ORDIN Nr. 62
din 24 iunie 2008
privind aprobarea
Regulamentului de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in
Romania
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 489 din 1 iulie 2008
Având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) coroborate cu prevederile art. 17 lit. g) din Legea gazelor nr.
351/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
410/2007,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare
în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de măsurare a
cantităţilor de gaze naturale tranzactionate în România, prevăzut în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.304/2006 privind aprobarea Regulamentului de
măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzactionate pe piaţa angro,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.014 din 20 decembrie 2006, cu modificările
ulterioare, şi Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Gazelor Naturale nr. 665/2005 pentru aprobarea Regulamentului de
măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzactionate la consumatorii
captivi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005, cu
modificările ulterioare.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei,
Gergely Olosz
ANEXĂ
REGULAMENT
de măsurare a cantităţilor de gaze naturale
tranzacţionate în România
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Scop
Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte condiţiile de
măsurare şi de conversie în unităţi de energie a cantităţilor de gaze naturale
vehiculate în România.
Domeniu de aplicare
Art. 2. - (1) Gazele naturale tranzactionate între
producători/ furnizori, transportator, distribuitori şi consumatorii de gaze
naturale se măsoară în punctele de predare-preluare comercială a gazelor
naturale.
(2) Sistemele/mijloacele de măsurare ce se vor utiliza
pentru măsurarea gazelor naturale tranzactionate în România vor îndeplini
cerinţele tehnice, funcţionale şi de montaj minime precizate în prezentul
regulament.
Art. 3. - Prevederile prezentului regulament sunt
obligatorii pentru toţi participanţii la piaţa gazelor naturale.
Art. 4. - (1) Prezentul regulament se aplică măsurării
gazelor naturale în punctele de predare-preluare comercială, după cum urmează:
a) la intrarea în SNT din câmpurile de producţie şi
din depozitele de înmagazinare subterană;
b) la ieşirea din SNT, respectiv la intrarea în
sistemele de distribuţie, în depozitele de înmagazinare subterană sau direct la
consumatorii racordaţi la SNT;
c) la ieşirea din conductele colectoare ale
producătorilor, respectiv la intrarea în sistemele de distribuţie sau la
consumatorii racordaţi direct la acestea;
d) la ieşirea din sistemele de distribuţie, respectiv
la intrarea la consumatorii casnici sau noncasnici ori la alte sisteme de
distribuţie;
e) la ieşirea din SNT/sistemul de distribuţie,
respectiv la intrarea în staţiile de producere a gazelor naturale comprimate
pentru autovehicule;
f) la ieşirea din conductele din amonte sau din
punctele de import, în cazul măsurării cantităţilor de gaze naturale
tranzactionate prin magistralele directe.
(2) Prezentul regulament nu se aplică în cazul
măsurării cantităţilor de gaze naturale comprimate pentru vehicule la ieşirea
din staţiile de producere/stocare/distribuire a acestora.
Cerinţe generale
Art. 5. - (1) Măsurarea comercială a gazelor naturale
se realizează prin intermediul sistemelor de măsurare sau al mijloacelor de
măsurare montate în punctele de predare-preluare comercială (PM-uri, SM-uri sau
SRM-uri).
(2) Sistemele/mijloacele de măsurare utilizate la
măsurarea cantităţilor de gaze naturale pe piaţa gazelor naturale trebuie să
corespundă legislaţiei metrologice în vigoare.
Art. 6. - Sistemele/mijloacele de măsurare utilizate
trebuie să corespundă parametrilor de curgere (viteză, debit, presiune,
temperatură, număr Reynolds), de calitate a gazelor naturale măsurate şi de
mediu în care acestea sunt montate.
Art. 7. - SM-urile sau SRM-urile trebuie să fie proiectate,
construite, exploatate şi întreţinute în conformitate cu legislaţia în vigoare,
cu normele şi reglementările tehnice europene şi internaţionale aplicabile, cu
instrucţiunile producătorilor de contoare/sisteme şi echipamente de măsurare şi
vor îndeplini condiţiile minime precizate în prezentul regulament.
Art. 8. - (1) Pentru gazele naturale măsurate pe piaţa
gazelor naturale este obligatorie conversia volumelor măsurate în condiţii de
lucru la condiţii de bază, cu excepţia situaţiei precizate la art. 33 alin.
(2).
(2) Condiţiile de bază sunt p = 1,01325 bar şi T =
288,15 K.
(3) Temperatura de combustie pentru determinarea
compoziţiei chimice a gazelor naturale este de 15°C.
(4) Trecerea la alte condiţii de bază pentru conversia
volumelor măsurate în condiţii de lucru, respectiv p = 1,01325 bar, T = 273,15
K şi temperatura de combustie pentru determinarea compoziţiei chimice a gazelor
naturale de 25°C, se va face ulterior, la un termen precizat de ANRE în urma
consultărilor cu operatorii din sectorul gazelor naturale.
Art. 9. - Clasa de exactitate a mijloacelor de măsurare
trebuie să fie mai bună sau cel puţin egală cu cea precizată în prezentul
regulament şi reprezintă cerinţă minimă contractuală.
Art. 10. - Caracteristicile fiecărei componente a sistemului
de măsurare trebuie să corespundă caracteristicilor măsurandului căruia i se
adresează, astfel încât să fie asigurată incertitudinea necesară.
Regimul de proprietate
Art. 11. - (1) Sistemele/mijloacele de măsurare sunt în
proprietatea titularului de autorizaţie de funcţionare/licenţă care predă
gazele naturale, respectiv producătorii, operatorii de înmagazinare, de
transport şi de distribuţie de gaze naturale.
(2) Sistemele/mijloacele de măsurare precizate la alin.
(1) sunt sisteme de măsurare pentru decontare fiscală şi sunt denumite sisteme
de bază.
Art. 12. - (1) Proprietarul/operatorul sistemelor de
bază, la solicitarea celeilalte părţi, va accepta, pe baza unei documentaţii
tehnice avizate de către proprietarul/operatorul sistemelor de bază, ca aceasta
să monteze în SM-uri sau SRM-uri sisteme de măsurare proprii, numite sisteme de
control, cu aceeaşi clasă de exactitate ca a celor de bază.
(2) Măsurarea cu sistemele de control nu este opozabilă
măsurării cu sisteme de bază.
Art. 13. - In cazul în care sistemele de măsurare de
bază puse în funcţiune înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament
sunt în proprietatea altei părţi decât a titularului de licenţă/producătorului
care predă gazele naturale sau în cazul în care se convine ca sistemul de
control să devină sistem de bază, la solicitarea titularului de
licenţă/producătorului, proprietarul poate să predea în exploatare/proprietate
aceste mijloace de măsurare titularului de licenţă/producătorului. Condiţiile transferului
bunurilor se stabilesc de comun acord între cele două părţi.
Art. 14. - Partenerii de tranzacţie au drept de acces
la SM sau SRM pentru controlul sistemelor de bază, în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare sau cu prevederile contractuale.
Art. 15. - Proprietarul/operatorul punctelor de
predare/ preluare comercială a gazelor naturale trebuie să permită, la cererea
celeilalte părţi, instalarea de echipamente pentru transmiterea la distanţă a
datelor de exploatare (presiune, temperatură, debit instantaneu, index al
aparatului de măsurare etc.) acolo unde nivelul tehnic al instalaţiilor
permite, fără a fi afectată corectitudinea măsurării.
CAPITOLUL II
Caracteristici metrologice ale sistemelor de
măsurare utilizate
pe piaţa gazelor naturale
Art. 16. - Părţile implicate în tranzacţiile fiscale
derulate pe baze contractuale au obligaţia de a stabili standardele aplicabile
sistemelor de măsurare.
Art. 17. - (1) Sistemul de măsurare cu element
deprimogen este alcătuit din următoarele componente:
- tronsoane de conducte amonte şi aval;
- element primar:
a) element deprimogen de tipul:
1. diafragmă cu prize de presiune în unghi;
2. diafragmă cu prize de presiune la flanşe;
3. diafragmă cu prize de presiune la D şi D/2. Diafragmele
se pot monta în dispozitive port-diafragmă;
b) prize de presiune;
- elemente secundare (traductoare), care pot fi:
a) traductoare de presiune statică;
b) traductoare de presiune
diferenţială;
c) traductoare de temperatură;
d) traductor multivariabil;
e) termorezistenţă;
f) traductor de densitate;
g) cromatograf de linie;
- element terţiar (calculator de debit);
- elemente auxiliare, care sunt ţevi de impuls pentru
preluarea parametrilor gazelor naturale.
(2) Incertitudinea de măsurare cu aceste sisteme a
volumelor de gaze naturale trebuie să fie de maximum ± 1,5%.
(3) Elementele secundare din sistemul de măsurare,
respectiv traductoarele de presiune statică, diferenţială, temperatură,
multivariabile sau densitate, nu trebuie să depăşească o eroare maximă de ±
0,1%.
(4) Elementul terţiar al sistemului de măsurare,
respectiv calculatorul de debit (incluzând convertoarele de intrare), va avea
eroarea maximă admisă de calcul a volumului corectat de
± 0,2% .
Art. 18. - (1) Sistemul de măsurare cu contoare cu
pistoane rotative sau cu turbină poate fi alcătuit în două configuraţii:
1. a) contor cu pistoane rotative sau contor cu
turbină;
b) convertor electronic de volum de gaz, care poate fi de două tipuri:
- complet (cu traductoare integrate);
- cu traductoare externe;
2. a) contor cu pistoane rotative sau contor cu
turbină;
b) traductoare:
- de presiune statică şi de temperatură;
- de densitate;
c) calculator de debit.
(2) Operatorul licenţiat care
exploatează sistemele de măsurare va lua toate măsurile pentru funcţionarea
sistemelor de măsurare cu o incertitudine de măsurare a cantităţilor de gaze
naturale (în volume) de ± 1%.
(3) Convertoarele electronice de volum trebuie să fie în conformitate cu normativele europene şi/sau internaţionale
în vigoare.
(4) Erorile maxime admise la verificarea metrologică
iniţială pentru contoarele cu pistoane rotative sau cu turbină sunt:
a) pentru Qmin = < Q < Qt, eroarea maximă este de ± 2%;
b) pentru Qt =< Q =< Qmax, eroarea maximă este de ± 1%; unde:
Qmax - debitul maxim
la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la
erorile maxime admise;
Qmin - debitul minim
la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la
erorile maxime admise;
Qt - debitul de
tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în două zone distincte,
care au erori maxime admise diferite.
Valoarea debitului de tranzit este funcţie de
raportul
Qmax/Q min
|
Contoare cu turbină
|
Contoare cu pistoane rotative
|
|
Raport Qmax/Qmin
|
Qt
|
Raport Qmax/Qmin
|
Qt
|
|
10:1
|
0,20 Qmax
|
<20:1
|
0,20 Qmax
|
|
20:1
|
0,20 Qmax
|
30:1
|
0,15 Qmax
|
|
30:1
|
0,15 Qmax
|
50:1
|
0,10 Qmax
|
|
>50:1
|
0,10 Qmax
|
> 50:1
|
0,05 Qmax
|
(5) Dacă verificarea metrologică iniţială se face la
presiuni mai mari de 4 bar, erorile maxime admise sunt următoarele:
a) pentru Qmin =< Q < Qt, eroarea maximă este de ± 1%
b) pentru Qt =< Q =< Qmax, eroarea maximă este de ± 0,5%
(6) Erorile maxime admise la verificarea metrologică
iniţială pentru convertoarele electronice sunt:
a) ± 0,5%, pentru condiţii de referinţă (t = 20± 5°C şi
presiune atmosferică )
b) ± 1% , pentru condiţii de lucru.
Art. 19. - (1) Sistemul de măsurare cu contoare cu
ultrasunete este alcătuit din:
1. contor cu ultrasunete;
2. traductoare, care pot fi:
- de presiune statică şi de temperatură;
- de densitate;
3. calculator de debit.
(2) Erorile maxime admise la verificarea metrologică a
contoarelor cu ultrasunete sunt:
|
Debit
|
Eroare maximă admisă
|
|
Dn<12"
|
Dn>=12"
|
|
Qmin =< Q < Qt
|
±1,4%
|
±1,4%
|
|
Qt =< Q =< Qmax
|
±1%
|
± 0,7%
|
Notă: Dn reprezintă
diametrul contorului.
unde:
Qmax - debitul maxim
la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la
erorile maxime admise;
Qmin - debitul minim la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu
privire la erorile maxime admise;
Qt - debitul de
tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în două zone distincte,
care au erori maxime admise diferite.
Art. 20. - (1) Se recomandă ca
din punct de vedere constructiv contoarele de gaz cu membrană (pereţi
deformabili) să fie conforme cu prevederile SR EN 1359.
(2) Erorile maxime admise la verificarea metrologică
pentru aceste tipuri de contoare sunt:
|
Debit
|
Verificare iniţială
|
Verificare în serviciu
|
|
Qmin =< Q < Qmax
|
±3%
|
- 6% până la + 3%
|
|
0,1 Qmax =< Q =<Qmax
|
±1,5%
|
±3%
|
unde:
Qmax - debitul maxim
la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la
erorile maxime admise;
Qmin - debitul minim la care echipamentul furnizează indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la
erorile maxime admise.
(3) Erorile maxime admise la verificarea metrologică a
contoarelor cu membrană prevăzute cu dispozitiv de conversie a temperaturii se
majorează în conformitate cu prevederile legislaţiei metrologice aplicabile.
Art. 21. -In cadrul sistemelor prevăzute la art. 17-19
se pot instala gazcromatografe online.
CAPITOLUL III
Cerinţe tehnice şi funcţionale pentru sistemele de
măsurare
Cerinţe tehnice
Art. 22. - Toate mijloacele de
măsurare trebuie să fie realizate de către producători care deţin un sistem al
calităţii certificat.
Art. 23. - Pe piaţa gazelor naturale se pot folosi şi
alte tipuri de mijloace/sisteme de măsurare pentru care prezentul regulament nu
prevede cerinţe tehnice şi funcţionale minime. Acestea trebuie să respecte
prevederile legislaţiei metrologice şi se vor folosi numai cu acordul părţilor
participante la tranzacţie.
Art. 24. - Contoarele cu pistoane rotative, cu turbină
sau cu ultrasunete trebuie să funcţioneze corespunzător şi în cazul măsurării
unui debit de 1,2 Qmax timp de minimum o oră.
Art. 25. - Contoarele de gaze naturale, în funcţie de
clasa de exactitate, trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul de mai
jos:
|
Clasa contorului
|
Qmax/Q min
|
Qmax/Qt
|
Qr/Qmax
|
|
1,5
|
>=150
|
>=10
|
1,2
|
|
1,0
|
>=20
|
>=5
|
1,2
|
unde:
Qmax - cea mai mare
valoare a debitului la care contorul de gaz furnizează indicaţii ce îndeplinesc
cerinţele privind erorile maxime tolerate;
Qmin - cea mai mică
valoare a debitului la care contorul de gaz furnizează indicaţii ce îndeplinesc
cerinţele privind erorile maxime tolerate;
Qt - debitul de
tranzit; este debitul situat între debitul maxim şi debitul minim la care
domeniul de debit este împărţit în două zone, „zona inferioară" şi „zona
superioară". Fiecare zonă are o eroare maximă tolerată caracteristică;
Qr - debitul de
suprasarcină; este cea mai mare valoare a debitului la care contorul
funcţionează într-o manieră satisfăcătoare pentru o perioadă scurtă de timp,
fără să se deterioreze.
Art. 26. - (1)
Proprietarul/operatorul punctelor de predare/preluare comercială a gazelor
naturale va alege echipamentul de măsurare în funcţie de domeniul de debit şi
de parametrii de livrare.
(2) Dacă un singur echipament nu poate acoperi întregul
domeniu de debit se vor alege două sau mai multe mijloace de măsurare,
instalate în paralel, care pot fi utilizate simultan sau alternativ în funcţie
de debitul solicitat în anumite perioade, astfel încât înregistrarea consumului
de gaze livrate să nu fie afectată de debitele extreme.
Art. 27. - Domeniul de temperatură a gazului măsurat
trebuie să fie de minimum 40°C. Se recomandă ca limitele domeniului să fie
între -10°C ... +30°C.
Art. 28. - Contoarele trebuie să fie proiectate şi
executate pentru condiţii climatice de lucru în domeniu de cel puţin -20°C
...+40°C.
Art. 29. - Dispozitivul indicator trebuie să aibă un
număr de cifre suficient astfel încât cantitatea măsurată timp de 8.000 de ore
la Qmax să nu aducă
cifrele la valoarea iniţială.
Cerinţe funcţionale pentru contoare cu preplată
sau cu teletransmisie de date
Art. 30. -In cazul utilizării contoarelor de gaz
alimentate cu energie electrică (contoare cu preplată sau teletransmisie),
bateria va avea o durată de viaţă de minimum 5 ani. După consumarea a 90% din
energia bateriei, un semnal de avertizare corespunzător va fi afişat pe ecranul
contorului.
Art. 31. - Cartelele utilizate la acest tip de contor
pot fi construite având ca model orientativ SR ISO/CEI 7816-4+A1. Acestea vor
avea posibilitatea de reîncărcare şi de îmbunătăţire a performanţelor, operaţie
asigurată de către operatorul de distribuţie licenţiat.
Art. 32. - In cazul utilizării contoarelor cu
teletransmisie, operatorul de distribuţie licenţiat va asigura gestionarea unei
baze de date care să asigure păstrarea valorilor a cel puţin 20 de citiri în
regim operativ şi minimum pentru 3 ani pe suport extern.
CAPITOLUL IV
Convertoare electronice, traductoare şi calculatoare de debit
Convertoare electronice de volum
Art. 33. - (1) Montarea convertoarelor de volum este obligatorie pentru toate contoarele, cu excepţia celor
precizate la alin. (2).
(2) La contoarele cu membrană pentru presiuni de lucru
sub 50 mbar montarea convertoarelor de volum nu este obligatorie.
Art. 34. - Se recomandă ca factorul de compresibilitate
Z să se calculeze în conformitate cu SR ISO 12213-1, SR ISO 12213-2, SR ISO
12213-3.
Art. 35. - Convertorul trebuie să afişeze toate datele
relevante ale măsurării fără utilizarea unor echipamente adiţionale. Afişarea
volumului corectat trebuie să se facă, de regulă, la nivel de unitate de volum.
Prin acordul părţilor implicate în măsurarea gazelor naturale, pentru indicarea
volumului corectat se pot utiliza afişaje de tipul 10n unităţi de volum.
Art. 36. - Convertorul nu trebuie să influenţeze
funcţionarea corectă a contorului.
Art. 37. - (1) Convertorul trebuie să sesizeze
funcţionarea în afara domeniului de măsurare a diverşilor parametri
(temperatură, presiune, debit). In acest caz, echipamentul va opri contorizarea
volumului corectat şi va contoriza în alt registru de memorie volumul
necorectat înregistrat de contor sau corectat cu valori de presiune şi
temperatură de substituţie presetate.
(2) Valorile de presiune şi temperatură de substituţie
vor fi stabilite de comun acord de către operatorul care predă gazele naturale
şi de beneficiar.
Art. 38. - Bateria de alimentare a convertorului
trebuie să aibă o durată de viaţă de minimum 5 ani. La consumarea a 90% din
durata de viaţă a acesteia, convertorul trebuie să afişeze un semnal de
avertizare vizibil pe ecran.
Art. 39. - (1) Convertoarele electronice de volum şi
mecanismele indicatoare ale contoarelor cu pistoane rotative sau cu turbină
trebuie să aibă un grad de protecţie de cel puţin IP 64.
(2) In cazul montării într-o incintă, este permisă şi
utilizarea contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de măsurare care au un grad
de protecţie IP 54.
Art. 40. - Convertoarele electronice de volum şi
accesoriile lor vor fi în construcţie antiex dacă locul de montaj o impune.
Traductoare şi calculatoare de debit
Art. 41. -Traductoarele de presiune statică, de
presiune diferenţială, de temperatură, multivariabile şi de densitate vor fi
construite din materiale rezistente la solicitările la care sunt supuse în
timpul funcţionării.
Art. 42. - Elementele componente
care alcătuiesc traductorul, aflate în zona de contact cu mediul ambiant şi cu
fluidul de lucru, trebuie să aibă acoperiri de protecţie sau să fie executate
din materiale care să reziste la acţiunea corosivă a acestora.
Art. 43. - Pentru a evita erorile
introduse de variaţia presiunii atmosferice, pentru măsurarea presiunii statice
se vor utiliza traductoare de presiune absolută. Pentru presiuni absolute ale
gazelor naturale de peste 21 bar se pot utiliza şi traductoare de presiune
relativă.
Art. 44. - Elementul sensibil
al termorezistenţei trebuie să fie alcătuit din metale pure. Termorezistenţa va
fi, cel puţin, de tip cu 3 fire.
Art. 45. - Toate traductoarele utilizate vor fi în
construcţie antiex corespunzătoare cerinţelor impuse de locul de montaj.
Art. 46. - Calculatoarele de debit vor fi echipate cu
imprimantă în vederea tipăririi declaraţiei de configurare, a consumurilor sau
a parametrilor de livrare ai gazelor naturale ori trebuie să dispună de o
interfaţă la care, prin conectarea unui calculator, să poată fi citiţi
indicatorii menţionaţi.
Art. 47. - Calculatoarele de debit vor afişa separat
consumul înregistrat în timpul alarmelor.
Art. 48. - Pentru a asigura continuitatea alimentării
cu energie electrică a sistemelor de măsurare electronice, acestea vor fi
prevăzute cu surse neîntreruptibile de tensiune cu autonomie de cel puţin 8
ore. In cazul în care sistemul de măsurare este echipat cu grup electrogen
automat, autonomia sursei neîntreruptibile de tensiune trebuie să fie de cel
puţin două ore.
CAPITOLUL V
Proiectarea SM şi SRM
Art. 49. - SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate în
conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 50. - (1) SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate
astfel încât să fie asigurată funcţionarea lor corectă pentru întregul domeniu
de debite, presiuni şi temperaturi specificate în tema de proiectare şi în
limitele de variaţie a compoziţiei chimice a gazelor.
(2) Pentru cazul în care sunt prezente impurităţi
solide şi lichide în gazele naturale, se vor prevedea din proiectare
separatoare şi filtre adecvate.
Art. 51. - (1) SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate
astfel încât să asigure continuitatea în furnizare în condiţii de siguranţă şi
în timpul efectuării operaţiunilor de întreţinere.
(2) In cazuri extreme, trebuie
să fie posibilă separarea staţiei de conducta amonte şi aval prin robinete de
secţionare cu închidere rapidă, în condiţii de siguranţă.
Art. 52. - Sistemele/mijloacele de măsurare se
montează, de regulă, într-o/într-un încăpere/incintă/cofret. Este permisă şi
montarea în aer liber, cu condiţia ca o astfel de instalare să nu influenţeze
exactitatea acestor aparate.
Art. 53. - Pentru cazurile în care este posibilă o
curgere bidirecţională a gazelor naturale prin sistemul de măsurare şi acest
lucru este de natură să afecteze măsurarea corectă, este obligatorie montarea
unei clapete de curgere unisens.
Art. 54. - (1) La proiectarea SM-urilor şi SRM-urilor,
diametrul interior al conductelor situate în amonte de dispozitivul de reglare
a presiunii se va calcula astfel încât viteza de curgere a gazelor să fie de
maximum 30 m/s (cu excepţia SM-urilor amplasate în sistemele de distribuţie a
gazelor naturale unde viteza de curgere a gazelor trebuie să fie de maximum 20
m/s). Pentru determinarea diametrului interior al conductelor situate în aval
de organul de reglare se va lua în calcul o viteză de maximum 20 m/s.
(2) Excepţie de la această regulă vor face conductele
situate în amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care,
indiferent dacă se află înainte sau după elementul de reglare a presiunii, se
limitează viteza maximă la 20 m/s.
(3) Se acceptă viteze de curgere mai mari în cazul
liniilor de măsurare cu debitmetre cu ultrasunete, în conformitate cu
recomandările producătorului.
(4) Robinetele amonte şi aval
de sistemul de măsurare vor fi cu deschidere completă la dimensiunea
diametrului interior al conductelor (această condiţie nu este obligatorie în
cazul utilizării contoarelor cu pistoane rotative).
Art. 55. - Proiectele de SM sau SRM vor fi realizate pe baza temei de proiectare date de titularul de licenţă care
urmează să predea gazele naturale în punctul respectiv şi care va cuprinde cel
puţin următoarele precizări:
a) destinaţia;
b) locaţia de amplasare;
c) date climaterice;
d) studii de teren, pentru amplasamente noi;
e) compoziţia gazelor, tipul şi nivelul impurităţilor;
f) fişă tehnică care să cuprindă parametrii de intrare
şi ieşire ai gazului livrat, şi anume:
- debitul de gaze naturale maxim şi minim;
- presiunea maximă/minimă, temperatura la intrare în
staţie, presiunile reglate şi temperatura la ieşirea din staţie;
- căderea maximă de presiune admisă pe staţie şi pe
fiecare echipament;
- cerinţele funcţionale ale staţiei (grad de
automatizare, cu/fără personal operativ, monitorizare parametri, teletransmisie de date).
Art. 56. - Tabelul de mai jos prezintă unele cerinţe
recomandate la proiectarea SM-urilor sau SRM-urilor, în funcţie de mărimea
debitului vehiculat.
|
Nr. crt.
|
Dotare/Debit, m3/h
(condiţii de bază)
|
>=500
|
>= 5.000
|
>= 10.000
|
>= 100.000
|
|
1.
|
Posibilitate de interconectare a unui sistem de control
|
|
|
X
|
X
|
|
2.
|
Corecţie de volum cu temperatura şi presiunea
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
3.
|
Corecţie de volum cu factor de compresibilitate
|
|
X
|
X
|
X
|
|
4.
|
Alternativă la 2, 3: corecţie de volum cu densitatea
|
|
|
X
|
X
|
Art. 57. - In cazul proiectării
mai multor linii de măsurare a gazelor naturale, numărul acestora trebuie să
fie ales astfel încât debitul maxim pe staţie să poată fi măsurat cu o linie
închisă şi cu celelalte linii funcţionând în condiţiile specificate.
Art. 58. - Odorizarea gazelor
nu trebuie să influenţeze performanţele mijloacelor de măsurare. Punctul de
injecţie al odorantului va fi în aval de sistemul de măsurare.
Art. 59. - Orice echipament periferic care se
conectează la mijloacele de măsurare nu trebuie să influenţeze exactitatea
măsurării.
Echiparea staţiilor de reglare-măsurare/măsurare
Art. 60. -In funcţie de necesităţi, SM-urile sau
SRM-urile pot fi echipate cu următoarele componente principale:
a) mijloace de măsurare pentru determinarea cantităţilor de gaze naturale;
b) echipament pentru determinarea compoziţiei gazului;
c) robinete de izolare;
d) sisteme de monitorizare;
e) filtre şi separatoare;
f) încălzitoare de gaze naturale;
g) echipamente pentru reducerea zgomotului;
h) echipament de reglare a debitului;
i) echipamente de reducere a pulsaţiilor şi
vibraţiilor;
j) flanşe electroizolante;
k) aparate indicatoare.
CAPITOLUL VI
Montarea mijloacelor de măsurare
Condiţii de montaj al mijloacelor de măsurare
Art. 61. - (1) La sistemele de măsurare cu element
deprimogen se recomandă respectarea condiţiilor de montaj prevăzute în SR EN
ISO 5167-1, SR EN ISO 5167-2, SR EN ISO 5167-3 şi SR EN ISO 5167-4.
(2) Elementele secundare se vor monta astfel încât să
poată fi izolate de proces, pentru a putea fi
verificate pe teren.
Art. 62. - (1) La sistemele de măsurare cu contoare cu
pistoane rotative, cu turbină şi ultrasonice, pentru a asigura un profil
uniform al curgerii, se prevăd porţiuni de conductă rectilinii, fără obstacole,
deviaţii, prize de presiune în amonte şi aval de contor.
(2) Dacă producătorul de contoare nu recomandă altfel,
lungimile tronsoanelor amonte şi aval de contor recomandate de SR EN 1776 sunt
date în tabelul următor.
|
Tip sistem de măsurare
|
Tronson amonte,
Dn
|
Tronson aval,
Dn
|
|
Contor cu pistoane rotative
|
4
|
2
|
|
Contor cu turbină
|
5
|
2
|
|
Contor ultrasonic
|
10*)
|
3*)
|
(3) Pentru mijloacele de măsurare aflate în funcţiune
la data intrării în vigoare a prezentului regulament, lungimile tronsoanelor
amonte/aval pot rămâne neschimbate.
(4) Lungimile tronsoanelor
rectilinii pot fi reduse prin montarea de dispozitive de uniformizare a
curgerii, conform standardelor aplicabile fiecărei metode de măsurare în parte.
(5) Contoarele cu ultrasunete utilizate pe piaţa
gazelor naturale vor fi montate în conformitate cu indicaţiile producătorului.
*) In cazul în care contorul ultrasonic este amplasat
astfel încât să măsoare fluxul de gaze naturale bidirecţional, lungimile
tronsoanelor din ambele capete ale contorului vor avea lungimea 10 Dn.
Montarea traductoarelor
de temperatură, de presiune statică, de presiune diferenţială, multivariabile
şi de densitate
Art. 63. - (1) Traductoarele electronice de presiune
statică, de presiune diferenţială, de temperatură, multivariabile şi de
densitate se pot monta în cofrete termostatate, pentru a asigura o temperatură
de lucru corespunzătoare exactităţii indicaţiilor, dacă prin aprobarea de model
nu se specifică altfel.
(2) Amplasarea traductoarelor se va face în
conformitate cu indicaţiile din aprobarea de model.
Art. 64. - Pentru sisteme de
măsurare, altele decât cele cu contoare cu pistoane rotative sau cu element
deprimogen, sondele de temperatură se montează în aval de contor pentru a evita
deformarea profilului curgerii.
Art. 65. - (1) Pentru asigurarea măsurării corecte a
temperaturii, teaca pentru sonda termometrică trebuie să pătrundă în interiorul
conductei aproximativ o treime din diametrul conductei. La conducte cu
diametrul mai mare de 300 mm este permisă reducerea lungimii de inserţie la
minimum 75 mm. Teaca pentru sonda termometrică se proiectează şi se execută de
aşa manieră încât să fie redus la minimum riscul apariţiei vibraţiilor în acest
element.
(2) Teaca de temperatură se va monta numai în amonte de
elementul deprimogen.
(3) La panourile existente
unde lungimea tronsoanelor nu permite montarea tecii în amonte se admite
montarea acesteia în aval, cu condiţia ca sistemul de măsurare să deţină
aprobare de model cu precizarea expresă a posibilităţii de măsurare a
temperaturii gazelor naturale în aval de elementul
deprimogen.
(4) Cu ocazia modernizării acestor panouri, teaca
pentru măsurarea temperaturii se va monta în amonte de elementul deprimogen.
Art. 66. - Pentru a asigura măsurarea corectă a
temperaturii gazelor naturale poate fi necesară izolarea părţii exterioare a
traductorului de temperatură şi a unor porţiuni de conductă amonte şi aval de
contor/elementul deprimogen, în funcţie de precizia dorită a măsurării.
Art. 67. - Traductoarele de presiune statică, de
presiune diferenţială, de temperatură şi multivariabile se montează astfel
încât sa poată fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate şi calibrate.
Robinetele de izolare trebuie să aibă posibilitatea de sigilare pentru a
preîntâmpina închideri accidentale care afectează calitatea măsurării.
Art. 68. - In cazul utilizării traductoarelor de
densitate, trebuie îndeplinite prevederile normativelor europene şi/sau
internaţionale în vigoare.
Art. 69. - In cazul în care se utilizează un alt sistem
de măsurare decât cel cu element deprimogen, proba de gaz pentru traductorul de
densitate trebuie prelevată de la priza de presiune a contorului marcată pm.
Art. 70. - Conducta de legătură între punctul de
prelevare pm şi
traductorul de densitate trebuie să fie izolată termic pentru a minimiza efectul temperaturii exterioare.
Art. 71. - In cazul în care se utilizează traductoare
de densitate care se montează în conductă, acestea se vor monta numai în aval
de contor/sistem sau echipamentul de măsurare, pentru a evita deformarea
profilului curgerii. Această regulă nu este obligatorie în cazul contoarelor cu
pistoane rotative.
CAPITOLUL VII
Exploatarea şi întreţinerea mijloacelor de măsurare
Art. 72. - Exploatarea SM-urilor şi SRM-urilor are la
bază condiţia precizată la art. 7.
Art. 73. - Pentru toate
operaţiile efectuate în cadrul SM-urilor şi SRM-urilor, operatorul va întocmi
şi va actualiza prin revizii periodice (sau ori de câte ori este cazul) un set
de proceduri de lucru conforme cu Manualul de asigurare a calităţii.
Art. 74. - Toate persoanele care
desfăşoară activităţi de operare şi întreţinere în cadrul SM-urilor şi
SRM-urilor trebuie nominalizate, iar obligaţiile şi responsabilităţile lor
trebuie bine precizate.
Art. 75. - Operatorii economici titulari de licenţă
care au în operare SM-uri şi SRM-uri se vor îngriji de şcolarizarea şi
perfecţionarea personalului responsabil cu măsurarea gazelor naturale şi cu
formarea de specialişti în domeniul măsurării.
Art. 76. - Toate activităţile de exploatare şi
întreţinere trebuie realizate în conformitate cu legislaţia referitoare la
siguranţa şi protecţia muncii.
Art. 77.- La contoarele cu pistoane rotative şi cu
turbină se va utiliza pentru lubrifiere numai ulei recomandat de producător.
Art. 78. - La contoarele cu pistoane rotative este
permisă instalarea unui dispozitiv pentru urmărirea valorii căderii de presiune
pe contor. Creşterea acesteia peste valoarea normală dată de producător
semnifică apariţia unei defecţiuni mecanice sau a unui blocaj.
Art. 79. - (1) In cazul în care apar anomalii în
funcţionarea contorului cu turbină sau a contorului cu ultrasunete (de exemplu:
zgomote deosebite, diferenţe semnificative la măsurarea parametrilor de proces
faţă de valorile aşteptate), se va proceda fie la montarea contorului de
control şi compararea celor două seturi de indicaţii, fie la demontarea şi
examinarea contorului în cauză. Se va verifica integritatea dispozitivului de
laminare a curgerii şi a turbinei. De asemenea, se va verifica dacă există
depuneri pe peretele interior al corpului contoarelor, pe lamelele turbinei sau
pe traductoarele ultrasonice. Acestea se vor îndepărta conform procedurilor
specifice.
(2) Responsabilul cu măsurarea va decide, după caz,
dacă este necesară verificarea pe stand a contorului.
Art. 80. - La sistemele cu element deprimogen se vor verifica, în plus faţă de prevederile din LO, în funcţie
de condiţiile concrete, în special referitoare la calitatea gazelor naturale
(impurităţi lichide şi solide), următoarele:
a) diametrul d al elementului deprimogen;
b) integritatea muchiilor elementului deprimogen;
c) existenţa depunerilor în conductele amonte şi aval
de elementul deprimogen şi pe feţele diafragmei;
d) concentricitatea diafragmei cu conductele amonte şi
aval.
Art. 81. - Se recomandă efectuarea de verificări' la un interval cuprins între 3 şi 6 luni ale
punctului de zero al traductoarelor de presiune statică şi presiune
diferenţială sau al traductorului multivariabil din cadrul sistemelor de
măsurare cu element deprimogen.
Art. 82. - Cu ocazia verificărilor periodice se va face
întreţinerea specifică fiecărui tip de mijloc de măsurare.
Echipamente electrice
Art. 83. - Toate echipamentele electrice utilizate
trebuie să aibă protecţie antiexîn funcţie de zona cu pericol de explozie în
care vor fi montate. Clasificarea zonelor cu pericol de explozie din staţii va
fi precizată prin proiect.
CAPITOLUL VIII
Conversia cantităţilor de gaze în unităţi de energie
Prevederi generale
Art. 84. - Conversia volumelor de gaze naturale în
unităţi de energie se face aplicând formula:
E = Vb x Hs
unde:
E - energia gazelor naturale - kWh;
Vb - volumul
corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) - m3;
Hs - puterea
calorifică superioară la temperatura de combustie de 15°C - kWh/m3.
Art. 85. - Pentru determinarea puterii calorifice se
utilizează cromatografe.
Art. 86. -Aparatele utilizate la determinarea puterii
calorifice superioare trebuie să îndeplinească toate prevederile legale în
vigoare (marcaj CE/aprobare de model, verificare în termen etc).
Art. 87. - (1) In cazul utilizării cromatografelor
pentru analiza compoziţiei gazelor, se pot lua în considerare prevederile
seriei de standarde SR EN ISO 6974, iar calculul puterii calorifice se poate
face în conformitate cu prevederile SR ISO 6976+C2.
(2) Incertitudinea operaţională asociată determinării
puterii calorifice trebuie să fie < 2%.
Art. 88. -In situaţia în care se utilizează
gazcromatografe care determină puterea calorifică superioară la o temperatură
de combustie de 0°C sau 25°C, valoarea puterii calorifice superioare astfel
determinată se corectează ţinând cont de factorul de corecţie specificat în SR
ISO 13443 sau în SR ISO 6976+C2.
Zone de calitate
Art. 89. - (1) Gazele naturale intrate în SNT din
producţia internă şi din import se amestecă în conductele de transport, astfel
încât la ieşirea din SNT acestea pot avea putere calorifică superioară,
diferită de cea a surselor alocate prin contract.
(2) In anumite cazuri, sistemele de distribuţie a
gazelor naturale pot fi alimentate din surse multiple, cu Hs diferite.
Art. 90. - (1) Zona de calitate gaze (ZCG) reprezintă zona pentru care calitatea gazelor naturale se consideră
omogenă şi constantă pentru o perioadă determinată de timp, alimentată prin una
sau mai multe SRM-uri, noduri tehnologice sau panouri de măsurare, prin SNT sau
de la producători. Pentru fiecare ZCG, la termenele precizate la art. 93, se
alocă o putere calorifică superioară de către operatorul SNT, de producători
sau de operatorii de distribuţie, după caz.
(2) ZCG sunt stabilite de producători, operatorul
sistemului de transport şi operatorii de distribuţie, după caz, pe baza
analizei surselor, fluxurilor şi consumurilor de gaze naturale.
(3) ZCG şi sursele de alimentare a acestora sunt
precizate în anexa nr. 3.
(4) Pentru fiecare localitate alimentată cu gaze
naturale din mai multe surse în acelaşi timp (prin mai multe SRM-uri), căreia
îi sunt alocate Hs
diferite, se constituie câte o ZCG individuală.
(5) ZCG prevăzute la alin. (4), precum şi sursele de
alimentare a acestora sunt precizate în anexa nr. 4.
Art. 91. - (1) Puterea
calorifică superioară corespunzătoare fiecărei ZCG se determină ca medie
ponderată a puterilor calorifice superioare aferente fiecărui punct de livrare
prin care se alimentează ZCG.
(2) Puterea calorifică superioară corespunzătoare
fiecărei ZCG se determină utilizându-se următoarea formulă:
unde:
Hs - puterea
calorifică superioară medie ponderată pentru ZCG;
Hsi - puterea
calorifică superioară a surselor ce alimentează ZCG;
Vi - volumele de gaze naturale corectate
(volume măsurate în condiţii de bază) ce alimentează
ZCG.
Obligaţii ale operatorilor economici referitoare
la determinarea puterii calorifice superioare
Art. 92. - (1) Determinarea puterii calorifice
superioare este obligaţia operatorului economic care predă gazele naturale în punctele de intrare în ZCG.
(2) In cazul utilizării gazcromatografelor on-line,
pentru calculul volumului corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) se
recomandă utilizarea valorii densităţii gazului natural, determinată de
gazcromatograful on-line.
Art. 93. - Pentru calculul energiei gazelor naturale
livrate, determinarea puterii calorifice superioare se face astfel:
a) cu cromatografe on-line;
b) cu cromatografe de laborator la perioade de timp
stabilite în funcţie de cantitatea de gaze naturale livrate în punctul de
intrare în ZCG, corespunzător anului anterior, după cum urmează:
|
Nr. crt.
|
Cantitate de energie/an
|
Intervalul maxim de timp
pentru determinarea puterii
calorifice superioare
|
Modul de facturare lunară a
energiei
|
|
1.
|
>116.277,79 MWh
|
Zilnic*)
|
unde
VZi - volumul corectat măsurat
zilnic
Hi - puterea calorifică
superioară măsurată zilnic
n - numărul de zile din luna respectivă
|
|
2.
|
11.627,79 MWh - 116.277,79 MWh
|
Decadal **)
|
unde
VDi - volumul corectat măsurat
în fiecare decadă
Hi - puterea calorifică
superioară măsurată decadal
|
|
3.
|
<11.627,78 MWh
|
0 dată/lună ***)
|
E = V1xHs
unde
V1 -volumul corectat măsurat
lunar
Hs - puterea calorifică
superioară măsurată lunar
|
*) In cazul interfeţei dintre
producători şi operatorul SNT, pentru situaţiile în care livrarea către SNT se
face dintr-o singură sursă, determinarea puterii calorifice superioare se face
decadal.
**) Determinările se vor face în următoarele perioade:
- I-a determinare: în zilele 1-5 ale lunii;
- a II-a determinare: în zilele 11-15 ale lunii;
- a III-a determinare: în zilele 21-25 ale lunii;
- intervalul de timp dintre prima şi a doua
determinare, respectiv a doua şi a treia determinare este de maximum 10 zile.
***) Determinarea se face în zilele 10-20 ale fiecărei
luni.
Art. 94. - (1) Puterea calorifică superioară utilizată
de operatorul de distribuţie la facturarea serviciilor de distribuţie prestate
beneficiarilor săi o reprezintă media puterilor calorifice superioare
determinate la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei de
facturare.
(2) Puterea calorifică
superioară utilizată de furnizor la facturarea consumului de energie pentru
beneficiarii săi o reprezintă media puterilor calorifice superioare determinate
la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei de facturare.
(3) In cazul ZCG din anexa nr.
4, pentru determinarea puterii calorifice superioare utilizate de operatorul de
distribuţie la facturarea serviciilor de distribuţie prestate beneficiarilor
săi care au un consum mai mic de 11.627,78 MWh/an se calculează media ponderată
a puterilor calorifice superioare corespunzătoare fiecărei surse.
(4) Media ponderată a puterii calorifice se calculează
la intervalele de timp precizate în tabelul de la art. 93, folosindu-se
următoarea formulă:
unde
Vi - volumul
corectat măsurat pentru fiecare sursă;
HSi - puterea
calorifică superioară determinată pentru fiecare sursă.
(5) Distribuitorii au obligaţia ca pentru consumatorii
situaţi în ZCG din anexa nr. 4, cu un consum mai mare de 11.627,78 MWh/an, să
determine zilnic/decadal, conform intervalelor precizate la art. 93, puterea
calorifică superioară în vederea facturării serviciilor prestate.
(6) Puterea calorifică superioară utilizată de
operatorul sistemului naţional de transport la facturarea serviciilor de
transport prestate beneficiarilor săi o reprezintă media ponderată a puterilor
calorifice superioare aferente ZCG pentru fiecare punct de ieşire din SNT,
corespunzător acestora, la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei
de facturare.
(7) Operatorul depozitelor de înmagazinare va utiliza la facturarea serviciilor de înmagazinare prestate
beneficiarilor săi media ponderată a puterilor calorifice superioare,
determinată la interfaţa sistemului naţional de transport cu depozitul de
înmagazinare.
Art. 95. - In situaţia în care măsurătorile efectuate
de distribuitor, realizate timp de 12 luni consecutive, arată că puterea
calorifică superioară determinată conform prevederilor art. 94 alin. (5) nu a
înregistrat variaţii mai mari de ± 2%, la facturare se poate utiliza aceeaşi
putere calorifică superioară pentru toţi consumatorii situaţi în acea zonă
delimitată.
Art. 96. - In cazul cromatografelor de linie,
rezultatele analizelor se păstrează timp de minimum 24 de luni pe suport
electronic.
Art. 97. - In cazul în care un consumator doreşte să
achiziţioneze şi să monteze pe cheltuială proprie un cromatograf de linie în
instalaţia de utilizare pentru determinarea puterii calorifice superioare în
timp real, iar aparatul îndeplineşte toate condiţiile legale de funcţionare,
acesta se consideră aparat de control, iar indicaţiile sale nu sunt opozabile
indicaţiilor furnizate de aparatul operatorului de sistem.
Art. 98. - (1) Acolo unde este cazul, producătorii şi
operatorii depozitelor de înmagazinare au obligaţia să transmită la termenele
precizate la art. 93 operatorului de transport şi operatorilor de distribuţie
(în ultimul caz, numai pentru sistemele de distribuţie racordate direct la conductele
din amonte) datele necesare pentru stabilirea puterilor calorifice superioare
aferente ZCG. Datele se transmit în format electronic,
conform modelului precizat în tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
|
Punct de intrare în SNT
|
V (m3)
|
Buletin de analiză a gazelor
naturale
|
|
ZCG
|
Denumirea punctului de
predare-primire
SM
|
Codul punctului de
predare-primire
|
Codul SIRUTA superior
|
Codul
SIRUTA
inferior
|
Nr. şi data buletinului de analiză*)
|
Puterea calorifică superioară
|
Presiunea gazelor în punctul de
prelevare
|
|
MWh/m3
|
GJ/m3
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
(6)
|
(7)
|
(8)
|
(9)
|
(10)
|
Notă: Valorile PCS vor
fi exprimate în MWh/m3 sau GJ/m3, cu 3 zecimale. In cazul
conversiei PCS din GJ/m3 în kWh/m3 va fi luată în considerare relaţia 1GJ= 0,2777778 MWh.
(2) Pentru consumatorii alimentaţi direct din
conductele din amonte, valorile puterii calorifice superioare se comunică de
producători, la termenele precizate la art. 93, furnizorilor care au încheiate
contracte în respectivele zone.
Art. 99. - (1) Valorile puterii calorifice superioare pentru
fiecare ZCG dintre cele menţionate în anexa nr. 3 sunt calculate de către
operatorul sistemului de transport şi sunt transmise de acesta, la termenele
precizate la art. 93, furnizorilor clienţilor direct racordaţi în SNT şi
operatorilor de distribuţie interesaţi. Modul de transmitere a datelor este în
format electronic.
(2) Valorile puterii calorifice
superioare pentru fiecare ZCG dintre cele menţionate în anexa nr. 4 sunt
calculate de către operatorul de distribuţie care deţine licenţă pentru acea localitate,
pe baza datelor transmise de către operatorul sistemului naţional de transport
şi de către producători.
(3) Datele menţionate în anexele nr. 3 şi 4,
referitoare la puterea calorifică superioară, sunt transmise, în format
electronic, de către operatorul sistemului naţional de transport şi de
producători, conform formatului precizat în tabelul nr.
2.
(4) Datele precizate la alin. (3) determinate pentru
ziua n se transmit de operatorul sistemului
naţional de transport operatorilor de distribuţie în ziua n+1, până cel târziu la ora 10,00.
*) Numai pentru cromatografele de laborator.
(5) In cazul în care valorile PCS nu sunt transmise
datorită unei defecţiuni tehnice, în conformitate cu prevederilor prezentului
articol, se va utiliza ultima valoare comunicată, timp
de maximum 48 de ore. Operatorii economici implicaţi
vor lua toate măsurile necesare ca după trecerea acestui interval să poată
efectua determinarea PCS.
Tabelul nr. 2
|
Punct de predare din SNT
|
Operator
de distribuţie
|
V (m3)
|
Buletin de analiză al gazelor
naturale
|
|
ZCG
|
Denumirea SRM
|
Codul SRM
|
Codul
SIRUTA superior
|
Codul
SIRUTA
inferior
|
Denumirea
punctului
de măsură
|
Nr. şi data buletinului de analiză
|
Presiunea gazelor în punctul de
prelevare
|
Puterea calorifică superioară
|
|
MWh/m3
|
GJ/m3
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
(6)
|
(7)
|
(8)
|
(9)
|
(10)
|
(11)
|
(12)
|
Notă: Valorile PCS vor
fi exprimate în kWh/m3 sau GJ/m3, cu 3 zecimale. In cazul
conversiei PCS din GJ/m3 în MWh/m3 va fi luată în considerare relaţia 1GJ= 0,2777778 kWh.
Art. 100. - Operatorii care determină puterea
calorifică superioară a gazelor naturale livrate au obligaţia să arhiveze
buletinele de analiză cromatografică pentru o perioadă de minimum 24 de luni.
Art. 101. - (1) Operatorii sistemelor de distribuţie
vor transmite utilizatorilor sistemelor de distribuţie valoarea puterii
calorifice superioare şi volumele de gaze naturale sau cantitatea de energie
care trebuie luată în considerare pentru facturarea clienţilor lor.
(2) Operatorul sistemului naţional de transport va
transmite utilizatorilor SNT valoarea puterii calorifice superioare şi volumele
de gaze naturale sau cantitatea de energie care trebuie luată în considerare
pentru facturarea clienţilor racordaţi direct la SNT.
Art. 102. - (1) Periodic, producătorii, operatorul
sistemului naţional de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie pot
efectua analize de control pentru determinarea puterii calorifice superioare
aferente ZCG respective. In cazul în care pentru ZCG 3 analize consecutive
efectuate la un interval de 7-10 zile între ele stabilesc o putere calorifică
superioară diferită cu mai mult de ± 2% faţă de valoarea folosită la facturare,
este necesară modificarea ZCG.
(2) Pentru verificarea caracteristicilor metrologice
ale cromatografelor de linie se vor efectua verificări ale indicaţiilor
acestora cu ajutorul unui cromatograf de laborator cel puţin o dată la două
luni.
(3) Dacă rezultatele verificărilor efectuate confirmă
acurateţea indicaţiilor cromatografelor de linie, ANRE poate decide modificarea
intervalului precizat la alin. (2).
Art. 103. - (1) In situaţia în care apare necesitatea
modificării unei ZCG, operatorii economici care livrează, respectiv preiau gaze
naturale în/din acea ZCG stabilesc în scris, de comun acord, reconfigurarea
ZCG.
(2) După modificarea ZCG, operatorii economici
prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a actualiza corespunzător anexa nr. 3,
respectiv nr. 4.
(3) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) au
obligaţia de a transmite în scris către ANRE orice modificare referitoare la
anexele nr. 3 şi 4.
Art. 104. - Operatorii licenţiaţi pentru distribuţia
gazelor naturale au obligaţia de a publica pe pagina proprie de internet
valorile Hs
(determinate la intervalele menţionate la art. 93) corespunzătoare fiecărei
localităţi pentru care deţin licenţa de distribuţie a gazelor naturale.
Art. 105. - Furnizorii au obligaţia de a asigura
comunicarea către consumatorii lor a informaţiilor legate de accizarea gazelor
naturale.
Calitatea gazelor
Art. 106. - Cerinţele minime de calitate a gazelor
naturale tranzacţionate pe piaţa gazelor naturale sunt prezentate în anexa nr.
5.
Art. 107. - Punctul de rouă al
apei şi al hidrocarburilor se determină şi se transmite lunar sau ori de câte
ori este nevoie. Parametrii determinaţi se consideră valabili până la
următoarea determinare.
Documente şi înregistrări
Art. 108. - Fiecare punct de
predare-preluare comercială de pe piaţa gazelor naturale trebuie să posede o
arhivă (în responsabilitatea operatorului punctului de predare-preluare
comercială a gazelor naturale), care să conţină cel puţin următoarele
documente:
a) cartea tehnică a instalaţiei, care să conţină cel
puţin:
• descrierea generală a instalaţiei tehnologice, cu
precizarea caracteristicilor tehnice şi a anului punerii în funcţiune;
• schema tehnologică a instalaţiei tehnologice;
• configuraţia geometrică a panoului de măsurare, cu precizarea dimensiunilor;
• sistemul de măsurare utilizat, cu precizarea
caracteristicilor tehnice şi metrologice ale tuturor componentelor;
• delimitarea zonelor de exploatare, cu evidenţierea
zonelor clasificate ca fiind arii periculoase;
• documente care atestă
conformitatea sistemului de măsurare cu cerinţele legislaţiei metrologice în
vigoare;
b) procese-verbale încheiate cu ocazia instalării şi a
punerii în funcţiune a contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de măsurare;
c) jurnal de configurare;
d) jurnal de calibrare;
e) jurnal de înregistrări lunare;
f) jurnal de avarii;
g) rapoarte de neconformitate încheiate cu ocazia
auditurilor efectuate;
h) procese-verbale încheiate cu ocazia soluţionării
neconformităţilor.
Art. 109. -Inregistrările care trebuie să existe la
fiecare punct de tranzacţie comercială pe piaţa gazelor naturale sau la sediul
operatorului punctului respectiv sunt:
a) numărul şi seria tuturor instrumentelor instalate;
b) data şi ora înlocuirii instrumentelor defecte şi
citirea ultimilor indicaţii ale mecanismelor integratoare ale acestora (unde
este cazul);
c) data şi ora de început şi de sfârşit al calibrărilor
şi/sau al verificărilor efectuate;
d) rezultatele verificărilor şi/sau al calibrărilor
efectuate;
e) data şi ora la care s-au efectuat modificări în
setarea convertoarelor sau a calculatoarelor de debit şi care sunt acestea;
f) data, ora şi motivul apariţiei alarmelor; data şi
ora dispariţiei alarmelor.
Art. 110. - Toate rapoartele de întreţinere şi
verificare a mijloacelor de măsurare trebuie semnate de persoana care a
efectuat operaţiile respective.
CAPITOLUL IX
Securitatea măsurărilor
Art. 111. - In vederea asigurării securităţii
măsurării, mijloacele de măsurare vor fi sigilate conform schemei de sigilare
din aprobarea de model. Prin acordul părţilor se pot aplica sigilii
suplimentare.
Art. 112. -Accesul partenerului de contract în SM-uri
sau SRM-uri se va face numai de către personalul menţionat pe lista de personal
înaintată de acesta către operatorul staţiei, pe baza legitimaţiei şi a
ordinului de serviciu, numai în prezenţa reprezentantului autorizat al
operatorului SM-ului sau al SRM-ului.
Art. 113. -In cazul existenţei liniilor de măsurare
aflate în rezervă, acestea vor fi izolate etanş prin închiderea şi sigilarea
robinetelor. La SM-urile sau SRM-urile automatizate, poziţia închis/deschis a
robinetelor va fi indicată vizual pe sistemul de monitorizare.
Art. 114. - Robinetele din amonte şi aval de sistemul
de măsurare aflat în funcţiune se vor sigila în poziţia complet deschis. La
SM-urile sau SRM-urile automatizate, poziţia închis/deschis a robinetelor va fi
indicată vizual pe sistemul de monitorizare.
Art. 115. - (1) Sistemele/mijloacele de măsurare care
se vor monta la noii consumatori după intrarea în vigoare a prezentului
regulament vor fi amplasate la limita de proprietate a consumatorului, într-o
încăpere, incintă sau într-un cofret, cu acces din afara proprietăţii. Acestea
se închid şi se sigilează de către operatorul economic care exploatează
sistemul/mijlocul de măsurare.
(2) Sistemele/mijloacele de măsurare cu preplată sau cu
teletransmisie de date pot fi amplasate şi în interiorul proprietăţii
consumatorului.
Art. 116. - La înlocuirea branşamentelor, montarea
mijloacelor de măsurare se va face cu respectarea
prevederilor art. 115.
Art. 117. -In cazul teletransmisiei de date trebuie
îndeplinite următoarele condiţii:
a) securitatea şi integritatea transmisiilor de date
vor fi în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) datele înregistrate trebuie protejate prin parole
software;
c) Valorile preluate ale parametrilor de proces prin
convertoare/calculatoare de debit trebuie să fie de tip „numai citire",
neputând fi modificate prin intervenţii pe oricare dintre căile de acces
(locală sau de la distanţă).
CAPITOLUL X
Rezolvarea reclamaţiilor şi divergenţelor
Art. 118. - Reclamaţiile şi divergenţele care pot
apărea între părţi vor fi soluţionate în termenele prevăzute în standardele de
performanţă aplicabile.
Art. 119. - Reclamaţiile şi divergenţele care pot
apărea între părţi (din punctul de vedere al măsurării gazelor naturale) se
rezolvă în conformitate cu prevederile art. 121-124 sau cu prevederile
contractuale dintre părţi, după caz.
Art. 120. - Reclamaţia este valabilă pentru consumurile
înregistrate în ultimele 3 luni calendaristice.
Art. 121. - Reclamantul are dreptul de a asista la
efectuarea expertizei metrologice în baza unei cereri scrise.
Art. 122. - Pentru a se asigura obiectivitatea şi
neutralitatea rezultatului verificării metrologice, expertizarea sistemului/
mijlocului de măsurare va fi efectuată într-un laborator autorizat de o terţă
parte, agreat de părţi, sau în laboratorul operatorului licenţiat de
furnizare/distribuţie de gaze naturale, în prezenţa
reprezentantului împuternicit al direcţiei regionale
de metrologie legală. La finalul expertizei se vor întocmi documente
doveditoare (proces-verbal de analiză, buletine de verificare metrologică, fişe
de măsurare etc.) în conformitate cu procedurile de lucru aprobate ale
laboratorului. Documentele doveditoare vor preciza în
mod expres rezultatul de tip „admis" sau „respins".
Art. 123. - Dacă rezultatul verificării este
„admis" (deci reclamaţia nu a fost întemeiată), reclamantul suportă
cheltuielile aferente înlocuirii şi verificării metrologice a aparatului, iar
facturarea consumului se face conform citirilor lunare. In cazul în care
sistemul/mijlocul de măsurare supus expertizei, deşi înregistrează corect
consumul, nu are verificarea metrologică periodică conform legislaţiei în
vigoare, cheltuielile vor fi suportate de operatorul licenţiat de
furnizare/distribuţie de gaze naturale care exploatează echipamentul respectiv.
Art. 124. - (1) Dacă rezultatul verificării metrologice
a contorului este „respins", cheltuielile aferente înlocuirii şi
expertizei metrologice sunt suportate de operatorul licenţiat de
furnizare/distribuţie de gaze naturale care exploatează echipamentul respectiv.
(2) Atunci când sistemul/mijlocul de măsurare a fost
declarat „respins" pentru motive precum zgomote în funcţionare, aspect,
cădere de presiune etc, dar erorile de măsurare se încadrează în limitele
maxime admise de legislaţia metrologică în vigoare, nu se face recalculare.
(3) Atunci când sistemul/mijlocul de măsurare a fost
declarat „respins", dar erorile de măsurare nu se încadrează în limitele
maxime admise de legislaţia metrologică în vigoare, se face recalcularea
consumului pentru perioada reclamată de beneficiar, dar nu mai mult de 3 luni de
la data înregistrării reclamaţiei, astfel:
a) prin aplicarea consumului
mediu facturat pe perioadele corespondente din ultimii 3 ani, dacă defecţiunea
constatată este din categoria înregistrări aleatoare ale consumului, antrenări
simultane ale rolelor cifrate sau contor neetanş (cu condiţia ca neetanşeitatea
contorului să fie după mecanismul de măsurare); în cazul în care nu este
posibilă calcularea mediei pe ultimii 3 ani, recalcularea consumului are la
bază media zilnică realizată în proxima lună calendaristică în care aparatul a
funcţionat efectiv;
b) prin aplicarea unui procent
calculat ca medie aritmetică a depăşirilor limitelor admise ale erorilor de
măsurare obţinute pentru debitele la care a fost verificat contorul, din care
se exclude eroarea obţinută la debitul Qmin (dacă la un debit eroarea de măsurare se încadrează în limitele
admise, depăşirea este considerată „0").
Art. 125. - (1) In cazul reclamaţiilor consumatorilor
racordaţi la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, referitoare la
puterea calorifică superioară, furnizorii pentru aceste sisteme au obligaţia de
a răspunde consumatorilor în termen de 15 zile lucrătoare, prin punerea la
dispoziţie a datelor utilizate pentru determinarea puterii calorifice superioare
pentru ZCG respectivă, pentru perioada precizată în factură, însoţite de o
explicaţie referitoare la modul de calcul al puterii
calorifice superioare.
(2) Reclamaţiile consumatorilor racordaţi direct la
SNT, referitoare la puterea calorifică superioară utilizată la facturare, sunt
soluţionate de operatorul sistemului naţional de transport similar cu
precizările de la alin. (1).
(3) Reclamaţiile consumatorilor racordaţi la
conductele din amonte, referitoare la puterea calorifică superioară utilizată la
facturare, sunt soluţionate de operatorii acestor conducte similar cu
precizările de la alin. (1).
(4) In cazul determinării puterii calorifice
superioare cu cromatografe on-line, verificările efectuate în urma unor
reclamaţii în cadrul expertizei metrologice vor fi efectuate de laboratoare neutre, autorizate, pentru a se asigura neutralitatea celui care rezolvă reclamaţia. Acesta va elibera buletin de
verificare metrologică cu menţiunea „admis" sau „respins" în funcţie
de rezultatul verificării.
Dacă rezultatul verificării este „admis" (deci
reclamaţia nu a fost întemeiată), reclamantul suportă cheltuielile aferente
verificării metrologice a aparatului, iar facturarea consumului se face conform
măsurătorii efectuate. In cazul în care analizorul supus expertizei, deşi se
încadrează în clasa de exactitate corespunzătoare, nu are verificarea
metrologică periodică conform legislaţiei în vigoare, cheltuielile vor fi
suportate de operator.
Dacă rezultatul verificării metrologice a analizorului
este „respins", cheltuielile aferente înlocuirii aparatului şi expertizei
metrologice sunt suportate de operatorul responsabil de măsurare,
recalculându-se consumul pentru o perioadă de maximum 3 luni. Consumul se
recalculează numai în cazul în care puterea calorifică superioară determinată
în urma verificării este mai mică decât cea determinată iniţial.
(5) Reclamaţiile beneficiarilor
cu privire la valoarea puterii calorifice utilizate la facturare se pot face în
termen de maximum două luni de la data primirii facturii.
CAPITOLUL XI
Condiţii generale cu privire la măsurarea
cantităţilor de gaze tranzitate pe teritoriul
României
Art. 126. - La măsurarea cantităţilor de gaze
tranzitate prin conducte dedicate pe teritoriul României se admite o diferenţă
între volumele intrate, respectiv ieşite din ţară pentru o anumită perioadă de timp, în limita volumelor
calculate prin suma incertitudinilor sistemelor de măsurare utilizate în cele
două puncte, la care se adaugă sau se scade, după caz, variaţia din aceeaşi
perioadă de timp a volumelor de gaze din conducta la care se face referire.
CAPITOLUL XII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 127. - Dispoziţiile prezentului regulament se
completează cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Art. 128.-ANRE, pe baza propunerilor titularilor de
licenţe, ale asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi prin consultare cu
organismele abilitate ale statului şi cu asociaţii profesionale, poate revizui
prezentul regulament.
Art. 129. - Nerespectarea prevederilor prezentului
regulament constituie contravenţie şi se sancţionează conform Legii gazelor nr.
351/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 130. - (1) Abrevierile şi terminologia se regăsesc
în anexa nr. 1.
(2) Documentele de referinţă, respectiv lista cu
standardele neobligatorii, precum şi legislaţia conexă, se regăsesc în anexa
nr. 2. "
Art. 131. - Anexele nr. 1-5 fac
parte integrantă din prezentul regulament.
Art. 132. -Anexele nr. 3 şi 4 întocmite conform
modelului din prezentul regulament se publică pe pagina de internet a
operatorilor licenţiaţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
ANEXA Nr. 1 la regulament
Abrevieri:
|
ANRE
|
- Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
este autoritatea competentă în sectorul energiei electrice şi al gazelor
naturale care este organizată şi funcţionează în temeiul prevederilor Legii
energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
ale Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor
măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008.
|
|
BRML
|
- Biroul Român de Metrologie Legală
|
|
IML
|
- instrucţiuni de metrologie legală
|
|
LO
|
- lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu
controlului metrologic al statului
|
|
SR
|
- standard român
|
|
ISO
|
- Organizaţia Internaţională de Standardizare
|
|
PM
|
- postul de măsură
|
|
AGA
|
- Asociaţia Americană a Gazului
|
|
SM
|
- staţie de măsurare
|
|
SRM
|
- staţie de reglare-măsurare
|
|
SNT
|
- Sistemul naţional de transport al
gazelor naturale
|
|
ZCG
|
- zona de calitate gaze, definită în conformitate cu prevederile
regulamentului
|
Terminologie:
|
1. clasă de exactitate
|
- clasă de mijloace de măsurare care satisfac anumite condiţii
metrologice, destinate să menţină erorile în limitele
specificate
|
|
2. condiţii de bază
|
- condiţii specificate la care este transformată cantitatea de
gaz măsurat (T = 288,15 K ; p = 1,01325 bar)
|
|
3. condiţii de referinţă
|
- condiţii de utilizare prescrise pentru încercarea funcţionării
unui mijloc de măsurare sau pentru intercompararea rezultatelor măsurării
|
|
4. consumator
|
- persoană fizică sau juridică care cumpără gaze naturale pentru
consumul propriu
|
|
5. contor de gaze naturale
|
- aparat de măsurat care are funcţia de a măsura, memora şi afişa
cantitatea de gaz care a trecut prin el;
|
|
6. contor de gaz cu membrană
|
- contor de debit în care volumul de gaz se măsoară prin umplerea
şi golirea succesivă a camerelor sale cu pereţi deformabili
|
|
7. contor de gaze cu pistoane rotative
|
- contor de gaz în care se formează un
compartiment rigid între pereţii unei camere staţionare şi un element (sau
elemente) în mişcare. Fiecare ciclu de rotaţie al elementului (elementelor)
deplasează un volum cunoscut de gaz care este înregistrat cumulativ şi
indicat de un dispozitiv indicator
|
|
8. contor de gaze cu turbină
|
- contor de gaz în care forţele dinamice ale unui gaz aflat în
mişcare produc rotaţia unei turbine cu o viteză proporţională cu volumul de
gaz care trece prin turbină. Numărul de rotaţii ale turbinei este semnalul de
măsurare pentru volumul de gaz care a trecut prin contor
|
|
9. contor de gaze cu ultrasunete
|
- contor de gaz care măsoară timpul de propagare a ultrasunetelor
prin gazul aflat în curgere, între una sau mai multe perechi de traductoare
ultrasonice. Timpul de propagare este semnalul de măsurare pentru indicarea
volumului de gaz care a trecut prin contor
|
|
10. convertor de volum
|
- dispozitiv electronic conectat la un contor de gaz care
transformă automat volumul de gaz măsurat în condiţii de lucru în volum de
gaz în condiţii de bază;
|
|
11. distribuitor (operator de distribuţie - OSD)
|
- persoana juridică titulară a licenţei de distribuţie care are
ca specific activitatea de distribuţie a gazelor naturale în una sau mai
multe zone delimitate
|
|
12. domeniu de debit
|
- interval cuprins între debitul maxim şi cel minim pentru care
eroarea de justeţe a contorului este cuprinsă între limite specificate (se
mai poate folosi termenul de rangeabilitate)
|
|
13. furnizor de gaze naturale
|
- persoană juridică, română sau străină, titulară a licenţei de
furnizare a gazelor naturale
|
|
14. gaze naturale
|
- gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în
ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele
rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor
lichide
|
|
15. incertitudine de măsurare
|
- parametru asociat rezultatului unei măsurări, care
caracterizează împrăştierea valorilor ce în mod rezonabil ar putea fi
atribuite măsurandului
|
|
16. indice Wobbe
|
- putere calorifică superioară volumică în condiţii de referinţă
specificate, împărţită la rădăcina pătrată din densitatea relativă în aceleaşi
condiţii de referinţă specificate la măsurare
|
|
17. mijloc de măsurare
|
- toate măsurile, aparatele, contoarele, dispozitivele,
instalaţiile, precum şi mostrele de materiale şi substanţe care
materializează şi conservă unităţi de măsură şi furnizează informaţii de
măsurare
|
|
18. operator de sistem
|
- persoana juridică autorizată şi/sau licenţiată să opereze
infrastructura sistemului de transport, de distribuţie, de dispecerizare, de
înmagazinare/stocare, de alimentare şi de producţie a gazelor naturale, în
scopul menţinerii siguranţei parametrilor funcţionali ai sistemului
|
|
19. piaţa gazelor naturale
|
- totalitatea tranzacţiilor având ca obiect cantităţile de gaze
naturale vândute/cumpărate, în baza contractelor de achiziţie/contractelor de
vânzare/cumpărare a gazelor naturale, încheiate între titularii licenţei de
furnizare a gazelor naturale sau între aceştia şi consumatori. Piaţa gazelor
naturale se compune din segmentul concurenţial şi segmentul reglementat
|
|
20. punct de predare/preluare
comercială a gazelor naturale
|
- ansamblul instalaţiilor care asigură măsurarea gazelor naturale
din punctul în care gazele naturale trec din proprietatea/custodia
furnizorului/transportatorului în cea a operatorului de
distribuţie/înmagazinare sau a consumatorului
|
|
21. punctul de rouă al apei
|
- temperatura peste care condensarea vaporilor de apă nu se
produce la presiune specificată. Pentru orice presiune mai mică decât
presiunea specificată nu există condensare la această temperatură
|
|
22. punctul de rouă al hidrocarburilor
|
- temperatura deasupra căreia nu se mai produce condensarea
hidrocarburilor la o presiune specificată
|
|
23. putere calorifică inferioară - Hj
|
- cantitatea de căldură care se
eliberează prin arderea completă în aer a unei cantităţi specificate de gaz,
astfel încât presiunea la care reacţia are loc rămâne constantă şi toţi
produşii de ardere sunt aduşi la aceeaşi temperatură specificată ca şi
reactanţii, toţi aceşti produşi fiind în stare gazoasă. Temperatura şi
presiunea menţionate mai sus trebuie specificate
|
|
24. putere calorifică superioară - Hs
|
- cantitatea de căldură care se eliberează prin arderea completă
în aer a unei cantităţi specificate de gaz, astfel încât presiunea la care
reacţia are loc rămâne constantă şi toţi produşii de ardere sunt aduşi la
aceeaşi temperatură specificată ca şi reactanţii, toţi aceşti produşi fiind
în stare gazoasă, cu excepţia apei formate prin combustie, care este
condensată la starea lichidă la temperatura menţionată mai sus. Temperatura
şi presiunea menţionate mai sus trebuie specificate
|
|
25. sectorul gazelor naturale
|
- ansamblul instalaţiilor şi activităţilor desfăşurate de
operatorii economici pentru producţia, transportul, tranzitul, înmagazinarea,
distribuţia, furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, precum şi
instalaţiile şi echipamentele folosite pentru realizarea acestor activităţi
|
|
26. sisteme de măsurare
|
- ansamblul complet de mijloace de măsurare şi alte echipamente,
reunite pentru efectuarea unor măsurări
|
|
27. staţie de măsurare(SM)
|
- ansamblul instalaţiilor de măsurare a debitului, filtrare şi
odorizare, conectate printr-un racord la conductele colectoare, de transport
sau distribuţie şi care alimentează un sistem de distribuţie, un grup de
consumatori sau un consumator
|
|
28. staţie de reglare-măsurare-predare
(SRM)
|
- ansamblul instalaţiilor de reducere şi reglare a presiunii,
măsurare a debitului, filtrare şi odorizare, prin care gazul din conductele
de transport intră în sistemul de alimentare Notă: Referirile din regulament
la SRM vizează în special contoarele/echipamentele şi sistemele de măsurare
care concură la realizarea măsurării gazelor naturale.
|
|
29. traductor de măsurare
|
- dispozitiv care face ca unei mărimi de intrare să îi
corespundă, conform unei legi determinate, o mărime de ieşire.
|
ANEXA Nr. 2 la regulament
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Lista standardelor neobligatorii:
|
SREN ISO 5167-1
|
- Măsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de măsurare a
presiunii diferenţiale introduse în conducte cu secţiune circulară sub
sarcină. Partea 1: Principii şi condiţii generale
|
|
SREN ISO 5167-2
|
- Măsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de măsurare a
presiunii diferenţiale introduse în conducte cu secţiune circulară sub
sarcină. Partea 2: Diafragme
|
|
SREN ISO 5167-3
|
- Măsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de măsurare a
presiunii diferenţiale introduse în conducte cu secţiune circulară sub
sarcină. Partea 3: Ajutaje şi ajutaje Venturi
|
|
SREN ISO 5167-4
|
- Măsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de măsurare a
presiunii diferenţiale introduse în conducte cu secţiune circulară sub
sarcină. Partea 4: Tuburi Venturi
|
|
SREN 12480
|
- Contoare de gaz. Contoare de gaz cu pistoane rotative
|
|
SREN 12261
|
- Contoare de gaz. Contoare de gaz cu
turbină
|
|
SR EN 12405
|
- Contoare de gaz. Dispozitive electronice de conversie a
volumului de gaz
|
|
SREN 1359
|
- Contoare de gaz. Contoare de gaz cu membrană
|
|
Report no.9 AGA
|
- Măsurarea gazului cu contoare ultrasonice cu căi multiple
|
|
SREN 1776
|
- Alimentare cu gaz. Staţii de măsurare gaze naturale.
Prescripţii funcţionale
|
|
SR 3317
|
- Gaz natural. Condiţii tehnice de calitate
|
|
SR ISO 13686
|
- Gaz natural. Definirea calităţii
|
|
SR ISO 6976+C2
|
- Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densităţii, densităţii relative şi indicelui Wobbe din compoziţie
|
|
SR EN ISO 6974
|
- Gaz natural. Determinarea compoziţiei cu o incertitudine
definită prin gazcromatografie în fază gazoasă
|
|
SR ISO 12213-1
|
- Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 1: Introducere şi linii directoare
|
|
SR ISO 12213-2
|
- Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 2:
Calcul pe baza analizei compoziţiei molare
|
|
SR ISO 12213-3
|
- Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate. Partea 3:
Calcul pe baza proprietăţilor fizice
|
|
SR EN 60079-10
|
- Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea
10: Clasificarea ariilor periculoase
|
|
SR ISO/CEI 7816-4+A1
|
- Tehnologia informaţiei. Cartele de identificare. Cartele cu
circuit(e) integrat(e) cu contacte. Partea 4: Comenzi
intersectoriale pentru interschimburi
|
|
SR ISO 13443
|
- Gaz natural. Condiţii de referinţă standard
|
|
SR ISO 6976 + C2
|
- Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densităţii,
densităţii relative şi indicelui Wobbe din compoziţie
|
|
SR 13251
|
- Vocabular internaţional de termeni fundamentali si generali în
metrologie
|
Notă: In situaţia în care se modifică standardele din
tabelul de mai sus, se va lua în considerare ultima ediţie oficială a acestora.
Alte documente
|
Document
|
Denumire
|
|
NML 004-05
|
- Contoare de gaz şi dispozitive de conversie a volumului
|
|
NML 018-07
|
- Sisteme de măsurare continuă şi dinamică a cantităţilor de
fluide
|
|
OIML R32
|
- Contoare de gaz cu turbină si cu pistoane rotative
|
|
Hotărârea Guvernului nr. 264/2006 privind stabilirea condiţiilor
de introducere pe piaţă şi de punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare
|
|
ISO/DIS 9857
|
- Petrol şi produse petroliere - Măsurarea continuă a densităţii
|
|
ISO/DIS 15112
|
- Gaz natural. Determinarea energiei
|
|
prEN 50154
|
- Instalarea instalaţiilor electrice în
zone periculoase - Instalaţii electrice în atmosfere gazoase periculoase
(altele decât mine)
|
|
PrEN 14236
|
- Contoare de gaz ultrasonice pentru consum casnic
|
Legislaţie conexă
|
Nr. crt.
|
Denumirea actului normativ
|
Aprobat
|
Publicare în Monitorul Oficial al
României, Partea I
|
|
1.
|
Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările
ulterioare
|
-
|
nr. 679 din 28 iulie 2004
|
|
2.
|
Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de
metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi
completările ulterioare
|
-
|
nr. 212 din 28 august 1992
|
|
3.
|
Legea nr. 178/9 mai 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului
nr. 104/1999 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de
metrologie
|
|
nr. 338 din 19 mai 2003
|
|
4.
|
Hotărârea Guvernului nr. 862/2004 privind aprobarea
instrucţiunilor de metrologie legală
|
-
|
nr. 567 din 28 iunie 2004
|
|
5.
|
Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin Decizia
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor
Naturale nr. 616/2002'
|
|
nr. 438 din 24 iunie 2002
|
|
6.
|
Contracte-cadru emise de ANRGN/ANRE
|
în vigoare
|
|
|
7.
|
Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu
controlului metrologic al statului
|
în vigoare
|
|
ANEXA Nr. 3 la regulament
ZONE DE CALITATE A GAZELOR
|
Nr. crt.
|
Nr. zonă
|
Punct de măsurare a compoziţiei
gazelor
|
Punct de măsură
|
Cod SRM
|
Siruta
|
Sirsup
|
Loc. SRM
|
Judeţul
|
Sistem
|
Consumator
|
Tip
|
Siruta Loc. Alim.
|
Den. Loc. Alim.
|
Tip ob.
|
Distrib.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANEXA Nr. 4 la regulament
ZONE DE CALITATE A GAZELOR PENTRU
LOCALITĂŢI CU ALIMENTĂRI MULTIPLE
|
Nr. zonă
|
Punct de măsurare a compoziţiei
gazelor
|
Nr. crt.
|
Punct
de măsură
|
PCS
(kj/m3)
|
PCS (kWh/m3)
|
Cod SRM
|
Siruta
|
Sirsup
|
Loc. SRM
|
Judeţul
|
Sistem
|
Consumator
|
Tip
|
Siruta Loc. Alim.
|
Den. Loc. Alim.
|
Tip ob.
|
Distrib.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANEXA Nr. 5 la regulament
CERINŢE MINIME DE CALITATE A GAZELOR NATURALE
1. Compoziţia chimică a gazelor naturale
|
Denumirea şi formula chimică a
componenţilor
|
Conţinut în % molare
|
|
metan (C1)
|
minimum 70
|
|
etan (C2)
|
maximum 10
|
|
propan (C3)
|
maximum 3,5
|
|
butan (C4)
|
maximum 1,5
|
|
pentan (C5)
|
maximum 0,5
|
|
hexan (C6)
|
maximum 0,1
|
|
heptan (C7)
|
maximum 0,05
|
|
octan (C8) şi hidrocarburi
superioare (C9)
|
maximum 0,05
|
|
azot(N2)
|
maximum 10
|
|
dioxid de carbon (CO2)
|
maximum 8
|
|
oxigen (O2)
|
maximum 0,02
|
|
hidrogen sulfurat (H2S)
|
maximum 6,8 mg/m3
|
|
etilmercaptan (C2H5SH)1)
|
minimum 8 mg/m3
|
|
sulf total pe o perioadă scurtă
|
maximum 100 mg/m3
|
2. Punct de rouă al apei (°C): maximum -15°C, la
presiunea din punctul de predare/preluare comercială2)
3. Punct de rouă al hidrocarburilor (°C): maximum 0°
C, la presiunea din punctul de predare/preluare comercială3)
4. Valoarea minimă admisă pentru puterea calorifică
superioară repartizată la volum este 7.840 Kcal/m3
5. Temperatura maximă admisă a gazelor naturale: 50°C
6. Conţinutul de impurităţi mecanice (g/m3): maximum 0,05
1) Cu excepţia
gazelor livrate pentru chimizare, pentru care gradul de odorizare se stabileşte
de comun acord.
2) Cu excepţia
livrărilor de gaze naturale către consumatorii racordaţi direct la conductele
colectoare din amonte.
3) Cu excepţia
livrărilor de gaze naturale către consumatorii racordaţi direct la conductele
colectoare din amonte.