În baza Referatului de aprobare nr. 97.459/159.303 din 29 aprilie 2015 al Direcţiei generale afaceri europene şi relaţii internaţionale şi al Direcţiei generale politici agricole şi strategii,în conformitate cu prevederile:
– Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;
– Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;
– Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;
– Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 al Comisiei din 16 iunie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea,în temeiul prevederilor art. 8 alin. (6) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, ale art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ale Hotărârii Guvernului nr. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020 şi ale art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin: Articolul IOrdinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. În tot cuprinsul actului normativ, sintagma „păşuni permanente“ se înlocuieşte cu sintagma „pajişti permanente“. 2. La articolul 2, literele e) , ae), af) şi ag) se modifică şi vor avea următorul cuprins: e)«bivoliţă de lapte» înseamnă femela din specia bubaline care a fătat cel puţin o dată şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE până la termenul-limită de depunere a cererilor; ........ ................ ................ ................ ........ ............... ae) «vacă de lapte» înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE până la termenul-limită de depunere a cererilor; af) «vacă din rasă de carne» înseamnă femela din specia taurine din rase de carne care a fătat cel puţin o dată şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE până la termenul-limită de depunere a cererilor; ag) «vacă metisă cu rasă de carne» înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE până la termenul-limită de depunere a cererilor; 3. La articolul 5 alineatul (2), literele a) - d) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)exploataţia în care se desfăşoară activitatea agricolă: adeverinţa se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1 şi este însoţită de o copie conform cu originalul a filelor în care sunt înscrise datele din cap. II. b, cap. III şi cap. XVa din Registrul agricol 2015-2019 sau un format letric din registrul agricol în format electronic, certificat conform cu originalul de către emitent; şi b)terenul agricol aflat la dispoziţia fermierului:
|
|
(i) |
pentru terenul aflat la dispoziţia fermierului în proprietatea sa, se prezintă copii conform cu originalul ale titlului de proprietate sau ale altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului. În cazul în care fermierul persoană fizică nu deţine titlul de proprietate, poate prezenta în locul acestuia adeverinţa eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, în conformitate cu datele înscrise în registrul agricol, prevăzută la lit. a), şi o declaraţie pe propria răspundere a fermierului, din care să reiasă motivul privind lipsa titlului de proprietate. Declaraţia pe propria răspundere se dă în faţa secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau în faţa notarului public. Persoanele care au domiciliul în străinătate şi care depun cererea unică de plată prin intermediul unui împuternicit dau declaraţia pe propria răspundere la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României; |
|
|
(ii) |
pentru terenul aflat la dispoziţia fermierului sub alte forme decât în proprietatea fermierului, acesta prezintă tabelul centralizator cuprinzând contractele prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumit în continuare noul Cod civil, cum ar fi: contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere, contractul de comodat, precum şi contractul de concesiune/arendă încheiat cu Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11; |
|
|
(iii) |
pentru terenul utilizat de fermier aflat la dispoziţia sa sub alte forme decât cele prevăzute la pct. (i) şi (ii), acesta prezintă doar adeverinţa prevăzută la lit. a) sau d) eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, această categorie de teren fiind înscrisă la cap. III, rândul 08 «sub alte forme» din Registrul agricol 2015-2019, şi aceasta este documentul pe baza căruia se demonstrează că terenul este la dispoziţia fermierului; |
c)identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate: toţi solicitanţii prezintă tabelul centralizator prevăzut în anexa nr. 11, întocmit şi semnat de către fermier şi avizat de către primăria pe raza căreia se află terenul. Pentru situaţia prevăzută la lit. b) pct. (iii), tabelul centralizator se completează cu datele corespunzătoare din adeverinţă; d)prin derogare de la lit. a), pentru anul de cerere 2015, exploataţia în care se desfăşoară activitatea agricolă: adeverinţa eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, folosind datele privind terenul agricol utilizat, înscrise în Registrul agricol 2014, conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în situaţia în care nu este disponibil Registrul agricol 2015-2019. 4. La articolul 5, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:(5) În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea legală a terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată verifică completitudinea documentelor prezentate, precum şi corespondenţa dintre suprafaţa declarată în tabelul centralizator prevăzut în anexa nr. 11 cu suprafeţele din adeverinţa al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri corective de reducere a suprafeţei declarate. 5. La articolul 5, după alineatul (5), se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins: (51) În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (8) din ordonanţă, în situaţia în care se constată că terenul face obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, prin notificarea adresată acestora, le solicită documentele care au stat la baza întocmirii anexei nr. 11. 6. La articolul 7, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Proprietarii de pajişti permanente, altele decât cele menţionate la alin. (1) şi art. 6 alin. (1), în calitate de crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate în proprietate, aşa cum este definită la art. 2 alin. (2) lit. d) din ordonanţă, în calitate de fermieri activi pe pajiştile aflate în proprietatea lor, prezintă, la depunerea cererii unice de plată la APIA, copia cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată. În cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august, prezintă la APIA documentele doveditoare ale valorificării fânului şi/sau document privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute, până la data de 1 mai a anului următor anului de cerere curent. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt factura fiscală sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice. 7. La articolul 8, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Documentele privind deţinerea legală a ecvideelor, respectiv paşapoartele ecvideelor, sunt prevăzute prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 651/60/2013 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor. 8. La articolul 10, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Terenurile scoase din circuitul agricol nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă. 9. La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Fermierii incluşi automat în schema de plată pentru micii fermieri, conform art. 26 alin. (1) din ordonanţă, şi care în urma calculului estimativ al plăţilor cuvenite depăşesc suma de 1.250 euro sunt excluşi din această schemă de plată şi pot beneficia de schemele de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-e) şi alin. (3) din ordonanţă. 10. Articolul 91 se modifică şi avea următorul cuprins: Articolul 91 (1) Beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în anul 2015 sau într-un an ulterior anului 2015, în conformitate cu art. 62 alin. (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu art. 62 alin. (2) din respectivul regulament, informează APIA cu privire la retragerea lor, până la data de 15 iulie, fără posibilitatea de a mai fi incluşi în această schemă de plată.(2) În anul în care se constată că fermierii nu respectă prevederile art. 27 alin. (2) lit. c) din ordonanţă sunt excluşi din schema pentru micii fermieri.(3) Fermierii care au informat APIA cu privire la retragerea lor din schema pentru micii fermieri şi fermierii care au fost excluşi din schemă primesc în continuare celelalte plăţi solicitate şi nu mai beneficiază de prevederile art. 27 alin. (2) lit. a) şi b) din ordonanţă. 11. La articolul 107, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g) , cu următorul cuprins: g)autosesizarea APIA 12. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă , anexa nr. 11, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. 13. Anexa nr. 7 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. 14. Anexa nr. 8 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul IIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, George Octavian Turtoi, secretar de stat
ANEXA Nr. 1(Anexa nr. 11 la Ordinul nr. 619/2015) VIZA PRIMĂRIEI Nr. şi data de înregistrare la primărie Ştampilă, Semnătură TABEL CENTRALIZATOR al documentelor doveditoare ale utilizării legale a terenului şi pentru identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate 1
|
Nr. crt. |
Tip/Nr. şi dată document |
Nume şi prenume proprietar/arendator/ concedent/comodant/ locator etc. |
Data până la care terenul este la dispoziţia fermierului |
Suprafaţa totală din document |
Blocul fizic |
Numărul parcelei utilizate, declarată în cererea unică de plată |
Suprafaţa proprietate/arendată/ concesionată/închiriată/ împrumutată/sub alte forme, componentă a suprafeţei parcelei declarate |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
Rezoluţia funcţionarului APIA după verificarea tabelului cu contractele de arendă/concesiune/închiriere/comodat etc.:*)
|
1. Se întocmeşte formularul de corecţie S1 (corecţie). |
|
|
2. Se întocmeşte formularul de corecţie S2 (nedeclarare). |
|
|
3. S-a solicitat fermierului clarificarea diferenţelor de suprafaţă. |
|
|
|
|
|
Semnătură fermier Semnătura funcţionarului APIA Ştampilă fermier Data şi ştampila APIA *) Se completează de către funcţionarul APIA care a efectuat verificarea şi stă la baza întocmirii formularelor de corecţie, S1 sau S2. ANEXA Nr. 2(Anexa nr. 7 la Ordinul nr. 619/2015) Lista zonelor de interes ecologic şi echivalenţa acestora în hectare
|
Element |
Detalii |
Factor de conversie |
Factor de ponderare |
Suprafaţa zonei de interes ecologic |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 = 2 x 3 |
|
Terase (pe 1 m lungime) |
Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă Înălţime minimă 1 m Lăţime minimă 3 m |
2 |
1 |
2 m2 |
|
Elemente de peisaj: |
|
|
garduri vii/fâşii împădurite (pe 1 m) |
Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite specii, cu lăţimea de maximum 10 metri |
5 |
2 |
10 m2 |
|
arbore izolat (per arbore) |
Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri |
20 |
1,5 |
30 m2 |
|
arbori în aliniament (pe 1 m) |
Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri şi spaţiul dintre coroane de maximum 5 metri |
5 |
2 |
10 m2 |
|
grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie (pe 1 m2) |
Arbori ale căror coroane se întrepătrund/pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafaţă de maximum 0,3 ha în ambele cazuri |
Nu se aplică. |
1,5 |
1,5 m2 |
|
margini de câmp (pe 1 m) |
Margini de teren, cu lăţimi cuprinse între 1 şi 20 metri, fără producţie agricolă |
6 |
1,5 |
9 m2 |
|
iazuri (pe 1 m2) |
Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, cu suprafaţa de maximum 0,1 ha |
Nu se aplică. |
1,5 |
1,5 m2 |
|
rigole (pe 1 m) |
Şanţuri sau canale cu o lăţime maximă de 6 metri, precum şi cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu pereţi betonaţi |
3 |
2 |
6 m2 |
|
Zone tampon (pe 1 m) |
Fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă, a căror lăţime minimă este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 1) - De-a lungul cursurilor de apă, aceste zone pot include benzi cu vegetaţie riverană cu o lăţime de până la 10 m. |
6 |
1,5 |
9 m2 |
|
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie (pe 1 m2) |
Zone cu plantaţii de Salcie (Salix L.), Plop alb (Populus alba) şi Plop negru (Populus nigra), Salcâm (Robinia pseudoacacia) |
Nu se aplică. |
0,3 |
0,3 m2 |
|
Zonele împădurite menţionate la art. 32 alin. (2) lit. (b) pct. (ii) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările şi completările ulterioare (pe 1 m2) |
Terenuri agricole împădurite prin Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole“ din cadrul PNDR 2007-2013 sau prin Măsura nr. 8 „Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere“ din cadrul PNDR 2014-2020 |
Nu se aplică. |
1 |
1 m2 |
|
Zone cu strat vegetal (pe 1 m2) |
Culturile prevăzute în anexa nr. 9 la ordin |
Nu se aplică. |
0,3 |
0,3 m2 |
|
Zonele cu culturi fixatoare de azot (pe 1 m2) |
Culturile prevăzute în anexa nr. 10 la ordin |
Nu se aplică. |
0,7 |
0,7 m2 |
ANEXA Nr. 3(Anexa nr. 8 la Ordinul nr. 619/2015) Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor şi a îngrăşămintelor minerale pentru speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, conform art. 86 alin. (4) din ordin Ciclul maxim de recoltă
– Salcia (Salix L.) - 6 ani
– Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra) - 6 ani
– Salcâmul (Robinia pseudoacacia) - 8 aniCerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor Substanţele fitosanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanenţă foarte mică în sol, acţiune sistemică în plante şi inactive în sol, din grupele (Xn) şi (Xi) - fără clasificare de periculozitate, conform legislaţiei în vigoare. În caz de necesitate, pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este permisă numai utilizarea produselor de protecţia plantelor din grupele (Xn) şi (Xi). Acestea nu pun în pericol biodiversitatea, dacă sunt aplicate cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul utilizării produselor pentru protecţia plantelor. Este interzisă utilizarea produselor pentru protecţia plantelor clasificate din punct de vedere toxicologic ca toxice (T) şi foarte toxice (T+). În cazul planaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, produsele de protecţie a plantelor sunt utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor şi vătămărilor produse de agenţii fitopatogeni şi dăunători (defoliatori şi xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează produse de protecţie a plantelor, cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene în domeniu. Cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale Administrarea îngrăşămintelor în plantaţiile de salcie se va face primăvara, înainte de creşterea lujerilor, acestea aplicându-se sub formă minerală. Îngrăşămintele pe bază de N, P, K (azot, fosfor, potasiu) pot fi necesare în funcţie de tipul de sol şi nu pot depăşi anual următoarele limite:
– 80-150 kg/ha N substanţă activă;
– 60-100 kg/ha P substanţă activă;
– 40-80 kg/ha K substanţă activă.În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, îngrăşămintele minerale nu sunt utilizate în mod curent în activitatea de producţie silvică, datorită troficităţii în general ridicate a speciilor forestiere din România.