ORDONANTA Nr.
18 din 29 august 2009
privind organizarea si
finantarea rezidentiatului
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 601 din 31 august 2009
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 1, pct. V.1 din Legea nr. 253/2009 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă.
CAPITOLUL I
Rezidenţiatul
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Rezidenţiatul reprezintă forma specifică
de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de
medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară
obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor
medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
(2) Specialităţile şi durata pregătirii prin
rezidentiat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 2. - (1) Rezidenţiatul se organizează în
următoarele forme: pe locuri, pe posturi şi prin selecţie pentru medicină de
familie şi are o durată cuprinsă între 3 şi 7 ani, în funcţie de specialitate.
(2) Pregătirea în rezidentiat reprezintă un proces
continuu de pregătire teoretică şi practică, fiind normată ca activitate didactică
doar activitatea de pregătire în rezidentiat efectuată de către cadrele
didactice universitare, în conformitate cu numărul orelor de curs şi de
aplicaţii din curriculumul aprobat.
(3) Cifra de şcolarizare a rezidenţilor se aprobă
anual prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei,
cercetării şi inovării.
Art. 3. - (1) Ministerul Sănătăţii organizează
admiterea în rezidenţiatul pe locuri şi pe posturi, prin concurs naţional, iar
admiterea în rezidenţiatul în medicină de familie, prin test de selecţie, pe
baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al
ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(2) Rezultatele concursului naţional de rezidentiat pe
locuri şi pe posturi, precum şi rezultatele selecţiei pentru rezidenţiatul în
medicină de familie se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii, iar cei
care promovează concursul sau selecţia, după caz, devin rezidenţi în
specialitatea respectivă.
(3) Incepând cu sesiunea de rezidentiat 2010, absolvenţii
facultăţilor de medicină au acces la pregătirea în vederea obţinerii
specialităţii medicină de familie, prin selecţie, în baza unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 4. - (1) Pentru înscrierea la concursul de
rezidentiat pe locuri şi posturi, precum şi pentru selecţia în rezidenţiatul de
medicină de familie se percepe o taxă, al cărei cuantum se stabileşte prin
ordin al ministrului sănătăţii.
(2) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la
bugetul Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi se
utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale necesare
susţinerii concursului de rezidentiat sau selecţiei, iar sumele rămase
disponibile se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi
destinaţie.
(3) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul
Sanitar Bucureşti poate utiliza colaboratori în condiţiile legii.
Art. 5. - (1) Preparatorii universitari şi asistenţii
universitari medici, medici dentişti şi farmacişti, confirmaţi în urma
concursului naţional de rezidentiat, efectuează pregătirea în rezidentiat în
afara normei de bază didactice.
(2) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din
învăţământul universitar din domeniul sănătate se face în aceleaşi condiţii ca
pentru orice absolvent al învăţământului universitar medical.
Art. 6. - (1) Niciun medic, medic dentist sau farmacist
nu poate fi în acelaşi timp rezident în mai multe specialităţi sau în forme de
rezidentiat distincte.
(2) Calitatea de rezident încetează în următoarele
situaţii:
a) la data finalizării programului de pregătire în
rezidentiat, certificată de către coordonatorul sau directorul de program de
rezidentiat, în baza Carnetului de rezident şi a Caietului de monitorizare a
pregătirii rezidentului;
b) pe durata pregătirii, pentru oricare dintre
cazurile de încetare a contractului individual de muncă prevăzute de lege;
c) prin renunţare expresă, formulată în scris către
Ministerul Sănătăţii;
d) în caz de incompatibilitate;
e) alte cazuri prevăzute de lege.
(3) Prin incompatibilitate, în sensul prevăzut
la alin. (2) lit. d), se înţelege situaţia în care un rezident, pe parcursul
pregătirii, susţine un alt concurs de rezidentiat.
(4) Rezidentul care se află într-o situaţie de
incompatibilitate are obligaţia de a aduce la cunoştinţa Ministerului Sănătăţii
această situaţie, în scris, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia
sau, după caz, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.
(5) In termen de 15 zile de la expirarea termenului
prevăzut la alin. (4), rezidentul trebuie să opteze pentru pregătirea într-o
singură specialitate.
(6) In cazul în care rezidentul aflat în stare de
incompatibilitate nu îşi exprimă opţiunea potrivit alin. (5), iar starea de
incompatibilitate continuă să existe, se consideră de drept că acesta a
renunţat la calitatea de rezident dobândită anterior apariţiei stării de
incompatibilitate, acest fapt fiind constatat de Ministerul Sănătăţii.
Art. 7. - Pe perioada pregătirii în rezidentiat,
medicii rezidenţi nu au acces la alte forme de învăţământ postuniversitar
medical uman de specialitate.
Art. 8. - (1) Intreaga activitate de pregătire prin
rezidentiat se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Sănătăţii şi a
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi în colaborare cu Colegiul
Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România şi Colegiul
Farmaciştilor din România, după caz.
(2) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul
Sanitar Bucureşti are rolul de a gestiona la nivel naţional activitatea de
pregătire în rezidentiat, prin înfiinţarea Registrului matricol naţional al
rezidenţilor şi prin asigurarea logisticii necesare organizării şi desfăşurării
concursului naţional de rezidentiat.
Art. 9. - (1) Pregătirea în rezidentiat se desfăşoară
în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăţi
de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, prin departamentele de
învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar şi farmaceutic.
(2) Instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de
medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate propun Centrului Naţional de
Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti coordonatorii de program de
rezidentiat, directorii de program, precum şi responsabilii de formare.
(3) Nominalizarea coordonatorilor prevăzuţi la alin.
(2) se face prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi inovării.
(4) Pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi
responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, directorii de program pot
beneficia, în conformitate cu prevederile legale, de plata unei indemnizaţii.
Art. 10. - (1) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară,
pentru fiecare specialitate, conform unui curriculum naţional de pregătire şi
unui barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice,
obligatorii şi unice pe ţară.
(2) Regulamentul de efectuare a pregătirii prin
rezidenţiat se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al
ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(3) Curriculumurile sunt propuse de instituţiile de
învăţământ superior cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie
acreditate, avizate de comisiile consultative de specialitate ale Ministerului
Sănătăţii, de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti
şi aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi inovării, cu consultarea Colegiului Medicilor din
România, Colegiului Medicilor Dentişti din România şi Colegiului Farmaciştilor
din România.
(4) Curriculumurile aprobate se transmit tuturor
instituţiilor de învăţământ şi unităţilor sanitare acreditate să desfăşoare
pregătirea în rezidenţiat şi se aplică integral tuturor rezidenţilor aflaţi în
pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor
medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
(5) Activitatea de pregătire teoretică şi practică,
reprezentată de baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi
terapeutice, este consemnată în două documente cu caracter obligatoriu,
netransmisibile, denumite Carnetul de rezident şi Caietul de monitorizare a
pregătirii rezidentului.
Art. 11. - Pe perioada pregătirii, rezidenţii pot
închiria un loc de cazare în căminele universitare, spaţiile de cazare anexate
spitalelor universitare ori clinice acreditate din centrul unde au fost
repartizaţi sau detaşaţi ori în cămine de rezidenţi, în condiţiile legii.
Art. 12. - (1) Rezidenţii efectuează pregătirea de
specialitate în unităţi sanitare publice acreditate, inclusiv în cabinete
medicale individuale de medicină de familie, precum şi în unităţi sanitare ale
ministerelor cu reţea sanitară proprie.
(2) Unităţile de pregătire se nominalizează de
Ministerul Sănătăţii, în baza propunerilor universităţilor de medicină şi
farmacie acreditate şi în funcţie de capacităţile de pregătire ale acestora.
(3) Criteriile şi procedurile de acreditare şi
reacreditare a acestor unităţi se aprobă prin ordin comun al ministrului
sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
Art. 13. - (1) Cheltuielile de personal aferente
rezidenţilor se suportă în totalitate de la bugetul de stat, în limita duratei
maxime prevăzute pentru specialitatea pentru care optează.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă prin
unităţile sanitare cu care rezidenţii pe locuri, respectiv pe post au încheiat
contract individual de muncă pe durată determinată, în baza documentelor
doveditoare privind frecventarea stagiilor, emise de unitatea la care se efectuează
pregătirea.
(3) Incepând cu anul III de pregătire în specialitate,
rezidenţii pot fi incluşi în linia de gardă, în afara programului normal de
lucru, pe răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă care
deţine calitatea de îndrumător sau responsabil de formare, după caz.
(4) Rezidenţii care efectuează gărzi în afara
programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate de către
unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 14. - Pentru fiecare dintre specialităţile
prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi
farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, comisiile de specialitate
ale Ministerului Sănătăţii, cu avizul Colegiului Medicilor, Colegiului Medicilor
Dentişti şi, respectiv, Colegiului Farmaciştilor, după caz, elaborează Fişa
postului rezidentului, cu caracter şi conţinut general obligatorii, care să
cuprindă drepturile, obligaţiile şi limitele de competenţă ale acestuia.
Art. 15. - (1) Instituţiile de învăţământ superior cu
facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie eliberează diplome care
certifică absolvirea stagiilor de pregătire în specialitate.
(2) Etapa ulterioară încheierii pregătirii în
rezidenţiat o constituie examenul pentru obţinerea titlului de medic, medic
dentist şi, respectiv, farmacist specialist, cuprinzând o probă scrisă şi probe
clinice sau practice.
(3) Examenul se organizează de Ministerul Sănătăţii în
centrele universitare cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi
farmacie acreditate, în care s-a efectuat pregătirea, şi se susţine în faţa
unei comisii de specialişti propuse de universităţile de medicină şi farmacie
acreditate, cu avizul colegiilor profesionale şi numite prin ordin al
ministrului sănătăţii.
(4) La examen se pot prezenta doar medicii, medicii
dentişti sau farmaciştii care au efectuat integral programul de pregătire şi au
obţinut diploma eliberată de instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi
de medicină, medicină dentară şi farmacie.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), la
examen se pot prezenta şi rezidenţi aflaţi în ultimele 6 luni dinaintea
finalizării integrale a pregătirii, pe baza propunerii coordonatorului sau
directorului de program de rezidenţiat şi numai cu aprobarea ministrului
sănătăţii, cu obligaţia finalizării de către aceştia a programului de
pregătire.
(6) Examenul poate fi susţinut în termen de maximum 5
ani de la data încheierii programului de pregătire.
(7) După promovarea examenului, ministrul sănătăţii confirmă
prin ordin titlul de medic specialist, de medic dentist specialist sau de
farmacist specialist, după caz.
(8) Metodologia desfăşurării probelor examenului
pentru obţinerea titlului de medic, medic dentist şi, respectiv, farmacist
specialist se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi inovării.
SECŢIUNEA a 2-a
Rezidenţiatul pe locuri
Art. 16. - (1) Admiterea în rezidenţiatul pe locuri se
face prin concurs naţional organizat de Ministerul Sănătăţii la nivelul
instituţiilor de învăţământ superior medical cu facultăţi de medicină, medicină
dentară şi farmacie acreditate, în sesiune unică, în trimestrul IV al fiecărui
an.
(2) Concursul se organizează pe domeniile medicină,
medicină dentară şi farmacie, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului sănătăţii.
(3) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care
promovează concursul organizat pentru rezidenţiatul pe locuri şi aleg loc în
specialitate sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, devenind
rezidenţi în specialitatea respectivă, cu pregătire în centrul universitar
ales.
Art. 17. - (1) Rezidenţiatul pe locuri se organizează
pentru un număr de locuri în acord cu necesităţile din teritoriu.
(2) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii confirmaţi
în rezidenţiat încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată,
egală cu durata rezidenţiatului în specialitatea aleasă, cu unitatea sanitară
la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat.
SECŢIUNEA a 3-a
Rezidenţiatul pe post
Art. 18. - (1) Rezidenţiatul pe post se organizează în
trimestrul IV al fiecărui an, în funcţie de numărul de posturi solicitate de
unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii, precum şi de
ministerele cu reţea sanitară proprie în specialităţile prevăzute de
Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru
reţeaua de asistenţă medicală.
(2) Rezidenţiatul pe post se poate organiza numai
pentru unităţi sanitare publice din zone deficitare din punctul de vedere al
asigurării asistenţei medicale. Pentru reşedinţa de judeţ se nominalizează
numai specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu 75% sau mai
puţin din numărul de personal normat pe locuri de muncă în unitatea sanitară
respectivă, stabilit pentru medici, medici dentişti sau farmacişti. Pentru
celelalte unităţi din judeţ se nominalizează numai specialităţile şi unităţile
sanitare care funcţionează cu 75% sau mai puţin din numărul de personal normat
pe locurile de muncă din localitatea respectivă, stabilit pentru medici, medici
dentişti sau farmacişti.
(3) Unităţile şi specialităţile pentru care se
organizează rezidenţiat pe post se aprobă anual prin ordin al ministrului
sănătăţii.
(4) Pentru spitalele clinice cu secţii clinice universitare,
institute sau centre medicale clinice, precum şi pentru spitalele regionale nu
se organizează rezidenţiat pe post.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (4),
se poate organiza rezidenţiat pe post pentru specialităţile deficitare, care
sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
(6) Rezidenţii care ocupă prin concurs posturile pentru
care se organizează rezidenţiat în condiţiile prevăzute la alin. (1)-(3)
încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea
sanitară publică care a publicat postul respectiv, în condiţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare.
(7) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care
promovează concursul de rezidenţiat pe post încheie un contract individual de
muncă cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, înainte de
începerea pregătirii în rezidenţiat. Prin acest contract se prevede obligaţia
de a lucra la unitatea sanitară publică cu care a încheiat contractul
individual de muncă un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii
în rezidenţiat.
(8) Obligaţia prevăzută la alin. (7) se stabileşte
prin act adiţional la contractul individual de muncă, în temeiul prevederilor
art. 193 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi
completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligaţiei asumate
îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de
pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada
pregătirii în rezidenţiat, precum şi la restituirea primei de instalare,
proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului
adiţional la contractul individual de muncă.
(9) Prevederile alin. (7) nu se aplică în cazul în
care prin reorganizare este desfiinţată unitatea sanitară în care se află
postul în care este confirmat ca rezident.
(10) Prevederile alin. (7) se aplică şi în cazul
restructurării unităţilor sanitare prin reducerea numărului de posturi.
CAPITOLUL II
A doua specialitate
Art. 19. - (1) Posesorii certificatului de specialist
pot efectua pregătire pentru obţinerea celei de-a doua specialităţi în regim cu
taxă, prin următoarele modalităţi:
a) prin susţinerea unui nou concurs de rezidenţiat,
cu respectarea prevederilor legale;
b) prin înscrierea la programul de pregătire în a doua
specialitate, pentru oricare dintre specialităţile prevăzute de Nomenclatorul
specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de
asistenţă medicală, conform facultăţii absolvite.
(2) Cuantumul taxei se stabileşte prin ordin comun al
ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării la
propunerea Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi
se aplică în mod corespunzător ambelor modalităţi de obţinere a celei de-a doua
specialităţi, prevăzute la alin. (1).
(3) Dispoziţiile referitoare la Regulamentul de
efectuare a pregătirii prin rezidenţiat, prevăzut la art. 10 alin. (2), se
aplică în mod corespunzător ambelor modalităţi de obţinere a celei de-a doua specialităţi,
prevăzute la alin. (1).
Art. 20. - (1) Programul de pregătire în a doua
specialitate se efectuează cu frecvenţă şi are durată totală, curriculum de
pregătire şi barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice
identice cu cele prevăzute pentru programul de pregătire prin rezidenţiat.
Programul asigură acelaşi nivel şi aceeaşi calitate a pregătirii de
specialitate ca şi programul de rezidenţiat în specialitatea respectivă.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), stagiile de
pregătire efectuate în prima specialitate, similare ca durată şi conţinut, care
se regăsesc în curriculumul de pregătire al celei de-a doua specialităţi, se
echivalează. Echivalarea se face de către instituţiile de învăţământ superior
care organizează pregătirea în rezidenţiat.
Art. 21. - Posesorii certificatului de specialist în
specialităţi asimilate efectuează pregătire în specialitatea de asimilare, fără
concurs de rezidenţiat şi fără taxă.
CAPITOLULUI
Drept de liberă practică
Art. 22. - (1) Incepând cu promoţia 2005 de absolvenţi
licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, dobândirea dreptului de liberă practică
se face după promovarea examenului de medic specialist.
(2) Medicii rezidenţi care nu finalizează stagiul de
rezidenţiat în specialitatea obţinută prin concurs pot continua pregătirea în
specialitatea medicină de familie. Prezentarea la examenul de medic specialist
se face, după caz, la finele completării pregătirii în specialitatea medicină
de familie sau după parcurgerea integrală a curriculumului de pregătire în
această specialitate.
(3) Medicii confirmaţi specialişti în altă
specialitate decât specialitatea medicină de familie, aflaţi în situaţie de
reconversie profesională, pot obţine certificatul de medic specialist medicină
de familie după efectuarea unui stagiu de pregătire de minimum 6 luni în
unităţi sanitare acreditate pentru pregătirea în rezidenţiatul de medicină de
familie şi după promovarea examenului de medic specialist organizat de
Ministerul Sănătăţii.
(4) In vederea aplicării prevederilor alin. (3),
Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România analizează în ce măsură
formarea de specialist, precum şi experienţa profesională însuşită pot înlocui
formarea prin rezidenţiat în specialitatea medicină de familie şi stabilesc durata
stagiului de pregătire în specialitatea medicină de familie care urmează a fi
efectuat.
(5) Durata şi conţinutul pregătirii în specialitatea
medicină de familie, prevăzute la alin. (2)-(4), se stabilesc potrivit
prevederilor art. 10 alin. (3). Prezentarea la examenul de medic specialist se
aprobă de către Ministerul Sănătăţii.
Art. 23. - Absolvenţii facultăţilor de medicină care au
finalizat pregătirea în rezidenţiat, dar nu au promovat examenul de
specialitate pot fi încadraţi cu contract individual de muncă în cabinete
medicale individuale, sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică,
beneficiind de încadrarea pe funcţia de medic şi de salarizarea
corespunzătoare ultimului an de rezidenţiat, în funcţie de specialitatea în
care au fost confirmaţi medici rezidenţi.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 24. - (1) Absolvenţii facultăţilor de medicină,
medicină dentară şi farmacie licenţiaţi anterior promoţiei 2005 dobândesc drept
de liberă practică după finalizarea cu durată de un an.
(2) Pe perioada stagiaturii, drepturile de personal
pentru absolvenţii facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie
licenţiaţi anterior promoţiei 2005 se suportă de la bugetul de stat.
(3) Activitatea practică desfăşurată de medicii, medicii
dentişti şi farmaciştii din promoţii anterioare anului 2005 în afara graniţelor
României poate fi echivalată de Ministerul Sănătăţii cu stagiatura cu durată de
un an, cu avizul, după caz, al Colegiului Medicilor din România, al Colegiul
Medicilor Dentişti din România şi, respectiv, al Colegiului Farmaciştilor din
România.
Art. 25. -Incepând cu promoţia 2005, absolvenţii
licenţiaţi ai facultăţilor de medicină dentară şi farmacie obţin dreptul de
liberă practică odată cu dobândirea licenţei.
Art. 26. - (1) Inscrierea la concursurile de
rezidenţiat se poate face şi imediat după promovarea examenului de licenţă
sau/şi înaintea finalizării anului de stagiatura, în vederea asigurării
posibilităţii obţinerii specializărilor la vârste mai apropiate de tendinţele
actuale ale standardelor internaţionale.
(2) Absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină,
medicină dentară şi farmacie anterior promoţiei 2005, care devin rezidenţi în
condiţiile prevăzute la alin. (1), dobândesc dreptul de liberă practică după un
an de rezidenţiat, conform prevederilor legale anterioare.
Art. 27. - (1) Pentru rezidenţii aflaţi în pregătire,
forma rezidenţiat pe post, se menţine obligaţia prevăzută în actele adiţionale
la contractele individuale de muncă, respectiv de a lucra la unitatea sanitară
publică cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puţin un număr
de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat.
(2) Rezidenţii pe post îşi desfăşoară şi finalizează
pregătirea potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe.
Art. 28. - Specialiştii care au efectuat programul de
pregătire prin rezidenţiat, forma pe post, pot obţine a doua specialitate după
îndeplinirea condiţiei din actul adiţional încheiat la contractul de muncă.
Art. 29. - (1) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii
cetăţeni ai unui alt stat decât statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene pot efectua
specializare în rezidenviat prin Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu
respectarea prevederilor legale, în una dintre specialităţile prevăzute în
Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru
reţeaua de asistenţă medicală.
(2) Specializarea se face cu respectarea duratei şi
curriculumului de pregătire prevăzute pentru rezidenţiatul în specialitatea
respectivă în România.
(3) Examenul de specialitate se organizează de către
Ministerul Sănătăţii, la sfârşitul specializării, cu respectarea condiţiilor
prevăzute pentru finalizarea rezidenţiatului, în sesiune comună.
Art. 30. - (1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe nu
afectează drepturile câştigate de medici, medici dentişti şi farmacişti,
potrivit legislaţiei anterioare.
(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei
ordonanţe se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în termen de 6 luni de
la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.
Art. 31. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi
finanţarea rezidenţiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 81 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 179/2008.
Art. 32. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 3
zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii,
Ion Bazac
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
Marian Sârbu
Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării,
Ecaterina Andronescu
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Pogea