ORDIN   Nr. 64 din 24 noiembrie 2008

privind aprobarea Listei interzise pentru anul 2009

ACT EMIS DE: AGENTIA NATIONALA ANTIDOPING

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 816 din 5 decembrie 2008

Având în vedere prevederile art. 6 lit. i), ale art. 15 şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 227/2006, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. 1. - In vederea prevenirii şi combaterii dopajului în sport, se aprobă Lista interzisă pentru anul 2009, în conformitate cu cea a Agenţiei Mondiale Anti-Doping, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 115/2007 privind aprobarea Listei interzise pentru anul 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 17 decembrie 2007, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping,

Graziela Elena Vâjială

ANEXĂ

AGENŢIA MONDIALĂ ANTI-DOPING

CODUL MONDIAL ANTIDOPING

LISTA   INTERZISĂ   PENTRU   ANUL   2009

STANDARDUL   INTERNAŢIONAL

Textul oficial al Listei interzise va fi menţinut de către Agenţia Mondială Anti-Doping (AMAD) şi va fi publicat în limbile engleză şi franceză. In cazul existenţei vreunei contradicţii între versiunea în limba engleză şi cea în limba franceză, va rămâne valabilă versiunea în limba engleză.

Această listă va intra în vigoare din data de 1 ianuarie 2009.

LISTA   INTERZISĂ   PENTRU   ANUL   2009

CODUL   MONDIAL  ANTIDOPING

Valabilă de la 1 ianuarie 2009

Utilizarea oricărui medicament trebuie să se limiteze la indicaţii justificate medical.

Toate substanţele interzise vor fi considerate „substanţe specifice", cu excepţia substanţelor din clasele S1, S2, S4.4 şi S6.a şi a metodelor interzise M1, M2 şi M3.

SUBSTANŢE   ŞI   METODE   INTERZISE   PERMANENT   (ATÂT  ÎN   COMPETIŢIE, CÂT   Şl   ÎN   AFARA  COMPETIŢIEI)

SUBSTANŢE   INTERZISE

S1. Agenţi anabolici

Agenţii anabolici sunt interzişi.

1. Steroizi anabolici androgeni (SAA)

a) SAA exogeni* includ:

1-androstendiol (5α-androst-1-en-3β,17 β ( -diol); 1-androstendionă (5 α-androst-1-en-3,17-dionă); bolandiol (19-norandrostendiol); bolasteron; boldenon; boldion (androsta-1,4-dien-3,17-dionă); calusteron; clostebol; danazol (17 α-etinil-17β -hidroxiandrost-4-eno[2,3-d]isoxazol); dehidroclormetiltestosteron (4-chloro-17β-hidroxi-17 α-metilandrosta 1,4-dien-3-onă); dezoximetiltestosteron (17 α-metil-5 α-androst-2-en-17 β -ol); drostanolon; etilestrenol (19-nor-17 α-pregn-4-en-17-ol);  fluoximesteron;  formebolon; furazabol (17 β -hidroxi-17 α -metil-5 α-androstano[2,3-c]-furazan); gestrinon; 4-hidroxitestosteron(4,17 β -dihidroxiandrost-4-en-3-onă); mestanolon; mesterolon; metenolon; metandienonă (17 β -hidroxi-17 α-metilandrosta-1,4-dien-3-onă); metandriol; metasteron(2 α,17 α-dimetil-5 α-androstan-3-on-17 β -ol); metildienolon (17 β -hidroxi-17 α-metilestra-4,9-dien-3-onă); metil-1-testosteron(17 β -hidroxi-17 α -metil-5 α-androst-1-en-3-onă); metilnortestosteron(17 β -hidroxi-17 α -metilestr-4-en-3-onă); metiltrienolon(17 -hidroxi-17 -metilestra-4,9,11-trien-3-onă); metiltestosteron; miboleron; nandrolon; 19-norandrostendionă (estr-4-en-3,17-dionă); norboleton; norclostebol; noretandrolon; oxabolon; oxandrolon; oximesteron; oximetolon; prostanozol(17 β -hidroxi-5 α-androstano[3,2-c]pirazol); quinbolon; stanozolol; stenbolon; 1-testosteron(17 β -hidroxi-5 α-androst-1-en-3-onă); tetrahidrogestrinonă (18 a-homo-pregna-4,9, 11-trien-17 β -ol-3-onă); trenbolon şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e).

b) SAA endogeni când s-au administrat exogen:

androstendiol (androst-5-en-3 β,17 β -diol); androstendionă (androst-4-en-3,17-dionă); dihidrotestosteron (17 β -hidroxi-5 α-androstan-3-onă); prasteron (dehidroepiandrosteron.DHEA); testosteron, precum şi următorii metaboliţi şi izomeri:

5 α-androstan-3 α,17 α-diol; 5 α-androstan-3 α,17 β -diol; 5 α-androstan-3 β, 17 α-diol; 5 α-androstan-3 β,17 β -diol; androst-4-en -3 α,17 α-diol; androst-4-en-3 α,17  β -diol; androst-4-en-3 β,17 α-diol; androst-5-en-3 α,17 α-diol; androst-5-en-3 α,17 β -diol; androst-5-en-3β,17 α-diol; 4-androstendiol (androst-4-en-3 β,17 β -diol); 5-androstendion(androst-5-en-3,17-dionă); epi-dihidrotestosteron; epitestosteron; 3 α-hidroxi-5 α-androstan-17-onă; 3 β -hidroxi-5 α-androstan-17-onă; 19-norandrosteron; 19-noretiocolanolon.

Comentariu la clasa S1.1 b

In cazul în care un steroid anabolic androgen poate fi produs de organism în mod natural, se va considera că o probă conţine o astfel de substanţă interzisă şi se va raporta un rezultat pozitiv, în cazul în care concentraţia unei astfel de substanţe interzise sau a metaboliţilor ori markerilor ei şi/sau orice alt raport (rapoarte) relevant(e) din proba sportivului depăşeşte într-o asemenea măsură domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene. Nu se va considera că o probă conţine o substanţă interzisă în niciunul dintre cazurile în care sportivul dovedeşte că respectiva concentraţie a acelei substanţe interzise sau a metaboliţilor ori a markerilor ei, precum şi/sau rapoarte relevante din proba sportivului se pot atribui unei stări fiziologice ori patologice.

In toate cazurile, precum şi indiferent de concentraţie, proba sportivului va fi considerată a conţine o substanţă interzisă, iar laboratorul va raporta un rezultat pozitiv dacă, pe baza oricărei metode analitice precise (de exemplu, IRMS), laboratorul poate arăta că substanţa interzisă este de origine exogenă. In acest caz nu mai este necesară o investigaţie ulterioară.

Dacă este înregistrată o valoare care nu deviază prea mult de la valorile care se găsesc în mod normal în organism, iar metoda analitică precisă (de exemplu, IRMS) nu a determinat originea exogenă a substanţei, dar există indicaţii serioase, cum ar fi o comparaţie cu profile steroidice de referinţă, ale unei posibile utilizări a unei substanţe interzise, sau atunci când un laborator a raportat prezenţa unui raport T/E mai mare de patru (4) la unu (1) şi orice metodă analitică precisă (de exemplu, IRMS) aplicată nu a evidenţiat originea exogenă a substanţei, organizaţia antidoping relevantă va conduce o investigaţie ulterioară, revizuind rezultatele testului (testelor) anterior (anterioare) sau efectuând un test (teste) ulterior (ulterioare).

Când o astfel de investigaţie ulterioară este necesară, rezultatul va fi raportat de laborator ca atipic şi nu pozitiv.

Dacă laboratorul raportează, pe baza oricărei metode analitice precise (de exemplu, IRMS), că substanţa interzisă este de origine exogenă, nu mai este nevoie de o investigaţie ulterioară, iar proba va fi considerată a conţine acea substanţă interzisă. Dacă o metodă analitică precisă suplimentară (de exemplu, IRMS) nu a fost aplicată şi un minim de 3 teste anterioare nu sunt disponibile, organizaţia antidoping relevantă va testa sportivul neanunţat de cel puţin 3 ori pe parcursul unei perioade de 3 luni pentru a stabili profilul longitudinal al sportivului. Rezultatul care a declanşat acest studiu longitudinal va fi raportat ca rezultat atipic. Dacă profilul longitudinal al sportivului stabilit în urma testelor ulterioare nu este fiziologic normal, rezultatul va fi raportat ca rezultat pozitiv.

In cazuri individuale, extrem de rare, boldenon de origine endogenă poate fi descoperit la nivele foarte mici de nanograme pe mililitru (ng/mL) în urină. Când laboratorul raportează astfel de concentraţii foarte mici de boldenon şi o metodă analitică precisă suplimentară (de exemplu, IRMS) aplicată nu a determinat originea exogenă a substanţei, poate fi efectuată o investigaţie ulterioară prin intermediul testelor ulterioare.

Pentru 19-norandrosteron, un rezultat pozitiv raportat de un laborator este considerat a fi dovada ştiinţifică şi validă a originii exogene a substanţei interzise. Intr-un astfel de caz nu mai este nevoie de o investigaţie ulterioară.

In cazul în care un sportiv nu cooperează la investigaţii, se va considera că proba sa conţine o substanţă interzisă.

2. Alţi agenţi anabolici, incluzând, dar nelimitându-se la: clenbuterol, modulatorii receptorilor androgeni selectivi (SARMs), tibolon, zeranol, zilpaterol.

In această secţiune:

* „exogen" se referă la substanţele care nu pot fi produse de organism în mod natural;

** „endogen" se referă la substanţele care pot fi produse de organism în mod natural.

S2.  Hormoni şi substanţe înrudite

Sunt interzise următoarele substanţe, precum şi factorii lor de eliberare:

1. agenţi de stimulare a eritropoezei [de exemplu, eritropoietina (EPO), darbepoietină (dEPO), hematida];

2. hormonul de creştere (GH), factorii de creştere insulino-similari (de exemplu, IGF-1), factori de creştere mecanici (MGFs);

3. gonadotrofina corionică (CG) şi hormonul luteinizant (LH) la bărbaţi;

4. tipuri de insulina;

5. corticotrofinele

şi alte substanţe cu structură chimică sau efecte biologice similare.

Comentariu la clasa S2

Dacă sportivul nu poate demonstra că respectiva concentraţie s-a datorat unei stări fiziologice sau patologice, se va considera că o probă conţine o substanţă interzisă (conform celor listate mai sus) în condiţiile în care concentraţia substanţei interzise ori a metaboliţilor şi/sau a unor rapoarte relevante ori a markerilor din proba sportivului îndeplineşte criteriile stabilite de AMAD sau depăşeşte domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni într-o asemenea măsură încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene.

Dacă un laborator raportează, utilizând o metodă analitică precisă, că substanţa interzisă este de origine exogenă, se va considera că proba conţine o substanţă interzisă şi va fi raportat un rezultat pozitiv.

S3.  Beta-2-agonişti

Toţi beta-2-agoniştii, inclusiv izomerii lor optici D- şi L- sunt interzişi.

Ca excepţie, formoterolul, salbutamolul, salmeterolul şi terbutalina pot fi utilizate când sunt administrate prin inhalare, dar necesită o scutire pentru uz terapeutic conform secţiunii relevante a Standardului internaţional pentru SUT.

In ciuda acordării oricărei forme de scutire pentru uz terapeutic (SUT), o concentraţie de salbutamol în urină mai mare de 1.000 ng/mL va fi considerată rezultat pozitiv, dacă sportivul nu dovedeşte pe baza unui studiu farmaco-kinetic controlat că rezultatul anormal a fost consecinţa utilizării unei doze terapeutice de salbutamol inhalat.

S4. Hormoni antagonişti şi modulatori

Următoarele clase sunt interzise:

1. inhibitori de aromatază, incluzând, dar nelimitându-se la: anastrozol, letrozol, aminoglutetimid, exemestan, formestan, testolactonă;

2. modulatori ai receptorilor de estrogeni selectivi (SERMs), incluzând, dar nelimitându-se la: raloxifen, tamoxifen, toremifen;

3. alte substanţe antiestrogenice, incluzând, dar nelimitându-se la: clomifen, ciclofenil, fulvestrant;

4. agenţi care modifică funcţia (funcţiile) miostatinei, incluzând, dar nelimitându-se la: inhibitori ai miostatinei

S5. Diuretice şi alţi agenţi mascatori

Agenţii mascatori sunt interzişi. Aceştia includ: diuretice, probenecid, substituenţi de plasmă (de exemplu, administrarea intravenoasă de albumină, dextran, hidroxietil-amidon şi manitol) şi alte substanţe cu efecte biologice similare.

Diureticele includ: acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon, clortalidon, acid etacrinic, furosemid, indapamid, metolazon, spironolacton, tiazide (de exemplu, bendroflumetiazidă, clorotiazidă, hidroclorotiazidă), triamteren şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e) (cu excepţia drosperinonei, precum şi a dorzolaminei şi a brinzolamidei topice, care nu sunt interzise).

Comentariu la clasa S5

O SUT nu este valabilă dacă proba de urină a sportivului conţine un diuretic în asociere cu o substanţă interzisă exogenă la nivelul pragului de infracţiune sau sub prag.

METODE   INTERZISE

M1. Creşterea capacităţii de transfer de oxigen

Sunt interzise următoarele:

a)  dopajul cu sânge, inclusiv utilizarea de sânge autolog, homolog sau heterolog ori de produse hematologice (din celule roşii) de orice origine;

b) creşterea artificială a absorbţiei, transportului sau eliberării de oxigen, incluzând, dar nelimitându-se la utilizarea de perfluorochimicale, efaproxiral (RSR13) şi a produselor pe bază de hemoglobina modificată (de exemplu, înlocuitorii de sânge pe bază de hemoglobina, produşi de hemoglobina microîncapsulată).

M2. Manipularea chimică şi fizică

a) Falsificarea sau încercarea de a falsifica, cu scopul de a altera integritatea şi validitatea probelor recoltate în timpul controalelor doping, este interzisă. Aceste practici includ, dar nu se limitează la cateterizare, substituţia urinei şi/sau alterare.

b) Infuziile intravenoase sunt interzise, cu excepţia procedurilor chirurgicale, a urgenţelor medicale sau a investigaţiilor clinice.

M3. Dopajul genetic

Este interzis(ă) transferul de celule sau elemente genetice ori utilizarea de celule, elemente genetice sau agenţi farmacologici pentru a modela expresia genelor endogene, care au capacitatea de a spori performanţa sportivă.

Sunt interzişi agoniştii - Peroxisome Proliferator Activated Receptor a (PPARa) (de exemplu, GW 1516) şi PPARa-AMP-activated protein kinase (AMPK) axis (de exemplu, AICAR).

SUBSTANŢE   ŞI   METODE   INTERZISE   IN   COMPETIŢIE

Pe lângă categoriile S1-S5 şi M1-M3 definite mai sus, următoarele categorii sunt interzise în competiţie:

SUBSTANŢE   INTERZISE

S6. Stimulente

Toate stimulentele, inclusiv ambii lor izomeri optici (D- şi L-), sunt interzise, cu excepţia derivaţilor de imidazol, de uz topic şi a acelor stimulente incluse în Programul de monitorizare pe 2009*.

Stimulentele includ:

a) stimulente non-specifice: adrafinil, amfepramonă, amifenazol, amfetamina, amfetaminil, benzfetamină, benzilpiperazină, bromantan, clobenzorex, cocaină, cropropamidă, crotetamidă, dimetilamfetamină, etilamfetamină, famprofazonă, fencamină, fenetilină, fenfluramină, fenproporex, furfenorex, mefenorex, mefentermină, mesocarb, metamfetamină(D-),   metilendioxiamfetamină,   metilendioxi- metamfetamină, p-metilamfetamină, modafinil, norfenfluramină, fendimetrazină, fenmetrazină, fentermină, 4-fenilpiracetam (carfedon), prolintan. Un stimulent care nu este introdus în mod expres în această secţiune este o substanţă specifică;

b) stimulente specifice (exemple): adrenalină**, cătină***, efedrina****, etamivan, etilefrină, fenbutrazat, fencamfamină, heptaminol, izometeptenă, levmetamfetamină, meclofenoxat, metilefedrină****, metilfenidat, niketamidă, norfenefrină, octopamina, oxilofrină, parahidroxiamfetamina, pemolina, pentetrazol, fenprometamina, propilhexedrină, selegilina, sibutramină, stricnina, tuaminoheptan şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e).

* Următoarele substanţe incluse în Programul de monitorizare pe 2009 (bupropionă, cafeina, fenilefrină, fenilpropanolamină, pipradol, pseudoefedrină, sinefrină) nu sunt considerate substanţe interzise.

**Adrenalina asociată cu agenţii anestezici locali sau administrarea ei locală (de exemplu, nazală, oftalmologică) nu este interzisă.

*** Cătina este interzisă când concentraţia sa în urină este mai mare de 5 micrograme per mililitru.

**** Orice efedrina şi orice metilefedrină sunt interzise, atunci când concentraţia lor în urină este mai mare de 10 micrograme per mililitru.

S7.  Narcotice

Următoarele narcotice sunt interzise: buprenorfina, dextromoramidă, diamorfină (heroină), fentanil şi derivatele lui, hidromorfonă, metadonă, morfină, oxicodonă, oximorfonă, pentazocină, petidină.

S8. Canabinoide

Canabinoidele (de exemplu, haşiş, marijuana) sunt interzise.

S9. Glucocorticosteroizi

Toţi glucocorticosteroizii sunt interzişi în administrarea pe cale orală, rectală, intravenoasă sau intramusculară. Conform

Standardului internaţional pentru SUT, sportivul trebuie să completeze o declaraţie de utilizare pentru glucocorticosteroizii administraţi intraarticular, periarticular, peritendinos, epidural, intradermal şi prin inhalare, cu excepţia situaţiei de mai jos.

Preparatele topice, atunci când sunt utilizate pentru afecţiuni dermatologice (inclusiv iontoforeza sau fonoforeza), otice, nazale, oftalmologice, ale cavităţii bucale, gingivale sau perianale nu sunt interzise şi nu necesită nici SUT, nici declaraţie de utilizare.

SUBSTANŢE   INTERZISE   IN   ANUMITE   SPORTURI

P1. Alcool

Alcoolul (etanolul) este interzis numai în timpul competiţiilor, în sporturile menţionate mai jos. Detectarea acestuia se va realiza prin analizarea respiraţiei şi/sau a sângelui. Pragul de infracţiune doping (valorile hematologice) este 0,10 g/L:

• aeronautică (FAI);

• tir cu arcul (FITA, IPC);

• automobilism (FIA) ;

• petanque (IPC)       ;

• karate (WKF);

• pentatlon modern (UIPM) pentru disciplinele care implică tirul;

• motociclism (FIM);

• bowling ninepin şi tenpin (FIQ);

• bărci cu motor (UIM).

P2. Beta-blocante

Dacă nu este specificat altfel, beta-blocantele sunt interzise doar în competiţie, în următoarele sporturi:

• aeronautică (FAI);

• tir cu arcul (FITA, IPC) (interzise şi în afara competiţiei);

• automobilism (FIA);

• biliard şi snooker (WCBS);

• bob (FIBT);

• petanque (CMSB, IPC);

• bridge (FMB);

• curling (WCF); •golf (IGF);

• gimnastică (FIG);

• motociclism (FIM);

• pentatlon modern (UIPM) pentru disciplinele care implică tirul;

• bowling ninepin şi tenpin (FIQ);

• bărci cu motor (UIM);

• navigaţie cu pânze (ISAF) doar în cursele cu cârmă;

• tir (ISSF, IPC) (interzise şi în afara competiţiei);

• schi/snowboard (FIS) în sărituri şi freestile (stil liber);

• lupte (FILA).

Beta-blocantele includ, dar nu sunt limitate la următoarele: acebutolol, alprenolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol, bunolol, carteolol, carvedilol, celiprolol, esmolol, labetalol, levobunolol, metipranolol, metoprolol, nadolol, oxprenolol, pindolol, propranolol, sotalol, timolol.

AGENŢIA   MONDIALĂ  ANTI-DOPING

PROGRAMUL   DE   MONITORIZARE   PE   2009*

Următoarele substanţe sunt introduse în Programul de monitorizare pe 2009:

1. stimulente: numai în competiţie: bupropion, cafeina, fenilefrină, fenilpropanolamina, pipradrol, pseudoefedrină, sinefrină;

2.  narcotice: numai în competiţie: raportul morfină/codeină.

* Codul AMAD (4.5) stipulează: „AMAD, în colaborare cu alţi semnatari şi guverne, va stabili un program de monitorizare referitor la substanţele care nu se află în Lista interzisă, dar pe care AMAD doreşte să le monitorizeze, astfel încât să se detecteze modalităţile de utilizare greşită în sport."