ORDIN   Nr. 62 din 24 iunie 2008

privind aprobarea Regulamentului de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in Romania

ACT EMIS DE: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 489 din 1 iulie 2008

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) coroborate cu prevederile art. 17 lit. g) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410/2007,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzactionate în România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.304/2006 privind aprobarea Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzactionate pe piaţa angro, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.014 din 20 decembrie 2006, cu modificările ulterioare, şi Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 665/2005 pentru aprobarea Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzactionate la consumatorii captivi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Gergely Olosz

ANEXĂ

REGULAMENT

de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Scop

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte condiţiile de măsurare şi de conversie în unităţi de energie a cantităţilor de gaze naturale vehiculate în România.

Domeniu de aplicare

Art. 2. - (1) Gazele naturale tranzactionate între producători/ furnizori, transportator, distribuitori şi consumatorii de gaze naturale se măsoară în punctele de predare-preluare comercială a gazelor naturale.

(2) Sistemele/mijloacele de măsurare ce se vor utiliza pentru măsurarea gazelor naturale tranzactionate în România vor îndeplini cerinţele tehnice, funcţionale şi de montaj minime precizate în prezentul regulament.

Art. 3. - Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru toţi participanţii la piaţa gazelor naturale.

Art. 4. - (1) Prezentul regulament se aplică măsurării gazelor naturale în punctele de predare-preluare comercială, după cum urmează:

a)  la intrarea în SNT din câmpurile de producţie şi din depozitele de înmagazinare subterană;

b)  la ieşirea din SNT, respectiv la intrarea în sistemele de distribuţie, în depozitele de înmagazinare subterană sau direct la consumatorii racordaţi la SNT;

c)  la ieşirea din conductele colectoare ale producătorilor, respectiv la intrarea în sistemele de distribuţie sau la consumatorii racordaţi direct la acestea;

d) la ieşirea din sistemele de distribuţie, respectiv la intrarea la consumatorii casnici sau noncasnici ori la alte sisteme de distribuţie;

e)  la ieşirea din SNT/sistemul de distribuţie, respectiv la intrarea în staţiile de producere a gazelor naturale comprimate pentru autovehicule;

f)  la ieşirea din conductele din amonte sau din punctele de import, în cazul măsurării cantităţilor de gaze naturale tranzactionate prin magistralele directe.

(2) Prezentul regulament nu se aplică în cazul măsurării cantităţilor de gaze naturale comprimate pentru vehicule la ieşirea din staţiile de producere/stocare/distribuire a acestora.

Cerinţe generale

Art. 5. - (1) Măsurarea comercială a gazelor naturale se realizează prin intermediul sistemelor de măsurare sau al mijloacelor de măsurare montate în punctele de predare-preluare comercială (PM-uri, SM-uri sau SRM-uri).

(2) Sistemele/mijloacele de măsurare utilizate la măsurarea cantităţilor de gaze naturale pe piaţa gazelor naturale trebuie să corespundă legislaţiei metrologice în vigoare.

Art. 6. - Sistemele/mijloacele de măsurare utilizate trebuie să corespundă parametrilor de curgere (viteză, debit, presiune, temperatură, număr Reynolds), de calitate a gazelor naturale măsurate şi de mediu în care acestea sunt montate.

Art. 7. - SM-urile sau SRM-urile trebuie să fie proiectate, construite, exploatate şi întreţinute în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu normele şi reglementările tehnice europene şi internaţionale aplicabile, cu instrucţiunile producătorilor de contoare/sisteme şi echipamente de măsurare şi vor îndeplini condiţiile minime precizate în prezentul regulament.

Art. 8. - (1) Pentru gazele naturale măsurate pe piaţa gazelor naturale este obligatorie conversia volumelor măsurate în condiţii de lucru la condiţii de bază, cu excepţia situaţiei precizate la art. 33 alin. (2).

(2) Condiţiile de bază sunt p = 1,01325 bar şi T = 288,15 K.

(3) Temperatura de combustie pentru determinarea compoziţiei chimice a gazelor naturale este de 15°C.

(4)  Trecerea la alte condiţii de bază pentru conversia volumelor măsurate în condiţii de lucru, respectiv p = 1,01325 bar, T = 273,15 K şi temperatura de combustie pentru determinarea compoziţiei chimice a gazelor naturale de 25°C, se va face ulterior, la un termen precizat de ANRE în urma consultărilor cu operatorii din sectorul gazelor naturale.

Art. 9. - Clasa de exactitate a mijloacelor de măsurare trebuie să fie mai bună sau cel puţin egală cu cea precizată în prezentul regulament şi reprezintă cerinţă minimă contractuală.

Art. 10. - Caracteristicile fiecărei componente a sistemului de măsurare trebuie să corespundă caracteristicilor măsurandului căruia i se adresează, astfel încât să fie asigurată incertitudinea necesară.

Regimul de proprietate

Art. 11. - (1) Sistemele/mijloacele de măsurare sunt în proprietatea titularului de autorizaţie de funcţionare/licenţă care predă gazele naturale, respectiv producătorii, operatorii de înmagazinare, de transport şi de distribuţie de gaze naturale.

(2) Sistemele/mijloacele de măsurare precizate la alin. (1) sunt sisteme de măsurare pentru decontare fiscală şi sunt denumite sisteme de bază.

Art. 12. - (1) Proprietarul/operatorul sistemelor de bază, la solicitarea celeilalte părţi, va accepta, pe baza unei documentaţii tehnice avizate de către proprietarul/operatorul sistemelor de bază, ca aceasta să monteze în SM-uri sau SRM-uri sisteme de măsurare proprii, numite sisteme de control, cu aceeaşi clasă de exactitate ca a celor de bază.

(2) Măsurarea cu sistemele de control nu este opozabilă măsurării cu sisteme de bază.

Art. 13. - In cazul în care sistemele de măsurare de bază puse în funcţiune înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament sunt în proprietatea altei părţi decât a titularului de licenţă/producătorului care predă gazele naturale sau în cazul în care se convine ca sistemul de control să devină sistem de bază, la solicitarea titularului de licenţă/producătorului, proprietarul poate să predea în exploatare/proprietate aceste mijloace de măsurare titularului de licenţă/producătorului. Condiţiile transferului bunurilor se stabilesc de comun acord între cele două părţi.

Art. 14. - Partenerii de tranzacţie au drept de acces la SM sau SRM pentru controlul sistemelor de bază, în conformitate cu   prevederile   legislaţiei   în   vigoare   sau   cu   prevederile contractuale.

Art. 15. - Proprietarul/operatorul punctelor de predare/ preluare comercială a gazelor naturale trebuie să permită, la cererea celeilalte părţi, instalarea de echipamente pentru transmiterea la distanţă a datelor de exploatare (presiune, temperatură, debit instantaneu, index al aparatului de măsurare etc.) acolo unde nivelul tehnic al instalaţiilor permite, fără a fi afectată corectitudinea măsurării.

CAPITOLUL II

Caracteristici metrologice ale sistemelor de măsurare utilizate pe piaţa gazelor naturale

Art. 16. - Părţile implicate în tranzacţiile fiscale derulate pe baze contractuale au obligaţia de a stabili standardele aplicabile sistemelor de măsurare.

Art. 17. - (1) Sistemul de măsurare cu element deprimogen este alcătuit din următoarele componente:

- tronsoane de conducte amonte şi aval;

- element primar:

a) element deprimogen de tipul:

1. diafragmă cu prize de presiune în unghi;

2. diafragmă cu prize de presiune la flanşe;

3. diafragmă cu prize de presiune la D şi D/2. Diafragmele se pot monta în dispozitive port-diafragmă;

b) prize de presiune;

- elemente secundare (traductoare), care pot fi:

a) traductoare de presiune statică;

b) traductoare de presiune diferenţială;

c) traductoare de temperatură;

d) traductor multivariabil;

e) termorezistenţă;

f) traductor de densitate;

g) cromatograf de linie;

- element terţiar (calculator de debit);

-  elemente auxiliare, care sunt ţevi de impuls pentru preluarea parametrilor gazelor naturale.

(2) Incertitudinea de măsurare cu aceste sisteme a volumelor de gaze naturale trebuie să fie de maximum ± 1,5%.

(3) Elementele secundare din sistemul de măsurare, respectiv traductoarele de presiune statică, diferenţială, temperatură, multivariabile sau densitate, nu trebuie să depăşească o eroare maximă de ± 0,1%.

(4)  Elementul terţiar al sistemului de măsurare, respectiv calculatorul de debit (incluzând convertoarele de intrare), va avea eroarea maximă admisă de calcul a volumului corectat de ± 0,2% .

Art. 18. - (1) Sistemul de măsurare cu contoare cu pistoane rotative sau cu turbină poate fi alcătuit în două configuraţii:

1. a) contor cu pistoane rotative sau contor cu turbină;

b) convertor electronic de volum de gaz, care poate fi de două tipuri:

- complet (cu traductoare integrate);

- cu traductoare externe;

2. a) contor cu pistoane rotative sau contor cu turbină;

b) traductoare:

- de presiune statică şi de temperatură;

- de densitate;

c) calculator de debit.

(2)   Operatorul licenţiat care exploatează sistemele de măsurare va lua toate măsurile pentru funcţionarea sistemelor de măsurare cu o incertitudine de măsurare a cantităţilor de gaze naturale (în volume) de ± 1%.

(3)  Convertoarele electronice de volum trebuie să fie în conformitate cu normativele europene şi/sau internaţionale în vigoare.

(4) Erorile maxime admise la verificarea metrologică iniţială pentru contoarele cu pistoane rotative sau cu turbină sunt:

a) pentru Q_min = < Q < Q_t, eroarea maximă este de ± 2%;

b) pentru Q_t =< Q =< Q_max, eroarea maximă este de ± 1%; unde:

Q_max - debitul maxim la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise;

Q_min - debitul minim la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise;

Q_t - debitul de tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în două zone distincte, care au erori maxime admise diferite.

Valoarea  debitului  de  tranzit  este funcţie  de   raportul

Q_max/Q _min

Contoare cu turbină		Contoare cu pistoane rotative
Raport Qmax/Qmin	Qt	Raport Qmax/Qmin	Qt
10:1	0,20 Qmax	<20:1	0,20 Qmax
20:1	0,20 Qmax	30:1	0,15 Qmax
30:1	0,15 Qmax	50:1	0,10 Qmax
>50:1	0,10 Qmax	> 50:1	0,05 Qmax

(5)  Dacă verificarea metrologică iniţială se face la presiuni mai mari de 4 bar, erorile maxime admise sunt următoarele:

a) pentru Q_min =< Q < Q_t, eroarea maximă este de ± 1%

b) pentru Q_t =< Q =< Q_max, eroarea maximă este de ± 0,5%

(6)  Erorile maxime admise la verificarea metrologică iniţială pentru convertoarele electronice sunt:

a) ± 0,5%, pentru condiţii de referinţă (t = 20± 5°C şi presiune atmosferică )

b) ± 1% , pentru condiţii de lucru.

Art.  19. - (1) Sistemul de măsurare cu contoare cu ultrasunete este alcătuit din:

1.  contor cu ultrasunete;

2. traductoare, care pot fi:

- de presiune statică şi de temperatură;

- de densitate;

3.  calculator de debit.

(2) Erorile maxime admise la verificarea metrologică a contoarelor cu ultrasunete sunt:

Debit	Eroare maximă admisă
	Dn<12"	Dn>=12"
Qmin =< Q < Qt	±1,4%	±1,4%
Qt =< Q =< Qmax	±1%	± 0,7%

Notă: Dn reprezintă diametrul contorului.

unde:

Q_max - debitul maxim la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise;

Q_min - debitul minim la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise;

Q_t - debitul de tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în două zone distincte, care au erori maxime admise diferite.

Art. 20. - (1) Se recomandă ca din punct de vedere constructiv contoarele de gaz cu membrană (pereţi deformabili) să fie conforme cu prevederile SR EN 1359.

(2) Erorile maxime admise la verificarea metrologică pentru aceste tipuri de contoare sunt:

Debit	Verificare iniţială	Verificare în serviciu
Qmin =< Q < Qmax	±3%	- 6% până la + 3%
0,1 Qmax =< Q =<Qmax	±1,5%	±3%

unde:

Q_max - debitul maxim la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise;

Q_min - debitul minim la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise.

(3) Erorile maxime admise la verificarea metrologică a contoarelor cu membrană prevăzute cu dispozitiv de conversie a temperaturii se majorează în conformitate cu prevederile legislaţiei metrologice aplicabile.

Art. 21. -In cadrul sistemelor prevăzute la art. 17-19 se pot instala gazcromatografe online.

CAPITOLUL III

Cerinţe tehnice şi funcţionale pentru sistemele de măsurare

Cerinţe tehnice

Art. 22. - Toate mijloacele de măsurare trebuie să fie realizate de către producători care deţin un sistem al calităţii certificat.

Art. 23. - Pe piaţa gazelor naturale se pot folosi şi alte tipuri de mijloace/sisteme de măsurare pentru care prezentul regulament nu prevede cerinţe tehnice şi funcţionale minime. Acestea trebuie să respecte prevederile legislaţiei metrologice şi se vor folosi numai cu acordul părţilor participante la tranzacţie.

Art. 24. - Contoarele cu pistoane rotative, cu turbină sau cu ultrasunete trebuie să funcţioneze corespunzător şi în cazul măsurării unui debit de 1,2 Q_max timp de minimum o oră.

Art. 25. - Contoarele de gaze naturale, în funcţie de clasa de exactitate, trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul de mai jos:

Clasa contorului	Qmax/Q min	Qmax/Qt	Qr/Qmax
1,5	>=150	>=10	1,2
1,0	>=20	>=5	1,2

unde:

Q_max - cea mai mare valoare a debitului la care contorul de gaz furnizează indicaţii ce îndeplinesc cerinţele privind erorile maxime tolerate;

Q_min - cea mai mică valoare a debitului la care contorul de gaz furnizează indicaţii ce îndeplinesc cerinţele privind erorile maxime tolerate;

Q_t - debitul de tranzit; este debitul situat între debitul maxim şi debitul minim la care domeniul de debit este împărţit în două zone, „zona inferioară" şi „zona superioară". Fiecare zonă are o eroare maximă tolerată caracteristică;

Q_r - debitul de suprasarcină; este cea mai mare valoare a debitului la care contorul funcţionează într-o manieră satisfăcătoare pentru o perioadă scurtă de timp, fără să se deterioreze.

Art. 26. - (1) Proprietarul/operatorul punctelor de predare/preluare comercială a gazelor naturale va alege echipamentul de măsurare în funcţie de domeniul de debit şi de parametrii de livrare.

(2) Dacă un singur echipament nu poate acoperi întregul domeniu de debit se vor alege două sau mai multe mijloace de măsurare, instalate în paralel, care pot fi utilizate simultan sau alternativ în funcţie de debitul solicitat în anumite perioade, astfel încât înregistrarea consumului de gaze livrate să nu fie afectată de debitele extreme.

Art. 27. - Domeniul de temperatură a gazului măsurat trebuie să fie de minimum 40°C. Se recomandă ca limitele domeniului să fie între -10°C ... +30°C.

Art. 28. - Contoarele trebuie să fie proiectate şi executate pentru condiţii climatice de lucru în domeniu de cel puţin -20°C ...+40°C.

Art. 29. - Dispozitivul indicator trebuie să aibă un număr de cifre suficient astfel încât cantitatea măsurată timp de 8.000 de ore la Q_max să nu aducă cifrele la valoarea iniţială.

Cerinţe funcţionale pentru contoare cu preplată sau cu teletransmisie de date

Art. 30. -In cazul utilizării contoarelor de gaz alimentate cu energie electrică (contoare cu preplată sau teletransmisie), bateria va avea o durată de viaţă de minimum 5 ani. După consumarea a 90% din energia bateriei, un semnal de avertizare corespunzător va fi afişat pe ecranul contorului.

Art. 31. - Cartelele utilizate la acest tip de contor pot fi construite având ca model orientativ SR ISO/CEI 7816-4+A1. Acestea vor avea posibilitatea de reîncărcare şi de îmbunătăţire a performanţelor, operaţie asigurată de către operatorul de distribuţie licenţiat.

Art. 32. - In cazul utilizării contoarelor cu teletransmisie, operatorul de distribuţie licenţiat va asigura gestionarea unei baze de date care să asigure păstrarea valorilor a cel puţin 20 de citiri în regim operativ şi minimum pentru 3 ani pe suport extern.

CAPITOLUL IV

Convertoare electronice, traductoare şi calculatoare de debit

Convertoare electronice de volum

Art. 33. - (1) Montarea convertoarelor de volum este obligatorie pentru toate contoarele, cu excepţia celor precizate la alin. (2).

(2) La contoarele cu membrană pentru presiuni de lucru sub 50 mbar montarea convertoarelor de volum nu este obligatorie.

Art. 34. - Se recomandă ca factorul de compresibilitate Z să se calculeze în conformitate cu SR ISO 12213-1, SR ISO 12213-2, SR ISO 12213-3.

Art. 35. - Convertorul trebuie să afişeze toate datele relevante ale măsurării fără utilizarea unor echipamente adiţionale. Afişarea volumului corectat trebuie să se facă, de regulă, la nivel de unitate de volum. Prin acordul părţilor implicate în măsurarea gazelor naturale, pentru indicarea volumului corectat se pot utiliza afişaje de tipul 10n unităţi de volum.

Art. 36. - Convertorul nu trebuie să influenţeze funcţionarea corectă a contorului.

Art. 37. - (1) Convertorul trebuie să sesizeze funcţionarea în afara domeniului de măsurare a diverşilor parametri (temperatură, presiune, debit). In acest caz, echipamentul va opri contorizarea volumului corectat şi va contoriza în alt registru de memorie volumul necorectat înregistrat de contor sau corectat cu valori de presiune şi temperatură de substituţie presetate.

(2) Valorile de presiune şi temperatură de substituţie vor fi stabilite de comun acord de către operatorul care predă gazele naturale şi de beneficiar.

Art. 38. - Bateria de alimentare a convertorului trebuie să aibă o durată de viaţă de minimum 5 ani. La consumarea a 90% din durata de viaţă a acesteia, convertorul trebuie să afişeze un semnal de avertizare vizibil pe ecran.

Art. 39. - (1) Convertoarele electronice de volum şi mecanismele indicatoare ale contoarelor cu pistoane rotative sau cu turbină trebuie să aibă un grad de protecţie de cel puţin IP 64.

(2) In cazul montării într-o incintă, este permisă şi utilizarea contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de măsurare care au un grad de protecţie IP 54.

Art. 40. - Convertoarele electronice de volum şi accesoriile lor vor fi în construcţie antiex dacă locul de montaj o impune.

Traductoare şi calculatoare de debit

Art. 41. -Traductoarele de presiune statică, de presiune diferenţială, de temperatură, multivariabile şi de densitate vor fi construite din materiale rezistente la solicitările la care sunt supuse în timpul funcţionării.

Art. 42. - Elementele componente care alcătuiesc traductorul, aflate în zona de contact cu mediul ambiant şi cu fluidul de lucru, trebuie să aibă acoperiri de protecţie sau să fie executate din materiale care să reziste la acţiunea corosivă a acestora.

Art. 43. - Pentru a evita erorile introduse de variaţia presiunii atmosferice, pentru măsurarea presiunii statice se vor utiliza traductoare de presiune absolută. Pentru presiuni absolute ale gazelor naturale de peste 21 bar se pot utiliza şi traductoare de presiune relativă.

Art. 44. - Elementul sensibil al termorezistenţei trebuie să fie alcătuit din metale pure. Termorezistenţa va fi, cel puţin, de tip cu 3 fire.

Art. 45. - Toate traductoarele utilizate vor fi în construcţie antiex corespunzătoare cerinţelor impuse de locul de montaj.

Art. 46. - Calculatoarele de debit vor fi echipate cu imprimantă în vederea tipăririi declaraţiei de configurare, a consumurilor sau a parametrilor de livrare ai gazelor naturale ori trebuie să dispună de o interfaţă la care, prin conectarea unui calculator, să poată fi citiţi indicatorii menţionaţi.

Art. 47. - Calculatoarele de debit vor afişa separat consumul înregistrat în timpul alarmelor.

Art. 48. - Pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică a sistemelor de măsurare electronice, acestea vor fi prevăzute cu surse neîntreruptibile de tensiune cu autonomie de cel puţin 8 ore. In cazul în care sistemul de măsurare este echipat cu grup electrogen automat, autonomia sursei neîntreruptibile de tensiune trebuie să fie de cel puţin două ore.

CAPITOLUL V

Proiectarea SM şi SRM

Art. 49. - SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 50. - (1) SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate astfel încât să fie asigurată funcţionarea lor corectă pentru întregul domeniu de debite, presiuni şi temperaturi specificate în tema de proiectare şi în limitele de variaţie a compoziţiei chimice a gazelor.

(2) Pentru cazul în care sunt prezente impurităţi solide şi lichide în gazele naturale, se vor prevedea din proiectare separatoare şi filtre adecvate.

Art. 51. - (1) SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate astfel încât să asigure continuitatea în furnizare în condiţii de siguranţă şi în timpul efectuării operaţiunilor de întreţinere.

(2) In cazuri extreme, trebuie să fie posibilă separarea staţiei de conducta amonte şi aval prin robinete de secţionare cu închidere rapidă, în condiţii de siguranţă.

Art. 52. - Sistemele/mijloacele de măsurare se montează, de regulă, într-o/într-un încăpere/incintă/cofret. Este permisă şi montarea în aer liber, cu condiţia ca o astfel de instalare să nu influenţeze exactitatea acestor aparate.

Art. 53. - Pentru cazurile în care este posibilă o curgere bidirecţională a gazelor naturale prin sistemul de măsurare şi acest lucru este de natură să afecteze măsurarea corectă, este obligatorie montarea unei clapete de curgere unisens.

Art. 54. - (1) La proiectarea SM-urilor şi SRM-urilor, diametrul interior al conductelor situate în amonte de dispozitivul de reglare a presiunii se va calcula astfel încât viteza de curgere a gazelor să fie de maximum 30 m/s (cu excepţia SM-urilor amplasate în sistemele de distribuţie a gazelor naturale unde viteza de curgere a gazelor trebuie să fie de maximum 20 m/s). Pentru determinarea diametrului interior al conductelor situate în aval de organul de reglare se va lua în calcul o viteză de maximum 20 m/s.

(2) Excepţie de la această regulă vor face conductele situate în amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care, indiferent dacă se află înainte sau după elementul de reglare a presiunii, se limitează viteza maximă la 20 m/s.

(3) Se acceptă viteze de curgere mai mari în cazul liniilor de măsurare cu debitmetre cu ultrasunete, în conformitate cu recomandările producătorului.

(4) Robinetele amonte şi aval de sistemul de măsurare vor fi cu deschidere completă la dimensiunea diametrului interior al conductelor (această condiţie nu este obligatorie în cazul utilizării contoarelor cu pistoane rotative).

Art. 55. - Proiectele de SM sau SRM vor fi realizate pe baza temei de proiectare date de titularul de licenţă care urmează să predea gazele naturale în punctul respectiv şi care va cuprinde cel puţin următoarele precizări:

a) destinaţia;

b) locaţia de amplasare;

c) date climaterice;

d) studii de teren, pentru amplasamente noi;

e) compoziţia gazelor, tipul şi nivelul impurităţilor;

f) fişă tehnică care să cuprindă parametrii de intrare şi ieşire ai gazului livrat, şi anume:

- debitul de gaze naturale maxim şi minim;

- presiunea maximă/minimă, temperatura la intrare în staţie, presiunile reglate şi temperatura la ieşirea din staţie;

-  căderea maximă de presiune admisă pe staţie şi pe fiecare echipament;

-  cerinţele funcţionale ale staţiei (grad de automatizare, cu/fără personal operativ, monitorizare parametri, teletransmisie de date).

Art. 56. - Tabelul de mai jos prezintă unele cerinţe recomandate la proiectarea SM-urilor sau SRM-urilor, în funcţie de mărimea debitului vehiculat.

Nr. crt.	Dotare/Debit, m3/h (condiţii de bază)	>=500	>= 5.000	>= 10.000	>= 100.000
1.	Posibilitate de interconectare a unui sistem de control			X	X
2.	Corecţie de volum cu temperatura şi presiunea	X	X	X	X
3.	Corecţie de volum cu factor de compresibilitate		X	X	X
4.	Alternativă la 2, 3: corecţie de volum cu densitatea			X	X

Art. 57. - In cazul proiectării mai multor linii de măsurare a gazelor naturale, numărul acestora trebuie să fie ales astfel încât debitul maxim pe staţie să poată fi măsurat cu o linie închisă şi cu celelalte linii funcţionând în condiţiile specificate.

Art. 58. - Odorizarea gazelor nu trebuie să influenţeze performanţele mijloacelor de măsurare. Punctul de injecţie al odorantului va fi în aval de sistemul de măsurare.

Art. 59. - Orice echipament periferic care se conectează la mijloacele de măsurare nu trebuie să influenţeze exactitatea măsurării.

Echiparea staţiilor de reglare-măsurare/măsurare

Art. 60. -In funcţie de necesităţi, SM-urile sau SRM-urile pot fi echipate cu următoarele componente principale:

a) mijloace de măsurare pentru determinarea cantităţilor de gaze naturale;

b) echipament pentru determinarea compoziţiei gazului;

c) robinete de izolare;

d) sisteme de monitorizare;

e) filtre şi separatoare;

f) încălzitoare de gaze naturale;

g) echipamente pentru reducerea zgomotului;

h) echipament de reglare a debitului;

i) echipamente de reducere a pulsaţiilor şi vibraţiilor;

j) flanşe electroizolante;

k) aparate indicatoare.

CAPITOLUL VI

Montarea mijloacelor de măsurare

Condiţii de montaj al mijloacelor de măsurare

Art. 61. - (1) La sistemele de măsurare cu element deprimogen se recomandă respectarea condiţiilor de montaj prevăzute în SR EN ISO 5167-1, SR EN ISO 5167-2, SR EN ISO 5167-3 şi SR EN ISO 5167-4.

(2) Elementele secundare se vor monta astfel încât să poată fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate pe teren.

Art. 62. - (1) La sistemele de măsurare cu contoare cu pistoane rotative, cu turbină şi ultrasonice, pentru a asigura un profil uniform al curgerii, se prevăd porţiuni de conductă rectilinii, fără obstacole, deviaţii, prize de presiune în amonte şi aval de contor.

(2) Dacă producătorul de contoare nu recomandă altfel, lungimile tronsoanelor amonte şi aval de contor recomandate de SR EN 1776 sunt date în tabelul următor.

Tip sistem de măsurare	Tronson amonte, Dn	Tronson aval, Dn
Contor cu pistoane rotative	4	2
Contor cu turbină	5	2
Contor ultrasonic	10*)	3*)

(3) Pentru mijloacele de măsurare aflate în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentului regulament, lungimile tronsoanelor amonte/aval pot rămâne neschimbate.

(4)   Lungimile tronsoanelor rectilinii pot fi reduse prin montarea de dispozitive de uniformizare a curgerii, conform standardelor aplicabile fiecărei metode de măsurare în parte.

(5)  Contoarele cu ultrasunete utilizate pe piaţa gazelor naturale vor fi montate în conformitate cu indicaţiile producătorului.

*) In cazul în care contorul ultrasonic este amplasat astfel încât să măsoare fluxul de gaze naturale bidirecţional, lungimile tronsoanelor din ambele capete ale contorului vor avea lungimea 10 Dn.

Montarea traductoarelor de temperatură, de presiune statică, de presiune diferenţială, multivariabile şi de densitate

Art. 63. - (1) Traductoarele electronice de presiune statică, de presiune diferenţială, de temperatură, multivariabile şi de densitate se pot monta în cofrete termostatate, pentru a asigura o temperatură de lucru corespunzătoare exactităţii indicaţiilor, dacă prin aprobarea de model nu se specifică altfel.

(2) Amplasarea traductoarelor se va face în conformitate cu indicaţiile din aprobarea de model.

Art. 64. - Pentru sisteme de măsurare, altele decât cele cu contoare cu pistoane rotative sau cu element deprimogen, sondele de temperatură se montează în aval de contor pentru a evita deformarea profilului curgerii.

Art. 65. - (1) Pentru asigurarea măsurării corecte a temperaturii, teaca pentru sonda termometrică trebuie să pătrundă în interiorul conductei aproximativ o treime din diametrul conductei. La conducte cu diametrul mai mare de 300 mm este permisă reducerea lungimii de inserţie la minimum 75 mm. Teaca pentru sonda termometrică se proiectează şi se execută de aşa manieră încât să fie redus la minimum riscul apariţiei vibraţiilor în acest element.

(2) Teaca de temperatură se va monta numai în amonte de elementul deprimogen.

(3)  La panourile existente unde lungimea tronsoanelor nu permite montarea tecii în amonte se admite montarea acesteia în aval, cu condiţia ca sistemul de măsurare să deţină aprobare de model cu precizarea expresă a posibilităţii de măsurare a temperaturii gazelor naturale în aval de elementul deprimogen.

(4)  Cu ocazia modernizării acestor panouri, teaca pentru măsurarea temperaturii se va monta în amonte de elementul deprimogen.

Art. 66. - Pentru a asigura măsurarea corectă a temperaturii gazelor naturale poate fi necesară izolarea părţii exterioare a traductorului de temperatură şi a unor porţiuni de conductă amonte şi aval de contor/elementul deprimogen, în funcţie de precizia dorită a măsurării.

Art. 67. - Traductoarele de presiune statică, de presiune diferenţială, de temperatură şi multivariabile se montează astfel încât sa poată fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate şi calibrate. Robinetele de izolare trebuie să aibă posibilitatea de sigilare pentru a preîntâmpina închideri accidentale care afectează calitatea măsurării.

Art. 68. - In cazul utilizării traductoarelor de densitate, trebuie îndeplinite prevederile normativelor europene şi/sau internaţionale în vigoare.

Art. 69. - In cazul în care se utilizează un alt sistem de măsurare decât cel cu element deprimogen, proba de gaz pentru traductorul de densitate trebuie prelevată de la priza de presiune a contorului marcată pm.

Art. 70. - Conducta de legătură între punctul de prelevare pm şi traductorul de densitate trebuie să fie izolată termic pentru a minimiza efectul temperaturii exterioare.

Art. 71. - In cazul în care se utilizează traductoare de densitate care se montează în conductă, acestea se vor monta numai în aval de contor/sistem sau echipamentul de măsurare, pentru a evita deformarea profilului curgerii. Această regulă nu este obligatorie în cazul contoarelor cu pistoane rotative.

CAPITOLUL VII

Exploatarea şi întreţinerea mijloacelor de măsurare

Art. 72. - Exploatarea SM-urilor şi SRM-urilor are la bază condiţia precizată la art. 7.

Art. 73. - Pentru toate operaţiile efectuate în cadrul SM-urilor şi SRM-urilor, operatorul va întocmi şi va actualiza prin revizii periodice (sau ori de câte ori este cazul) un set de proceduri de lucru conforme cu Manualul de asigurare a calităţii.

Art. 74. - Toate persoanele care desfăşoară activităţi de operare şi întreţinere în cadrul SM-urilor şi SRM-urilor trebuie nominalizate, iar obligaţiile şi responsabilităţile lor trebuie bine precizate.

Art. 75. - Operatorii economici titulari de licenţă care au în operare SM-uri şi SRM-uri se vor îngriji de şcolarizarea şi perfecţionarea personalului responsabil cu măsurarea gazelor naturale şi cu formarea de specialişti în domeniul măsurării.

Art. 76. - Toate activităţile de exploatare şi întreţinere trebuie realizate în conformitate cu legislaţia referitoare la siguranţa şi protecţia muncii.

Art. 77.- La contoarele cu pistoane rotative şi cu turbină se va utiliza pentru lubrifiere numai ulei recomandat de producător.

Art. 78. - La contoarele cu pistoane rotative este permisă instalarea unui dispozitiv pentru urmărirea valorii căderii de presiune pe contor. Creşterea acesteia peste valoarea normală dată de producător semnifică apariţia unei defecţiuni mecanice sau a unui blocaj.

Art. 79. - (1) In cazul în care apar anomalii în funcţionarea contorului cu turbină sau a contorului cu ultrasunete (de exemplu: zgomote deosebite, diferenţe semnificative la măsurarea parametrilor de proces faţă de valorile aşteptate), se va proceda fie la montarea contorului de control şi compararea celor două seturi de indicaţii, fie la demontarea şi examinarea contorului în cauză. Se va verifica integritatea dispozitivului de laminare a curgerii şi a turbinei. De asemenea, se va verifica dacă există depuneri pe peretele interior al corpului contoarelor, pe lamelele turbinei sau pe traductoarele ultrasonice. Acestea se vor îndepărta conform procedurilor specifice.

(2) Responsabilul cu măsurarea va decide, după caz, dacă este necesară verificarea pe stand a contorului.

Art. 80. - La sistemele cu element deprimogen se vor verifica, în plus faţă de prevederile din LO, în funcţie de condiţiile concrete, în special referitoare la calitatea gazelor naturale (impurităţi lichide şi solide), următoarele:

a) diametrul d al elementului deprimogen;

b) integritatea muchiilor elementului deprimogen;

c)  existenţa depunerilor în conductele amonte şi aval de elementul deprimogen şi pe feţele diafragmei;

d) concentricitatea diafragmei cu conductele amonte şi aval.

Art. 81. - Se recomandă efectuarea de verificări' la un interval cuprins între 3 şi 6 luni ale punctului de zero al traductoarelor de presiune statică şi presiune diferenţială sau al traductorului multivariabil din cadrul sistemelor de măsurare cu element deprimogen.

Art. 82. - Cu ocazia verificărilor periodice se va face întreţinerea specifică fiecărui tip de mijloc de măsurare.

Echipamente electrice

Art. 83. - Toate echipamentele electrice utilizate trebuie să aibă protecţie antiexîn funcţie de zona cu pericol de explozie în care vor fi montate. Clasificarea zonelor cu pericol de explozie din staţii va fi precizată prin proiect.

CAPITOLUL VIII

Conversia cantităţilor de gaze în unităţi de energie

Prevederi generale

Art. 84. - Conversia volumelor de gaze naturale în unităţi de energie se face aplicând formula:

E = V_b x H_s

unde:

E - energia gazelor naturale - kWh;

V_b - volumul corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) - m3;

H_s - puterea calorifică superioară la temperatura de combustie de 15°C - kWh/m3.

Art. 85. - Pentru determinarea puterii calorifice se utilizează cromatografe.

Art. 86. -Aparatele utilizate la determinarea puterii calorifice superioare trebuie să îndeplinească toate prevederile legale în vigoare (marcaj CE/aprobare de model, verificare în termen etc).

Art. 87. - (1) In cazul utilizării cromatografelor pentru analiza compoziţiei gazelor, se pot lua în considerare prevederile seriei de standarde SR EN ISO 6974, iar calculul puterii calorifice se poate face în conformitate cu prevederile SR ISO 6976+C2.

(2) Incertitudinea operaţională asociată determinării puterii calorifice trebuie să fie < 2%.

Art. 88. -In situaţia în care se utilizează gazcromatografe care determină puterea calorifică superioară la o temperatură de combustie de 0°C sau 25°C, valoarea puterii calorifice superioare astfel determinată se corectează ţinând cont de factorul de corecţie specificat în SR ISO 13443 sau în SR ISO 6976+C2.

Zone de calitate

Art. 89. - (1) Gazele naturale intrate în SNT din producţia internă şi din import se amestecă în conductele de transport, astfel încât la ieşirea din SNT acestea pot avea putere calorifică superioară, diferită de cea a surselor alocate prin contract.

(2) In anumite cazuri, sistemele de distribuţie a gazelor naturale pot fi alimentate din surse multiple, cu H_s diferite.

Art. 90. - (1) Zona de calitate gaze (ZCG) reprezintă zona pentru care calitatea gazelor naturale se consideră omogenă şi constantă pentru o perioadă determinată de timp, alimentată prin una sau mai multe SRM-uri, noduri tehnologice sau panouri de măsurare, prin SNT sau de la producători. Pentru fiecare ZCG, la termenele precizate la art. 93, se alocă o putere calorifică superioară de către operatorul SNT, de producători sau de operatorii de distribuţie, după caz.

(2) ZCG sunt stabilite de producători, operatorul sistemului de transport şi operatorii de distribuţie, după caz, pe baza analizei surselor, fluxurilor şi consumurilor de gaze naturale.

(3) ZCG şi sursele de alimentare a acestora sunt precizate în anexa nr. 3.

(4)  Pentru fiecare localitate alimentată cu gaze naturale din mai multe surse în acelaşi timp (prin mai multe SRM-uri), căreia îi sunt alocate H_s diferite, se constituie câte o ZCG individuală.

(5)   ZCG prevăzute la alin. (4), precum şi sursele de alimentare a acestora sunt precizate în anexa nr. 4.

Art. 91. - (1) Puterea calorifică superioară corespunzătoare fiecărei ZCG se determină ca medie ponderată a puterilor calorifice superioare aferente fiecărui punct de livrare prin care se alimentează ZCG.

(2) Puterea calorifică superioară corespunzătoare fiecărei ZCG se determină utilizându-se următoarea formulă:

unde:

H_s - puterea calorifică superioară medie ponderată pentru ZCG;

H_si - puterea calorifică superioară a surselor ce alimentează ZCG;

V_i - volumele de gaze naturale corectate (volume măsurate în condiţii de bază) ce alimentează ZCG.

Obligaţii ale operatorilor economici referitoare la determinarea puterii calorifice superioare

Art. 92. - (1) Determinarea puterii calorifice superioare este obligaţia operatorului economic care predă gazele naturale în punctele de intrare în ZCG.

(2) In cazul utilizării gazcromatografelor on-line, pentru calculul volumului corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) se recomandă utilizarea valorii densităţii gazului natural, determinată de gazcromatograful on-line.

Art. 93. - Pentru calculul energiei gazelor naturale livrate, determinarea puterii calorifice superioare se face astfel:

a) cu cromatografe on-line;

b) cu cromatografe de laborator la perioade de timp stabilite în funcţie de cantitatea de gaze naturale livrate în punctul de intrare în ZCG, corespunzător anului anterior, după cum urmează:

Nr. crt.	Cantitate de energie/an	Intervalul maxim de timp pentru determinarea puterii calorifice superioare	Modul de facturare lunară a energiei
1.	>116.277,79 MWh	Zilnic*)	unde VZi - volumul corectat măsurat zilnic Hi - puterea calorifică superioară măsurată zilnic n - numărul de zile din luna respectivă
2.	11.627,79 MWh - 116.277,79 MWh	Decadal **)	unde VDi - volumul corectat măsurat în fiecare decadă Hi - puterea calorifică superioară măsurată decadal
3.	<11.627,78 MWh	0 dată/lună ***)	E = V1xHs unde V1 -volumul corectat măsurat lunar Hs - puterea calorifică superioară măsurată lunar

*) In cazul interfeţei dintre producători şi operatorul SNT, pentru situaţiile în care livrarea către SNT se face dintr-o singură sursă, determinarea puterii calorifice superioare se face decadal.

**) Determinările se vor face în următoarele perioade:

- I-a determinare: în zilele 1-5 ale lunii;

- a II-a determinare: în zilele 11-15 ale lunii;

- a III-a determinare: în zilele 21-25 ale lunii;

- intervalul de timp dintre prima şi a doua determinare, respectiv a doua şi a treia determinare este de maximum 10 zile.

***) Determinarea se face în zilele 10-20 ale fiecărei luni.

Art. 94. - (1) Puterea calorifică superioară utilizată de operatorul de distribuţie la facturarea serviciilor de distribuţie prestate beneficiarilor săi o reprezintă media puterilor calorifice superioare determinate la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei de facturare.

(2)  Puterea calorifică superioară utilizată de furnizor la facturarea consumului de energie pentru beneficiarii săi o reprezintă media puterilor calorifice superioare determinate la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei de facturare.

(3) In cazul ZCG din anexa nr. 4, pentru determinarea puterii calorifice superioare utilizate de operatorul de distribuţie la facturarea serviciilor de distribuţie prestate beneficiarilor săi care au un consum mai mic de 11.627,78 MWh/an se calculează media ponderată a puterilor calorifice superioare corespunzătoare fiecărei surse.

(4)  Media ponderată a puterii calorifice se calculează la intervalele de timp precizate în tabelul de la art. 93, folosindu-se următoarea formulă:

unde

V_i - volumul corectat măsurat pentru fiecare sursă;

H_Si - puterea calorifică superioară determinată pentru fiecare sursă.

(5) Distribuitorii au obligaţia ca pentru consumatorii situaţi în ZCG din anexa nr. 4, cu un consum mai mare de 11.627,78 MWh/an, să determine zilnic/decadal, conform intervalelor precizate la art. 93, puterea calorifică superioară în vederea facturării serviciilor prestate.

(6) Puterea calorifică superioară utilizată de operatorul sistemului naţional de transport la facturarea serviciilor de transport prestate beneficiarilor săi o reprezintă media ponderată a puterilor calorifice superioare aferente ZCG pentru fiecare punct de ieşire din SNT, corespunzător acestora, la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei de facturare.

(7) Operatorul depozitelor de înmagazinare va utiliza la facturarea serviciilor de înmagazinare prestate beneficiarilor săi media ponderată a puterilor calorifice superioare, determinată la interfaţa sistemului naţional de transport cu depozitul de înmagazinare.

Art. 95. - In situaţia în care măsurătorile efectuate de distribuitor, realizate timp de 12 luni consecutive, arată că puterea calorifică superioară determinată conform prevederilor art. 94 alin. (5) nu a înregistrat variaţii mai mari de ± 2%, la facturare se poate utiliza aceeaşi putere calorifică superioară pentru toţi consumatorii situaţi în acea zonă delimitată.

Art. 96. - In cazul cromatografelor de linie, rezultatele analizelor se păstrează timp de minimum 24 de luni pe suport electronic.

Art. 97. - In cazul în care un consumator doreşte să achiziţioneze şi să monteze pe cheltuială proprie un cromatograf de linie în instalaţia de utilizare pentru determinarea puterii calorifice superioare în timp real, iar aparatul îndeplineşte toate condiţiile legale de funcţionare, acesta se consideră aparat de control, iar indicaţiile sale nu sunt opozabile indicaţiilor furnizate de aparatul operatorului de sistem.

Art. 98. - (1) Acolo unde este cazul, producătorii şi operatorii depozitelor de înmagazinare au obligaţia să transmită la termenele precizate la art. 93 operatorului de transport şi operatorilor de distribuţie (în ultimul caz, numai pentru sistemele de distribuţie racordate direct la conductele din amonte) datele necesare pentru stabilirea puterilor calorifice superioare aferente ZCG. Datele se transmit în format electronic, conform modelului precizat în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Punct de intrare în SNT					V (m3)	Buletin de analiză a gazelor naturale
ZCG	Denumirea punctului de predare-primire SM	Codul punctului de predare-primire	Codul SIRUTA superior	Codul SIRUTA inferior		Nr. şi data buletinului de analiză*)	Puterea calorifică superioară		Presiunea gazelor în punctul de prelevare
							MWh/m3	GJ/m3
(1)	(2)	(3)	(4)	(5)	(6)	(7)	(8)	(9)	(10)

Notă: Valorile PCS vor fi exprimate în MWh/m3 sau GJ/m3, cu 3 zecimale. In cazul conversiei PCS din GJ/m3 în kWh/m3 va fi luată în considerare relaţia 1GJ= 0,2777778 MWh.

(2) Pentru consumatorii alimentaţi direct din conductele din amonte, valorile puterii calorifice superioare se comunică de producători, la termenele precizate la art. 93, furnizorilor care au încheiate contracte în respectivele zone.

Art. 99. - (1) Valorile puterii calorifice superioare pentru fiecare ZCG dintre cele menţionate în anexa nr. 3 sunt calculate de către operatorul sistemului de transport şi sunt transmise de acesta, la termenele precizate la art. 93, furnizorilor clienţilor direct racordaţi în SNT şi operatorilor de distribuţie interesaţi. Modul de transmitere a datelor este în format electronic.

(2) Valorile puterii calorifice superioare pentru fiecare ZCG dintre cele menţionate în anexa nr. 4 sunt calculate de către operatorul de distribuţie care deţine licenţă pentru acea localitate, pe baza datelor transmise de către operatorul sistemului naţional de transport şi de către producători.

(3)  Datele menţionate în anexele nr. 3 şi 4, referitoare la puterea calorifică superioară, sunt transmise, în format electronic, de către operatorul sistemului naţional de transport şi de producători, conform formatului precizat în tabelul nr. 2.

(4) Datele precizate la alin. (3) determinate pentru ziua n se transmit de operatorul sistemului naţional de transport operatorilor de distribuţie în ziua n+1, până cel târziu la ora 10,00.

*) Numai pentru cromatografele de laborator.

(5) In cazul în care valorile PCS nu sunt transmise datorită unei defecţiuni tehnice, în conformitate cu prevederilor prezentului articol, se va utiliza ultima valoare comunicată, timp de maximum 48 de ore. Operatorii economici implicaţi vor lua toate măsurile necesare ca după trecerea acestui interval să poată efectua determinarea PCS.

Tabelul nr. 2

Punct de predare din SNT					Operator de distribuţie	V (m3)	Buletin de analiză al gazelor naturale
ZCG	Denumirea SRM	Codul SRM	Codul SIRUTA superior	Codul SIRUTA inferior			Denumirea punctului de măsură	Nr. şi data buletinului de analiză	Presiunea gazelor în punctul de prelevare	Puterea calorifică superioară
										MWh/m3	GJ/m3
(1)	(2)	(3)	(4)	(5)	(6)	(7)	(8)	(9)	(10)	(11)	(12)

Notă: Valorile PCS vor fi exprimate în kWh/m3 sau GJ/m3, cu 3 zecimale. In cazul conversiei PCS din GJ/m3 în MWh/m3 va fi luată în considerare relaţia 1GJ= 0,2777778 kWh.

Art. 100. - Operatorii care determină puterea calorifică superioară a gazelor naturale livrate au obligaţia să arhiveze buletinele de analiză cromatografică pentru o perioadă de minimum 24 de luni.

Art. 101. - (1) Operatorii sistemelor de distribuţie vor transmite utilizatorilor sistemelor de distribuţie valoarea puterii calorifice superioare şi volumele de gaze naturale sau cantitatea de energie care trebuie luată în considerare pentru facturarea clienţilor lor.

(2) Operatorul sistemului naţional de transport va transmite utilizatorilor SNT valoarea puterii calorifice superioare şi volumele de gaze naturale sau cantitatea de energie care trebuie luată în considerare pentru facturarea clienţilor racordaţi direct la SNT.

Art. 102. - (1) Periodic, producătorii, operatorul sistemului naţional de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie pot efectua analize de control pentru determinarea puterii calorifice superioare aferente ZCG respective. In cazul în care pentru ZCG 3 analize consecutive efectuate la un interval de 7-10 zile între ele stabilesc o putere calorifică superioară diferită cu mai mult de ± 2% faţă de valoarea folosită la facturare, este necesară modificarea ZCG.

(2) Pentru verificarea caracteristicilor metrologice ale cromatografelor de linie se vor efectua verificări ale indicaţiilor acestora cu ajutorul unui cromatograf de laborator cel puţin o dată la două luni.

(3) Dacă rezultatele verificărilor efectuate confirmă acurateţea indicaţiilor cromatografelor de linie, ANRE poate decide modificarea intervalului precizat la alin. (2).

Art. 103. - (1) In situaţia în care apare necesitatea modificării unei ZCG, operatorii economici care livrează, respectiv preiau gaze naturale în/din acea ZCG stabilesc în scris, de comun acord, reconfigurarea ZCG.

(2) După modificarea ZCG, operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a actualiza corespunzător anexa nr. 3, respectiv nr. 4.

(3) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a transmite în scris către ANRE orice modificare referitoare la anexele nr. 3 şi 4.

Art. 104. - Operatorii licenţiaţi pentru distribuţia gazelor naturale au obligaţia de a publica pe pagina proprie de internet valorile H_s (determinate la intervalele menţionate la art. 93) corespunzătoare fiecărei localităţi pentru care deţin licenţa de distribuţie a gazelor naturale.

Art. 105. - Furnizorii au obligaţia de a asigura comunicarea către consumatorii lor a informaţiilor legate de accizarea gazelor naturale.

Calitatea gazelor

Art. 106. - Cerinţele minime de calitate a gazelor naturale tranzacţionate pe piaţa gazelor naturale sunt prezentate în anexa nr. 5.

Art. 107. - Punctul de rouă al apei şi al hidrocarburilor se determină şi se transmite lunar sau ori de câte ori este nevoie. Parametrii determinaţi se consideră valabili până la următoarea determinare.

Documente şi înregistrări

Art. 108. - Fiecare punct de predare-preluare comercială de pe piaţa gazelor naturale trebuie să posede o arhivă (în responsabilitatea operatorului punctului de predare-preluare comercială a gazelor naturale), care să conţină cel puţin următoarele documente:

a) cartea tehnică a instalaţiei, care să conţină cel puţin:

• descrierea generală a instalaţiei tehnologice, cu precizarea caracteristicilor tehnice şi a anului punerii în funcţiune;

• schema tehnologică a instalaţiei tehnologice;

• configuraţia geometrică a panoului de măsurare, cu precizarea dimensiunilor;

• sistemul de măsurare utilizat, cu precizarea caracteristicilor tehnice şi metrologice ale tuturor componentelor;

• delimitarea zonelor de exploatare, cu evidenţierea zonelor clasificate ca fiind arii periculoase;

• documente care atestă conformitatea sistemului de măsurare cu cerinţele legislaţiei metrologice în vigoare;

b) procese-verbale încheiate cu ocazia instalării şi a punerii în funcţiune a contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de măsurare;

c) jurnal de configurare;

d) jurnal de calibrare;

e) jurnal de înregistrări lunare;

f)  jurnal de avarii;

g) rapoarte de neconformitate încheiate cu ocazia auditurilor efectuate;

h) procese-verbale încheiate cu ocazia soluţionării neconformităţilor.

Art. 109. -Inregistrările care trebuie să existe la fiecare punct de tranzacţie comercială pe piaţa gazelor naturale sau la sediul operatorului punctului respectiv sunt:

a) numărul şi seria tuturor instrumentelor instalate;

b)  data şi ora înlocuirii instrumentelor defecte şi citirea ultimilor indicaţii ale mecanismelor integratoare ale acestora (unde este cazul);

c) data şi ora de început şi de sfârşit al calibrărilor şi/sau al verificărilor efectuate;

d) rezultatele verificărilor şi/sau al calibrărilor efectuate;

e)  data şi ora la care s-au efectuat modificări în setarea convertoarelor sau a calculatoarelor de debit şi care sunt acestea;

f) data, ora şi motivul apariţiei alarmelor; data şi ora dispariţiei alarmelor.

Art. 110. - Toate rapoartele de întreţinere şi verificare a mijloacelor de măsurare trebuie semnate de persoana care a efectuat operaţiile respective.

CAPITOLUL IX

Securitatea măsurărilor

Art. 111. - In vederea asigurării securităţii măsurării, mijloacele de măsurare vor fi sigilate conform schemei de sigilare din aprobarea de model. Prin acordul părţilor se pot aplica sigilii suplimentare.

Art. 112. -Accesul partenerului de contract în SM-uri sau SRM-uri se va face numai de către personalul menţionat pe lista de personal înaintată de acesta către operatorul staţiei, pe baza legitimaţiei şi a ordinului de serviciu, numai în prezenţa reprezentantului autorizat al operatorului SM-ului sau al SRM-ului.

Art. 113. -In cazul existenţei liniilor de măsurare aflate în rezervă, acestea vor fi izolate etanş prin închiderea şi sigilarea robinetelor. La SM-urile sau SRM-urile automatizate, poziţia închis/deschis a robinetelor va fi indicată vizual pe sistemul de monitorizare.

Art. 114. - Robinetele din amonte şi aval de sistemul de măsurare aflat în funcţiune se vor sigila în poziţia complet deschis. La SM-urile sau SRM-urile automatizate, poziţia închis/deschis a robinetelor va fi indicată vizual pe sistemul de monitorizare.

Art. 115. - (1) Sistemele/mijloacele de măsurare care se vor monta la noii consumatori după intrarea în vigoare a prezentului regulament vor fi amplasate la limita de proprietate a consumatorului, într-o încăpere, incintă sau într-un cofret, cu acces din afara proprietăţii. Acestea se închid şi se sigilează de către operatorul economic care exploatează sistemul/mijlocul de măsurare.

(2) Sistemele/mijloacele de măsurare cu preplată sau cu teletransmisie de date pot fi amplasate şi în interiorul proprietăţii consumatorului.

Art. 116. - La înlocuirea branşamentelor, montarea mijloacelor de măsurare se va face cu respectarea prevederilor art. 115.

Art. 117. -In cazul teletransmisiei de date trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

a)  securitatea şi integritatea transmisiilor de date vor fi în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

b) datele înregistrate trebuie protejate prin parole software;

c)   Valorile preluate ale parametrilor de proces prin convertoare/calculatoare de debit trebuie să fie de tip „numai citire", neputând fi modificate prin intervenţii pe oricare dintre căile de acces (locală sau de la distanţă).

CAPITOLUL X

Rezolvarea reclamaţiilor şi divergenţelor

Art. 118. - Reclamaţiile şi divergenţele care pot apărea între părţi vor fi soluţionate în termenele prevăzute în standardele de performanţă aplicabile.

Art. 119. - Reclamaţiile şi divergenţele care pot apărea între părţi (din punctul de vedere al măsurării gazelor naturale) se rezolvă în conformitate cu prevederile art. 121-124 sau cu prevederile contractuale dintre părţi, după caz.

Art. 120. - Reclamaţia este valabilă pentru consumurile înregistrate în ultimele 3 luni calendaristice.

Art. 121. - Reclamantul are dreptul de a asista la efectuarea expertizei metrologice în baza unei cereri scrise.

Art. 122. - Pentru a se asigura obiectivitatea şi neutralitatea rezultatului verificării metrologice, expertizarea sistemului/ mijlocului de măsurare va fi efectuată într-un laborator autorizat de o terţă parte, agreat de părţi, sau în laboratorul operatorului licenţiat de furnizare/distribuţie de gaze naturale, în prezenţa reprezentantului împuternicit al direcţiei regionale de metrologie legală. La finalul expertizei se vor întocmi documente doveditoare (proces-verbal de analiză, buletine de verificare metrologică, fişe de măsurare etc.) în conformitate cu procedurile de lucru aprobate ale laboratorului. Documentele doveditoare vor preciza în mod expres rezultatul de tip „admis" sau „respins".

Art. 123. - Dacă rezultatul verificării este „admis" (deci reclamaţia nu a fost întemeiată), reclamantul suportă cheltuielile aferente înlocuirii şi verificării metrologice a aparatului, iar facturarea consumului se face conform citirilor lunare. In cazul în care sistemul/mijlocul de măsurare supus expertizei, deşi înregistrează corect consumul, nu are verificarea metrologică periodică conform legislaţiei în vigoare, cheltuielile vor fi suportate de operatorul licenţiat de furnizare/distribuţie de gaze naturale care exploatează echipamentul respectiv.

Art. 124. - (1) Dacă rezultatul verificării metrologice a contorului este „respins", cheltuielile aferente înlocuirii şi expertizei metrologice sunt suportate de operatorul licenţiat de furnizare/distribuţie de gaze naturale care exploatează echipamentul respectiv.

(2) Atunci când sistemul/mijlocul de măsurare a fost declarat „respins" pentru motive precum zgomote în funcţionare, aspect, cădere de presiune etc, dar erorile de măsurare se încadrează în limitele maxime admise de legislaţia metrologică în vigoare, nu se face recalculare.

(3) Atunci când sistemul/mijlocul de măsurare a fost declarat „respins", dar erorile de măsurare nu se încadrează în limitele maxime admise de legislaţia metrologică în vigoare, se face recalcularea consumului pentru perioada reclamată de beneficiar, dar nu mai mult de 3 luni de la data înregistrării reclamaţiei, astfel:

a)  prin aplicarea consumului mediu facturat pe perioadele corespondente din ultimii 3 ani, dacă defecţiunea constatată este din categoria înregistrări aleatoare ale consumului, antrenări simultane ale rolelor cifrate sau contor neetanş (cu condiţia ca neetanşeitatea contorului să fie după mecanismul de măsurare); în cazul în care nu este posibilă calcularea mediei pe ultimii 3 ani, recalcularea consumului are la bază media zilnică realizată în proxima lună calendaristică în care aparatul a funcţionat efectiv;

b) prin aplicarea unui procent calculat ca medie aritmetică a depăşirilor limitelor admise ale erorilor de măsurare obţinute pentru debitele la care a fost verificat contorul, din care se exclude eroarea obţinută la debitul Q_min (dacă la un debit eroarea de măsurare se încadrează în limitele admise, depăşirea este considerată „0").

Art. 125. - (1) In cazul reclamaţiilor consumatorilor racordaţi la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, referitoare la puterea calorifică superioară, furnizorii pentru aceste sisteme au obligaţia de a răspunde consumatorilor în termen de 15 zile lucrătoare, prin punerea la dispoziţie a datelor utilizate pentru determinarea puterii calorifice superioare pentru ZCG respectivă, pentru perioada precizată în factură, însoţite de o explicaţie referitoare la modul de calcul al puterii calorifice superioare.

(2)   Reclamaţiile consumatorilor racordaţi direct la SNT, referitoare la puterea calorifică superioară utilizată la facturare, sunt soluţionate de operatorul sistemului naţional de transport similar cu precizările de la alin. (1).

(3)  Reclamaţiile consumatorilor racordaţi la conductele din amonte, referitoare la puterea calorifică superioară utilizată la facturare, sunt soluţionate de operatorii acestor conducte similar cu precizările de la alin. (1).

(4)  In cazul determinării puterii calorifice superioare cu cromatografe on-line, verificările efectuate în urma unor reclamaţii în cadrul expertizei metrologice vor fi efectuate de laboratoare neutre, autorizate, pentru a se asigura neutralitatea celui care rezolvă reclamaţia. Acesta va elibera buletin de verificare metrologică cu menţiunea „admis" sau „respins" în funcţie de rezultatul verificării.

Dacă rezultatul verificării este „admis" (deci reclamaţia nu a fost întemeiată), reclamantul suportă cheltuielile aferente verificării metrologice a aparatului, iar facturarea consumului se face conform măsurătorii efectuate. In cazul în care analizorul supus expertizei, deşi se încadrează în clasa de exactitate corespunzătoare, nu are verificarea metrologică periodică conform legislaţiei în vigoare, cheltuielile vor fi suportate de operator.

Dacă rezultatul verificării metrologice a analizorului este „respins", cheltuielile aferente înlocuirii aparatului şi expertizei metrologice sunt suportate de operatorul responsabil de măsurare, recalculându-se consumul pentru o perioadă de maximum 3 luni. Consumul se recalculează numai în cazul în care puterea calorifică superioară determinată în urma verificării este mai mică decât cea determinată iniţial.

(5) Reclamaţiile beneficiarilor cu privire la valoarea puterii calorifice utilizate la facturare se pot face în termen de maximum două luni de la data primirii facturii.

CAPITOLUL XI

Condiţii generale cu privire la măsurarea cantităţilor de gaze tranzitate pe teritoriul României

Art. 126. - La măsurarea cantităţilor de gaze tranzitate prin conducte dedicate pe teritoriul României se admite o diferenţă între volumele intrate, respectiv ieşite din ţară pentru o anumită perioadă de timp, în limita volumelor calculate prin suma incertitudinilor sistemelor de măsurare utilizate în cele două puncte, la care se adaugă sau se scade, după caz, variaţia din aceeaşi perioadă de timp a volumelor de gaze din conducta la care se face referire.

CAPITOLUL XII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 127. - Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Art. 128.-ANRE, pe baza propunerilor titularilor de licenţe, ale asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi prin consultare cu organismele abilitate ale statului şi cu asociaţii profesionale, poate revizui prezentul regulament.

Art. 129. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament constituie contravenţie şi se sancţionează conform Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 130. - (1) Abrevierile şi terminologia se regăsesc în anexa nr. 1.

(2) Documentele de referinţă, respectiv lista cu standardele neobligatorii, precum şi legislaţia conexă, se regăsesc în anexa nr. 2. "

Art. 131. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Art. 132. -Anexele nr. 3 şi 4 întocmite conform modelului din prezentul regulament se publică pe pagina de internet a operatorilor licenţiaţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

ANEXA Nr. 1 la regulament

Abrevieri:

ANRE	- Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei; este autoritatea competentă în sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale care este organizată şi funcţionează în temeiul prevederilor Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008.
BRML	- Biroul Român de Metrologie Legală
IML	- instrucţiuni de metrologie legală
LO	- lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului
SR	- standard român
ISO	- Organizaţia Internaţională de Standardizare
PM	- postul de măsură
AGA	- Asociaţia Americană a Gazului
SM	- staţie de măsurare
SRM	- staţie de reglare-măsurare
SNT	- Sistemul naţional de transport al gazelor naturale
ZCG	- zona de calitate gaze, definită în conformitate cu prevederile regulamentului

Terminologie:

1. clasă de exactitate	- clasă de mijloace de măsurare care satisfac anumite condiţii metrologice, destinate să menţină erorile în limitele specificate
2. condiţii de bază	- condiţii specificate la care este transformată cantitatea de gaz măsurat (T = 288,15 K ; p = 1,01325 bar)
3. condiţii de referinţă	- condiţii de utilizare prescrise pentru încercarea funcţionării unui mijloc de măsurare sau pentru intercompararea rezultatelor măsurării
4. consumator	- persoană fizică sau juridică care cumpără gaze naturale pentru consumul propriu
5. contor de gaze naturale	- aparat de măsurat care are funcţia de a măsura, memora şi afişa cantitatea de gaz care a trecut prin el;
6. contor de gaz cu membrană	- contor de debit în care volumul de gaz se măsoară prin umplerea şi golirea succesivă a camerelor sale cu pereţi deformabili

7. contor de gaze cu pistoane rotative	- contor de gaz în care se formează un compartiment rigid între pereţii unei camere staţionare şi un element (sau elemente) în mişcare. Fiecare ciclu de rotaţie al elementului (elementelor) deplasează un volum cunoscut de gaz care este înregistrat cumulativ şi indicat de un dispozitiv indicator
8. contor de gaze cu turbină	- contor de gaz în care forţele dinamice ale unui gaz aflat în mişcare produc rotaţia unei turbine cu o viteză proporţională cu volumul de gaz care trece prin turbină. Numărul de rotaţii ale turbinei este semnalul de măsurare pentru volumul de gaz care a trecut prin contor
9. contor de gaze cu ultrasunete	- contor de gaz care măsoară timpul de propagare a ultrasunetelor prin gazul aflat în curgere, între una sau mai multe perechi de traductoare ultrasonice. Timpul de propagare este semnalul de măsurare pentru indicarea volumului de gaz care a trecut prin contor

10. convertor de volum	- dispozitiv electronic conectat la un contor de gaz care transformă automat volumul de gaz măsurat în condiţii de lucru în volum de gaz în condiţii de bază;
11. distribuitor (operator de distribuţie - OSD)	- persoana juridică titulară a licenţei de distribuţie care are ca specific activitatea de distribuţie a gazelor naturale în una sau mai multe zone delimitate
12. domeniu de debit	- interval cuprins între debitul maxim şi cel minim pentru care eroarea de justeţe a contorului este cuprinsă între limite specificate (se mai poate folosi termenul de rangeabilitate)
13. furnizor de gaze naturale	- persoană juridică, română sau străină, titulară a licenţei de furnizare a gazelor naturale
14. gaze naturale	- gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor lichide
15. incertitudine de măsurare	- parametru asociat rezultatului unei măsurări, care caracterizează împrăştierea valorilor ce în mod rezonabil ar putea fi atribuite măsurandului
16. indice Wobbe	- putere calorifică superioară volumică în condiţii de referinţă specificate, împărţită la rădăcina pătrată din densitatea relativă în aceleaşi condiţii de referinţă specificate la măsurare
17. mijloc de măsurare	- toate măsurile, aparatele, contoarele, dispozitivele, instalaţiile, precum şi mostrele de materiale şi substanţe care materializează şi conservă unităţi de măsură şi furnizează informaţii de măsurare
18. operator de sistem	- persoana juridică autorizată şi/sau licenţiată să opereze infrastructura sistemului de transport, de distribuţie, de dispecerizare, de înmagazinare/stocare, de alimentare şi de producţie a gazelor naturale, în scopul menţinerii siguranţei parametrilor funcţionali ai sistemului
19. piaţa gazelor naturale	- totalitatea tranzacţiilor având ca obiect cantităţile de gaze naturale vândute/cumpărate, în baza contractelor de achiziţie/contractelor de vânzare/cumpărare a gazelor naturale, încheiate între titularii licenţei de furnizare a gazelor naturale sau între aceştia şi consumatori. Piaţa gazelor naturale se compune din segmentul concurenţial şi segmentul reglementat
20. punct de predare/preluare comercială a gazelor naturale	- ansamblul instalaţiilor care asigură măsurarea gazelor naturale din punctul în care gazele naturale trec din proprietatea/custodia furnizorului/transportatorului în cea a operatorului de distribuţie/înmagazinare sau a consumatorului
21. punctul de rouă al apei	- temperatura peste care condensarea vaporilor de apă nu se produce la presiune specificată. Pentru orice presiune mai mică decât presiunea specificată nu există condensare la această temperatură
22. punctul de rouă al hidrocarburilor	- temperatura deasupra căreia nu se mai produce condensarea hidrocarburilor la o presiune specificată
23. putere calorifică inferioară - Hj	- cantitatea de căldură care se eliberează prin arderea completă în aer a unei cantităţi specificate de gaz, astfel încât presiunea la care reacţia are loc rămâne constantă şi toţi produşii de ardere sunt aduşi la aceeaşi temperatură specificată ca şi reactanţii, toţi aceşti produşi fiind în stare gazoasă. Temperatura şi presiunea menţionate mai sus trebuie specificate
24. putere calorifică superioară - Hs	- cantitatea de căldură care se eliberează prin arderea completă în aer a unei cantităţi specificate de gaz, astfel încât presiunea la care reacţia are loc rămâne constantă şi toţi produşii de ardere sunt aduşi la aceeaşi temperatură specificată ca şi reactanţii, toţi aceşti produşi fiind în stare gazoasă, cu excepţia apei formate prin combustie, care este condensată la starea lichidă la temperatura menţionată mai sus. Temperatura şi presiunea menţionate mai sus trebuie specificate
25. sectorul gazelor naturale	- ansamblul instalaţiilor şi activităţilor desfăşurate de operatorii economici pentru producţia, transportul, tranzitul, înmagazinarea, distribuţia, furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, precum şi instalaţiile şi echipamentele folosite pentru realizarea acestor activităţi
26. sisteme de măsurare	- ansamblul complet de mijloace de măsurare şi alte echipamente, reunite pentru efectuarea unor măsurări
27. staţie de măsurare(SM)	- ansamblul instalaţiilor de măsurare a debitului, filtrare şi odorizare, conectate printr-un racord la conductele colectoare, de transport sau distribuţie şi care alimentează un sistem de distribuţie, un grup de consumatori sau un consumator
28. staţie de reglare-măsurare-predare (SRM)	- ansamblul instalaţiilor de reducere şi reglare a presiunii, măsurare a debitului, filtrare şi odorizare, prin care gazul din conductele de transport intră în sistemul de alimentare Notă: Referirile din regulament la SRM vizează în special contoarele/echipamentele şi sistemele de măsurare care concură la realizarea măsurării gazelor naturale.
29. traductor de măsurare	- dispozitiv care face ca unei mărimi de intrare să îi corespundă, conform unei legi determinate, o mărime de ieşire.

ANEXA Nr. 2 la regulament

DOCUMENTE   DE   REFERINŢĂ

Lista standardelor neobligatorii:

SREN ISO 5167-1	- Măsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de măsurare a presiunii diferenţiale introduse în conducte cu secţiune circulară sub sarcină. Partea 1: Principii şi condiţii generale
SREN ISO 5167-2	- Măsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de măsurare a presiunii diferenţiale introduse în conducte cu secţiune circulară sub sarcină. Partea 2: Diafragme
SREN ISO 5167-3	- Măsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de măsurare a presiunii diferenţiale introduse în conducte cu secţiune circulară sub sarcină. Partea 3: Ajutaje şi ajutaje Venturi
SREN ISO 5167-4	- Măsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de măsurare a presiunii diferenţiale introduse în conducte cu secţiune circulară sub sarcină. Partea 4: Tuburi Venturi
SREN 12480	- Contoare de gaz. Contoare de gaz cu pistoane rotative
SREN 12261	- Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbină
SR EN 12405	- Contoare de gaz. Dispozitive electronice de conversie a volumului de gaz
SREN 1359	- Contoare de gaz. Contoare de gaz cu membrană
Report no.9 AGA	- Măsurarea gazului cu contoare ultrasonice cu căi multiple
SREN 1776	- Alimentare cu gaz. Staţii de măsurare gaze naturale. Prescripţii funcţionale
SR 3317	- Gaz natural. Condiţii tehnice de calitate
SR ISO 13686	- Gaz natural. Definirea calităţii
SR ISO 6976+C2	- Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densităţii, densităţii relative şi indicelui Wobbe din compoziţie
SR EN ISO 6974	- Gaz natural. Determinarea compoziţiei cu o incertitudine definită prin gazcromatografie în fază gazoasă
SR ISO 12213-1	- Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 1: Introducere şi linii directoare
SR ISO 12213-2	- Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 2: Calcul pe baza analizei compoziţiei molare
SR ISO 12213-3	- Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 3: Calcul pe baza proprietăţilor fizice
SR EN 60079-10	- Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase
SR ISO/CEI 7816-4+A1	- Tehnologia informaţiei. Cartele de identificare. Cartele cu circuit(e) integrat(e) cu contacte. Partea 4: Comenzi intersectoriale pentru interschimburi
SR ISO 13443	- Gaz natural. Condiţii de referinţă standard
SR ISO 6976 + C2	- Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densităţii, densităţii relative şi indicelui Wobbe din compoziţie
SR 13251	- Vocabular internaţional de termeni fundamentali si generali în metrologie

Notă: In situaţia în care se modifică standardele din tabelul de mai sus, se va lua în considerare ultima ediţie oficială a acestora.

Alte documente

Document	Denumire
NML 004-05	- Contoare de gaz şi dispozitive de conversie a volumului
NML 018-07	- Sisteme de măsurare continuă şi dinamică a cantităţilor de fluide
OIML R32	- Contoare de gaz cu turbină si cu pistoane rotative
Hotărârea Guvernului nr. 264/2006 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare
ISO/DIS 9857	- Petrol şi produse petroliere - Măsurarea continuă a densităţii
ISO/DIS 15112	- Gaz natural. Determinarea energiei
prEN 50154	- Instalarea instalaţiilor electrice în zone periculoase - Instalaţii electrice în atmosfere gazoase periculoase (altele decât mine)
PrEN 14236	- Contoare de gaz ultrasonice pentru consum casnic

Legislaţie conexă

Nr. crt.	Denumirea actului normativ	Aprobat	Publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I
1.	Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare	-	nr. 679 din 28 iulie 2004
2.	Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare	-	nr. 212 din 28 august 1992
3.	Legea nr. 178/9 mai 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie		nr. 338 din 19 mai 2003
4.	Hotărârea Guvernului nr. 862/2004 privind aprobarea instrucţiunilor de metrologie legală	-	nr. 567 din 28 iunie 2004
5.	Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 616/2002'		nr. 438 din 24 iunie 2002
6.	Contracte-cadru emise de ANRGN/ANRE	în vigoare
7.	Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului	în vigoare

ANEXA Nr. 3 la regulament

ZONE DE CALITATE A GAZELOR

Nr. crt.

Nr. zonă

Punct de măsurare a compoziţiei gazelor

Punct de măsură

Cod SRM

Siruta

Sirsup

Loc. SRM

Judeţul

Sistem

Consumator

Tip

Siruta Loc. Alim.

Den. Loc. Alim.

Tip ob.

Distrib.

ANEXA Nr. 4 la regulament

ZONE   DE   CALITATE  A  GAZELOR   PENTRU   LOCALITĂŢI   CU   ALIMENTĂRI   MULTIPLE

Nr. zonă

Punct de măsurare a compoziţiei gazelor

Nr. crt.

Punct de măsură

PCS (kj/m3)

PCS (kWh/m3)

Cod SRM

Siruta

Sirsup

Loc. SRM

Judeţul

Sistem

Consumator

Tip

Siruta Loc. Alim.

Den. Loc. Alim.

Tip ob.

Distrib.

ANEXA Nr. 5 la regulament

CERINŢE   MINIME   DE   CALITATE  A  GAZELOR   NATURALE

1. Compoziţia chimică a gazelor naturale

Denumirea şi formula chimică a componenţilor	Conţinut în % molare
metan (C1)	minimum 70
etan (C2)	maximum 10
propan (C3)	maximum 3,5
butan (C4)	maximum 1,5
pentan (C5)	maximum 0,5
hexan (C6)	maximum 0,1
heptan (C7)	maximum 0,05
octan (C8) şi hidrocarburi superioare (C9)	maximum 0,05
azot(N2)	maximum 10
dioxid de carbon (CO2)	maximum 8
oxigen (O2)	maximum 0,02
hidrogen sulfurat (H2S)	maximum 6,8 mg/m3
etilmercaptan (C2H5SH)1)	minimum 8 mg/m3
sulf total pe o perioadă scurtă	maximum 100 mg/m3

2.  Punct de rouă al apei (°C): maximum -15°C, la presiunea din punctul de predare/preluare comercială2)

3.  Punct de rouă al hidrocarburilor (°C): maximum 0° C, la presiunea din punctul de predare/preluare comercială3)

4. Valoarea minimă admisă pentru puterea calorifică superioară repartizată la volum este 7.840 Kcal/m3

5. Temperatura maximă admisă a gazelor naturale: 50°C

6. Conţinutul de impurităţi mecanice (g/m3): maximum 0,05

1) Cu excepţia gazelor livrate pentru chimizare, pentru care gradul de odorizare se stabileşte de comun acord.

2) Cu excepţia livrărilor de gaze naturale către consumatorii racordaţi direct la conductele colectoare din amonte.

3) Cu excepţia livrărilor de gaze naturale către consumatorii racordaţi direct la conductele colectoare din amonte.