ORDONANTA Nr.
12 din 30 ianuarie 2008
privind organizarea si
finantarea rezidentiatului
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 81 din 1 februarie 2008
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 1, pct. III.1 din Legea nr. 373/2007 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă.
CAPITOLUL I
Rezidenţiatul
Art. 1. - (1) Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru
absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi
farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre
specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale,
medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
(2) Rezidenţiatul se organizează sub forma
rezidenţiatului pe locuri, a rezidenţiatului pe post şi a rezidenţiatului cu
timp parţial şi are o durată
cuprinsă între 3-7 ani, în funcţie de specialitate. Pentru fiecare specialitate
durata rezidenţiatului se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii publice.
(3) Intreaga activitate de pregătire prin rezidenţiat
se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Sănătăţii Publice şi a Ministerului
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Art. 2. - (1) Admiterea la forma de rezidenţiat pe
locuri şi la forma de rezidenţiat pe post se face prin concurs naţional,
organizat de Ministerul Sănătăţii Publice în sesiune unică, în trimestrul IV al anului. Concursul pentru aceste forme
de rezidenţiat se organizează pe domeniile de medicină, de medicină dentară şi
de farmacie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
sănătăţii publice.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul
2008 Ministerul Sănătăţii Publice organizează concurs pentru forma de
rezidenţiat pe post şi în semestrul I al anului.
Art. 3. - (1) Rezidenţiatul cu
timp parţial se organizează numai pentru specialitatea medicină de familie.
(2) La acesta formă de rezidenţiat au acces medicii de
medicină generală cu drept de liberă practică.
(3) Admiterea se face prin selecţie organizată de
Ministerul Sănătăţii Publice.
(4) Selecţia şi pregătirea prin rezidenţiat cu timp
parţial în specialitatea medicină
de familie se organizează pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului sănătăţii publice, cu avizul Colegiului Medicilor din România.
Art. 4. - (1) Rezultatele concursului naţional pentru
forma de rezidenţiat pe locuri, respectiv pentru forma de rezidenţiat pe post,
şi rezultatele selecţiei pentru rezidenţiatul cu timp parţial în specialitatea
medicină de familie se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii publice.
(2) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care
promovează concursul organizat pentru forma de rezidenţiat pe locuri şi aleg
loc în specialitate se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii publice ca
rezidenţi în specialitatea respectivă, cu pregătire în centrul universitar
ales.
(3) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care ocupă
post de rezident se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii publice ca
rezidenţi cu post în specialitatea postului ales.
(4) Medicii de medicină generală cu drept de liberă
practică selectaţi în rezidenţiat cu timp parţial se confirmă prin ordin al
ministrului sănătăţii publice
ca medici rezidenţi în specialitatea medicină de familie pe locul de muncă avut
la data confirmării selecţiei, fără a se modifica natura contractului
individual de munca şi fără a se încheia contractul de muncă ca medic rezident.
Art. 5. - (1) Rezidenţiatul pe locuri se organizează
pentru un număr de locuri care asigură specialişti conform necesităţilor din teritoriu.
(2) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii confirmaţi
în rezidenţiat ca urmare a concursului organizat pentru forma de rezidenţiat pe
locuri încheie un contract individual de muncă pe perioada determinată, egală
cu durata rezidenţiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate
locurile pentru rezidenţiat.
Art. 6. - (1) Rezidenţiatul pe post se organizează în
funcţie de numărul de posturi solicitate de unităţile sanitare publice din
reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi de ministerele cu reţea
sanitară proprie, în specialităţile' prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor
medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
(2) Rezidenţiatul pe post se poate organiza numai
pentru unităţi sanitare publice din zone deficitare din punctul de vedere al
asigurării asistenţei medicale. Pentru reşedinţa de judeţ se nominalizează
numai specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu mai puţin de
50% din numărul de personal normat pe locuri de muncă în reşedinţa de judeţ
cumulat cu unităţile din judeţ, stabilit pentru medici, medici dentişti sau
farmacişti. Pentru celelalte unităţi din judeţ se nominalizează numai
specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu mai puţin de 50% din
numărul de personal normat pe locuri de muncă din localitatea respectivă,
stabilit pentru medici, medici dentişti sau farmacişti.
(3) Unităţile şi specialităţile pentru care se
organizează rezidenţiat pe post se aprobă anual prin ordin al ministrului
sănătăţii publice.
(4) Pentru spitalele clinice cu secţii clinice
universitare, institute sau centre medicale clinice, precum şi pentru spitalele
regionale nu se organizează rezidenţiat pe post.
(5) Rezidenţii care ocupă prin concurs posturile pentru
care se organizează rezidenţiat în condiţiile alin. (1)-(3) încheie contract
individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică care
a publicat postul respectiv, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(6) După obţinerea titlului de specialist,
autorităţile locale în colaborare cu unităţile sanitare vor acorda acestuia
primă de instalare ca specialist, spaţii de locuit în folosinţă gratuită şi,
după caz, spaţii destinate desfăşurării actului medical.
(7) Specialiştii formaţi în urma promovării
concursului de rezidenţiat pe post sunt obligaţi să lucreze la unitatea
sanitară publică cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puţin
un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat.
Obligaţia se stabileşte prin act adiţional la contractul individual de muncă,
în baza prevederilor art. 193 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, cu
modificările şi completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a
obligaţiei asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor
ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal
pe perioada pregătirii în rezidenţiat, precum şi la restituirea primei de
instalare, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform
actului adiţional la contractul individual de muncă.
(8) Prevederile alin. (7) nu se aplică în cazul în
care prin reorganizare este desfiinţată unitatea sanitară în care se află
postul pe care este confirmat rezident.
(9) Restructurarea unităţilor sanitare prin
reducerea numărului de posturi nu atrage anularea
prevederilor alin. (7).
Art. 7. - Medicii confirmaţi în rezidenţiatul cu timp
parţial desfăşoară activitate medicală în cadrul contractelor încheiate cu
casele de asigurări de sănătate sau, după caz, conform contractului individual
de muncă. Pregătirea în rezidenţiat se efectuează conform metodologiei
prevăzute la art. 3 alin. (4).
Art. 8. - (1) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară,
în mod descentralizat, la nivelul următoarelor centre universitare: Bucureşti,
Cluj-Napoca, Craiova, laşi, Târgu Mureş şi Timişoara.
(2) Centrelor universitare prevăzute la alin. (1)'li
se arondează celelalte facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie
acreditate, prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi tineretului.
(3) Instituţiile de învăţământ superior medico-dentar
sau farmaceutic acreditate propun Centrului Naţional de Perfecţionare în
Domeniul Sanitar coordonatorii, directorii de programe, precum şi responsabilii
de formare, după caz, pe specialităţile în care se efectuează pregătirea. Nominalizarea acestora se face prin ordin
comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării
şi tineretului. Plata unei indemnizaţii pentru îndeplinirea unor sarcini,
activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, pentru directorul
de program de rezidenţiat medicina de urgenţă şi responsabilul de formare în
rezidenţiat medicină de urgenţa, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, se face numai în cazul în care aceştia nu deţin funcţii didactice.
(4) Un coordonator sau director de program nu poate
coordona simultan pregătirea în mai multe specialităţi.
(5) Coordonatorul de program trebuie să aibă funcţia
didactică de profesor sau de conferenţiar universitar. Pentru specialitatea
medicină de urgenţă, directorul de program de rezidenţiat poate avea funcţia
didactică de şef de lucrări, gradul de medic primar sau titlul de specialist
care practică în mod curent, de cel puţin 5 ani, această specialitate.
(6) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul
Sanitar coordonează la nivel naţional întreaga activitate de pregătire în
rezidenţiat din centrele universitare şi unităţile sanitare acreditate.
Art. 9. - (1) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară,
pentru fiecare specialitate, conform unei curricule de pregătire şi unui barem
de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi
unice pe ţară, elaborat de universităţile de medicină şi farmacie, avizat de
Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi aprobat prin ordin
comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării
şi tineretului.
(2) Curricula de pregătire se aplică tuturor
rezidenţilor aflaţi în pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul
specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de
asistenţă medicală.
(3) Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces
continuu de pregătire teoretică şi practică, fiind normată integral ca
activitate didactică.
(4) Rezidenţiatul în specialitatea medicină de familie
forma cu timp parţial are durata totală, curricula de pregătire şi baremul de
manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice prevăzute pentru
rezidenţiatul pe locuri şi, respectiv, pentru rezidenţiatul pe post în
specialitatea medicină de familie şi asigură acelaşi nivel şi aceeaşi calitate
a pregătirii de specialitate ca şi formele de rezidenţiat continuu pe bază de
program integrai, menţionate.
Art. 10. - Pe perioada
pregătirii, rezidenţii au acces la închirierea locurilor de cazare din căminele
universitare sau spaţiile de cazare anexate spitalelor universitare ori clinice
acreditate din centrul unde au fost repartizaţi sau detaşaţi, cu respectarea
prevederilor legale.
Art. 11. - Rezidenţii efectuează pregătirea de
specialitate în secţii şi laboratoare clinice, în unităţile sanitare publice
sau în cabinete medicale individuale de medicină de familie, acreditate,
nominalizate de Ministerul Sănătăţii Publice, stabilite la propunerile
universităţilor de medicină şi farmacie şi în funcţie de capacităţile de
pregătire ale unităţilor sanitare acreditate, precum şi în cele ale
ministerelor cu reţea sanitară proprie. Criteriile şi procedurile de acreditare
şi reacreditare pentru
fiecare specialitate aparte se propun ministrului sănătăţii publice spre
aprobare de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice.
Art. 12. - (1) Cheltuielile de personal ale
rezidenţilor pe perioada pregătirii în rezidenţiat se suportă în totalitate de
la bugetul de stat, cu excepţia rezidenţiatului cu timp parţial.
(2) Cheltuielile de personal se acordă prin unităţile
sanitare cu care rezidenţii pe locuri, respectiv pe post au încheiat contract
individual de muncă pe durata determinată sau, după caz, nedeterminată, pe baza
documentelor doveditoare privind frecventarea stagiilor, emise de unitatea la
care se efectuează pregătirea.
(3) Rezidenţii din anii I şi II pot fi
incluşi în linia de gardă, în afara programului normal
de lucru, pe răspunderea şi sub supravegherea
medicului titular de gardă, fără a fi salarizaţi pentru această activitate.
(4) Rezidenţii care efectuează gărzi, începând cu anul
III de rezidenţiat, sunt salarizaţi pentru această activitate, cu respectarea
reglementarilor legale în vigoare, de către unitatea sanitară unde efectuează
garda.
Art. 13. - (1) Rezidenţiatul se finalizează printr-un
examen care cuprinde probe teoretice şi practice, susţinute în faţa unei
comisii de specialişti propuse de către instituţiile de învăţământ superior,
avizate de colegiile profesionale şi numite prin ordin al ministrului sănătăţii
publice.
(2) Examenul se organizează în centrele universitare
prevăzute la art. 8 alin. (1), cu excepţia specialităţii medicină de urgenţă,
pentru care examenul se desfăşoară numai în centrele universitare Bucureşti şi
Târgu Mureş, comisiile de examinare fiind formate din directori de programe şi responsabili de formare din toate
centrele prevăzute la art. 8 alin. (1).
(3) Absolvenţii stagiilor de rezidenţiat se pot
prezenta la examenul de finalizare în maximum 5 ani de la absolvire.
(4) După promovarea examenului prevăzut la alin. (1)
rezidenţilor li se eliberează certificatul de specialist în specialitatea în
care au promovat examenul, specialitate cuprinsă în Nomenclatorul
specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de
asistenţă medicală, de către Ministerul Sănătăţii Publice.
(5) Calitatea de medic specialist, de medic dentist
specialist sau de farmacist specialist este dovedită de certificatul eliberat
conform prevederilor alin. (4).
(6) Metodologia desfăşurării probelor examenului de
specialist se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice.
Art. 14. - (1) Posesorii certificatului de specialist
pot efectua pregătire pentru obţinerea celei de a doua specialităţi în regim cu
taxă.
(2) Stagiul de pregătire în cea de-a doua specialitate
se efectuează integral, cu frecvenţă. Stagiile efectuate în prima specialitate care se regăsesc în
curricula celei de-a doua specialităţi pot fi echivalate.
(3) Specialiştii care au efectuat rezidenţiat pe post
pot efectua a doua specialitate, după îndeplinirea condiţiei din actul
adiţional încheiat la contractul de muncă.
Art. 15. - Posesorii certificatului de specialist în
specialităţi asimilate efectuează pregătire în specialitatea de asimilare, fără
concurs de rezidenţiat şi fără taxă.
Art. 16. - (1) Inscrierea la concursul de rezidenţiat pe locuri, de rezidenţiat pe post, precum şi selecţia în
rezidenţiatul de medicină de familie cu timp parţial se fac cu taxă, al cărei
cuantum se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice.
(2) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul
Sanitar şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi
materiale necesare susţinerii concursului de rezidenţiat. Sumele rămase
disponibile se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi
destinaţie.
CAPITOLUL II
Drept de liberă practică.Practica
supravegheată/asistată
Art. 17. - (1) Incepând cu promoţia 2005 de absolvenţi
licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, dobândirea dreptului de libera practică
se face după promovarea examenului de medic specialist.
(2) Medicii rezidenţi care nu finalizează stagiul de
rezidenţiat în specialitatea obţinută prin concurs pot continua pregătirea în
specialitatea medicină de familie. Prezentarea la examenul de medic specialist
se face, după caz, la finele completării pregătirii în specialitatea medicină
de familie sau după parcurgerea integrală a curriculei de pregătire în această
specialitate.
(3) Medicii confirmaţi specialişti în altă
specialitate decât specialitatea medicină de familie, aflaţi în situaţie de
reconversie profesională, pot obţine certificatul de medic specialist medicină
de familie după efectuarea unui stagiu de pregătire de minimum 6 luni în
unităţi sanitare acreditate pentru pregătirea în rezidenţiatul de medicină de
familie şi după promovarea examenului de medic specialist organizat de
Ministerul Sănătăţii Publice.
(4) In vederea aplicării prevederilor alin. (3) se
analizează în ce măsură formarea de specialist, precum şi experienţa
profesională însuşită pot înlocui formarea prin rezidenţiat fn specialitatea
medicină de familie şi se stabileşte durata stagiului de pregătire în
specialitatea medicină de familie care urmează a fi efectuat.
(5) Durata şi conţinutul pregătirii în specialitatea
medicină de familie, prevăzute la alin. (2)-(4), precum şi prezentarea la
examenul de medic specialist se aprobă de către Ministerul Sănătăţii Publice.
Art. 18. - (1) Incepând cu promoţia 2005, absolvenţii
licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, neconfirmaţi în rezidenţiat, pot
efectua 3 ani de practică supravegheată/asistată în unităţi sanitare publice,
cabinete de medicină de familie, la solicitarea acestor unităţi, beneficiind de
contract individual de muncă pe durată determinată. Actul medical pe care îl
prestează în timpul celor 3 ani de practică este sub responsabilitatea unui
medic cu drept de liberă practică.
(2) Pe parcursul celor 3 ani, medicii care efectuează
practică supravegheată/asistată au obligaţia să se prezinte la concursul de
rezidenţiat şi dobândesc dreptul de liberă practică după promovarea examenului
de medic specialist.
Art. 19. - Salarizarea se face de la bugetul de stat,
iar salariul de bază se stabileşte la nivelul funcţiei de medic prevăzute în
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte
drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din
sectorul sanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005,
cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 20. - Absolvenţii facultăţilor de medicină care
după încheierea practicii supravegheate/asistate cu durata de 3 ani nu devin
rezidenţi pot fi angajaţi cu contract individual de muncă cu durată
determinată/nedeterminată la cabinete medicale individuale şi servicii de ambulanţă, sub îndrumarea unui medic cu
drept de liberă practică, beneficiind de salarizarea prevăzută pentru funcţia
de medic.
Art. 21. - Absolvenţii facultăţilor de medicină care au
finalizat stagiul de rezidenţiat, dar nu promovează examenul de medic
specialist pot fi încadraţi cu contract individual de muncă pe durată
determinată/nedeterminată în servicii de primiri urgenţe sau în servicii de
ambulanţă, sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică, beneficiind
de încadrarea pe funcţia de medic şi de salarizarea corespunzătoare ultimului
an de rezidenţiat, în funcţie de specialitatea în care au fost confirmaţi
medici rezidenţi.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 22. - (1) Absolvenţii facultăţilor de medicină,
medicină dentară şi farmacie, licenţiaţi anterior promoţiei 2005 dobândesc
drept de liberă practică după finalizarea stagiaturii cu durată de un an.
(2) Pe perioada stagiaturii, drepturile de personal
pentru absolvenţii facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie
licenţiaţi anterior promoţiei 2005 se suportă de la bugetul de stat.
Art. 23. -Incepând cu promoţia 2005, absolvenţii
licenţiaţi ai facultăţilor de medicină dentară şi farmacie obţin dreptul de
liberă practică odată cu dobândirea licenţei.
Art. 24. - (1) Inscrierea la concursurile de rezidenţiat se poate face şi imediat după promovarea examenului
de licenţă sau/şi înaintea finalizării anului de stagiatură, în vederea asigurării posibilităţii obţinerii
specializărilor la vârste mai apropiate de tendinţele actuale ale standardelor
internaţionale.
(2) Absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină,
medicină dentară şi farmacie anterior promoţiei 2005, care devin rezidenţi în
condiţiile prevăzute la alin. (1), dobândesc dreptul de liberă practică după un
an de rezidenţiat, conform prevederilor legale
anterioare.
Art. 25. - (1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe nu
afectează drepturile câştigate de medici, medici dentişti şi farmacişti,
potrivit legislaţiei anterioare.
(2) Metodologia de aplicare a prezentei ordonanţe se
elaborează de către Ministerul Sănătăţii Publice şi se aprobă prin ordin al
ministrului sănătăţii publice.
Art. 26. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2001 privind
organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de
cercetare medicală în sectorul sanitar, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 215
din 26 aprilie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
41/2002, cu modificările şi completările ulterioare, art. 12 şi 16 din
Hotărârea Guvernului nr. 899/2002 privind organizarea învăţământului
postuniversitar de specialitate medical, medico-dentar şi farmaceutic uman,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 660 din 5 septembrie 2002, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi orice alte prevederi contrare.
Art. 27. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 3
zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,
Cristian Mihai Adomniţei
Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,
Paul Păcuraru
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian