune Se consemneaza comportamentul, dar se clasifica
si cade de pe suport pe baza celor mai slabe rezultate obtinute, cu
si fara retinerea epruvetei conform paragrafului
8.3.2 din anexa la Rezolutia A.653(16).
11. Proiectarea importanta Se respinge materialul.
a gazelor combustibile
de piroliza provenite de
la epruveta, produsele
adezive sau de separatie
12. Flama mica care ramane Se consemneaza comportamentul si se finalizeaza
pe marginea epruvetei incercarea timp de 3 minute dupa stingerea
flamei de pe suprafata expusa a epruvetei.
_____________________________________________________________________________
PARTEA a 6-a
Incercarea privind invelisul nedemontabil de punte
1. Aplicare
1.1. Daca invelisurile nedemontabile de punte nu trebuie sa fie neaparat
dintr-un material ignifug, ele trebuie sa corespunda prevederilor acestei
parti.
1.2. Pentru a se determina care strat de punte trebuie incercat ca
acoperire de podea si care trebuie incercat ca invelis nedemontabil de puncte a
se vedea paragraful 3.2 din partea a 5-a.
2. Metoda de incercare la foc
2.1. Invelisurile nedemontabile de punte trebuie incercate si evaluate
conform metodei de incercare la foc specificate in Rezolutia A.687(17).
2.2. Incercarea trebuie terminata dupa 40 de minute.
3. Cerinte suplimentare
Partea a 2-a din prezenta anexa se aplica, de asemenea, invelisurilor
nedemontabile de punte.
PARTEA a 7-a
Incercarea materialelor textile suspendate si a voalurilor pentru perdele
1. Aplicare
Daca draperiile, perdelele si alte materiale textile trebuie sa aiba un
grad de rezistenta in ceea ce priveste propagarea flacarii, care nu este
inferior celui al lanii cu masa de 0,8 kg/mp, ele trebuie sa corespunda
prevederilor acestei parti.
2. Metoda de incercare la foc
Materialele textile suspendate si voalurile pentru perdele trebuie sa fie
incercate si evaluate conform metodei de incercare specificate in Rezolutia
A.471(XII), astfel cum a fost amendata prin Rezolutia A.563(14).
3. Cerinte suplimentare
Incercarile trebuie efectuate cu utilizarea epruvetelor din produsul final
(de exemplu, cu tratament de culoare). In cazurile in care se modifica doar
culoarea nu este necesara o incercare noua. Totusi, daca produsul de baza sau
metoda de tratament se modifica, se impune efectuarea unei noi incercari.
PARTEA a 8-a
Incercarea mobilierului tapitat
1. Aplicare
Daca mobilierul tapitat trebuie sa aiba calitati de rezistenta la ardere si
propagare a flacarii, el trebuie sa corespunda prevederilor acestei parti.
2. Metoda de incercare la foc
Mobilierul tapitat trebuie incercat si evaluat conform metodei de incercare
la foc specificate in Rezolutia A.652(16).
3. Cerinte suplimentare
Incercarile trebuie efectuate cu utilizarea epruvetelor din produsul final
(de exemplu, cu tratament de culoare). In cazurile in care se modifica doar
culoarea nu este necesara o incercare noua. Totusi, daca produsul de baza sau
metoda de tratament se modifica, se impune efectuarea unei noi incercari.
PARTEA a 9-a
Incercarea cazarmamentului
1. Aplicare
Daca cazarmamentul trebuie sa aiba calitati de rezistenta la ardere si
propagare a flacarii, el trebuie sa corespunda prevederilor acestei parti.
2. Metoda de incercare la foc
Cazarmamentul trebuie incercat si evaluat conform metodei de incercare la
foc specificate in Rezolutia A.688(17).
3. Cerinte suplimentare
Incercarile trebuie efectuate cu utilizarea epruvetelor din produsul final
(de exemplu, cu tratament de culoare). In cazurile in care se modifica doar
culoarea nu este necesara o incercare noua. Totusi, daca produsul de baza sau
metoda de tratament se modifica, se impune efectuarea unei noi incercari.
ANEXA 2
la cod
PRODUSE
care pot fi instalate fara incercare si/sau fara aprobare
Generalitati
In general produsele si grupele de produse enumerate in aceasta anexa sunt
considerate ca au caracteristicile de prevenire a incendiului mentionate mai
jos si pot fi instalate fara incercare, conform aprobarii, si fara aprobare, pe
baza metodelor specifice de incercare la foc descrise in acest cod, care permit
determinarea caracteristicilor specifice ale produselor de prevenire a
incendiului.
Paragrafele de mai jos sunt numerotate cu acelasi numar ca cel al partii
din anexa nr. 1 in care sunt specificate cerintele respective privind
incercarea.
1. Materiale incombustibile
In general produsele fabricate doar din sticla, ciment, produsele ceramice,
din piatra naturala, elementele ceramice de zidarie, metalele comune si
aliajele de metal sunt considerate incombustibile si ele pot fi instalate fara
incercare si aprobare.
2. Materialele care nu degajeaza nici cantitati excesive de fum si nici
substante toxice in caz de incendiu
2.1. In general materialele incombustibile sunt considerate ca satisfac
cerintele partii a 2-a din anexa nr. 1, fara incercare ulterioara.
2.2. In general materialele de suprafata si invelisul nedemontabil de
punte, cu degajarea totala de caldura (Qt) de cel mult 0,2 MJ si cu valoarea
maxima de degajare de caldura (qp) de cel mult 1,0 kW [ambele valori fiind
determinate conform partii a 5-a din anexa nr. 1 sau conform Rezolutiei
A.653(16)], sunt considerate ca satisfac cerintele partii a 2-a din anexa nr.
1, fara incercare ulterioara.
3. Constructii de tip "A", "B" si "F"
3.1. Urmatoarele produse se pot instala fara incercare sau aprobare:
_______________________________________________________________________
Clasificare Descrierea produsului
_______________________________________________________________________
Perete de tip A-0 Un perete din otel cu dimensiuni nu mai mici
decat dimensiunile minime redate mai jos:
- grosimea tablei: 4 mm
- montanti: 60 x 60 x 5 mm, distantati la
600 mm sau elemente structurale echivalente
Punte de tip A-0 O punte din otel cu dimensiuni nu mai mici decat
dimensiunile minime redate mai jos:
- grosimea tablei: 4 mm
- montanti: 95 x 65 x 7 mm, distantati la
600 mm sau elemente structurale echivalente
_______________________________________________________________________
3.2. Fara a tine seama de prevederile paragrafului 3.1 de mai sus,
materialele utilizate in constructii de tip "A", "B" si
"F" si care trebuie sa aiba alte caracteristici speciale (de exemplu,
incombustibilitate, caracteristici de propagare lenta a flacarii etc.) trebuie
sa corespunda cerintelor partilor respective din anexa nr. 1 sau ale sectiunii
8 si anexei nr. 3 din acest cod.
4. Dispozitive de comanda a usilor de incendiu
(nu este consemnat)
5. Suprafete cu propagare lenta a flacarii
5.1. Materialele incombustibile sunt considerate ca satisfac cerintele
partii a 5-a din anexa nr. 1. Totusi o atentie deosebita trebuie acordata
metodei de aplicare si fixare (de exemplu, lipici).
5.2. Acoperirile de punte clasificate ca usor inflamabile conform partii a
6-a din anexa nr. 1 sunt considerate ca satisfac cerintele partii a 5-a din
anexa nr. 1, referitoare la acoperirile de podea.
6. Acoperiri de punte
Materialele incombustibile sunt considerate ca satisfac cerintele partii a
6-a din anexa nr. 1. Totusi o atentie deosebita trebuie acordata metodei de
aplicare si fixare.
7. Materiale textile suspendate si voaluri pentru perdele
(nu este consemnat)
8. Mobilier tapitat
(nu este consemnat)
9. Cazarmamentul
(nu este consemnat)
ANEXA 3
la cod
UTILIZAREA ALTOR METODE DE INCERCARE LA FOC
Administratiile pot utiliza alte metode de incercare decat cele mentionate
in anexa nr. 1, astfel:
1. pentru metodele de incercare la foc adoptate anterior de catre Adunarea
generala a Organizatiei datele de expirare sunt indicate in tabelul de mai jos;
si
2. pentru alte metode de incercare si criterii de acceptare care sunt
aplicate de administratie data de expirare a incercarii este 31 decembrie 1998
si data de expirare a aprobarii este 31 decembrie 2003.
________________________________________________________________________________
Produse (partea Metoda de incercare Data de expirare Data de expirare
respectiva a incercarii a aprobarii
din anexa nr. 1)
________________________________________________________________________________
Materiale Rezolutia A.472(XII) 31 decembrie 1998 31 decembrie
2003
incombustibile Rezolutia A.270(VIII) 1 iulie 1997 1 iulie
2002
(partea 1)
Materiale care nu - - -
degaja cantitati
excesive de fum si
substante toxice
(partea a 2-a)
Rezolutia A.517(13)*) 31 decembrie 1998 31 decembrie
2003
Constructii de Rezolutia A.163(ES.IV)*), 1 iulie 1997 1 iulie
2002
tip "A", "B" si asa cum a fost modificata
"F" (partea a 3-a) prin Rezolutia A.215(VII)
Rezolutia A.163(ES.IV)*) 1 iulie 1997 1 iulie
2002
Dispozitive de - - -
comanda a usilor
de incendiu
(partea a 4-a)
Materiale de Rezolutia A.564(14) 31 decembrie 1998 31 decembrie
2003
suprafata Rezolutia A.516(13) 31 decembrie 1998 31 decembrie
2003
(partea a 5-a)
Invelisul Rezolutia A.214(VII) 31 decembrie 1998 31 decembrie
2003
nedemontabil
de punte
(partea a 6-a)
Materiale textile Rezolutia A.471(XII) 31 decembrie 1998 31 decembrie
2003
suspendate
(partea a 7-a)
Mobilierul tapitat - - -
(partea a 8-a)
Cazarmamentul - - -
(partea a 9-a)
________________________________________________________________________________
*) In ceea ce priveste criteriul de acceptare din rezolutiile A.163(ES.IV)
si A.571(13), cresterea medie maxima a temperaturii de 140 grade C poate fi
utilizata in loc de 139 grade C.
ANEXA 2
AMENDAMENTE
la Codul international pentru aplicarea metodelor de incercare la foc, adoptate
prin Rezolutia MSC.101(73) a Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei
Maritime Internationale la Londra la 5 decembrie 2000
1. La sectiunea 9 "Lista de referinte" urmatoarele alineate 12 si
13 sunt introduse dupa alineatul 11:
"12. Rezolutia MSC.40(64), astfel cum a fost amendata prin Rezolutia
MSC.90(71) - Standard pentru clasificarea ca materiale pentru limitarea
incendiului a materialelor pentru constructii navale folosite la ambarcatiuni
de mare viteza;
13. Rezolutia MSC.45(65) - Metode de incercare pentru constructii
rezistente la foc ale ambarcatiunilor de mare viteza."
2. In anexa nr. 1 "Metode de incercare la foc" se introduc
urmatoarele noi parti 10 si 11:
"PARTEA a 10-a
Incercarea materialelor pentru limitarea incendiului pentru ambarcatiuni de
mare viteza
1. Aplicare
In cazul in care se cere ca materialele utilizate la ambarcatiuni de mare
viteza sa fie materiale pentru limitarea incendiului ele vor corespunde
cerintelor prezentei parti.
2. Metoda de incercare la foc
Materialele utilizate pentru suprafetele peretilor, captuselile peretilor
si plafoanelor, inclusiv structura lor de rezistenta, mobilierul si alte
componente de constructie sau elemente interioare care sunt cerute sa fie
materiale pentru limitarea incendiului, vor fi incercate si evaluate in
conformitate cu metodele de incercare la foc descrise in Rezolutia MSC.40(64),
astfel cum a fost amendata prin Rezolutia MSC.90(71).
PARTEA a 11-a
Incercarea constructiilor rezistente la foc ale ambarcatiunilor de mare
viteza
1. Aplicare
Daca constructiile destinate utilizarii la ambarcatiunile de mare viteza
trebuie sa aiba caracteristici de rezistenta la foc, ele vor corespunde
prevederilor acestei parti. Aceste constructii includ pereti, punti, plafoane,
captuseli si usi care trebuie sa fie rezistente la foc.
2. Metoda de incercare la foc
Constructiile rezistente la foc ale ambarcatiunilor de mare viteza vor fi
incercate si evaluate in conformitate cu metodele de incercare la foc descrise
in Rezolutia MSC.45(65).
3. Cerinte suplimentare
3.1. Materialele utilizate la constructiile rezistente la foc vor fi
materiale incombustibile sau materiale pentru limitarea incendiului, astfel cum
s-a verificat in conformitate cu partea 1 sau partea a 10-a din aceasta anexa.
3.2. Partea a 3-a din aceasta anexa se aplica, de asemenea, anumitor
constructii, cum ar fi: ferestre, clapete antifoc, treceri de tubulaturi si de
cabluri.
3.3. Partea a 4-a din aceasta anexa se aplica, de asemenea, daca se cere ca
un dispozitiv de comanda a usilor de incendiu sa poata functiona in cazul unui
incendiu.
3.4. Daca la constructiile rezistente la foc se permite montarea
furnirurilor combustibile impreuna cu straturi incombustibile, caracteristicile
de propagare lenta a flacarii ale acestor furniruri, daca se cere, trebuie sa
fie verificate in conformitate cu partea a 5-a din aceasta anexa."
3. In anexa nr. 2 "Produse care pot fi instalate fara incercare si/sau
fara aprobare" urmatorul nou paragraf 2.3 se introduce dupa paragraful 2.2
existent:
"2.3. La ambarcatiunile de mare viteza se considera ca materialele
pentru limitarea incendiului corespund cerintelor partii a 2-a din anexa nr. 1,
fara a mai fi supuse unei incercari ulterioare."
4. In anexa nr. 2 "Produse care pot fi instalate fara incercare si/sau
fara aprobare" urmatorul nou paragraf 5.3 se introduce dupa paragraful 5.2
existent:
"5.3. La ambarcatiunile de mare viteza se considera ca suprafetele si
materialele clasificate ca materiale pentru limitarea incendiului corespund
cerintelor partii a 5 a a anexei nr. 1, fara a mai fi supuse unei incercari
ulterioare."
|