ORDONANTA Nr.
13 din 29 ianuarie 2010
pentru modificarea si
completarea unor acte normative în domeniul justitiei în vederea transpunerii
Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12
decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pietei interne
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 70 din 30 ianuarie 2010
Având în vedere obligaţia României, în calitate de
stat membru al Uniunii Europene, de a asigura transpunerea în legislaţia
naţională a dispoziţiilor Directivei 2006/123/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în
cadrul pieţei interne,
luând în considerare faptul că existenţa în
legislaţia naţională a unui act normativ cadru de transpunere a
acestui instrument comunitar - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi
libertatea de a furniza servicii în România - impune, pentru asigurarea unei
transpuneri depline, amendarea, în mod corespunzător, a tuturor
regimurilor de autorizare care intră în domeniul de aplicare a Directivei
2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului,
ţinând cont de evaluarea efectuată asupra
regimurilor de autorizare pentru profesiile aflate în sfera competenţei de
reglementare a Ministerului Justiţiei, care a relevat necesitatea
modificării cadrului legal în ceea ce priveşte traducătorii,
mediatorii, experţii tehnici judiciari şi experţii
criminalişti,
în temeiul art. 108 alin. (1) din Constituţia
României, republicată, şi al art. 1 pct. II din Legea nr. 9/2010
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă.
Art. I. - Legea nr.
178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi
traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de
Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie,
de organele de urmărire penală, de instanţele
judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi
şi de executori judecătoreşti, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 10 noiembrie 1997, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică
şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, literele a) şi f) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,a) este cetăţean român, cetăţean
al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European
sau al Confederaţiei Elveţiene;
f) nu are antecedente penale."
2. La articolul 3, litera b) se abrogă.
3. Articolul 31 se modifică şi
va avea următorul cuprins:
„Art. 31. - (1) Cetăţenii statelor
membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic
European ori ai Confederaţiei Elveţiene pot desfăşura
activitatea de interpret şi traducător pentru organele prevăzute
la art. 1, cu respectarea prevederilor prezentei legi, în regim de autorizare
sau în regim de luare în evidenţă.
(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii
Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori ai
Confederaţiei Elveţiene pot fi autorizaţi ca traducători
şi interpreţi în aceleaşi condiţii ca şi
cetăţenii români, putând dovedi îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 3 lit. c), e) şi f) şi cu documente
emise/eliberate de autorităţile din statul membru de origine sau de
provenienţă.
(3) Procedura autorizării nu se aplică
cetăţeanului unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând
Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene,
stabilit în România, care este autorizat ca interpret şi traducător
în specialitatea ştiinţe juridice de autoritatea competentă din
statul membru de origine sau de provenienţă.
(4) Cetăţeanul unui stat membru al Uniunii
Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori
Confederaţiei Elveţiene, autorizat în specialitatea ştiinţe
juridice şi care exercită în mod legal această profesie în
statul membru de origine sau de provenienţă, poate presta temporar
sau ocazional, pe teritoriul României, activităţile specifice
profesiei de interpret sau traducător autorizat, fără
îndeplinirea procedurii şi condiţiilor de autorizare prevăzute
la art. 3.
(5) In cazurile prevăzute la alin. (3) şi
(4), pentru exercitarea profesiei nu este necesară dovedirea cunoaşterii
limbii oficiale a statului al cărui cetăţean este străinul.
(6) In aplicarea prevederilor alin. (3) şi (4),
Ministerul Justiţiei recunoaşte certificatele sau alte documente
similare care atestă calitatea de interpret şi traducător
autorizat în specialitatea ştiinţe juridice, emise/eliberate de
autorităţile competente din statul de origine sau de
provenienţă.
(7) Persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie
să aibă cunoştinţele de limbă română necesare
exercitării profesiei, a căror dovadă se face cu acte din care
rezultă că au absolvit o formă de învăţământ în
limba română sau cu certificate de competenţă lingvistică.
(8) In cazul în care este necesară verificarea
documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza
şi prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne,
în condiţiile legii.
(9) Prevederile prezentului articol se
completează în mod corespunzător cu dispoziţiile Legii nr.
200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările
şi completările ulterioare."
4. Articolul 4 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 4. - (1) Cererea de autorizare ca interpret
şi traducător care urmează a fi folosit de organele
prevăzute la art. 1 se adresează Ministerului Justiţiei şi
va fi însoţită de actele doveditoare privind îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la art. 3.
(2) Autorizarea se acordă prin ordin al
ministrului justiţiei în cel mult 30 de zile calendaristice de la data
prezentării de către solicitant a tuturor documentelor care fac
dovada îndeplinirii condiţiilor legale de autorizare.
(3) Termenul prevăzut la alin. (2) poate fi
prelungit o singură dată, cu maximum 15 zile calendaristice.
Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de
această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi
durata acestei prelungiri trebuie motivate şi notificate solicitantului
înainte de expirarea termenului iniţial.
(4) In cazul în care solicitantul nu îndeplineşte
condiţiile prevăzute de lege sau cererea formulată de acesta nu
este însoţită de actele doveditoare, Ministerul Justiţiei, prin
direcţia de specialitate, comunică părţii interesate
refuzul de autorizare sau, după caz, necesitatea completării
dovezilor impuse de lege. Refuzul de autorizare se motivează în mod
corespunzător.
(5) Decizia de refuz sau de retragere a
autorizaţiei de interpret ori traducător poate fi atacată la
instanţa judecătorească competentă, potrivit legii.
(6) Forma şi conţinutul autorizaţiei se
vor stabili prin ordin al ministrului justiţiei."
5. La articolul 6 alineatul (1), după litera
b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu
următorul cuprins:
,,b1) pentru lipsa sau restrângerea
capacităţii de exerciţiu;".
6. La articolul 6, după alineatul (2) se
introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4) cu următorul
cuprins:
„(3) Sesizarea Ministerului Justiţiei se va face
pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), b1), c), e)
şi f) de către organele prevăzute la art. 1, precum şi de orice
altă persoană interesată.
(4) In termen de 30 de zile de la data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare a
traducătorului şi interpretului pentru săvârşirea cu
intenţie a unei infracţiuni în legătură cu exerciţiul
profesiei, instanţa judecătorească are obligaţia de a
transmite Ministerului Justiţiei copia certificată pentru
conformitate cu originalul a hotărârii judecătoreşti."
7. La articolul 61, după alineatul
(1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul
cuprins:
„(11) Interpreţii şi
traducătorii autorizaţi potrivit prezentei legi au obligaţia
să notifice emitentului autorizaţiei, în termen de 30 de zile de la
luarea la cunoştinţă, orice schimbări ale situaţiei
lor în urma cărora condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai
sunt îndeplinite."
8. La articolul 61, alineatele (3)
şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(3) Până la data îndeplinirii obligaţiilor
prevăzute la alin. (1)-(2), interpreţii şi traducătorii nu
pot desfăşura activitatea reglementată de prezenta lege.
(4) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii
Europene sau ale Spaţiului Economic European ori aparţinând
Confederaţiei Elveţiene, prevăzuţi la art. 31
alin. (3) şi (4), pentru a presta activitate de interpret şi
traducător, în condiţiile prezentei legi, vor fi luaţi, la
cerere, în evidenţa direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului
Justiţiei şi, după caz, a tribunalului în circumscripţia
căruia sunt stabiliţi."
9. După articolul 15 se introduce un nou
articol, articolul 16, cu următorul cuprins:
„Art. 16. - Prevederile prezentei legi se
completează, cu privire la procedurile şi formalităţile de
autorizare, precum şi exercitarea profesiei de interpret şi
traducător autorizat, cu prevederile Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de
servicii şi libertatea de a furniza servicii în România."
Art. II.. - Legea nr.
192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai
2006, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 8, alineatele (2)-(4) şi (7)
se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii
Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei
Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de
mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul
dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea
acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr.
200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările
şi completările ulterioare.
(3) Documentele de calificare obţinute în
profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al
Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia
Elveţiană de către persoanele prevăzute la alin. (2) se
recunosc în condiţiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în
mod corespunzător. Dacă abilităţile şi
cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare
prevăzute de legea română, Consiliul de mediere ia în considerare
şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi
îi poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate
aceste cerinţe.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică
şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în
profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al
Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană,
după caz, într-un stat terţ.
(7) Cetăţenii altor state ale Uniunii
Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei
Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator,
obţinut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de
mediator în România, în condiţiile prevăzute la alin. (2)-(6)."
2. La articolul 8, după alineatul (9) se
introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:
„(10) In cazul în care este necesară verificarea
documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza
şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în
condiţiile legii."
3. După articolul 8 se introduce un nou
articol, articolul 81, cu următorul cuprins:
„Art. 81. - (1) Autorizaţia se
eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile calendaristice de la data
constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor
stabilite de lege şi de regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(2) Termenul poate fi prelungit o singură
dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice.
Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de
această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi
durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător şi
se notifică solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(3) In cazul în care solicitantul nu îndeplineşte
condiţiile prevăzute de prezenta lege sau cererea formulată de
acesta nu este însoţită de actele doveditoare, Consiliul de mediere
comunică persoanei interesate refuzul motivat de autorizare sau, după
caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.
(4) Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a
autorizaţiei de mediator poate fi atacată la instanţa judecătorească
competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare."
4. După articolul 16 se introduce un nou
articol, articolul 161, cu următorul cuprins:
„Art. 161. -In ceea ce priveşte
procedurile şi formalităţile de autorizare, precum şi
exercitarea profesiei de mediator, prevederile prezentei legi se
completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de
servicii şi libertatea de a furniza servicii în România."
5. La articolul 20, după litera e) se
introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul
cuprins:
,,e1) cooperează, prin intermediul
Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile
competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului
Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, în vederea
asigurării controlului mediatorilor şi a serviciilor pe care aceştia
le prestează, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 49/2009;".
Art. III. -
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii
de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25
ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările
şi completările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează:
1. La articolul 10 alineatul (1), litera a) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
,,a) este cetăţean român, cetăţean
al unui stat membru al Uniunii Europene, aparţinând Spaţiului
Economic European ori cetăţean al Confederaţiei
Elveţiene;".
2. La articolul 10, alineatul (2) se abrogă.
3. La articolul 101, după alineatul
(7) se introduc patru noi alineate, alineatele (8)-(11), cu următorul
cuprins:
„(8) In cazul în care este necesară verificarea
legalităţii documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta
se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei
interne, în condiţiile legii.
(9) Inscrierea expertului tehnic judiciar
prevăzut la alin. (3) în Tabelul nominal cuprinzând experţii tehnici
judiciari, respectiv luarea în evidenţă a expertului tehnic judiciar
prevăzut la alin. (5) se fac în cel mult 30 de zile de la data prezentării
de către solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii
condiţiilor legale.
(10) Termenul prevăzut la alin. (9) poate fi
prelungit o singură dată, pentru o perioadă de cel mult 15 zile
calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este
afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare,
precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod
corespunzător şi notificate solicitantului înainte de expirarea
termenului iniţial.
(11) Dispoziţiile prezentului articol sunt
aplicabile şi cetăţenilor aparţinând Confederaţiei
Elveţiene."
4. După articolul 101 se introduce
un nou articol, articolul 102, cu următorul cuprins:
„Art. 102. - (1) In cazul în care
solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau
cererea formulată de acesta nu este însoţită de actele
doveditoare, Ministerul Justiţiei comunică persoanei interesate
refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării
dovezilor impuse de lege.
(2) Decizia de refuz, respectiv de retragere a
autorizaţiei de expert tehnic judiciar poate fi atacată la
instanţa judecătorească competentă, potrivit legii."
5. După articolul 12 se introduce un nou
articol, articolul 121, cu următorul cuprins:
„Art. 121. -Autorizaţia de expert
tehnic judiciar se acordă solicitantului de către direcţia de
specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, în cel mult 30 de zile
calendaristice de la data la care acesta face dovada că îndeplineşte
condiţiile pentru dobândirea calităţii de expert tehnic
judiciar."
6. La articolul 13, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Art. 13. - (1) In lipsa experţilor tehnici
judiciari din specialitatea cerută, expertizele tehnice judiciare pot fi
efectuate şi de alţi specialişti care nu au calitatea de expert
tehnic judiciar, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.
10 alin. (1) lit. a)-f)."
7. La articolul 34, după alineatul (1) se
introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) Experţii tehnici judiciari autorizaţi
şi specialiştii au obligaţia să notifice Ministerului
Justiţiei, în termen de 30 de zile de la luarea la
cunoştinţă, orice schimbare a datelor comunicate la momentul
dobândirii calităţii sau luării în evidenţă.
Nerespectarea obligaţiei de notificare atrage răspunderea
disciplinară a celui vinovat."
8. După articolul 40 se introduce un nou
articol, articolul 401, cu următorul cuprins:
„Art. 401. - Prevederile prezentei legi se
completează, cu privire la procedurile şi formalităţile de
autorizare, precum şi exercitarea profesiei de expert tehnic judiciar, cu
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009
privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea
de a furniza servicii în România."
Art. IV. -
Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti
care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea
expertizelor criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 407 din 29 august 2000, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 488/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 4 alineatul (1), litera a) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
,,a) este cetăţean român, cetăţean
al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului
Economic European sau cetăţean al Confederaţiei
Elveţiene;".
2. La articolul 4, alineatul (2) se abrogă.
3. La articolul 4 se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Autorizaţia de expert criminalist se
acordă în termen de 30 de zile de la data la care candidatul a fost
declarat admis la examenul prevăzut la alin. (1) lit. g)."
4. La articolul 41, după alineatul
(7) se introduc patru noi alineate, alineatele (8)-(11), cu următorul
cuprins:
„(8) In cazul în care este necesară verificarea
documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza
şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în
condiţiile legii.
(9) Inscrierea expertului criminalist prevăzut la
alin. (3) în Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti,
respectiv luarea în evidenţă a expertului criminalist prevăzut
la alin. (5) se fac în cel mult 30 de zile de la data prezentării de
către solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii condiţiilor
legale.
(10) Termenul prevăzut la alin. (9) poate fi
prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile
calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este
afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare,
precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod
corespunzător şi notificate solicitantului înainte de expirarea
termenului iniţial.
(11) Dispoziţiile prezentului articol sunt
aplicabile şi cetăţenilor aparţinând Confederaţiei
Elveţiene."
5. După articolul 41 se introduce un
nou articol, articolul 42, cu următorul cuprins:
„Art. 42. - (1) In cazul în care
solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau
cererea formulată de acesta nu este însoţită de actele
doveditoare, Ministerul Justiţiei comunică persoanei interesate
refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării
dovezilor impuse de lege.
(2) Decizia de refuz, respectiv de retragere a
autorizaţiei de expert criminalist poate fi atacată la instanţa
judecătorească competentă potrivit legii."
6. După articolul 11 se introduce un nou
articol, articolul 111, cu următorul cuprins:
„Art. 111 - Experţii criminalişti
autorizaţi potrivit prezentei ordonanţe au obligaţia să
notifice Ministerului Justiţiei, în termen de 30 de zile de la luarea la
cunoştinţă, orice schimbare a datelor comunicate la momentul
dobândirii calităţii sau luării în evidenţă."
7. După articolul 12 se introduce un nou
articol, articolul 121, cu următorul cuprins:
„Art. 121. -In ceea ce priveşte procedurile
şi formalităţile de autorizare, precum şi exercitarea
profesiei de expert criminalist, prevederile prezentei ordonanţe se
completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de
servicii şi libertatea de a furniza servicii în România."
Art. V. - Autorizarea
interpreţilor şi traducătorilor, mediatorilor, experţilor
tehnici judiciari şi experţilor criminalişti este exceptată
de la procedura aprobării tacite, astfel cum aceasta este
reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003.
Art. VI. - Procedurile
şi formalităţile de autorizare pentru interpreţi şi
traducători, mediatori, experţi tehnici judiciari şi
experţi criminalişti pot fi îndeplinite şi prin intermediul
punctului de contact unic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a
prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.
Prevederile prezentului articol se aplică de la data
operaţionalizării punctului de contact unic.
Prezenta ordonanţă transpune
dispoziţiile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei
interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 376
din 27 decembrie 2006.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul justiţiei,
Cătălin Marian Predoiu
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene,
Bogdan Mănoiu