E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
nu a modificat niciun act
A fost modificat de:
Ordin 619 2015 modificat si completat de Ordin 1524 2018
Ordin 619 2015 modificat de Ordin 38 2018
Ordin 619 2015 modificat si completat de Ordin 341 2017
Ordin 619 2015 modificat si completat de Ordin 273 2017
Ordin 619 2015 modificat de Ordin 214 2017
Ordin 619 2015 modificat de Ordin 139 2017
Ordin 619 2015 modificat si completat de Ordin 104 2017
Ordin 619 2015 modificat si completat de Legea 44 2017
Ordin 619 2015 modificat si completat de Ordin 817 2016
Ordin 619 2015 modificat si completat de Ordin 809 2016
Ordin 619 2015 modificat de Ordin 315 2016
Ordin 619 2015 modificat si completat de Ordin 234 2016
Ordin 619 2015 rectificat de Rectificare 619 2015
Ordin 619 2015 modificat de Ordin 1468 2015
Ordin 619 2015 completat de Ordin 1468 2015
Ordin 619 2015 modificat de Ordin 737 2015
Ordin 619 2015 completat de Ordin 737 2015
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Ordinul Nr.619 din 06.04.2015

pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020
ACT EMIS DE: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 234 din 06 aprilie 2015



SmartCity1

În baza Referatului de aprobare nr. 158.849 din 6 aprilie 2015 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii,în conformitate cu prevederile:

Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;

Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control;

Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 al Comisiei din 16 iunie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;

Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea,în temeiul prevederilor art. 8 alin. (6) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, ale art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al Hotărârii Guvernului nr. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020, şi ale art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin: Capitolul IDomeniul de aplicare şi definiţii Articolul 1Prezentul ordin stabileşte criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, denumită în continuare ordonanţă. Articolul 2În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel: a)„animal cu nereguli“ înseamnă orice animal solicitat în cerere şi inexistent în Registrul naţional al exploataţiilor, denumit în continuare RNE, la controlul administrativ şi/sau la controlul la faţa locului sau care nu îndeplineşte una dintre condiţiile de eligibilitate, după caz; b)„animale declarate“ înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale; c)„animal determinat“ înseamnă, în cazul unei scheme de ajutoare pentru animale, un animal pentru care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de normele privind acordarea ajutorului, sau, în cazul unei măsuri de sprijin legate de animale, un animal identificat prin controale administrative sau prin controale la faţa locului; d)„anul de cerere“ este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată, conform art. 8 alin. (1) lit. b) din ordonanţă; e)„bivoliţă de lapte“ înseamnă femela din specia bubaline care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE; f)„bloc fizic“ este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole; g)„categoriile de folosinţă“ sunt:

(i) „terenuri arabile“ înseamnă terenurile cultivate în scopul producţiei de culturi sau menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu în conformitate cu articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013, indiferent dacă terenurile respective sunt sau nu acoperite de sere sau de un mijloc de protecţie fix sau mobil;
(ii) „culturi permanente“ înseamnă culturile pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât păşunile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare şi care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele şi speciile forestiere cu ciclu de producţie scurt;
(iii) „păşuni permanente“ înseamnă terenurile folosite pentru producţia de iarbă sau de alte plante erbacee furajere în mod natural (spontan) sau prin cultivare (însămânţare), care nu au fost incluse timp de cinci ani sau mai mult în sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie, cu excepţia suprafeţelor scoase din producţia comercială în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2.078/92 al Consiliului privind metodele de producţie agricolă compatibile cu cerinţele de protecţie a mediului şi de menţinere a spaţiului rural;

h)„clauza de revizuire“ reprezintă ajustarea angajamentelor de agromediu în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor stabilite în conformitate cu legislaţia comunitară sau naţională. O clauză de revizuire este necesară pentru angajamentele care depăşesc perioada de implementare a Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 pentru a asigura ajustarea acestora în vederea adaptării la noul cadru juridic al perioadei următoare de programare sau dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar. Angajamentul va fi anulat, însă nu se va cere rambursarea plăţilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare; i)„controale administrative“ înseamnă controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea unică de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind schema de ajutoare şi/sau măsura de sprijin în cauză, a condiţiilor în care este acordat ajutorul şi/sau sprijinul, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru ecocondiţionalitate, conform art. 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 809/2013; j)„controlul vizual“ înseamnă controlul administrativ privind completitudinea, coerenţa, plauzibilitatea şi corectitudinea datelor din cererea unică de plată, a documentelor ataşate cererii, precum şi a documentelor doveditoare privind utilizarea legală a terenului declarat. Controlul vizual se realizează la primirea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia în prezenţa fermierului; k)„culturi secundare“ înseamnă culturile înfiinţate pentru respectarea cerinţelor privind zonele cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii; l)„data-limită de depunere a cererii“ înseamnă data de 15 mai, la care se adaugă perioada de 25 zile calendaristice de depunere a cererilor cu întârziere, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai. Dacă o astfel de întârziere depăşeşte 25 de zile calendaristice, cererea de ajutor sau cererea de plată este considerată inadmisibilă, iar beneficiarului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014; m)„deţinător de animale“ - persoana care are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are în posesie temporară animale în calitate de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor pe întreaga perioadă a anului de cerere, deţinute în baza unui document încheiat în condiţiile legislaţiei în vigoare; n)„exploataţia în sectorul zootehnic“ înseamnă orice incintă împrejmuită cu unul sau mai multe adăposturi, orice construcţie sau, în cazul unei ferme în aer liber, orice loc în care sunt ţinute, deţinute, îngrijite, tăiate sau manipulate animale, în conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 40/2010; o)„livada tradiţională utilizată extensiv“ înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de 140-240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi nu sunt simetrice şi sunt acoperite cu specii furajere perene; p)„marginile de câmp“ înseamnă suprafeţe de teren aflate la dispoziţia fermierului, situate la marginea parcelei şi care constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă între 1-20 m; q)„neconformitate“ înseamnă, în cazul criteriilor de eligibilitate, al angajamentelor sau al altor obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului sau sprijinului menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, orice nerespectare a acelor criterii de eligibilitate, angajamente sau alte obligaţii sau, în cazul ecocondiţionalităţii, neconformitatea cu cerinţele de reglementare în materie de gestionare din cadrul legislaţiei Uniunii Europene, cu standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, definite de statele membre în conformitate cu articolul 94 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, sau cu cerinţa privind întreţinerea păşunilor permanente menţionată la articolul 93 alineatul (3) din acelaşi regulament; r)„parcelă agricolă“ înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului; s)„parcelă de referinţă“ este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic, înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013 şi art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este blocul fizic; ş)„perioadă de reţinere“ este perioada în care un animal care face obiectul unei cereri unice de plata trebuie reţinut în exploataţia pentru care a depus cererea unică de plată; t)„produse agricole“ înseamnă produsele, cu excepţia produselor pescăreşti, enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea 157/2005; ţ)„registrul individual al exploataţiei“ înseamnă registrul ţinut de deţinătorii de animale în conformitate cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 21/2004 şi/sau art. 3 lit. d) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.760/2002 şi/sau documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol şi/sau expediate din exploataţie (planul de fertilizare şi borderoul de livrare), astfel cum sunt prevăzute în Codul de bune practici agricole; u)„suprafaţă determinată“ înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la faţa locului; v)„sistemul de informaţii geografice“ (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe sistemul de informaţii geografice menţionate la art. 70 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013; w)„sistemul de identificare a parcelelor agricole“ (LPIS) reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică; x)„suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă“ este suprafaţa maximă pentru care se pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic; y)„suprafaţa de pajişti permanente“ înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul 2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti permanente declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu pajişte permanentă în anul 2012; z)„suprafaţa agricolă totală“ înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu;aa) sintagma „menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale“, în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele şi utilajele agricole care nu exced tehnologiei specifice culturilor agricole; ab) „taur din rasă de carne“ înseamnă masculul din specia taurine necastrat; ac) „teren aflat la dispoziţia fermierului“ înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte utilizarea legală a acestuia; ad) „taurine din rase de carne“ înseamnă taurinele din rasele cuprinse în lista întocmită de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu“ şi prevăzută în anexa nr. 6; ae) „vacă de lapte“ înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE; af) „vacă din rasă de carne“ înseamnă femela din specia taurine din rase de carne care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE; ag) „vacă metisă cu rasă de carne“ înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE, obţinută din încrucişarea cu un taur din rasă de carne; ah) „femelă reproducătoare de rasă pură“ înseamnă femelă înscrisă în secţiunea principală a registrului genealogic şi care are înregistrată cel puţin o montă sau însămânţare artificială. Capitolul IICondiţii specifice şi criterii de eligibilitate pentru acordarea plăţilor Articolul 3(1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din ordonanţă sunt cei prevăzuţi la art. 7 din ordonanţă.(2) Fermierii care nu desfăşoară activitatea agricolă prevăzută la art. 2 alin. (2) din ordonanţă nu sunt eligibili la plată.(3) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din ordonanţă depun la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, o singură cerere unică de plată şi sunt identificaţi în mod unic în Registrul Unic de Identificare, pe baza:a)identificatorului atribuit în Registrul Unic de Identificare; b)codului numeric personal sau codului unic de înregistrare cuprins în certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC; c)contului bancar declarat la APIA de către beneficiar. Articolul 4Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plăţi directe sunt cele prevăzute la art. 8 din ordonanţă. Articolul 5 (1) La depunerea cererii unice de plată, fermierii trebuie să prezinte la APIA:a)copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport; b)dovada deţinerii unui cont bancar activ; c)procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA. (2) Începând cu anul de cerere 2015 documentele care fac dovada utilizării legale a terenului şi care se prezintă la APIA, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt cele privind:a)exploataţia în care se desfăşoară activitatea agricolă: adeverinţa se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1 şi este însoţită de o copie conform cu originalul a filelor în care sunt înscrise datele din cap. II.b, cap. III şi cap. XVa din registrul agricol 2015-2019, conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1; şi b)terenul agricol aflat la dispoziţia fermierului: copii conform cu originalul ale titlului de proprietate sau ale altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului sau ale altor documente, prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumit în continuare noul Cod Civil, cum ar fi: contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere, contractul de comodat, precum şi contractul de concesiune/arendă încheiat cu Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz. În cazul în care fermierul utilizează teren aflat la dispoziţia sa sub alte forme decât cele prevăzute anterior, prezintă la APIA adeverinţa prevăzută la lit. a) eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, această categorie de teren fiind înscrisă la cap. III, rândul 08 „sub alte forme“. În cazul în care fermierul persoană fizică nu deţine titlul de proprietate, poate prezenta în locul acestuia adeverinţa eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, în conformitate cu datele înscrise în registrul agricol, prevăzută la lit. a), şi o declaraţie pe propria răspundere a fermierului, din care să reiasă motivul privind lipsa titlului de proprietate. Declaraţia pe propria răspundere se dă în faţa secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau în faţa notarului public. Persoanele care au domiciliul în străinătate şi care depun cererea unică de plată prin intermediul unui împuternicit dau declaraţia pe propria răspundere la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României; şi c)identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate: tabel centralizator care va cuprinde numărul curent, suprafaţa (ha), actul de identificare a suprafeţei, blocul fizic, parcela declarată în cererea unică de plată din blocul fizic şi cultura, întocmit şi semnat de către fermier; d)prin derogare de la lit. a), pentru anul de cerere 2015, exploataţia în care se desfăşoară activitatea agricolă: adeverinţa eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, în conformitate cu datele privind terenul agricol utilizat înscrise în Registrul agricol 2014, conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de o copie conform cu originalul a filelor în care sunt înscrise datele din cap. II.b, cap. III.(3) Contractele de arendare incluse în documentele menţionate la alin. (2) vor respecta prevederile art. 1.836-1.850 din noul Cod Civil. Contractele de arendare încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod Civil continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite prin contract. Contractele de arendare încheiate după intrarea în vigoare a noului Cod Civil, fără respectarea prevederilor art. 1.836-1.850 din actul normativ menţionat, nu se iau în considerare.(4) Contractele de asociere în participaţiune incluse în documentele menţionate la alin. (2) trebuie să respecte prevederile art. 1.949-1.954 din noul Cod Civil. Suprafeţele de teren arendate/închiriate/concesionate/împrumutate prin contracte de comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participaţiune.(5) În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea legală a terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA, responsabil cu administrarea cererii unice de plată, verifică valabilitatea şi completitudinea documentelor doveditoare prezentate, precum şi corespondenţa între suprafaţa declarată a fiecărei parcele din tabelul centralizator prevăzut la alin. (2) lit. c) cu suprafeţele din documentele doveditoare depuse de către fermier. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată notifică fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri corective de reducere a suprafeţei declarate. (6) În sensul art. 6 alin. (2) din ordonanţă, fermierii persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, sau persoane juridice rezultate ca urmare a înregistrării la ONRC fac dovada utilizării legale a terenului agricol pe care îl exploatează cu documentele doveditoare prevăzute la alin. (2) încheiate pentru persoana fizică, înainte de înregistrarea acesteia la ONRC. (7) În sensul art. 7 alin. (1) din ordonanţă, cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 566/2004, fac dovada utilizării legale a terenurilor agricole declarate cu documentele prevăzute la alin. (2). Cooperativele prezintă copii conforme cu originalul ale registrelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), b) şi f) din Legea nr. 566/2004 din care să reiasă datele de identificare ale suprafeţei de teren cu care participă în cooperativă fiecare membru al acesteia.
(8) Cererile unice de plată pentru care nu se depun documentele care fac dovada utilizării legale a terenului până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată sunt neeligibile. Articolul 6 (1) Documentele prin care fermierii fac dovada utilizării legale a pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau ADS, conform art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt cele prevăzute la art. 5 alin. (2) respectiv şi:a)copie conform cu originalul după contractele de concesiune sau de închiriere încheiate între, pe de o parte, de primării/consiliile judeţene sau ADS şi, pe de altă parte, de crescătorii de animale sau asociaţiile crescătorilor de animale, din care să reiasă suprafaţa de pajişte permanentă utilizată. Contractele de concesiune sau de închiriere încheiate în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite în contract; b)copia cardului exploataţiei, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 40/2010. În cazul în care fermierul nu deţine card de exploataţie trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată. (2) În conformitate cu art. 7 alin. (2) din ordonanţă, în cazul pajiştilor comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei, respectiv fermierii activi. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM deţinut de fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere, asigurându-se cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie. Fiecare membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiştii de către asociaţie şi copia centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al asociaţiei, precum şi suprafeţele alocate pe blocuri fizice, folosind aplicaţia GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2.(3) Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA în cererea unică de plată suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin, folosind codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea.(4) Codul/codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate într-o cerere unică de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de plată. (5) Asociaţiile crescătorilor de animale constituite conform
Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă în calitate de fermier activ pe pajiştile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, cu animalele pe care le deţin, pot depune cererea de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul asociaţiei.
(6) Membrii asociaţiilor menţionate la alin. (5) nu pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de plăţi pentru suprafeţele sau animalele solicitate la plată de către asociaţie. Articolul 7(1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 în calitate de deţinători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor, pot depune cererea unică de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statut. Documentele care fac dovada utilizării legale a terenului agricol sunt prevăzute la art. 5 alin. (2) fiind însoţite de cele prevăzute la art. 5 alin. (1). În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august şi prezintă la APIA facturile fiscale ale valorificării fânului şi/sau document privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute şi/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe bază de semnătură, proporţional cu cota indiviză a fiecărui membru în cadrul formei asociative, până la data de 1 mai a anului următor anului de cerere curent.
(2) În cazul formelor asociative menţionate la alin. (1), cererea unică de plată poate fi depusă de fiecare membru în calitate de crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, de utilizator legal al pajiştilor permanente aflate în proprietate indiviză şi în calitate de fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, în cazul în care adunarea generală a membrilor sau consiliul de administraţie, cu respectarea prevederilor art. 631-645 din noul Cod Civil, cu acordul tuturor membrilor decide în acest sens. Suprafeţele utilizate de către fiecare membru sunt repartizate de către forma asociativă. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea. Documentele doveditoare pe care le prezintă fiecare dintre membrii acestor forme asociative sunt:a)copia titlului de proprietate al formei asociative; b)copia centralizatorului care cuprinde datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al formei asociative, precum şi suprafeţele alocate pe blocuri fizice, folosind aplicaţia GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Centralizatorul se completează anual, se semnează de către preşedintele formelor asociative menţionate la alin. (1) şi se vizează de către primărie conform modelului prezentat în anexa nr. 3. (3) Proprietarii de pajişti permanente, altele decât cele menţionate la alin. (1) şi art. 6 alin. (1) în calitate de crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate în proprietate, aşa cum este definită la art. 2 alin. (2) lit. d) din ordonanţă, în calitate de fermier activ pe pajiştile aflate în proprietatea lor, prezintă, la depunerea cererii unice de plată la APIA, copia cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrisă în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată. În cazul în care proprietarul de pajişte nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august, prezintă la APIA documentele doveditoare ale valorificării fânului, până la data de 1 mai a anului următor anului de cerere curent. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice. Articolul 8 (1) Documentele privind deţinerea legală a animalelor care se prezintă în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă sunt prevăzute prin Ordinul ANSVSA nr. 40/2010.(2) Documentele privind deţinerea legală a ecvideelor sunt prevăzute prin
Ordinul comun al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 651/2013 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 60/2013 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor.
(3) Cererile unice de plată pentru care nu se depun documentele care fac dovada privind deţinerea legală a animalelor pentru schemele de plată în sectorul zootehnic, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, sunt neeligibile. Articolul 9 (1) În situaţia în care, în cadrul aceleiaşi scheme de sprijin pe suprafaţă, un bloc fizic face obiectul cererilor unice de plată a doi sau mai mulţi fermieri, în cazul în care suprafaţa totală declarată este mai mare decât suprafaţa agricolă din sistemul de referinţă - LPIS, cu o diferenţă de maximum 1 hectar, APIA poate aplica o reducere proporţională a suprafeţelor din acel bloc fizic, în temeiul art. 29 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), APIA notifică fermierii privitor la aplicarea unei reduceri proporţionale pentru supradeclararea blocului fizic. Notificarea poate fi contestată numai în scris de fermieri în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, având la bază actele doveditoare prezentate la APIA la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia, privind utilizarea legală a suprafeţei declarate. Articolul 10(1) Nu se acordă plăţi directe pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic.(2) Nu sunt incluse în hectarul eligibil:a)suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 metri pătraţi care nu sunt folosite pentru activităţi agricole, cum ar fi vegetaţia forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepţia drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, cu lăţimea mai mică de 2 m; b)drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, a căror lăţime este mai mare de 2 m. (3) Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solare.(4) Terenurile scoase din circuitul agricol, înscrise în cartea funciară, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.(5) Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:a)suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanţă; b)suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu biosfera Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Rodnei). Prin excepţie sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu aprobarea custodelui/administratorului sau a agenţiei judeţene de protecţia mediului, în calitate de administrator al acestor zone, după caz, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate; c)suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport; d)suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor; e)suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol; f)suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din circuitul agricol; g)suprafeţe aparţinând unităţilor militare; h)suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice; i)suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene; j)suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; k)suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la
art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; l)suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare; m)suprafeţele de pârloagă declarate pe acelaşi amplasament pentru mai mult de 1 an; n)suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor în teren pentru acest scop. Articolul 11 (1) În sensul art. 8 alin. (1) lit. s) din ordonanţă, la depunerea cererii unice de plată, fermierul localizează fără echivoc parcela agricolă prin identificarea corectă a amplasamentului şi a conturului parcelei agricole pentru care se solicită plăţi.(2) Suprafaţa declarată a parcelei solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării legale a terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.(3) În cazul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală pentru angajamentele care se aplică la nivel de parcelă, prevăzute în art. 33 alin. (2) din ordonanţă, nu există posibilitatea schimbării parcelelor, prin modificarea amplasamentului sau prin micşorarea suprafeţei, pe tot parcursul celor 5 ani de angajament. În caz contrar, APIA va proceda la recuperarea plăţilor efectuate pentru aceste suprafeţe pentru toţi anii de angajament. Angajamentele asumate de către fermieri pentru măsurile compensatorii, prevăzute în art. 33 alin. (2) din ordonanţă, care se aplică la nivel de suprafaţă total angajată, sunt condiţionate de menţinerea suprafeţei angajate pe toată perioada de angajament, parcelele putând fi schimbate anual. (4) Pentru localizarea fără echivoc a parcelei agricole şi identificarea corectă a amplasamentului şi conturului acesteia se aplică o toleranţă de amplasare, aferentă unei zone-tampon calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 metri.(5) În cazul în care în urma tuturor controalelor se constată identificarea eronată a amplasamentului parcelelor agricole declarate de fermieri sau a unor părţi din aceste parcele, nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat. Articolul 12 (1) În sensul art. 8 alin. (1) lit. i) din ordonanţă, precum şi în conformitate cu prevederile art. 3 şi art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014 fermierii pot aduce modificări cererii unice de plată sau pot retrage în totalitate cererea unică de plată sau părţi ale acesteia numai dacă:a)APIA nu a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată; b)APIA nu a notificat fermierului intenţia sa de a efectua un control la faţa locului. (2) În cazul în care în cadrul unui control la faţa locului a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu sunt autorizate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea.(3) În cazul în care modificările aduse cererii unice de plată au incidenţă asupra documentelor justificative sau asupra contractelor care trebuie prezentate, respectivele documente sau contracte se vor actualiza în consecinţă. Articolul 13(1) În conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014, modificările cererilor unice de plată se depun la APIA până la data de 31 mai.(2) Fermierii pot depune modificări ale cererii unice de plată după data de 31 mai, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă modificarea cererii unice de plată ar fi fost depusă până la data de 31 mai. Articolul 14În urma retragerilor efectuate în temeiul art. 12 alin. (1), fermierii revin la situaţia în care se aflau înainte de a depune cererea unică de plată sau o parte a acesteia. Capitolul IIIDeterminarea suprafeţelor eligibile în cazul în care parcela agricolă conţine zone de interes ecologic Articolul 15(1) Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă gardurile vii sau rigolele care au o lăţime maximă de 2 metri şi grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafaţă maximă este de 100 metri pătraţi amplasate pe terenul arabil solicitat la plată.(2) O parcelă agricolă care conţine arbori răzleţi este considerată suprafaţă eligibilă la plată cu condiţia îndeplinirii următoarelor condiţii:a)activităţile agricole se pot desfăşura la fel cum s-ar desfăşura pe parcelele fără arbori situate în aceeaşi zonă; şi b)numărul de arbori nu depăşeşte o densitate maximă de 100 arbori/hectar, conform art. 9 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014. (3) Limita de 100 arbori/ha nu se aplică pentru parcelele cu livezi tradiţionale utilizate extensiv pentru care fermierii solicită plăţi pentru măsurile menţionate la articolele 28 - Agromediu şi Climă şi 30 - Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013. Articolul 16Zonele de interes ecologic care sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unice pe suprafaţă sunt următoarele: a)terasele; b)arborii izolaţi; c)arborii în aliniament, în cazul în care lăţimea şirului de arbori măsurată la nivelul solului pe care nu se poate desfăşura activitate agricolă este mai mică de 2 m; d)marginile de câmp, incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele de ecocondiţionalitate; e)zonele-tampon - fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă stabilite prin GAEC 1; f)zonele cu strat vegetal; g)zonele cu culturi fixatoare de azot. Capitolul IVFermierul activ Articolul 17 (1) Fermierii care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro sunt fermieri activi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (2)-(4) din ordonanţă şi din documentele depuse, respectiv certificatul de înregistrare sau actul de înfiinţare/act constitutiv/statut reiese că desfăşoară activitatea agricolă. Lista codurilor CAEN, din care rezultă că activitatea agricolă este activitatea principală, este prevăzută în anexa la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările şi completările ulterioare, la Diviziunea 01, grupele 011-016.
(2) Fermierii care depun cererea unică de plată în calitate de persoană fizică şi ulterior optează pentru aplicarea prevederilor art. 6 alin. (2) din ordonanţă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentele prevăzute la alin. (1). Articolul 18Fermierii persoane fizice, pentru asigurarea trasabilităţii parcelelor şi, după caz, a angajamentelor asumate de către fermieri în cadrul măsurilor prevăzute la art. 33 alin. (2) din ordonanţă, în cazul în care optează pentru aplicarea prevederilor art. 6 alin. (2) din ordonanţă, depun iniţial cererea unică de plată ca persoană fizică. După înregistrarea ca persoane autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale sau ca persoane juridice, fermierii persoane fizice depun formularul de transfer al exploataţiei, în condiţiile prevăzute la art. 28 din ordonanţă, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată. Articolul 19 (1) Persoanele fizice, prevăzute la art. 6 alin. (3) din ordonanţă, care nu au optat pentru înscrierea la ONRC ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau ca persoane juridice prezintă dovezile verificabile prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din ordonanţă. Contribuabilii care nu au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale prezintă următoarele documente:a)Formularul 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit“, aprobat prin
Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, depus de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de norma de venit şi decizia de impunere emisă de unitatea teritorială a Ministerului Finanţelor Publice; sau b)Formularul 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România“, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, depus de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă; şi c)documente justificative eliberate de plătitorii de venituri care au obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile cu regim de reţinere la sursă a impozitului, intermediari, societăţi de administrare a investiţiilor sau alţi plătitori de venit, după caz; şi d)adeverinţa eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în anul precedent anului de cerere.(2) În cazul în care intervin modificări ale formularelor 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România“ şi 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit“, se vor depune formularele corespunzătoare modificărilor intervenite, până la data de 1 septembrie a anului de cerere. Articolul 20În sensul art. 6 alin. (4) din ordonanţă, persoanele juridice sunt fermieri activi dacă din documentele depuse, respectiv certificatul de înregistrare sau actul de înfiinţare/act constitutiv/statut reiese că desfăşoară activitatea agricolă. Articolul 21În situaţia persoanelor juridice care nu deţin cod CAEN/statut/act de înfiinţare din care să rezulte că desfăşoară activitate agricolă, dovezile verificabile sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată. Articolul 22(1) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. b) din ordonanţă pentru persoanele juridice operatori economici sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, însoţite de formularul „Date informative“, întocmite potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin (5) lit. a) sau b) din ordonanţă pentru persoanele juridice, în ultimul an fiscal, sunt:a)formularul „Date informative“ (cod 30), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor publice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde indicatorul „venituri din activităţi agricole“, definit la art. 23 alin. (1); b)formularul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor“ (cod 20), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor publice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice care cuprinde indicatorul „venituri totale“, definit la art. 23 alin. (5). (3) În sensul art. 6 alin. (5) lit. a) din ordonanţă, precum şi al art. 23 alin. (5) din prezentul ordin, veniturile totale obţinute din activităţi neagricole ale persoanelor juridice rezultă ca diferenţă între venitul total şi venitul total din activităţi agricole.(4) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată şi nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată.(5) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din ordonanţă pe care le prezintă persoanele juridice care nu sunt înregistrate la ONRC, prevăzute la art. 21 şi din ale/al căror acte de înfiinţare/act constitutiv/statut nu reiese activitatea agricolă, sunt, după caz, următoarele:a)bilanţ contabil conform
Legii nr. 82/1991 a contabilităţii; b)jurnalul de venituri şi cheltuieli; c)contul de execuţie a bugetului instituţiei publice şi al activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Articolul 23 (1) În sensul art. 6 alin. (5) lit. b) din ordonanţă, „veniturile obţinute din activităţi agricole“ sunt veniturile care au fost obţinute de un fermier din activitatea sa agricolă, definită la art. 2 alin. (2) din ordonanţă, în cadrul exploataţiei sale, inclusiv sprijinul din partea Uniunii Europene din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum şi orice ajutor naţional acordat pentru activităţi agricole.(2) Veniturile obţinute din procesarea produselor agricole ale exploataţiei sunt considerate venituri din activităţi agricole cu condiţia ca produsele procesate să rămână în proprietatea fermierului şi o astfel de procesare să aibă ca rezultat un alt produs agricol. (3) Orice alte venituri decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate venituri din activităţi neagricole.(4) În sensul prezentului articol, „venituri“ înseamnă veniturile brute, înaintea deducerii cheltuielilor şi impozitelor aferente.(5) În sensul prezentului articol, „venituri totale“ înseamnă veniturile obţinute din activităţile agricole şi neagricole. Articolul 24În sensul art. 6 alin. (5) lit. a) şi b) din ordonanţă, sintagma „ultimul an fiscal“ înseamnă ultimul an pentru care fermierul a depus la ANAF situaţia financiară anuală sau formularele 200 sau 221, după caz. Articolul 25În sensul art. 6 alin. (5) şi alin. (6) din ordonanţă termenul „gestionează“ înseamnă activităţile de operare, exploatare, administrare, conducere a unor unităţi sau întreprinderi. Articolul 26 (1) În sensul art. 6 alin. (5) lit. a) din ordonanţă, cuantumul anual total al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care avea dreptul fermierul respectiv în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi privind veniturile din activităţi neagricole. Cuantumul respectiv se calculează fără a se ţine cont de aplicarea articolului 63 şi a articolului 91 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.(2) Când ultimul an fiscal prevăzut la alin. (1) este anul 2014 sau un an anterior, cuantumul anual al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care fermierul avea dreptul în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009 înaintea reducerilor şi a excluderilor prevăzute la articolele 21 şi 23 din regulamentul menţionat, respectiv plăţile pentru schema de plată unică pe suprafaţă, schema de plată separată pentru zahăr, schema de plată specifică pentru orez din zonele defavorizate, altele decât zona montană, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 863/2014 privind stabilirea pentru anul 2014 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă, plăţilor separate pentru zahăr şi plăţilor specifice pentru orez, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal, plăţile privind sectorul zootehnic prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 298/2014 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită şi producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate, precum şi plăţile din sectorul de agricultură ecologică prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Dacă un fermier nu a depus o cerere unică de plată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 în ultimul an fiscal menţionat la alin. (1), cuantumul total anual estimat al plăţilor directe menţionate la alin. (1) se stabileşte înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii unice de plată în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul menţionat la alin. (1).(4) Plata medie naţională la hectar a sprijinului direct prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.(5) Dacă ultimul an fiscal menţionat la alin. (1) este anul 2014 sau un an anterior, dar nu mai devreme de anul 2009, plata medie naţională la hectar a sprijinului direct menţionată la alin. (4) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009. Articolul 27 (1) Cuantumul de 5.000 euro menţionat la art. 6 din ordonanţă este suma totală a plăţilor directe la care fermierul avea dreptul, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, înaintea aplicării articolului 63 şi a articolului 91 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 pentru anul precedent.(2) Dacă anul precedent este anul 2014, cuantumul plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe pentru anul 2014 la care fermierul avea dreptul în temeiul Regulamentului (CE) nr. 73/2009 înaintea reducerilor şi a excluderilor prevăzute la articolele 21 şi 23 din regulamentul menţionat.(3) Dacă un fermier nu a mai depus o cerere unică de plată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cuantumul total al plăţilor directe se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii unice de plată în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul precedent.(4) Plata medie naţională la hectar se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. (5) Dacă anul menţionat la alineatul (2) este anul 2014, cuantumul anual al plăţilor directe ale fermierului respectiv se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv pentru anul 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul 2014.(6) Plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul 2014 se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional pentru anul 2014 stabilit în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul 2014 în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menţionat. Articolul 28În sensul art. 6 alin. (3)-(6) din ordonanţă, fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele prevăzute la art. 17, 19, 20 şi 21 din prezentul ordin nu sunt eligibili la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) din ordonanţă. Capitolul VSchema de plată unică pe suprafaţă Articolul 29Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, fermierii trebuie să îndeplinească prevederile art. 6, 7 şi art. 8 alin. (1), (2), (3), (5), (6), (7), (8) din ordonanţă şi ale art. 3-13 din prezentul ordin. Articolul 30În cazul suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu articolul 10 alin. (5) din ordonanţă, în cererea unică de plată fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente: a)identificarea fără echivoc a parcelelor semănate cu cânepă; b)soiurile de seminţe şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha); c)etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz; d)eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în „Catalogul comun al soiurilor de plante agricole“ la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicate în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole; e)prin derogare de la lit. c), în cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unice, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile de la litera menţionată. Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată. Capitolul VIPlata redistributivă Articolul 31Fragmentarea exploataţiei după data de 18 octombrie 2011 se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea cererii de plată pentru plata redistributivă. Exploataţiile rezultate în urma fragmentării, potrivit art. 16 din ordonanţă, nu sunt eligibile la plata redistributivă. Articolul 32Fără aduce atingere prevederilor art. 31, cazurile în care se consideră că fermierii nu şi-au fragmentat/divizat exploataţiile în scopul de a beneficia de plata redistributivă sunt următoarele: a)moştenirea; b)vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole; c)rezilierea contractelor de arendă/concesiune. Capitolul VIIAjutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal Articolul 33(1) Pentru a beneficia de acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii prevăzute la art. 1 alin. (3), din ordonanţă, fermierii trebuie:a)să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA; b)să depună cerere unică de plată în termen; c)să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, culturilor de hamei, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha; d)să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate; e)persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate; f)orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA; g)să înscrie, sub sancţiunea legii, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale; h)să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a IACS, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare; i)să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date; j)să respecte normele privind ecocondiţionalitatea prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie agricolă; k)să prezinte, la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia, documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere; l)să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta; m)să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens; n)să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinată/învecinate. În cazul în care sunt identificate neconformităţi, dacă limitele parcelelor utilizate în comun nu sunt marcate în teren, fermierii sunt sancţionaţi proporţional în cazurile de neconformitate privind normele de ecocondiţionalitate; o)să identifice, să declare, să delimiteze şi să localizeze fără echivoc parcelele agricole în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA şi să utilizeze datele cadastrale disponibile. Începând cu anul 2018, identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole se fac obligatoriu pe baza datelor cadastrale.(2) Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA, conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea şi se înregistrează în IACS. Cererile unice de plată pot fi depuse şi după data de 15 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai.(3) Ajutoarele naţionale tranzitorii se acordă pentru suprafeţele agricole eligibile existente în stratul de referinţă din LPIS, gestionat de APIA. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat.(4) Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeţei parcelelor agricole şi a culturilor agricole poate fi depusă la APIA până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată. Solicitările depuse după această dată se vor soluţiona în cursul anului următor. Soluţionarea modificărilor solicitate se va face numai după verificarea acestora efectuată de APIA. (5) Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor menţionate la art. 5 aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.(6) Nu se acordă ajutoare naţionale tranzitorii niciunuia dintre solicitanţi, în cazurile în care se constată că terenul face obiectul cererilor a 2 sau mai mulţi solicitanţi. La constatarea acestei situaţii, APIA va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa supradeclarată nu este eligibilă la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă. Articolul 34Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 1, decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, fermierilor din sectorul vegetal, care îndeplinesc prevederile capitolului II şi condiţiile prevăzute la art. 33 şi care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil. Articolul 35Se acordă ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, decuplate de producţie, fermierilor care cultivă: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5, sfeclă de zahăr - ANT 6 şi care îndeplinesc condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la capitolul II, condiţiile de la art. 33 la care se adaugă condiţiile specifice fiecăruia. Articolul 36Pentru cultura de in pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 2, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice: a)să fie amplasate pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare; b)fermierul trebuie să depună la APIA, până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura fiscală de cumpărare a seminţelor certificate, pentru fiecare parcelă şi copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi primprocesator; c)fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă, inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factura fiscală, bon fiscal. Articolul 37Pentru cultura de cânepă pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 3, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice: a)să fie amplasată pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare; b)să fie menţinută în condiţii de creştere normale, conform tehnologiei de cultivare, timp de cel puţin 10 zile după înflorire, astfel încât să poată fi efectuate controalele; c)fermierul trebuie să depună la APIA, până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi primprocesator şi copia autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de DAJ; d)fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă, inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factura fiscală, bon fiscal; e)declaraţie privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivate şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii, până la data de 1 septembrie; f)în conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului regional pentru controlul calităţii şi igienei vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale producătorului agricol (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa) şi datele de identificare ale suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă; g)Laboratorul regional pentru controlul calităţii şi igienei vinului Blaj transmite către MADR şi APIA, până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă, raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor. Articolul 38(1) Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 4 pentru suprafaţa cultivată cu tutun, în baza contractelor încheiate între fermieri/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:a)fermierul sau grupul de producători trebuie să încheie un contract de cultură cu un prim-procesator, să îl înregistreze la direcţia pentru agricultură judeţeană (DAJ), respectiv a municipiului Bucureşti şi ulterior să îl depună la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Contractul trebuie să fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă şi să fie depus la APIA până cel târziu la data de 30 iunie a anului de recoltă inclusiv; b)contractul va avea ca anexă lista nominală a membrilor grupului şi suprafeţele aferente fiecăruia, atunci când unitatea prim-procesatoare încheie contracte de cultură cu un grup de producători; c)un fermier/grup de producători încheie contract de cultivare cu un singur prim-procesator; d)grupurile de producători nu pot exercita activitate de prim-procesare a tutunului; e)un fermier, producător de tutun, poate să aparţină unui singur grup de producători; f)fermierul/grupul de producători depune la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz, până la data de 1 mai a anului următor recoltării, declaraţia de livrare a tutunului livrat; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii tutunului livrat; dacă fermierul este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză; lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4 - tutun; g)tutunul livrat trebuie să îndeplinească condiţiile minime de calitate, aşa cum sunt prevăzute în anexa III la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2.848/1998 de stabilire a modalităţilor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.075/92 privind sistemul primelor, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat asociaţiilor de producători în sectorul tutunului brut; h)suprafeţele solicitate conform cererii unice de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor de către structurile de control ale APIA, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate, şi ale MADR, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp. (2) Pentru a beneficia de ANT 4, solicitanţii care nu sunt eligibili pentru acordarea plăţilor directe prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţă din cauza nerespectării condiţiilor privind suprafaţa prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă au obligaţia să bifeze în cererea unică de plată doar căsuţa pentru ANT 4. Articolul 39Pentru cultura de hamei se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 5, cu îndeplinirea următoarele condiţii specifice: a)parcela agricolă eligibilă este de minimum 0,1 ha; b)DAJ respectiv a municipiului Bucureşti desemnează un reprezentant care, în urma deplasării pe teren la fiecare solicitant, certifică printr-un proces-verbal că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti; c)plata se acordă plantaţiilor de hamei situate în zonele de cultură stabilite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine, cu modificările şi completările ulterioare; d)solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Contractele de vânzare-cumpărare trebuie să respecte prevederile art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.952/2005 privind organizarea comună a pieţei în sectorul hameiului şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.696/71, (CEE) nr. 1.037/72, (CEE) nr. 879/73 şi (CEE) nr. 1.981/82; e)solicitantul trebuie să prezinte la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, până la data de 1 decembrie a anului în care depune cererea unică de plată, procesul-verbal întocmit de reprezentantul DAJ prevăzut la lit. b); f)plata se va face în cuantum fix pe hectar la suprafaţa determinată de APIA în urma controalelor. Articolul 40(1) Se acordă ajutor naţional tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - ANT 6 fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii specifice:a)suprafaţa pe care este amplasată cultura este destinată exclusiv producţiei de zahăr; b)deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, care se înregistrează la DAJ, iar o copie a acestuia este depusă la APIA până la data de 1 octombrie a anului în curs; contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6; rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ. (2) Ajutorul naţional tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr se acordă în cuantum fix numai pentru suprafaţa cultivată în baza contractului de producere a sfeclei de zahăr încheiat cu a fabrică de zahăr pentru anul în curs, cu îndeplinirea condiţiilor specifice prevăzute la alin. (1). Capitolul VIIISprijinul cuplat în sectorul vegetal Articolul 41(1) Se acordă sprijin cuplat în sectorul vegetal fermierilor activi care cultivă:a)soia; b)lucernă; c)mazăre boabe pentru industrializare; d)fasole boabe pentru industrializare; e)cânepă pentru ulei şi fibre; f)orez; g)sămânţă de cartof; h)hamei; i)sfeclă de zahăr; j)tomate pentru industrializare cultivate în câmp; k)castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp; l)legume cultivate în sere - tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare; m)legume cultivate în solare - tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare; n)prune pentru industrializare; o)mere pentru industrializare; p)cireşe şi vişine pentru industrializare; q)caise şi zarzăre pentru industrializare; r)cartof timpuriu pentru industrializare. (2) Pentru a beneficia de sprijinul cuplat fermierii activi trebuie să îndeplinească condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la cap. II, condiţiile de la art. 33, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin.(3) În cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă, conform art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă. În cazul sprijinului cuplat de la alin. (1) lit. l) şi m) dimensiunea minimă a parcelei este de 0,1 ha, indiferent de numărul de culturi cultivate pe aceasta.(4) Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă.(5) Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în avizul de expediţie al seminţei de soia eliberat de deţinătorul soiului de soia către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 4.(6) Nerespectarea prevederilor de la alin. (4) şi (5) atrage neeligibilitatea suprafeţelor solicitate în cererea unică de plată pentru schemele de sprijin cuplat. Articolul 42 (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de soia se acordă fermierilor activi care fac dovada că:a)realizează o producţie anuală minimă de 1.300 kg boabe soia/ha; b)valorifică o producţie minimă de 1.300 kg boabe soia/ha pe bază de contract încheiat cu o unitate de industrializare a boabelor de soia, în scopul obţinerii de şrot şi ulei de soia sau soia integral extrudată, sau pe bază de contract comercial de vânzare a mărfii şi/sau o utilizează în scopul furajării animalelor înscrise în RNE şi a păsărilor pe care le deţin în fermă, prin prelucrarea producţiei cu instalaţii proprii de procesare a soiei sau pe bază de contract de prestări de servicii; sau c)livrează, pe bază de aviz de expediţie, deţinătorului soiului minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha, în cazul loturilor semincere, şi prezintă factura fiscală pentru servicii multiplicare soia, emisă către deţinătorul soiului, din care să reiasă ca i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha; d)utilizează, pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, sămânţa certificată oficial din următoarele categorii: prebază, bază, certificată în conformitate cu: Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, denumită în continuare Legea nr. 266/2002, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
(2) Unitatea de industrializare prevăzută la alin. (1) lit. b) trebuie să fie înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:a)note de intrare/recepţie a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau păsările pe care le deţine în fermă; b)factura de achiziţie a instalaţiei de procesare/contractul de închiriere/contractul de leasing al instalaţiei de procesare sau contractul de prestări de servicii pentru producerea de furaje. În cazul în care fermierul nu mai deţine factura de achiziţionare a instalaţiei de procesare, trebuie să prezinte extras din documentele contabile din ultimul an prin care dovedeşte că instalaţia este înregistrată ca mijloc fix. În cazul în care fermierul nu deţine instalaţia de procesare a soiei, poate prezenta contractul de prestări de servicii încheiat cu o unitate de procesare a boabelor de soia; c)contractul încheiat cu o unitate de procesare a boabelor de soia, în scopul obţinerii de şrot şi ulei de soia sau soia integral extrudată, şi factura fiscală de vânzare sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol în cazul persoanelor fizice, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha; d)contractul comercial de vânzare a mărfii şi factura fiscală de vânzare sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha vândută; e)factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 4; f)în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a)-e), prezintă contractul de multiplicare a seminţelor din categoriile biologice prebază, bază şi certificată încheiat cu deţinătorul de soiuri de soia înregistrate/în curs de înregistrare în Uniunea Europeană. Contractul de multiplicare trebuie să fie însoţit de următoarele documente: aviz de expediţie de la deţinătorul soiului către fermier în care trebuie să fie menţionată cantitatea de soia livrată pentru însămânţare, procesul-verbal de însămânţare al fermierului în care trebuie să fie înscrisă suprafaţa însămânţată şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă emis de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială unde se multiplică sămânţa. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 4. (4) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (3) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.(5) Verificarea eligibilităţii, în cazul consumului în ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5, şi a numărului mediu de animale înscrise în RNE şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere. Articolul 43(1) Sprijinul cuplat pentru cultura de lucernă se acordă fermierilor activi care fac dovada că:a)au realizat anual o producţie minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân; b)au comercializat cel puţin producţia minimă prevăzută la lit. a) pe baza contractului încheiat cu exploataţii de creştere a animalelor înscrise în RNE şi a facturii fiscale de vânzare sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice; sau c)au consumat cu animalele pe care le deţin, înscrise în RNE, şi/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă prevăzută la lit. a) obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii se face pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5, şi a dublului numărului mediu de animale din fermă pe perioada anului de cerere; d)pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată, în conformitate cu
Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MADR nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere şi cu Ordinul MADR nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
(2) Factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.(3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) şi (2) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent. Articolul 44(1) Sprijinul cuplat pentru cultura de mazăre boabe pentru industrializare se acordă fermierilor activi care:a)au încheiat contract anual cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor; b)livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe la o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008; c)fac dovada, pe bază de factură fiscală sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, a comercializării producţiei contractate, dar nu mai puţin decât cantitatea prevăzută la lit. b); d)începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitate cu
Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, denumit în continuare Ordinul nr. 1.366/2005.
(2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:a)contractul cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor; b)factura fiscală de livrare a producţiei contractate sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice; c)factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. (3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este 1 septembrie a anului de cerere.(4) Procesatorii care cultivă mazăre boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne. Articolul 45 (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de fasole boabe pentru industrializare se acordă fermierilor activi care:a)au încheiat contract anual cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor; b)livrează cantitatea minimă de 0,85 tone/ha fasole boabe la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008; c)fac dovada, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, a comercializării producţiei contractate, dar nu mai puţin decât cantitatea prevăzută la lit. b); d)începând cu anul de cerere 2016, fac dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitatea cu
Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.366/2005.
(2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:a)contractul cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor; b)factura fiscală de livrare a producţiei contractate sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice; c)factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. (3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este 1 septembrie a anului de cerere.(4) Procesatorii care cultivă fasole boabe fac dovada industrializării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne. Articolul 46(1) Sprijinul cuplat pentru cultura de cânepă pentru ulei şi fibră se acordă fermierilor activi care:a)au încheiat contract cu unităţi de procesare autorizate aflate atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, pentru producţia obţinută; b)fac dovada că au realizat o producţie minimă de 600 kg seminţe/ha sau 10.000 kg tulpini uscate/ha; c)deţin autorizaţie de cultivare emisă de DAJ şi respectă condiţiile specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope. În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale producătorului agricol (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa) şi datele de identificare ale suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă. Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj transmite MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor; d)pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu
Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul MADR nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
(2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:a)contract cu unităţi de procesare autorizate aflate atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene; b)copie a documentului de autorizare ca procesator de cânepă, emis de autoritatea competentă a statului membru; c)factura fiscală de livrare a producţiei, proces-verbal de recepţie, bon fiscal sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, pentru cantităţile vândute, dar nu mai puţin decât cantitatea prevăzută la alin. (1) lit. b); d)raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră, emis de Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor; e)factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiza oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4; f)copie de pe autorizaţia de cultivare emisă de DAJ. (3) Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este 1 noiembrie a anului de cerere. Articolul 47 (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de orez se acordă cultivatorilor de orez, fermieri activi, care:a)fac dovada, pe bază de factură fiscală, a comercializării unei producţii minime de 4.500 kg/ha orez; b)pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu
Legea nr. 266/2002. Factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului 2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.
(2) Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) este 15 noiembrie a anului de cerere. Articolul 48Sprijinul cuplat pentru cultura de sămânţă de cartof se acordă fermierilor activi care: a)au autorizaţii pentru producerea seminţei de cartof pentru anul de cerere, eliberate de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, pe care le prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată; b)valorifică minimum 20.200 kg sămânţă de cartof/ha pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere curent; c)pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată în conformitate cu
Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, denumit în continuare Ordinul nr. 1.266/2005, prin factura fiscală de achiziţie a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită de Autorizaţia pentru producerea cartofului de sămânţă, vizată pentru anul curent de cerere, şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Acestea se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, împreună cu declaraţia de multiplicare. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. Articolul 49Sprijinul cuplat pentru cultura de hamei se acordă fermierilor activi care: a)au încheiat un contract cu o fabrică de bere sau cu unităţi de procesare pentru scop farmaceutic; b)solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea unică de plată. Contractele de vânzare-cumpărare trebuie să respecte prevederile art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.952/2005 privind organizarea comună a pieţei în sectorul hameiului şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.696/71, (CEE) nr. 1.037/72, (CEE) nr. 879/73 şi (CEE) nr. 1.981/82; c)fac dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces-verbal de recepţie încheiat între DAJ şi fermier, care se depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, până la data de 1 decembrie a anului de cerere. Articolul 50Sprijinul cuplat pentru cultura de sfeclă de zahăr se acordă fermierilor activi care: a)deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, înregistrat la DAJ, iar o copie a acestuia este depusă la APIA până la data de 1 octombrie a anului în curs. Contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat; b)fac dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură fiscală pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent; c)pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. Articolul 51 (1) Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor activi care:a)cultivă în câmp tomate; b)prezintă la APIA până la data de 15 iunie a anului de cerere contractul/contractele încheiat/încheiate cu o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor; c)livrează cantitatea minimă de 30 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008; d)fac dovada valorificării producţiei contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, a unei cantităţi cel puţin egale cu cea prevăzută la lit. c), până la data de 1 noiembrie a anului de cerere; e)unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. (2) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005, şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
(3) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată. În anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.(4) Factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. Articolul 52 (1) Sprijinul cuplat pentru castraveţi destinaţi industrializării se acordă fermierilor activi care: a)cultivă în câmp castraveţi; b)prezintă la APIA până la data de 15 iunie a anului de cerere contractul/contractele încheiat/încheiate cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor; c)fac dovada valorificării producţiei contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere; d)livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveţi la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008; e)unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.(2) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu
Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
(3) În anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.(4) Factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. Articolul 53 (1) Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în seră se acordă fermierilor activi, pentru următoarele culturi:a)tomate pentru consum în stare proaspătă; b)castraveţi pentru consum în stare proaspătă sau destinaţi industrializării; c)ardei pentru consum în stare proaspătă; d)varză pentru consum în stare proaspătă. (2) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (1) se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice:a)85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă; b)65 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă; c)50 tone la castraveţi destinaţi industrializării pentru care trebuie să aibă un contract încheiat cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008; d)29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă; e)46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă. (3) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu
Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
(4) În anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar pentru fiecare specie în parte. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.(5) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate, contractul încheiat cu o fabrică procesatoare şi factura fiscală, se depune la APIA până la data de 1 februarie a anului următor anului de cerere curent.(6) Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne. (7) Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere în care legumele nu sunt cultivate pe pământ. Articolul 54 (1) Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în solare se acordă fermierilor activi, pentru următoarele culturi:a)tomate pentru consum în stare proaspătă; b)castraveţi pentru consum în stare proaspătă; c)castraveţi destinaţi industrializării; d)ardei pentru consum în stare proaspătă; e)varză pentru consum în stare proaspătă; f)vinete pentru consum în stare proaspătă. (2) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (1) se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice:a)32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă; b)30 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau procesare. În cazul castraveţilor destinaţi procesării să aibă un contract încheiat cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008; c)16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă; d)22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă; e)20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă. (3) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa şi hibrizi autohtoni certificate oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu
Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
(4) În anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar pentru fiecare specie în parte. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.(5) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate, contractul încheiat cu o unitate de industrializare şi factura fiscală, se depune la APIA până la data de 1 februarie a anului următor anului de cerere curent. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.(6) Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ. Articolul 55Sprijinul cuplat pentru prune destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor activi care: a)exploatează livezi de pruni; b)fac dovada comercializării a unei producţii minime de 5,6 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere; c)unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de pruni fac dovada industrializării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne. Articolul 56Sprijinul cuplat pentru mere destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care: a)exploatează livezi de meri; b)fac dovada comercializării unei producţii minime de 7,8 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 decembrie a anului de cerere; c)unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de meri fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 decembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne. Articolul 57Sprijinul cuplat pentru cireşe şi vişine destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care: a)exploatează livezi de cireşi şi vişini; b)fac dovada comercializării unei producţii minime de 4,4 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 octombrie a anului de cerere; c)unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de cireşi şi/sau vişini fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 octombrie a anului de cerere, prin documente contabile interne. Articolul 58Sprijinul cuplat pentru caise şi zarzăre destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care: a)exploatează livezi de caişi şi zarzări; b)fac dovada comercializării unei producţii minime de 4,7 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 septembrie a anului de cerere; c)unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de caişi şi/sau zarzări fac dovada procesării producţiei proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 septembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne. Articolul 59 (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare se acordă fermierilor activi care:a)cultivă cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare; b)fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală până la data de 1 octombrie a anului de cerere; c)fac dovada comercializării producţiei contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, care se depun la APIA până la data de 30 octombrie a anului de cerere. (2) Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile Prebază, Bază şi Certificată, în conformitate cu
Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.
(3) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „sămânţă admisă“ pentru însămânţare“ sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 august a anului de cerere. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. Articolul 60 (1) În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal este membru al unui/unei grup/organizaţii de producători recunoscut(e) de MADR, actele doveditoare ale cantităţii livrate prin intermediul grupului/organizaţiei sunt:a)pentru persoanele fizice, fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol; b)pentru persoanele juridice, inclusiv PFA, II, IF, copia facturii emise către grup. (2) Solicitanţii menţionaţi la alin. (1) mai prezintă şi:a)adeverinţă prin fac dovada că sunt membri ai grupului/organizaţiei de producători prin care valorifică producţia; b)copia contractului încheiat între grup/organizaţie şi cumpărător. Capitolul IX Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic Articolul 61În sectorul zootehnic se acordă ajutoare naţionale tranzitorii, denumite în continuare ANTZ, aşa cum sunt prevăzute la art. 1 alin. (3) şi art. 12 din ordonanţă. Articolul 62ANTZ se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate, pentru următoarele scheme: a)schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte; b)schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne; c)schemă cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Articolul 63(1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor crescători de bovine, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; b)pentru anul de cerere 2015, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015; c)solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă 2012-2013; d)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000. (2) Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă pe cantitatea de lapte produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2012-2013. Articolul 64(1) Pentru fermierii crescători de bovine nou-înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2013-2014, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; b)solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă 2013-2014; c)pentru anul de cerere 2015, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015; d)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000. (2) Pentru fermierii crescători de bovine nou-înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; b)solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă 2014-2015; c)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000. Articolul 65 (1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă 31 ianuarie 2013 înregistrate în RNE; b)la data solicitării ANTZ exploataţia este înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; c)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000. (2) Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.(3) Pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 1 februarie 2013 - 17 aprilie 2014, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă în mod corespunzător cu prevederile alin. (2) fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 17 aprilie 2014 înregistrate în RNE; b)la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; c)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000. (4) Pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 18 aprilie 2014 - 31 martie 2015, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă în mod corespunzător cu prevederile alin. (2) fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)deţin un efectiv minimum de 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 martie 2015 înregistrate în RNE; b)la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; c)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000. Articolul 66ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. c) se acordă fermierilor crescători de ovine/caprine, pentru femelele de ovine şi/sau femelele de caprine identificate conform legislaţiei în domeniu care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a)efectivul din exploataţia înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată; b)la data solicitării ANTZ efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în RNE; c)efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţie la adresa şi/sau locaţia menţionată în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererii unice de plată; d)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 21/2004. Articolul 67Toţi fermierii care solicită ANTZ trebuie să prezinte adeverinţa emisă de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, care atestă că toate bovinele, ovinele şi caprinele din exploataţie, identificate şi înregistrate, detaliate pe crotalii, sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi. Articolul 68(1) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) şi b) sunt:a)copia de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită ANTZ/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b), în cazul exploataţiilor înfiinţate, prevăzute la art. 64 alin. (4) şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii 2013 şi 2014; b)copia de pe dovada de înregistrare a solicitantului în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015, pentru fermierii care au solicitat ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a), precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct, în cazul fermierilor nou-înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte prevăzuţi la art. 64 alin. (2) sau care nu au depus cereri în anii 2013 şi 2014; c)adeverinţa prin care se recunoaşte statutul de crescător de bovine al solicitantului eliberată de către o organizaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, cu reprezentativitate naţională sau de către o asociaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, afiliată la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională. Adeverinţa se eliberează gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al organizaţiei/asociaţiei respective.
(2) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 62 lit. c) este adeverinţa prin care se recunoaşte statutul de crescător de ovine/caprine al solicitantului, eliberată de către asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional. Adeverinţa se eliberează gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al federaţiei/asociaţiei respective.
Capitolul XSprijin cuplat în sectorul zootehnic Articolul 69În sectorul zootehnic se acordă sprijin cuplat, denumit în continuare SCZ, aşa cum este prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) din ordonanţă. Articolul 70SCZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale/număr cutii ouă viermi solicitat de beneficiar, din următoarele categorii: a)bivoliţe de lapte; b)ovine; c)caprine; d)taurine din rase de carne şi metişii acestora. Categoriile de animale sunt prevăzute pe grupe la art. 74 alin. (2) din prezentul ordin; e)vaci de lapte; f)viermi de mătase. Articolul 71SCZ pentru creşterea bivoliţelor de lapte prevăzut la art. 70 lit. a) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a)solicită SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA; b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 100 de capete de bivoliţe de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte; c)bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionate în cerere; d)bivoliţele de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ trebuie să fie identificate şi înregistrate în RNE; e)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000; f)bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei. Articolul 72SCZ pentru creşterea ovinelor prevăzut la art. 70 lit. b) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a)solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 150 şi maximum 600 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ; b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 600 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 600 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie; c)femelele ovine şi/sau berbecii de reproducţie din exploataţie, pentru care beneficiarul solicită SCZ, să aibă vârsta de maximum 8 ani pentru femele şi, respectiv, 6 ani pentru berbecii de reproducţie la data-limită de depunere a cererii unice de plată; d)efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii; e)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004; f)femelele ovine şi/sau berbecii de reproducţie pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinuţi, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei, menţionată în cerere; g)femelele ovine şi/sau berbecii de reproducţie pentru care se solicită SCZ, începând cu anul de cerere 2016, trebuie să fie înscrişi în Registrul genealogic al rasei; h)animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

o singură dată pentru berbecii de reproducţie;

anual pentru femelele ovine. Articolul 73SCZ pentru creşterea caprinelor prevăzut la art. 70 lit. c) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a)solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ; b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie; c)femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 8 ani femelele şi, respectiv, 6 ani ţapii de reproducţie la data- limită de depunere a cererii de plată; d)efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată; e)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004; f)femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinuţi, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei, menţionată în cerere; g)femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCZ, începând cu anul de cerere 2016, trebuie să fie înscrişi în Registrul genealogic al rasei; h)animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

o singură dată pentru ţapii de reproducţie;

anual pentru femelele caprine. Articolul 74
(1) SCZ pentru creşterea taurinelor din rase de carne şi metişii acestora prevăzut la art. 70 lit. d) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)solicită SCZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:

(i) vaci din rase de carne; şi/sau
(ii) vaci metise cu rase de carne; şi/sau
(iii) tineret mascul şi/sau femel din rase de carne; şi/sau
(iv) tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne; şi/sau
(v) tauri din rase de carne;

b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne; c)tineretul mascul pentru care se solicită SCZ trebuie să aibă vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data-limită de depunere a cererii unice de plată, după caz; d)pentru tineretul femel până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data-limită de depunere a cererii unice de plată, după caz; e)vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne şi/sau taurii de reproducţie din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 12 ani vacile şi de 6 ani taurii de reproducţie la data-limită de depunere a cererii unice de plată; f)efectivul de animale trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE; g)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000; h)animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute de beneficiar cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie a acestora şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz, cu excepţia vacilor din rase de carne şi sau metise cu rase de carne care trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data- limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionată în cerere; momentul ieşirii din exploataţie menţionat anterior trebuie să fie cuprins între ziua următoare închiderii perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul precedent şi data-limită de depunere a cererii unice de plată pentru anul curent; i)toate animalele din categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în Registrul genealogic al rasei; j)animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

o singură dată pentru categoria tineret mascul şi/sau femel prevăzută la lit. a) pct. (iii) şi (iv);

o singură dată pentru categoria tauri din rase de carne prevăzută la lit. a) pct. (v);

anual pentru categoriile vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne prevăzute la lit. a) pct. (i) şi (ii).
(2) SCZ pentru creşterea taurinelor din rase de carne şi metişii acestora se acordă diferenţiat pe următoarele categorii de animale, astfel:a)vaci şi tauri din rase de carne; b)tineret mascul şi/sau femel din rase de carne: 75% din cuantumul aferent categoriei prevăzute la lit. a); c)vaci metise cu rase de carne şi tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne: 50% din cuantumul aferent categoriei prevăzute la lit. a).
(3) Lista cu rasele de taurine de carne este prevăzută în anexa nr. 6.
Articolul 75SCZ pentru vacile de lapte prevăzut la art. 70 lit. e) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a)solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA; b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte; c)vacile de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

(i) să aibă vârsta de maximum 8 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată;
(ii) să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei, cu excepţia vacilor de lapte din zonele montane prevăzute de submăsura 13.1 a PNDR 2014-2020, definite prin anexa nr. 8.2 „Metodologie desemnare zone eligibile M.13“ şi prezentate în anexa nr. 8.2 „Lista zonelor eligibile M.10, M.11, M.13“, în baza prevederilor art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 32 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, care trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei începând cu anul de cerere 2016;
(iii) să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionate în cerere;
(iv) să fie identificate şi înregistrate în RNE;

d)să aibă încheiat un contract, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni de la data depunerii cererii unice de plată, cu un cumpărător şi documente fiscale care să ateste livrarea laptelui şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol în cazul vânzărilor directe; e)să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000. Articolul 76SCZ pentru viermi de mătase prevăzut la art. 70 lit. f) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a)achiziţionează cutii de câte 10 grame de ouă de viermi de mătase/cutie de la unităţi autorizate sanitar veterinar, din care se obţin minimum 15 kg gogoşi crude mătase; b)să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg gogoşi crude pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile. Unitatea de procesare/operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerţul gogoşilor de mătase şi/sau pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi/sau producţia de ţesături; c)SCZ se acordă pentru viermii de mătase aferenţi unei producţii minime de 15 kg gogoşi crude/cutie de ouă. Articolul 77Pe lângă condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 71-76, solicitanţii SCZ trebuie să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie. Articolul 78 (1) Toţi fermierii activi care solicită SCZ trebuie să prezinte adeverinţă emisă de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, cu excepţia SCZ pentru viermi de mătase, care atestă că toate bovinele, ovinele şi caprinele din exploataţie, identificate şi înregistrate, detaliate pe crotalii, sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi.(2) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 71 sunt:a)copia de pe paşaportul fiecărei bivoliţe de lapte pentru care se solicită SCZ; b)adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea bivoliţelor, pentru care se solicită sprijin cuplat, în Registrul genealogic al rasei, avizată de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu“, denumită în continuare ANZ, după caz. (3) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schemele prevăzute la art. 72 şi 73 este adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea femelelor ovine şi/sau berbecilor de reproducţie sau femelelor caprine şi/sau ţapilor de reproducţie, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, începând cu anul de cerere 2016.4) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 74 sunt:a)copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită SCZ, existent în exploataţie la data depunerii cererii unice de plată; b)adeverinţa eliberată de ANZ care certifică rasele de carne şi metişii acestora, prin verificarea datelor din certificatele de origine, buletinele de însămânţări artificiale/adeverinţele de montă naturală, precum şi înscrierea în Registrul genealogic al rasei; c)documente care atestă ieşirile animalelor din exploataţie, dacă este cazul, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 40/2010 pentru animalele din categoriile tauri din rasa de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase carne şi tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne. (5) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 75 sunt:a)copie de pe paşaportul fiecărei vaci de lapte pentru care se solicită SCZ; b)adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea vacilor de lapte, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, avizată de ANZ, după caz; c)copie de pe contractul cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, sau de pe documentele fiscale care să ateste livrarea laptelui, respectiv facturi fiscale şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol în cazul vânzărilor directe. (6) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 76 este copia contractului de livrare cu o/un unitate de procesare/operator din domeniu.(7) Documentele specifice care se prezintă până la data de 1 decembrie a anului de cerere pentru schema prevăzută la art. 76 sunt:a)factura fiscală de achiziţie a cutiilor cu ouă de viermi de mătase; şi b)factura fiscală de vânzare a gogoşilor crude de mătase către procesator/operator sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice. Capitolul XICondiţiile pe care trebuie să le îndeplinească organizaţiile/asociaţiile care eliberează adeverinţa prin care se recunoaşte statutul de crescător Articolul 79(1) Organizaţiile/Asociaţiile crescătorilor de bovine, legal constituite, care eliberează adeverinţa prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. c) îndeplinesc următoarele condiţii:a)sunt funcţionale, conform bilanţului contabil anual depus pentru anul anterior solicitării ANTZ; b)au cel puţin un angajat specialist, respectiv inginer zootehnist sau medic veterinar, de minimum 12 luni până la data depunerii cererii unice de plată; c)sunt organizaţii ale crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională sau sunt afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine organizată la nivel naţional. (2) Organizaţiile crescătorilor de bovine, legal constituite, cu reprezentativitate naţională, prevăzute la alin. (1), depun la oficiul judeţean pentru zootehnie (OJZ) al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia au înregistrat sediul social, cu 7 zile lucrătoare înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată, în copie şi în original, în vederea verificării conformităţii, următoarele documente:a)lista cu membri, din care să reiasă că reprezintă 50% + 1 din judeţele ţării sau acreditarea pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al unei rase de bovine; b)certificatul de înregistrare fiscală; c)bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării ANTZ, depus şi înregistrat la administraţia financiară; d)copie de pe registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru perioada 2014-2015. (3) Asociaţiile afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională, prevăzute la alin. (1), depun la OJZ al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia au înregistrat sediul social, cu 7 zile lucrătoare înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată, în copie şi în original, în vederea verificării conformităţii, următoarele documente:a)adeverinţă eliberată de organizaţia crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională din care să reiasă afilierea asociaţiei; b)certificatul de înregistrare fiscală; c)bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării primei, depus şi înregistrat la administraţia financiară; d)copie de pe registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru perioada 2014-2015. (4) Prin excepţie de la termenele prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru anul 2015, organizaţiile şi asociaţiile afiliate la organizaţiile crescătorilor de bovine legal constituite, cu reprezentativitate naţională, care eliberează adeverinţa prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. c), depun la OJZ al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia au înregistrat sediul social, documentele prevăzute la alin. (2) şi (3), în termen de 7 zile lucrătoare de la publicarea prezentului ordin. Articolul 80 (1) Asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, care eliberează adeverinţa prevăzută la art. 64 alin. (2), îndeplinesc următoarele condiţii;a)sunt funcţionale, conform bilanţului contabil anual depus pentru anul anterior solicitării ANTZ; b)au cel puţin un angajat specialist, respectiv inginer zootehnist sau medic veterinar, de minimum 12 luni până la data depunerii cererii unice de plată; c)sunt afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional. (2) Asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite prevăzute la alin. (1) depun la OJZ al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, cu 7 zile lucrătoare înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată, în copie şi în original, în vederea verificării conformităţii, următoarele documente:a)certificatul de înregistrare fiscală; b)hotărârea judecătorească de înfiinţare a asociaţiei; c)adeverinţă eliberată de federaţia crescătorilor de ovine/caprine din care să reiasă calitatea de membru a asociaţiei; d)bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării ANTZ, depus şi înregistrat la administraţia financiară; e)copie de pe registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru perioada 2014-2015. (3) Prin excepţie de la termenul prevăzut la alin. (2), pentru anul 2015, asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional, care eliberează adeverinţa prevăzută la art. 64 alin. (2), depun la OJZ al ANZ, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia au înregistrat sediul social, documentele prevăzute la alin. (2), în termen de 7 zile lucrătoare de la publicarea prezentului ordin. Articolul 81După expirarea termenelor prevăzute la art. 79 şi 80, ANZ afişează pe site-ul propriu lista cu organizaţiile crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională şi asociaţiile crescătorilor de bovine legal constituite afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 79 alin. (1)-(3), şi cu asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 80 alin. (1) şi (2). Capitolul XIIPlata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu Articolul 82Diversificarea culturilor prevăzută la art. 18 alin. (1) din ordonanţă presupune următoarele: a)în sensul art. 18 alin. (1), suprafeţele la care se face referire înseamnă suprafaţa totală de teren arabil a exploataţiei; b)perioada care trebuie luată în considerare pentru calcularea proporţiilor privind diversificarea culturilor prevăzute în art. 18 alin. (1) lit. a), b) şi c) din ordonanţă, este mai-septembrie a anului de cerere; c)în totalul terenurilor arabile ale exploataţiei, fiecare hectar este luat în calcul doar o singură dată într-un an de cerere în scopul calculării proporţiilor diferitelor culturi, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha; d)pentru calcularea proporţiilor diferitelor culturi, suprafaţa acoperită de o cultură poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafaţa eligibilă în conformitate cu art. 16; e)în cazul suprafeţelor ocupate de culturi mixte se consideră că suprafaţa este acoperită doar cu cultura preponderentă; f)suprafeţele pe care se seamănă un amestec de seminţe, indiferent de speciile incluse în amestec, sunt considerate acoperite cu o singură cultură. Articolul 83 (1) În sensul art. 19 din ordonanţă, proporţia păşunilor permanente se determină astfel:a)suprafeţele declarate de fermierii care participă la schema pentru micii fermieri prevăzută la cap. IX din ordonanţă, precum şi unităţile unei exploataţii care sunt utilizate pentru producţia ecologică în conformitate cu art. 11 referitor la Norme generale aplicabile producţiei agricole din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91, nu se includ în proporţia suprafeţelor cu păşuni permanente în totalul suprafeţei agricole şi în procentajul de referinţă menţionat la art. 19 lit. b) din ordonanţă; b)proporţia de referinţă stabilită în 2015 se determină prin împărţirea „suprafeţei de păşuni permanente“ la „suprafaţa agricolă totală“. (2) Proporţia de păşuni permanente se stabileşte în fiecare an pe baza suprafeţelor declarate de fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu pentru anul în cauză în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.(3) Obligaţia menţinerii proporţiei de păşuni permanente se aplică la nivel naţional astfel încât aceasta să nu scadă cu mai mult de 5% din proporţia de referinţă. Articolul 84 (1) Limitele care trebuie utilizate în scopul evaluării menţinerii păşunilor permanente în termeni absoluţi, limite menţionate la articolul 45 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, vor consta într-o reducere de maximum 0,5 % a suprafeţelor păşunilor permanente stabilite în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) litera (a) din regulamentul menţionat.(2) Dacă se constată că proporţia menţionată la articolul 45 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 a scăzut cu mai mult de 5% din proporţia menţionată la acelaşi articol, se prevede obligaţia reconversiei suprafeţelor în zone cu păşuni permanente şi norme pentru evitarea unor noi conversii de zone cu păşuni permanente. Articolul 85 (1) În cazul nerespectării obligaţiei privind menţinerea suprafeţelor cu pajişti permanente sensibile din punctul de vedere al mediului, se adoptă următoarele măsuri:a)dacă un fermier a convertit sau a arat o pajişte permanentă care face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din ordonanţă, reconvertirea suprafeţei convertite/arate este obligatorie; b)imediat după constatarea încălcării, fermierul este informat de către APIA în privinţa obligaţiei de reconversie şi a datei înaintea căreia trebuie respectată obligaţia respectivă. Data în cauză trebuie să fie cel târziu data depunerii cererii unice de plată pentru anul de cerere următor. (2) Prin derogare de la art. 2 alin (1) lit. h) din ordonanţă, terenul care face obiectul reconversiei este considerat pajişte permanentă începând din prima zi a reconversiei şi face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din ordonanţă. Articolul 86 (1) În sensul art. 20 din ordonanţă, zonele de interes ecologic sunt prevăzute în anexa nr. 7.(2) Elementele de peisaj declarate de fermier trebuie să fie la dispoziţia fermierului şi sunt prevăzute în anexa nr. 7. Elementele de peisaj aflate la dispoziţia fermierului reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada utilizării legale a terenului. Elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate „adiacente terenului arabil“ când ating fizic terenul arabil în cel puţin un punct.(3) Zonele-tampon sunt suprafeţele de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă, pe care este interzisă aplicarea pesticidelor şi a fertilizanţilor. Zonele-tampon includ şi benzile-tampon sau fâşiile de protecţie aflate de-a lungul cursurilor de apă protejate prin standardul privind bunele condiţii agricole şi de mediu GAEC 1 şi prin cerinţele legale în materie de gestionare SMR 1 şi SMR 10, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Zonele-tampon trebuie să fie situate pe un teren arabil sau adiacent acestuia, astfel încât laturile lor lungi să fie paralele cu marginea unui curs de apă sau a unui corp de apă. De-a lungul cursurilor de apă, aceste zone pot include benzi cu vegetaţie riverană cu o lăţime de 1-10 metri. În zonele-tampon se permite păşunatul sau tăierea ierbii, cu condiţia ca zona-tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent. Dimensiunile zonelor-tampon sunt prevăzute în anexa nr. 7.(4) Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) şi salcâm (Robinia pseudoacacia), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi a produselor de protecţia plantelor sunt prevăzute în anexa nr. 8.(5) Zonele împădurite sunt suprafeţe de teren arabil împădurite prin Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole“ din cadrul PNDR 2007 - 2013 sau prin Măsura nr. 8 „Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere“ din cadrul PNDR 2014-2020 pe parcele cu suprafaţa minimă de 0,5 ha.(6) Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu specii incluse în Anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la 1 martie. Data-limită până la care aceste culturi trebuie încorporate în sol este 1 aprilie. Perioada de însămânţare a culturilor din anexa nr. 9 este 1 august - 15 octombrie. Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului, care participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Suprafeţele pe care se solicită ajutor pentru pachetul 4 al Măsurii 10 „Agro-mediu şi climă“ din PNDR 2014-2020, nu se iau în considerare în calculul zonelor cu strat vegetal.(7) Culturile fixatoare de azot sunt prevăzute în anexa nr. 10. Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie, sunt considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot.(8) Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic.(9) Zonele de interes ecologic care nu sunt niciodată la dispoziţia fermierului sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j).(10) În sensul aplicării art. 18 alin. (1) lit. c), alin. (3) lit. b) şi c), art. 20 alin. (4) lit. a) şi b) din ordonanţă, Lista codurilor de cultură pentru pajişti permanente, culturi utilizate pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie şi culturi de leguminoase care se iau în calcul pentru excepţiile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu este prevăzută în anexa nr. 11. Capitolul XIIIAccesul persoanelor juridice la plata pentru tinerii fermieri Articolul 87 (1) În sensul art. 22 alin. (2) lit. a) din ordonanţă, cei cinci ani în care un fermier poate primi plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri se determină astfel:a)în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei înainte de data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri pentru cinci ani, începând cu anul curent de cerere; b)în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei prin transfer de exploataţie de la un alt fermier care a depus cerere unică de plată în anul de cerere precedent, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată din anul curent, cererea pentru anul curent se depune de către cedentul exploataţiei şi apoi, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, se înregistrează la APIA formularul de transfer al exploataţiei către tânărul fermier; c)în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei după data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita schema de plată pentru tinerii fermieri începând cu anul de cerere următor. (2) În sensul art. 22 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, nu sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri, solicitanţii care împlinesc vârsta de 41 de ani în cursul anului curent de cerere.(3) În sensul art. 22 alin. (2) lit. a) din ordonanţă, fermierii care au depus cereri de plată într-un an anterior anului 2015, trebuie să nu fi împlinit vârsta de 41 de ani în anul în care au depus prima cerere de plată.(4) Sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri, tinerii care se stabilesc pentru prima dată în exploataţii transferate acestora în cursul perioadei de depunere a cererilor unice de plată, până la data-limită de depunere. În acest caz cererea de plată depusă de cedentul exploataţiei rămâne valabilă şi trebuie să fie completată cu formularul de transfer de exploataţie. Anul în care s-a efectuat transferul de exploataţie în perioada de depunere a cererilor unice de plată reprezintă primul an de participare în schemă. Articolul 88 (1) În sensul art. 22 alin. (4) lit. a) din ordonanţă, fermierul dovedeşte controlul efectiv şi durabil din punct de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, astfel:a)este asociat unic sau asociat/acţionar majoritar în cadrul societăţii comerciale; b)este titular PFA, II/reprezentant legal în cazul IF; c)este titularul exploataţiei în calitate de persoană fizică. (2) Documentele prin care solicitanţii dovedesc controlul efectiv şi durabil din punct de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, sunt următoarele:a)registrul acţionariatului societăţii comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice; b)certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF; c)statutul sau fişa postului prin care sunt stabilite atribuţiile administratorului societăţii comerciale din care să rezulte că exercită managementul zilnic al persoanei juridice. Articolul 89 (1) Sunt eligibili fermierii activi persoane juridice, prevăzute la art. 22, alin. (4) din ordonanţă, dacă la capitalul sau la conducerea persoanei juridice participă cel puţin un tânăr cu vârsta de maxim 40 ani, care exercită fie exclusiv, fie în comun cu alţi acţionari/asociaţi, persoane fizice sau juridice, controlul efectiv şi durabil pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile în materie de management, beneficii şi riscuri financiare.(2) Dacă mai mulţi tineri fermieri, în sensul art. 22, alin. (4) din ordonanţă au dobândit controlul asupra persoanei juridice la diferite momente, prima dobândire a controlului trebuie considerat momentul „instalării“ menţionat la art. 22, alin. (2) şi (3) din ordonanţă.(3) Plata pentru tinerii fermieri nu se mai acordă dacă toţi tinerii fermieri care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 22, alin. (5) din ordonanţă şi la alineatul (2) au încetat a mai exercita controlul asupra persoanei juridice.(4) În sensul prezentului articol:a)referirea la prima depunere a unei cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă de la art. 22 alin. (2) din ordonanţă trebuie înţeleasă ca o referire la prima cerere de plată a persoanei juridice în cadrul schemei pentru tinerii fermieri; b)fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la art. 22 alin. (3) din ordonanţă, referirea la „instalare“ trebuie înţeleasă ca o referire la momentul din care tinerii fermieri preiau efectiv controlul asupra persoanei juridice. (5) Evaluarea controlului efectiv şi durabil pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile în materie de management, beneficii şi riscuri financiare se face pe baza documentelor care atestă participarea nemijlocită la deciziile esenţiale ale persoanei juridice privind gestionarea afacerilor exploataţiei, de exemplu: achiziţionarea unui nou utilaj, stabilirea planului de culturi şi altele asemenea. Partenerii care nu iau decizii nu trebuie să fie consideraţi tineri fermieri întrucât nu participă la administrare. Capitolul XIVSchema pentru micii fermieri Articolul 90 (1) Fermierii incluşi în schema de plată pentru micii fermieri prevăzută la capitolul IX - „Schema simplificată pentru micii fermieri“ din ordonanţă au următoarele obligaţii:a)să depună anual cererea unică de plată; b)fermierii incluşi automat în schema de plată pentru micii fermieri, conform art. 26 alin. (1) lit. a) din ordonanţă completează o declaraţie că au luat la cunoştinţă condiţiile speciale aferente schemei pentru micii fermieri prevăzute la capitolul IX - „Schema pentru micii fermieri“ din ordonanţă. Declaraţia este anexă la formularul-tip de cerere unică de plată; (2) Fermierii incluşi automat în schema de plată pentru micii fermieri, conform art. 26 alin. (1) lit. a) din ordonanţă şi care în urma calculului estimativ al plăţilor cuvenite depăşesc suma de 1250 euro sunt excluşi din această schemă de plată şi pot beneficia de schemele de plăţi directe prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din ordonanţă. Articolul 91Beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în anul 2015 sau într-un an ulterior anului 2015, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 sau cu articolul 62 alineatul (2) din respectivul regulament, informează APIA cu privire la retragerea lor, până la data de 15 iulie, fără posibilitatea de a mai fi incluşi în această schemă de plată.(4) În anul în care se constată că fermierii care nu respectă prevederile art. 27 alin. (2) lit. c) din ordonanţă sunt excluşi din schema pentru micii fermieri.(5) Fermierii care au informat APIA cu privire la retragerea lor din schema pentru micii fermieri şi fermierii care au fost excluşi din schemă, primesc în continuare celelalte plăţi solicitate şi nu mai beneficiază de prevederile art. 27 alin. (2) lit. a) şi b) din ordonanţă. Capitolul XVCondiţii artificiale Articolul 92 (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ, depunerea cererii unice de plată de către societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este una dintre persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane fizice sau juridice care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere sau de alte întreprinderi cu activităţi neagricole similare prevăzute la art. 6 alin. (6) din ordonanţă. Aceste societăţi comerciale nu pot solicita plăţi pe suprafeţele care aparţin acţionarului majoritar.(2) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ, divizarea exploataţiei agricole, astfel încât să respecte prevederile art. 6 alin. (1) din ordonanţă.(3) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ declararea în cererea unică de plată unui cod CAEN secundar, aferent unei activităţi agricole, în locul codului CAEN principal. Articolul 93 (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafeţelor de teren, prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. b)-l) cedarea dreptului de folosinţă către un fermier activ asupra acestor suprafeţe.(2) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe înaintea acordării plăţilor prin următoarele metode:a)solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol; b)solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfăşurată de către solicitant pe aceste suprafeţe; c)efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervaţiilor ştiinţifice/zonele de protecţie strictă şi conservare specială/amenajările peisagistice; d)efectuează verificări în lista aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aerodromurilor/heliporturilor pusă la dispoziţie de Ministerul Transporturilor; e)efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS şi/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existenţa lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, de gospodărirea apelor şi ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de ski. (3) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe după acordarea plăţilor în următoarele situaţii:a)la solicitarea unei terţe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate sau a normelor de ecocondiţionalitate); b)la sesizarea instituţiilor cu atribuţii de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchete, Poliţie etc.); c)oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc. Articolul 94 (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea zonelor de interes ecologic, prevăzute la art. 20 alin. (1) din ordonanţă, dacă zonele de interes ecologic nu sunt la dispoziţia fermierului şi acesta nu poate dovedi utilizarea legală a terenului pe care acestea sunt amplasate.(2) Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea unei alte categorii de folosinţă în loc de teren arabil, pentru a diminua suprafaţa de teren arabil totală a exploataţiei sub 10 ha şi pentru a evita obligativitatea conformării la condiţiile pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu. Articolul 95În cazul în care, în urma efectuării plăţii, se constată că fermierul a creat condiţii artificiale pentru a primi plăţi, APIA aplică procedura de recuperare a plăţilor necuvenite şi sesizează în mod obligatoriu Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Capitolul XVIMăsurile de dezvoltare rurală Articolul 96(1) Începând cu Campania 2015, fermierii pot beneficia de plăţi compensatorii pe suprafaţă acordate utilizatorilor de terenuri agricole în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, cu finanţare FEADR şi buget naţional, astfel:a)Măsura 214 - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, pentru angajamentele aflate în desfăşurare:

Pachetul 1 – pajişti cu înaltă valoare naturală;

Pachetul 2 - practici agricole tradiţionale;

Pachetul 3 - pajişti importante pentru păsări: varianta 3.1 - Crex crex; varianta 3.2 - Lanius minor şi Falco vespertinus;

Pachetul 4 - culturi verzi;

Pachetul 5 - agricultura ecologică (varianta 5.1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ); varianta 5.2 - legume (inclusiv cartofi şi legume); varianta 5.3 -livezi; varianta 5.4 - vii; varianta 5.5 - plante medicinale şi aromatice);

Pachetul 6 - pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.);

Pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis). b)Măsuri prevăzute în PNDR 2014-2020 (cu alocarea din programarea 2014-2020):

(i) Măsura 10 - Agro-Mediu şi climă:

Pachetul 1 - Pajişti cu înaltă valoare naturală;

Pachetul 2 - Practici agricole tradiţionale (varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe; varianta 2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe);

Pachetul 3 - Pajişti importante pentru păsări (varianta 3.1.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex; varianta 3.1.2- lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex; varianta 3.2.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus; varianta 3.2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus);

Pachetul 4 - Culturi verzi;

Pachetul 5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Pachetul 6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) (varianta 6.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi; varianta 6.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi);

Pachetul 7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis);

Pachetul 8 - Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.

(ii) Măsura 11 - Agricultură ecologică:

Submăsura 11.1: „Sprijin pentru conversia la metode de agricultură ecologică“, care conţine următoarele pachete: Pachetul 1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 2 - legume aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 3 - livezi aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 4 - vii aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 5 - plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică; Pachetul 6 - pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică;

Submăsura 11.2: „Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică“ care conţine următoarele pachete: Pachetul 1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică; Pachetul 2 - legume certificate în agricultura ecologică; Pachetul 3 - livezi certificate în agricultura ecologică; Pachetul 4 - vii certificate în agricultura ecologică; Pachetul 5 - plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică; Pachetul 6

- pajişti permanente certificate în agricultura ecologică.

(iii) Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice:

Submăsura 13.1 - „Plăţi compensatorii în zona montană“;

Submăsura 13.2 - „Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative“;

Submăsura 13.3 - „Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice“.
(2) Fermierii care solicită plăţi compensatorii pentru una sau mai multe din măsurile prevăzute la alin. (1) litera b) pct. (i) şi (ii) semnează angajamente pe durata a 5 ani, prin care se obligă să respecte condiţiile de eligibilitate, de bază şi specifice fiecărei măsuri.(3) Angajamentele se urmăresc:a)la nivel de parcelă în cazul pachetelor 1, 2, 3, 6, 7 din cadrul Măsurii 10/Măsurii 214 şi în cazul pachetelor 1, 2, 3, 4, 5, 6 ale fiecărei submăsuri din cadrul Măsurii 11 (11.1 şi 11.2)/în cazul pachetului 5 (cu cele cinci variante 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5) din cadrul Măsurii 214; b)la nivel de suprafaţă totală angajată pentru pachetele 4 şi 5 din cadrul Măsurii 10/pentru pachetul 4 din cadrul Măsurii 214; c)la nivelul efectivelor de animale femele adulte de reproducţie din rase locale în pericol de abandon prevăzut la începerea angajamentului, în cazul pachetului 8 din Măsura 10. (4) Parcelele aflate sub angajament în cadrul Măsurii 10 şi/sau Măsurii 11 nu se comasează şi nu se accesează pe fracţiuni de parcelă.
Articolul 97 (1) Pentru angajamentele de agro-mediu semnate în cadrul perioadei anterioare de programare se aplică prevederile art. 44 (1) ale Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006, cu modificările şi completările ulterioare, independent de data la care are loc transferul exploataţiei (în perioada de programare anterioară sau actuală). În aceste condiţii, beneficiarii sprijinului pentru agro-mediu, acordat în cadrul perioadei de programare 2007-2013, care transferă terenul aflat sub angajament de agro-mediu, trebuie să ramburseze ajutorul acordat, dacă persoana care preia terenul nu preia şi angajamentele.(2) Pentru angajamentele de agro-mediu şi climă semnate în cadrul Măsurii 10 a PNDR 2014-2020 se aplică prevederile art. 47 alin. 2 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013. Astfel, dacă întregul teren sau o parte a acestuia, care face obiectul angajamentului sau întreaga exploataţie este transferat (ă) altei persoane în cursul perioadei angajamentului respectiv, angajamentul sau partea din acesta aferentă terenului transferat poate fi preluat(ă) de cealaltă persoană pentru perioada rămasă sau poate înceta şi rambursarea nu este solicitată în ceea ce priveşte perioada în care angajamentul a produs efecte.(3) În cazul în care o suprafaţă aflată sub angajament este transferată unui alt fermier, noul utilizator al suprafeţei în cauză, care a preluat angajamentul existent, este responsabil pentru eventualele neconformităţi depistate ulterior transferului şi ca urmare acestuia i se vor reţine sumele acordate necuvenit în campaniile anterioare transferului pentru suprafaţa respectivă. Articolul 98(1) Angajamentele aferente Măsurii 11/pachetului 5 din cadrul Măsurii 214 - PNDR 2007-2013 se aplică la nivel de parcelă agricolă, neexistând posibilitatea schimbării parcelelor pe perioada angajamentelor. De asemenea, trebuie menţinute aceleaşi suprafeţe determinate la plată în primul an de angajament pe parcursul celor 5 ani de angajament. Parcela pe care s-a accesat Măsura 11/pachetul 5 din cadrul Măsurii 214 trebuie să rămână parcelă de sine stătătoare, pe toată perioada angajamentului. (2) Pot accesa şi beneficia de sprijinul acordat în cadrul Submăsurii 11.1 sau 11.2, atât fermierii care se înscriu în agricultura ecologică, cât şi fermierii care au beneficiat anterior de ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, acordat în baza art. 68 alin. 1 litera a) punctul (ii) din Regulamentul CE nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare (conversie la agricultura ecologică) şi care şi-au încheiat aceste angajamente, dacă îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în PNDR 2014-2020. Nu se pot acorda plăţi prin sub-măsura 11.1 pentru angajamente derulate simultan cu perioada de implementare a schemei de ajutor specific.(3) Angajamentul semnat în campania 2015, în cadrul M. 11.1, este considerat primul an de angajament, indiferent de anul de conversie în care se află fermierul.(4) Fermierii care au finalizat cei doi/trei ani de conversie pot începe angajamente în cadrul Submăsurii 11.2, cu semnarea unui nou angajament de 5 ani. În situaţia în care nu deschid angajamente pentru Submăsura 11.2, aceştia au obligaţia de a menţine suprafeţele în sistem ecologic 5 ani de la semnarea angajamentului aferent Submăsurii 11.1.(5) Dacă pe perioada celor 5 ani de angajament din Submăsura 11.2 se constată nerespectări ale angajamentului ce conduc la recuperarea sumelor necuvenite primite în campaniile anterioare, recuperarea se va face şi pe perioada conversiei, dacă nu s-au încheiat cei 5 ani de semnarea angajamentului pe Submăsura 11.1.(6) Plăţile din cadrul Submăsurii 11.1 se acordă numai pentru limitele perioadelor de conversie, prevăzute în PNDR 2014-2020, pentru fiecare categorie de producţie vegetală şi nu în cazul repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie.În cazul constatării repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie, se consideră angajament nerespectat şi se aplică sancţiuni, care pot conduce şi la recuperarea sumelor acordate în anii anteriori, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 99Angajamentele încheiate pentru Pachetul 4 din cadrul Măsurii 10 sau Măsurii 214 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei total angajate pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi, însă schimbate de la un an la altul, atât la depunerea cererii, cât şi ulterior. În cazul în care semănarea culturilor verzi se realizează pe altă parcelă decât cea indicată în cererea unică de plată, fermierul are obligaţia să notifice APIA în termen de 10 zile de la înfiinţarea culturii, dar nu mai târziu de 30 septembrie. În lipsa acestei notificări, suprafaţa respectivă este exclusă de la plată. Mutarea pachetului 4 poate fi aplicată doar pe o parcelă întreagă, nu pe fracţiune de parcelă şi nu este condiţionată de menţinerea suprafeţei iniţiale a parcelei, ci doar de cea a suprafeţei totale angajate. Articolul 100Fermierii care solicită sprijin în cadrul pachetului 5 din Măsura 10, prezintă la APIA, până la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentele pentru dovedirea utilizării a doi hibrizi/soiuri cu precocităţi diferite pentru cultura înscrisă în declaraţia de suprafaţă, astfel: a)certificatul oficial de calitate a seminţei; b)factura de achiziţionare a seminţei care include următoarele informaţii: hibridul, soiul, precocitatea acestuia (semi-timpuriu/timpuriu şi semi-tardiv/tardiv) şi cantitatea de sămânţă achiziţionată; c)certificatul oficial de calitate şi conformitate a furnizorului/producătorului. Articolul 101În cazul pachetului 5 din Măsura 10, condiţia de eligibilitate „în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha“, vizează suprafeţele de teren arabil eligibile, neeligibile, solicitate şi nesolicitate la plată. Articolul 102Sunt eligibili pentru accesarea pachetului 8 din cadrul Măsurii 10 doar fermierii care desfăşoară activitate agricolă şi deţin femele de reproducţie de rasă pură locală în pericol de abandon, din speciile prevăzute în PNDR 2014-2020, înscrise în registrul genealogic al rasei (secţiunea principală) condus de asociaţii acreditate de ANZ. Sunt eligibile numai animalele care sunt utilizate preponderent în scop agricol, nefiind eligibili caii care sunt utilizaţi preponderent în scop sportiv sau pentru agrement. Articolul 103În cazul pachetului 8 din Măsura 10, în calculul UVM/ha, se vor lua în considerare şi parcelele cu categoria de folosinţă pajişti permanente, înscrise în declaraţia de suprafaţă 2015 de către fermier ca livezi tradiţionale utilizate extensiv prin cosit şi/sau păşunat. De asemenea, suprafeţele de pajişti permanente care se iau în calculul UVM/ha pot fi eligibile, neeligibile, solicitate şi nesolicitate la plată. Articolul 104(1) În cazul pachetului 8 din Măsura 10, nu se deschide un nou angajament, cel iniţial continuând până la expirarea celor 5 ani, dacă fermierul declară un număr de animale/rasă de până în 20% din numărul de animale/rasă determinat în primul an de angajament. (2) Dacă procentul menţionat la alin. 1 este depăşit, fermierul deschide un nou angajament pentru întregul număr de animale/rasă pentru o perioadă de 5 ani începând cu anul în care angajamentul a fost înlocuit. Vechiul angajament se urmăreşte până la împlinirea celor 5 ani. Articolul 105Fermierii care accesează Măsura 10 şi/sau Măsura 11 trebuie să facă dovada deţinerii cunoştinţelor şi informaţiilor necesare. Aceasta este valabilă la nivel de măsură şi vizează doar angajamentele noi, deschise începând cu campania 2015. Dovada eliberată de o entitate cu competenţe în acest domeniu este prezentată la APIA până la data de 1 octombrie 2015. Articolul 106În cazul în care fermierii care optează pentru Schema pentru micii fermieri (art. 61 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013), solicită şi Măsurile 10, 11 sau 13, au obligaţia să respecte standardele de ecocondiţionalitate pe întreaga suprafaţă a exploataţiei şi cerinţele specifice măsurilor/sub-măsurilor/pachetelor/subpachetelor/variantelor respective. Nerespectare acestor condiţii poate conduce la aplicarea sancţiunilor administrative conform legislaţiei în vigoare.
Capitolul XVIIDispoziţii finale Articolul 107Situaţiile care necesită recuperarea plăţilor necuvenite efectuate către fermieri sunt următoarele: a)actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole; b)rezultatele controalelor pe teren; c)lipsa documentelor justificative constatată de către organele de control sau instituţiile de audit după efectuarea plăţilor; d)analizele şi verificările efectuate de către APIA pe baza sesizărilor primite; e)constatările organelor de control, anchetă sau de audit, ale autorităţilor naţionale sau europene; f)hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. Articolul 108(1) În situaţia în care APIA primeşte sesizări fundamentate privind utilizarea nelegală a terenului pentru care s-a depus cererea de plată sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermieri în legătură cu cererea unică de plată prezintă indicii de nelegalitate, se aplică prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia în care din documentele prezentate de fermier, emise sau avizate de instituţii sau autorităţi publice, rezultă indicii de nelegalitate sau indicii ale tentativei de a obţine pe nedrept plăţile prevăzute la art. 1 şi art. 33 din ordonanţă, se aplică prevederile
Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Funcţionarii APIA care exercită atribuţii de serviciu de control sau de autorizare a plăţilor pentru schemele/măsurile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) precum şi la art. 33 din ordonanţă, sunt obligaţi să sesizeze de îndată organele de urmărire penală în cazul în care sunt supuşi la presiuni sau şantaj de către şefii ierarhici, decidenţi politici sau de către fermieri, în scopul modificării sau influenţării deciziilor acestora în administrarea sau autorizarea la plată a cererilor unice de plată. Aceste fapte sunt incriminate prin
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare şi de art. 207 din Codul penal. Articolul 109În sensul art. 40 alin. (2) din ordonanţă, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arendă ţinut de secretarul consiliului local, înregistrări contabile, registre ale exploataţiei, dovada suspendării activităţii agentului economic eliberată de ONRC, certificat constatator emis de ONRC privind acţionariatul societăţilor comerciale, registrul zilierilor angajaţi în baza Legii 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. Articolul 110Beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile publice referitoare la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din ordonanţă pentru care depune cererea unică de plată, astfel încât să cunoască toate condiţiile şi criteriile de acordare a acestora. Articolul 111În vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) şi (2) şi art. 113 din Regulamentul 1306/2013, datele privind fermierii şi/sau cererile unice de plată depuse de aceştia la APIA se fac publice, în conformitate cu articolul 111 din Regulamentul 1.306/2013 şi pot fi prelucrate de către instituţii de audit şi/sau de investigare ale Uniunii Europene şi/sau ale statelor membre. Articolul 112Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 113Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, George Turtoi, secretar de stat
ANEXA Nr. 1*) __*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2Unitatea administrativ-teritorială (UAT) Asociaţia crescătorilor de animale ......... Nr. ..../data ........ VIZAT UAT, Semnătura/ştampila CENTRALIZATORUL privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al asociaţiei şi suprafaţa alocată fiecărui membru

Nr. crt. Numele şi prenumele membrului asociaţiei CNP Număr total de animale UVM total echivalent*) Suprafaţă parcelă alocată Bloc fizic corespondent parcelei alocate Suprafaţa totală alocată/membru (ha) De acord, semnătura membru
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total - - - - -

Preşedinte, Semnătura/Ştampila *) Pentru calculul UVM total echivalent se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor - UVM, de mai jos:

Nr. crt. Specie de animale Coeficient Conversie (UVM)
1 Tauri, vaci şi alte bovine de peste 2 ani 1,0
2 Ecvidee de peste 6 luni 1,0
3 Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6
4 Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4
5 Ecvidee mai mici de 6 luni -
6 Ovine 0,15
7 Caprine 0,15

ANEXA Nr. 3Unitatea administrativ-teritorială (UAT) Composesoratul/obştea*)......... Nr. ..../data ........ VIZAT UAT, Semnătura/ştampila CENTRALIZATORUL privind datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al formei asociative şi suprafaţa alocată fiecărui membru

Nr. crt. Numele şi prenumele membrului asociaţiei CNP Număr total de animale UVM total echivalent**) Suprafaţă parcelă alocată Bloc fizic corespondent parcelei alocate Suprafaţa totală alocată/membru (ha) Semnătura membru
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total - - - - -

Preşedinte, Semnătura/Ştampila *) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. **) Pentru calculul UVM total echivalent se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor - UVM, de mai jos:

Nr. crt. Specie de animale Coeficient Conversie (UVM)
1 Tauri, vaci şi alte bovine de peste 2 ani 1,0
2 Ecvidee de peste 6 luni 1,0
3 Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6
4 Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4
5 Ecvidee mai mici de 6 luni -
6 Ovine 0,15
7 Caprine 0,15

ANEXA Nr. 4Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar

Specificaţie UM Cantitatea minimă de sămânţă
Soia/Soia - lot semincer kg/ha 80/70
Lucernă kg/ha 20
Mazăre boabe pentru industrializare kg/ha 100
Fasole boabe pentru industrializare kg/ha 80
Cânepă pentru ulei kg/ha 4
Cânepă pentru fibră kg/ha 20
Orez kg/ha 250
Sămânţă de cartof t/ha 1,5 t/calibrul 25/35 mm 3,5 t/calibrul 35/55 mm 5,5 t/calibrul 55/65 mm
Sfeclă de zahăr UG/ha 1,2
Cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare t/ha 1,5 t/calibrul 28/35 mm 2,4 t/calibrul 35/55 mm 4,2 t/calibrul 55/65 mm
Legume cultivate în câmp, din care:
- tomate pentru industrializare prin răsad grame/ha 180
- tomate pentru industrializare semănat direct grame/ha 1000
- castraveţi pentru industrializare grame/ha 3000
Legume cultivate în sere, din care
- tomate pentru consum în stare proaspătă grame/ha 140
- ardei pentru consum în stare proaspătă grame/ha 365
- castraveţi pentru consum în stare proaspătă grame/ha 900
- varză pentru consum în stare proaspătă grame/ha 265
- castraveţi pentru industrializare grame/ha 900
Legume cultivate în solare, din care:
- tomate pentru consum în stare proaspătă grame/ha 180
- ardei pentru consum în stare proaspătă grame/ha 550
- castraveţi pentru consum în stare proaspătă grame/ha 1100
- varză pentru consum în stare proaspătă grame/ha 285
- vinete pentru consum în stare proaspătă grame/ha 185
- castraveţi pentru industrializare grame/ha 900

ANEXA Nr. 5Consum anual maxim de fân de lucernă şi şrot de soia pe specii de animale

Specia UVM* Consum/cap/an fân de lucernă Kg Consum anual/cap şrot de soia Kg
Vacă de lapte 1UVM 2.190 365
Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvidee, de peste 6 luni 1,0 2.190 365
Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6 1.314 219
Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4 876 146
Ovine/Caprine 0,15 328 55
Cabaline 1,0 2.190 365
Scroafe reproducţie 0,5 200 250
Porci creştere/îngrăşare (180 de zile) 0,3 75 75
Pui carne (6 serii/an) 0,014 0,2 0,7
Găini ouătoare 0,03 4,4 7,5

Calcul: nr. capete x consum/cap/an *Ratele de conversie a animalelor în unităţi vită mare („UVM“) sunt cele menţionate la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEGA. ANEXA Nr. 6Lista cu rasele de taurine de carne

Nr. crt. Denumirea rasei taurinei de carne
1 Aberdeen-Angus
2 Limousine
3 Charolaise
4 Galloway
5 Highland
6 Aubrac
7 Wagyu
8 Romagnola
9 Bălţata Românească – direcţia de exploatare carne
10 Hereford
11 Blonde d’Aquitaine
12 Salers
13 Sura de Stepă

ANEXA Nr. 7Lista zonelor de interes ecologic şi echivalenţa acestora în hectare

Element Detalii Factor de conversie Factor de ponderare Suprafaţa zonei de interes ecologic
0 1 2 3 4 = 2 x 3
Terase (pe 1 m lungime) Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă Înălţime minimă 1 m Lăţime minimă 3 m 2 1 2 m2
Elemente de peisaj:
garduri vii/fâşii împădurite (pe 1 m) Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite specii, cu lăţimea de maximum 10 metri 5 2 10 m2
arbore izolat (per arbore) Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri 20 1,5 30 m2
arbori în aliniament (pe 1 m) Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri şi spaţiul dintre coroane de maximum 5 metri 5 2 10 m2
grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie (pe 1 m2) Arbori ale căror coroane se întrepătrund/pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafaţă de maximum 0,3 ha în ambele cazuri nu se aplică 1,5 1,5 m2
margini de câmp (pe 1 m) Margini de teren, cu lăţimi cuprinse între 1 şi 20 metri, fără producţie agricolă 6 1,5 9 m2
Iazuri (pe 1 m2) Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, cu suprafaţa de maximum 0,1 ha nu se aplică 1,5 1,5 m2
rigole (pe 1 m) Şanţuri sau canale cu o lăţime maximă de 6 metri, precum şi cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu pereţi betonaţi. 3 2 6 m2
Zone-tampon (pe 1 m) Fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă, a căror lăţime minimă este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 1). - De-a lungul cursurilor de apă, aceste zone pot include benzi cu vegetaţie riverană cu o lăţime de până la 10 m. 6 1,5 9 m2
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie (pe 1 m2) Zone cu plantaţii de salcie (Salix L), Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra), Salcâmul (Robinia pseudoacacia) nu se aplică 0,3 0,3 m2
Zonele împădurite menţionate la articolul 32 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul 1.307/2013 (pe 1 m2) Terenuri agricole împădurite prin Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole“ din cadrul PNDR 2007-2013 sau prin Măsura nr. 8 „Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere“din cadrul PNDR 2014-2020 nu se aplică 1 1 m2
Zone cu strat vegetal (pe 1 m2) Culturile prevăzute în anexa II nu se aplică 0,3 0,3 m2
Zonele cu culturi fixatoare de azot (pe 1 m2) Culturile prevăzute în anexa III nu se aplică 0,7 0,7 m2

ANEXA Nr. 8Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a îngrăşămintelor minerale pentru speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, conform art. 86 alin. (4) din ordin Ciclul maxim de recoltă

Salcia (Salix L) - 22 ani

Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra) - 35 ani

Salcâmul (Robinia pseudoacacia) - 35 aniCerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor Substanţele fitosanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanenţă foarte mică în sol, acţiune sistemică în plante şi inactive în sol, din grupele (Xn) şi (Xi) - fără clasificare de periculozitate, conform legislaţiei în vigoare. În caz de necesitate, pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este permisă numai utilizarea produselor de protecţia plantelor din grupele (Xn) şi (Xi). Acestea nu pun în pericol biodiversitatea, dacă sunt aplicate cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul utilizării produselor pentru protecţia plantelor. Este interzisă utilizarea produselor pentru protecţia plantelor clasificate din punct de vedere toxicologic ca toxice (T) şi foarte toxice (T+). În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, produsele de protecţie a plantelor sunt utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor şi vătămărilor produse de agenţii fitopatogeni şi dăunători (defoliatori şi xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează produse de protecţie a plantelor, cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene în domeniu. Cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale Administrarea îngrăşămintelor în plantaţiile de salcie se va face primăvara înainte de creşterea lujerilor şi se pot aplica sub formă minerală. Îngrăşămintele pe bază de N, P, K (azot, fosfor, potasiu) pot fi necesare în funcţie de tipul de sol şi nu pot depăşi anual următoarele limite:

80-150 kg/ha N substanţă activă;

60-100 kg/ha P substanţă activă;

40-80 kg/ha K substanţă activă.În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, îngrăşămintele minerale nu sunt utilizate în mod curent în activitatea de producţie silvică, datorită troficităţii în general ridicate a speciilor forestiere din România. ANEXA Nr. 9Lista culturilor pentru strat vegetal (culturi verzi)

Nr. crt. Denumirea populară Denumirea ştiinţifică
1 Măzăriche de toamnă Vicia pannonica, Vicia villosa
2 Mazăre furajeră de toamnă Pisum sativum L
3 Secară Secale cereale
4 Orz Hordeum sativum
5 Ovăz Avena sativa
6 Trifoi Trifolium spp.
7 Rapiţă Brassica carinata
8 Phacelia Phacelia tanacetifolia
9 Muştar Sinapis spp.
10 Ghizdei Lotus corniculatus

ANEXA Nr. 10Lista culturilor fixatoare de azot

Nr. crt. Denumirea populară Denumirea ştiinţifică
1 Mazăre Pisum sativum L
2 Fasole Phaseolus vulgaris L.
3 Soia Glycine max L.
4 Linte Lens culinaris
5 Lupin Lupinus perennis
6 Năut Cicer arietinum
7 Bob Vicia faba
8 Fasoliţă Vigna spp.
9 Trifoi Trifolium spp.
10 Lucernă Medicago sativa
11 Sparcetă Onobrychis viciifolia

ANEXA Nr. 11Lista codurilor de cultură pentru pajişti permanente, culturi utilizate pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie şi culturi de leguminoase care se iau în calcul pentru excepţiile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu

Categoria Coduri Nume cultură
Pajişti permanente 603 Păşuni permanente comunale utilizate în comun
604 Păşuni permanente utilizate în comun
605 Păşuni permanente comunale utilizate individual
606 Păşuni permanente utilizate individual
607 Fâneaţă utilizată individual
608 Fâneţe comunale utilizate individual
660 Livadă tradiţională utilizată ca păşune
661 Livadă tradiţională utilizată ca fâneaţă
Teren necultivat 970 Teren necultivat
Orez 111 Orez
Iarbă/furaje erbacee 450 Pajişti temporare
451 Plante de nutreţ
973 Trifoi
974 Lucernă
978 Ghizdei
975 Sparcetă
976 Phacelia
Leguminoase 973 Trifoi
974 Lucernă
975 Sparcetă
976 Phacelia
978 Ghizdei
151 Mazăre boabe
152 Fasole boabe
153 Linte
154 Bob
155 Lupin
156 Fasoliţă
157 Năut
158 Măzăriche de toamnă
159 Mazăre furajeră de toamnă
203 Soia
160 Alte leguminoase pentru boabe



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 619/2015

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 619 din 2015
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Jurnal 786 1942
     We are able to finance your signatory projects and help you enhance your business plan. Furthermore, our financial instrument can be used for the purchase of goods from any manufacturer irrespective of their location. It can also serve as collateral with any bank in the world to secure loans for your project or to activate credit line to finance your business plan. We have {BG}, Standby Letter of Credit {SBLC}, Medium Term Notes {MTN}, Confirmable Bank Draft {CBD} as well as other financial instruments issued from AAA Rated bank such as HSBC Bank Hong Kong, HSBC Bank London, Deutsche Bank AG Frankfurt, Barclays Bank , Standard Chartered Bank and others on lease at the lowest available rates depending on the face value of the instrument needed. Email : nat.mandate18@gmail.com Skype : nat.mandate18@gmail.com Regards Nat
ANONIM a comentat Ordin 792 2014
    Salut, Căutați un împrumut autentic? aveți datorii și aveți nevoie de bani pentru a vă plăti facturile, aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a începe o afacere nouă sau pentru a vă îmbunătăți afacerea? aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă? aveți un proiect neterminat la îndemână din cauza finanțării necorespunzătoare? Aveți un scor redus de credit și sunteți greu să obțineți servicii de capital de la băncile locale și alte instituții financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite zone ale specializare, sunteți la locul potrivit pentru soluțiile de împrumut de aici! Oferim tot felul de împrumuturi de orice valoare companiilor și persoanelor fizice la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3%. Capitalul nostru și procesul de creditare este sigur, autentic și 100% garantat și garantat. Interesat, contactați-mă acum prin e-mail; (ivanapedro85@gmail.com)
ANONIM a comentat Ordin 792 2014
    BINE ATI VENIT LA "MARIELA LOAN" Obiectivul nostru este de a oferi servicii financiare profesionale excelente tuturor. Ești om de afaceri sau femeie? Vă confruntați cu dificultăți financiare? Aveți nevoie de un împrumut pentru a începe o afacere de mici dimensiuni și afaceri medii? Aveți un scor de credit scăzut și vă este greu să obțineți împrumuturi de capital de la băncile locale și alte instituții financiare? Aveți nevoie de bani pentru a investi în anumite domenii de specializare? Aveți un proiect neterminat la îndemână din cauza finanțării insuficiente? Aceasta este o oportunitate de a obține un împrumut astăzi pentru a vă rezolva toate problemele financiare. Creditul nostru este 100% garantat pentru securitatea maximă este prioritatea noastră, obiectivul nostru principal este să vă ajutăm să obțineți un serviciu financiar autentic pe care toți meritați, programul nostru este cel mai rapid mod de a obține împrumutul de care aveți nevoie. rata dobânzii scăzută pentru a reduce presiunea asupra cheltuielilor lunare. Obțineți flexibilitatea de a utiliza în orice scop - de la vacanță, educație, până la achiziții unice. Oferim o varietate de servicii financiare care includ: Împrumuturi personale, Împrumuturi de consolidare a datoriilor, Împrumuturi de afaceri, Împrumuturi de împrumut, Împrumuturi garantate de împrumut, Împrumuturi ipotecare, Împrumuturi de împrumut, Împrumuturi student, Împrumuturi comerciale, Credite automate de credit, Împrumuturi de achiziție, împrumuturi pentru construcții, la rate de dobândă scăzute de 3% acordăm împrumuturi persoanelor fizice, companiilor și agențiilor. Obțineți cele mai bune rezultate pentru familia dvs., casa dvs. de vis și schema noastră generală de împrumut. Vă rugăm să ne contactați pentru mai multe informații: (marielagonzalezloan@gmail.com) Vă rugăm să scrieți înapoi cu informații despre împrumut; INFORMAȚII DE ÎMPRUMUT DATE APLICABILE 1) Numele complet: 2) Țara: 3) Adresa: 4) Stare: 5) Sex: 6) Statutul căsătoriei: 7) Locul de muncă: 8) Număr de telefon: 9) Poziția curentă la locul de muncă: 10) Venit lunar: 11) Numărul de credite necesare: 12) Durata împrumutului: 13) Obiectivele împrumutului: 14) Religie: 15) V-ați înregistrat înainte de: 16) Data nașterii: Dacă sunteți interesat în obținerea unui împrumut, vă rugăm să ne contactați cu cererea dvs. de împrumut. Vă rugăm să ne contactați pentru mai multe informații: marielagonzalezloan@gmail.com Salutari, Doamna MARIELA GONZALEZ marielagonzalezloan@gmail.com Așteptăm cu nerăbdare să vă sunăm cât mai curând posibil.
ANONIM a comentat OUG 53 2004
    Acesta este un creditor profesionist de împrumut privat, care este înregistrat să ofere împrumuturi cu dobândă redusă de 3%. Lucrează cu o echipă de experți în calitate de personal și acordă împrumuturi de aceeași zi. Toate tipurile de împrumuturi, cum ar fi împrumuturi de urgență, împrumuturi de împrumuturi grele, împrumut de consolidare a datoriilor, împrumuturi auto, vehicule, camioane, împrumuturi de afaceri, finanțare / finanțare, împrumuturi ipotecare, credite pentru studenți, împrumuturi pentru agricultură un proiect și multe altele. Intrați în contact (rodfinancing@gmail.com) WhatsApp: +14693515949 Site web: https://rodfinancing3.wixsite.com/rodfinancing
ANONIM a comentat Legea 87 1992
    Acesta este un creditor profesionist de împrumut privat, care este înregistrat să ofere împrumuturi cu dobândă redusă de 3%. Lucrează cu o echipă de experți în calitate de personal și acordă împrumuturi de aceeași zi. Toate tipurile de împrumuturi, cum ar fi împrumuturi de urgență, împrumuturi de împrumuturi grele, împrumut de consolidare a datoriilor, împrumuturi auto, vehicule, camioane, împrumuturi de afaceri, finanțare / finanțare, împrumuturi ipotecare, credite pentru studenți, împrumuturi pentru agricultură un proiect și multe altele. Intrați în contact (rodfinancing@gmail.com) WhatsApp: +14693515949 Site web: https://rodfinancing3.wixsite.com/rodfinancing
ANONIM a comentat Hotărârea 3 2018
    O zi buna, Consultantul Nortion Loan este aici pentru a vă asigura că obțineți cel mai bun împrumut pentru afacerea dvs. sau plătiți facturile. Răspundeți doar la câteva întrebări simple și îndepliniți termenii. Contactați-ne acum pentru un împrumut de 2,5% din toate împrumuturile, este ușor, rapid și securizat. Informatii de contact EMAIL: nortionloanconsultant@gmail.com TELEFON: +17815611941 (TEXT NUMAI) WHATSAPP: +15183806243 FACEBOOK: Consultant Nortion Loan TWITTER: @ nortionloanC INSTAGRAM: @ nortionloanconsultant O tranzacție de împrumut în care poți avea încredere.
ANONIM a comentat Hotărârea 3 2018
    O zi buna, Consultantul Nortion Loan este aici pentru a vă asigura că obțineți cel mai bun împrumut pentru afacerea dvs. sau plătiți facturile. Răspundeți doar la câteva întrebări simple și îndepliniți termenii. Contactați-ne acum pentru un împrumut de 2,5% din toate împrumuturile, este ușor, rapid și securizat. Informatii de contact EMAIL: nortionloanconsultant@gmail.com TELEFON: +17815611941 (TEXT NUMAI) WHATSAPP: +15183806243 FACEBOOK: Consultant Nortion Loan TWITTER: @ nortionloanC INSTAGRAM: @ nortionloanconsultant O tranzacție de împrumut în care poți avea încredere.
ANONIM a comentat Decizia 94 2018
     ARE YOU LOOKING FOR A REAL PROVIDER FOR BANK INSTRUMENT TO FUND PROJECTS ? Dear Sir/Ma I am direct to a provider who has recently issued banking instruments for a couple of my clients the provider is 100% check-able you can do your due diligence on them. I personally know the provider. Our instruments are only from triple 'a' rated banks and we issue from $1M to $5B . The provider is 100% verifiable. If you are genuinely seeking bank instruments. Contact me and i will furnish you with details. And again our bank instruments can serves as collateral as the case may be, which will enable you get loans from your bank so as to embark on any projects such as Aviation, Agriculture, Petroleum, Mining, Telecommunication, Construction of Dams, Real estate, Bridges, Trading, Importing and exporting and Other Turnkey Project (s) etc. Also these instruments can be put in PPP, etc. Please do let me know of your willingness to proceed and I will email you our terms and condition upon request. Contact :Robert Glen Email: robertg.finance@gmail.com / robertglen.finance230@yahoo.com Skype: robertg.finance@gmail.com Whats-sap number: +1{864 }774-2551 BROKERS ARE WELCOME & 100% PROTECTED!!! Regards, Robert Glen.
ANONIM a comentat Decizia 94 2018
     ARE YOU LOOKING FOR A REAL PROVIDER FOR BANK INSTRUMENT TO FUND PROJECTS ? Dear Sir/Ma I am direct to a provider who has recently issued banking instruments for a couple of my clients the provider is 100% check-able you can do your due diligence on them. I personally know the provider. Our instruments are only from triple 'a' rated banks and we issue from $1M to $5B . The provider is 100% verifiable. If you are genuinely seeking bank instruments. Contact me and i will furnish you with details. And again our bank instruments can serves as collateral as the case may be, which will enable you get loans from your bank so as to embark on any projects such as Aviation, Agriculture, Petroleum, Mining, Telecommunication, Construction of Dams, Real estate, Bridges, Trading, Importing and exporting and Other Turnkey Project (s) etc. Also these instruments can be put in PPP, etc. Please do let me know of your willingness to proceed and I will email you our terms and condition upon request. Contact :Robert Glen Email: robertg.finance@gmail.com / robertglen.finance230@yahoo.com Skype: robertg.finance@gmail.com Whats-sap number: +1{864 }774-2551 BROKERS ARE WELCOME & 100% PROTECTED!!! Regards, Robert Glen.
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    O zi buna, Consultantul Nortion Loan este aici pentru a vă asigura că obțineți cel mai bun împrumut pentru afacerea dvs. sau plătiți facturile. Răspundeți doar la câteva întrebări simple și îndepliniți termenii. Contactați-ne acum pentru un împrumut de 2,5% din toate împrumuturile, este ușor, rapid și securizat. Informatii de contact EMAIL: nortionloanconsultant@gmail.com TELEFON: +17815611941 (TEXT NUMAI) WHATSAPP: +15183806243 FACEBOOK: Consultant Nortion Loan TWITTER: @ nortionloanC INSTAGRAM: @ nortionloanconsultant O tranzacție de împrumut în care poți avea încredere.
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu