Ordinul Nr.5599 din 21.09.2020

Având în vedere prevederile art. 94 alin. (2) lit. d) şi s) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările ulterioare,ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2021-2022, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ preuniversitar şi universităţile în structura cărora funcţionează unităţi de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei şi cercetării, Cristina Monica Anisie Bucureşti, 21 septembrie 2020. Nr. 5.599. ANEXĂMETODOLOGIE privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2021-2022 Capitolul IFundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat finanţat de la bugetul de stat şi prin bugetele locale/judeţene, după caz Articolul 1Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic şi criteriul relevanţei. Articolul 2Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări: 1. respectarea legislaţiei în vigoare privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar; 2. respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea la nivelul unităţilor de învăţământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari şi încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar; 3. respectarea standardelor naţionale şi europene din domeniul educaţiei privind resursele umane calificate necesare desfăşurării unui proces educaţional eficient şi eficace; 4. respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării proiectului planului de şcolarizare prin învăţământul profesional şi tehnic, respectiv: Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), Planul de acţiune al şcolii (PAS). Articolul 3Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare: 1. situaţia claselor paralele care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă, stabilită prin lege, şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale. Excepţie fac formaţiunile de studiu al căror număr de elevi existent la începutul anului şcolar 2020-2021 nu se modifică; 2. situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 4Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de: 1. analiza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a populaţiei de vârstă cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învăţământului profesional şi tehnic, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere şi recomandările stabilite prin PRAI şi PLAI; 2. analiza fenomenului de migrare internă şi externă a populaţiei de vârstă şcolară, preşcolară şi antepreşcolară; 3. asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în raport cu opţiunile exprimate, într-o formă organizată de învăţământ. Articolul 5Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări: 1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural cu ofertă de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic; 2. dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiţia locală şi potenţialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilităţile de inserţie socioprofesională. Articolul 6Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi liceal, în cadrul criteriului relevanţei - conform căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări: 1. investigarea necesarului de specializări solicitat pentru şcolarizare în învăţământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piaţa muncii sau în învăţământul superior; 2. analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici şi proiectarea ofertei de formare profesională în învăţământul profesional şi tehnic privind calificările profesionale şcolarizate în acest segment de învăţământ. Articolul 7Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii: 1. constituirea formaţiunilor de studiu de început în învăţământul liceal profesional, inclusiv dual şi postliceal, din 28 de elevi; 2. constituirea formaţiunilor de studiu în învăţământul profesional, inclusiv dual, conform solicitărilor operatorilor economici; 3. constituirea formaţiunilor de studiu în cadrul limitelor prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 4. constituirea formaţiunilor de studiu peste limitele maxime, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 5. stabilirea de către inspectoratele şcolare a numărului de locuri, repartizat pe unităţi de învăţământ, pentru: – candidaţii de etnie romă; – candidaţii cu cerinţe educaţionale speciale; – tinerii de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;6. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare; 7. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare; 8. asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal şi în învăţământul profesional, inclusiv dual, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu, conform prevederilor legale; 9. organizarea programului „A doua şansă" în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii. Articolul 8
(1) Inspectoratele şcolare centralizează solicitările unităţilor de învăţământ care organizează formaţiuni de studiu, aflate sub incidenţa prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele propuse să funcţioneze în regim simultan, şi le transmit, semnate şi ştampilate, la Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, conform precizărilor transmise de către Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul.
(2) Solicitările unităţilor de învăţământ privind organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt centralizate, analizate, avizate de către Direcţia minorităţi, care, după obţinerea avizelor de la Direcţia generală învăţământ preuniversitar şi Direcţia generală economică, le înaintează în vederea emiterii avizului conform.
(3) La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării avizul conform pentru organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se emite de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar şi de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor naţionale.
(4) Solicitările unităţilor de învăţământ care intră sub incidenţa art. 63 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care au primit aviz conform din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se transmit către Comisia pentru învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale aflat în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi al organizaţiei minorităţilor naţionale reprezentative în Parlament. Articolul 9
(1) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvenţă, zi, învăţământ liceal, pe nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ programul de studii, pentru care s-a obţinut prin ordin al ministrului autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unităţile de învăţământ în care, în sesiunile cumulate din anul 2020 ale examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de cel puţin un absolvent.
(2) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filiera tehnologică, clasa a IX-a, cu frecvenţă (seral), şi pentru filiera teoretică, clasa a IX-a, cu frecvenţă (seral) sau cu frecvenţă redusă, se vor face numai pentru absolvenţii ciclului gimnazial din promoţiile anterioare care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2021-2022.
(3) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele a XI-a, învăţământ de masă, cu frecvenţă (seral), filiera tehnologică, ciclul superior, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(4) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din ciclul superior al liceului, învăţământul special, cu frecvenţă (zi/seral), filiera tehnologică/teoretică, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor ciclului inferior al liceului din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului special. Articolul 10
(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul profesional se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ şi pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieţei muncii, a tendinţelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI şi PLAI, pe baza solicitărilor operatorilor economici sau a inspectoratelor şcolare ori a unităţilor de învăţământ, cu acordul operatorilor economici.
(2) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul dual se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ, pe baza solicitărilor operatorilor economici, doar în condiţiile existenţei contractelor de parteneriat încheiate între unităţile de învăţământ, operatorii economici şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.
(3) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică. Articolul 11Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul terţiar nonuniversitar, inclusiv cel organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate, se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 12
(1) Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.
(2) În proiectul planului de şcolarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ programul de studii/forma de învăţământ pentru care unitatea de învăţământ are, prin ordin al ministrului, autorizare de funcţionare provizorie/acreditare. Proiectul planului de şcolarizare se stabileşte pentru fiecare locaţie, respectându-se capacitatea instituţională.
(3) Proiectul planului de şcolarizare se realizează pe baza unei analize a nivelurilor educaţionale structurate pe filiere, profiluri, specializări, domenii şi calificări profesionale propuse şi este dezbătut în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
(4) Proiectul planului de şcolarizare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi se înaintează inspectoratului şcolar.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), pentru unităţile de învăţământ nou-înfiinţate sau constituite în cadrul procesului de reorganizare, proiectul planului de şcolarizare se realizează de către inspectoratul şcolar. Articolul 13
(1) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează pentru fiecare unitate de învăţământ propunerile transmise, operează sau nu modificări şi întocmeşte proiectul planului de şcolarizare la nivel judeţean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(2) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, în acord cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ aflate în această situaţie, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.
(3) Unităţile de învăţământ sunt informate în scris dacă la nivelul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar au fost operate modificări în proiectul planului de şcolarizare propus.
(4) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular pentru anul şcolar 2021-2022 se încarcă integral în aplicaţia informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR). Articolul 14Proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) şi postliceal conţine, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) şi al coordonatorului regional al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT). Articolul 15Pentru modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare, precum şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor transmise răspund inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind reţeaua şcolară. Articolul 16Ministerul Educaţiei şi Cercetării analizează proiectul planului de şcolarizare înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ, operează sau nu modificări şi întocmeşte proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat. Articolul 17Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educaţiei şi Cercetării repartizează cifrele de şcolarizare, global, fiecărui inspectorat şcolar, pe niveluri de învăţământ şi pe forme de organizare. Articolul 18În termen de 10 zile de la primirea cifrelor de şcolarizare de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare aprobă şi repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare defalcate pe niveluri de învăţământ, limbă de predare, filiere, profiluri, domenii ale pregătirii de bază, specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formaţiuni de studiu. Capitolul IIEvidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate Articolul 19
(1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar particular:a)întocmesc proiectul planului de şcolarizare pe fiecare nivel de învăţământ, menţionând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învăţământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu al pregătirii de bază/domeniu pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învăţământ/pentru fiecare locaţie autorizat(ă)/acreditat(ă) prin ordin al ministrului; b)transmit inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare stabilite la nivelul unităţii de învăţământ respective, pe niveluri de învăţământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ specializări/calificări profesionale/domenii ale pregătirii de bază/domenii; c)înaintează inspectoratului şcolar, separat, prin proiectul planului de şcolarizare, datele referitoare la nivelurile de învăţământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi şcolarizate în anul şcolar 2021-2022 în unitatea de învăţământ, în vederea asigurării finanţării de la bugetul de stat, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Inspectoratele şcolare verifică şi aprobă proiectele planurilor de şcolarizare propuse de către unităţile de învăţământ particular în raport cu capacitatea de şcolarizare a unităţii de învăţământ, validând numărul de elevi/preşcolari pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, pentru elevii şi preşcolarii cu vârsta peste 3 ani din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional, din unitatea de învăţământ.
(3) Inspectoratele şcolare transmit centralizat proiectul planului de şcolarizare al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Datele referitoare la nivelurile de învăţământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ particular sunt autorizate/acreditate prin ordin al ministrului se centralizează la nivel de inspectorat şcolar şi se introduc obligatoriu în SIIIR. Capitolul IIIEmiterea avizului conform pentru organizarea reţelei şcolare Secţiunea 1Termeni şi definiţii Articolul 20În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare - actul emis de către inspectoratele şcolare la solicitarea formulată de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, respectiv de Ministerul Educaţiei şi Cercetării la solicitarea formulată de către consiliile judeţene/consiliile locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali, în vederea organizării reţelei şcolare pentru învăţământul special de nivel liceal şi special de nivel postliceal; b)unitate de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) - orice unitate de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu/acreditată din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: actul de înfiinţare (ordin al ministrului/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene, după caz/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi care respectă prevederile legislaţiei în vigoare), act de menţinere a acreditării, patrimoniu (sediu, dotări corespunzătoare, adresă), cod de identificare fiscală (CIF), ştampilă cu stema României şi denumirea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi cont la Trezoreria Statului/bancă (pentru unităţile de învăţământ particular); c)structură şcolară arondată (AR) - unitatea de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei/unui unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ)/furnizor de educaţie autorizat, reprezentând o locaţie a acesteia/acestuia; d)furnizorul de educaţie (FE) - unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată - autorizată să funcţioneze provizoriu - care are dreptul de organizare a admiterii la studii, precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ, pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile legii, de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar; e)reţea şcolară locală - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu din raza de competenţă a autorităţilor administraţiei publice locale; f)reţea şcolară judeţeană/a municipiului Bucureşti - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu care funcţionează la nivelul unui judeţ/al municipiului Bucureşti; g)reţea şcolară naţională - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu, cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar; h)organizarea reţelei şcolare - procesul de cuprindere a unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate/acreditate de stat şi particular, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat, precum şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu care urmează să funcţioneze în anul şcolar următor, pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective. Actul administrativ prin care se organizează reţeaua şcolară a localităţii/judeţului/sectorului municipiului Bucureşti este hotărârea consiliului local/consiliului judeţean/ordinul ministrului, după caz, emisă/emis în baza prevederilor legislaţiei în vigoare; i)reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar - operaţiunea juridică în care pot fi implicate două sau mai multe persoane juridice, care are ca efecte constituirea de noi unităţi de învăţământ, modificarea structurii ori încetarea activităţii acestora. Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune sau divizare. Articolul 21
(1) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) are buget şi contabilitate proprie organizată potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale altor prevederi ale legislaţiei în vigoare. Administratorul financiar (contabilul), definit potrivit reglementărilor legale, are obligaţiile prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi în alte prevederi ale legislaţiei în vigoare.
(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular cu personalitate juridică îşi organizează propriul compartiment de contabilitate, cu respectarea prevederilor legale, asumându-şi răspunderea legală pentru gestionarea fondurilor primite prin finanţare de la bugetul de stat şi prin bugetele locale. Secţiunea a 2-aÎnfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar Articolul 22
(1) Înfiinţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (3)-(7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 29¹ şi 29² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa în structura acestora unităţi de învăţământ preuniversitar, fără personalitate juridică, în condiţiile art. 129 alin. (1) şi (1¹) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar, înfiinţate de universităţi de stat, sunt unităţi de învăţământ de stat, finanţate din bugetul de stat prin contractele instituţionale încheiate de universităţi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la nivelul standardelor de cost specifice pentru învăţământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior sunt fără personalitate juridică şi se includ, de drept, în reţeaua şcolară, pe baza deciziei rectorului şi a ordinului ministrului educaţiei şi cercetării de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, comunicate autorităţilor administraţiei publice locale şi inspectoratului şcolar judeţean ori al municipiului Bucureşti.
(5) După acreditare unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior nu dobândesc personalitate juridică. Articolul 23
(1) Reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se realizează cu respectarea prevederilor art. 22¹-22⁴ din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 31¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la iniţiativa entităţilor prevăzute la art. 22¹ alin. (3) lit. a), b), d), e) şi f) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat acreditate, cu personalitate juridică, respectiv a celor prevăzute la art. 22¹ alin. (3) lit. c) şi e) din aceeaşi lege, pentru unităţile de învăţământ particular autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate.
(2) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a stabili, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, unităţile de învăţământ propuse pentru reorganizare. Lista acestor unităţi, însoţită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus, se transmite la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) de către inspectoratul şcolar.
(3) În vederea stabilirii unităţilor de învăţământ propuse pentru reorganizare, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, vor ţine seama de următoarele criterii:a)calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare; b)eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; c)încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar; d)respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ.
(4) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a transmite către Ministerul Educaţiei şi Cercetării lista cu situaţiile divergente, prevăzute la art. 22¹ alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind propunerile de reorganizare pentru anul şcolar 2021-2022, însoţită de motivele care au condus la acestea.
(5) Ministerul Educaţiei şi Cercetării analizează situaţiile prevăzute la alin. (4) pe baza documentelor transmise de către inspectoratele şcolare şi stabileşte unităţile de învăţământ care se reorganizează în anul şcolar 2021-2022, în conformitate cu prevederile art. 22¹ alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Finalizarea operaţiunilor specifice reorganizării se realizează prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea ARACIP.
(7) ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităţilor de învăţământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educaţiei şi cercetării ordinul privind unităţile de învăţământ rezultate în urma reorganizării.
(8) Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(9) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar stabileşte:a)transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învăţământ cu personalitate juridică care absoarbe; b)transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţilor de învăţământ care se contopesc către nou-înfiinţata unitate cu personalitate juridică; c)transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţii divizate către unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică dobânditoare; d)transferul bazei materiale, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local, de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare.
(10) În îndeplinirea atribuţiilor reglementate la alin. (9), inspectoratul şcolar va proceda la:a)informarea şi îndrumarea unităţilor de învăţământ care vor intra în reorganizare prin fuziune/divizare în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor, obligaţiilor şi a personalului către unitatea dobânditoare; b)asigurarea unui proiect de plan de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ constituite în urma procesului de reorganizare; c)asigurarea încadrării personalului didactic de predare în unitatea de învăţământ care se reorganizează şi/sau, după caz, soluţionarea reducerilor de activitate ale acestuia, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul şcolar 2021-2022; d)emiterea deciziilor de repartizare a personalului didactic de predare transferat de la unitatea care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea/unităţile dobânditoare, conform procedurilor stabilite prin Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul şcolar 2021-2022; e)avizarea statelor de personal ale unităţilor de învăţământ dobânditoare, avându-se în vedere funcţiile didactice şi nedidactice rezultate prin transferul personalului unităţii care îşi pierde personalitatea juridică; f)verificarea modului în care unitatea/unităţile de învăţământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învăţământ care şi-a pierdut personalitatea juridică şi la înregistrarea acestora în registrul general de evidenţă a salariaţilor; g)verificarea finalizării procedurilor de radiere din evidenţele autorităţilor fiscale (retragerea CIF-ului) şi de casare/returnare a sigiliilor la inspectoratul şcolar de către unităţile de învăţământ care îşi pierd personalitatea juridică prin reorganizare; h)verificarea preluării de către unitatea/unităţile dobânditoare a arhivei unităţii/unităţilor care îşi pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare; i)desfăşurarea oricăror altor operaţiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităţilor de învăţământ.
(11) Deciziile/Hotărârile inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti privind operaţiunile de la alin. (9) şi (10) se comunică unităţilor şcolare implicate în procesul de reorganizare în cel mult 10 zile de la comunicarea de către ARACIP a ordinului ministrului emis la finalizarea operaţiunilor specifice procesului de reorganizare, dar nu mai târziu de 31 august 2021.
(12) Transferul personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare se realizează cu respectarea prevederilor art. 32 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura de transfer este următoarea: anterior încetării personalităţii juridice, directorul unităţii de învăţământ care se reorganizează emite decizia de transfer, ca urmare a reorganizării, al personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic şi dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor; în baza deciziei de transfer, transmise unităţii la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat şi încheie contractul individual de muncă, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior începerii activităţii. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor unităţii dobânditoare, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017. Secţiunea a 3-aOrganizarea reţelei şcolare Articolul 24
(1) Organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular se realizează prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului judeţean, cu avizul conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(2) Obţinerea avizului conform este obligatorie, lipsa acestuia atrăgând nulitatea hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean prin care este organizată reţeaua şcolară.
(3) Organizarea reţelei şcolare se realizează, în ordine, cu respectarea următoarelor etape:a)realizarea proiectului de reţea şcolară de către consiliul local/consiliul judeţean; b)transmiterea proiectului de reţea şcolară, însoţit de un raport argumentativ privind structura reţelei şcolare propuse să funcţioneze în anul şcolar următor, realizat de către consiliul local/consiliul judeţean, de către primar/preşedintele consiliului judeţean către inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu solicitarea de emitere a avizului conform, potrivit prevederilor legale; c)transmiterea către autorităţile administraţiei publice locale (primarul şi consiliul local, respectiv preşedintele consiliului judeţean şi consiliul judeţean) a listei unităţilor de învăţământ pentru care se acordă aviz conform, precum şi a listei unităţilor de învăţământ pentru care nu se acordă aviz conform (însoţită de un raport care conţine motivele neacordării avizului conform şi propuneri privind organizarea acestora); d)aprobarea, prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, a reţelei şcolare, pe baza avizului conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Articolul 25
(1) Organizarea reţelei şcolare se realizează anual.
(2) Unităţile de învăţământ care îşi schimbă sediul sau îşi extind activitatea pe aceleaşi niveluri de învăţământ/ specializări/calificări profesionale în noi sedii, în aceeaşi localitate sau în municipiul Bucureşti, au obligaţia să anunţe, potrivit legislaţiei în vigoare: autorităţile publice locale, inspectoratul şcolar şi ARACIP, până cel mai târziu la data de 30 iunie 2021. Unităţile de învăţământ respective au obligaţia deţinerii autorizaţiilor de mediu, sanitare şi de securitate contra incendiilor, înainte de începerea procesului educaţional pentru situaţiile respective. Inspectoratele şcolare, în colaborare cu ARACIP, vor desfăşura activităţi de monitorizare şi control, pe baza standardelor de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007, privind îndeplinirea cerinţelor referitoare la organizarea şi funcţionarea spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ aflate în această situaţie urmează să funcţioneze, pentru niveluri de învăţământ/specializări/ calificări profesionale pentru care acestea au fost autorizate/ acreditate prin ordin al ministrului. Unităţile de învăţământ aflate în această situaţie vor desfăşura proces educaţional în noile locaţii numai după constatarea respectării, în spaţiile respective, a cerinţelor standardelor, corespunzător nivelurilor/specializărilor/ calificărilor profesionale pentru care unităţile de învăţământ respective au fost autorizate să funcţioneze provizoriu/ acreditate, fiind emis ordin al ministrului educaţiei şi cercetării în acest sens, cu atestarea capacităţii maxime de şcolarizare.
(3) Extinderea activităţii unităţilor de învăţământ într-o altă localitate, respectiv într-un alt judeţ se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind procedura de autorizare de funcţionare provizorie, prin ARACIP. Articolul 26
(1) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare, inspectoratele şcolare vor ţine seama de următoarele criterii:a)calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de autorizare/acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării externe periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, în vigoare; b)asigurarea finanţării de bază pentru toţi copiii/elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular, conform legislaţiei în vigoare; c)eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; d)respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional"; e)respectarea prevederilor legale privind menţinerea titlului de „colegiu/colegiu naţional"; f)respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind operaţiunile specifice referitoare la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/ reorganizarea acestora; g)încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar; h)respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ; i)respectarea cerinţelor standardelor de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare, privind spaţiile de învăţământ în care vor funcţiona unităţi de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare.
(2) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar liceal şi postliceal special, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va avea în vedere următoarele criterii:a)calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de autorizare/ acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării externe periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, în vigoare; b)eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; c)respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri unităţilor de învăţământ preuniversitar; d)respectarea prevederilor legale privind autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea unităţilor de învăţământ pentru nivelurile liceal special şi postliceal special; e)respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ; f)respectarea cerinţelor standardelor de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare, privind spaţiile de învăţământ în care vor funcţiona unităţi de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare.
(3) Concomitent cu avizul conform, inspectoratele şcolare comunică autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv primarului şi consiliului local, lista unităţilor de învăţământ pentru activităţi extraşcolare, a centrelor de excelenţă şi a cluburilor sportive şcolare, în vederea includerii acestora în reţeaua şcolară.
(4) Operaţiile specifice privind organizarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru activităţi extraşcolare (palate şi cluburi ale copiilor), respectiv pentru cluburile sportive şcolare se realizează de către inspectoratele şcolare prin hotărâri ale consiliilor de administraţie ale acestora, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi cu respectarea prevederilor prezentei metodologii. Articolul 27În situaţia în care, după începerea cursurilor, efectivele de copii şi elevi ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat pentru care s-a acordat avizul conform şi s-a emis hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean/ordin al ministrului, după caz, scad sub limitele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile de învăţământ respective îşi continuă activitatea, urmând a intra în proces de reorganizare începând cu anul şcolar următor. Articolul 28
(1) După începerea cursurilor, reţeaua şcolară nu se modifică.
(2) În situaţii excepţionale, dacă după emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean/ordinului ministrului privind organizarea reţelei şcolare există solicitări de modificare a acesteia, înainte de începerea cursurilor, acestea vor fi analizate în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în afara calendarului stabilit prin prezenta metodologie, doar cu acordul secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar.
(3) În situaţia în care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică îşi modifică denumirea, respectiv în situaţia în care îşi modifică nivelul de învăţământ cel mai înalt pe care a şcolarizat/va şcolariza, ca urmare a autorizării de funcţionare provizorie/acreditării sau încetării şcolarizării pe nivelul cel mai înalt, aceasta îşi schimbă, în mod obligatoriu, denumirea şi codul de identificare fiscală. În aceste cazuri se operează modificările în reţeaua şcolară cu informarea secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar.
(4) În situaţia în care pe parcursul anului şcolar sunt emise hotărâri judecătoreşti, rămase definitive, care vizează reţeaua şcolară şi implică modificări ale acesteia, acestea vor fi puse imediat în aplicare de către autorităţile administraţiilor publice locale/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv inspectoratele şcolare la nivelul cărora acestea îşi produc efectele sau de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, după caz. Capitolul IVDispoziţii finale Articolul 29
(1) Inspectoratele şcolare menţin un permanent dialog cu administraţia publică locală în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă. În situaţia în care autorităţile publice locale şi inspectoratele şcolare au opinii divergente cu privire la organizarea reţelei şcolare şi nu a fost emisă hotărârea consiliului local până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării emite un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare.
(2) Situaţiile de neemitere a hotărârilor consiliilor locale de organizare a reţelei şcolare pentru anul şcolar 2021-2022 vor fi transmise la Ministerul Educaţiei şi Cercetării până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, însoţite de un raport detaliat care va conţine descrierea completă a fiecărei situaţii, demersurile realizate până la acel moment de către factorii implicaţi şi propuneri de soluţionare a acestora.
(3) În urma analizei rapoartelor detaliate transmise de către inspectoratele şcolare, ministrul educaţiei şi cercetării, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (4¹) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, emite ordinul privind includerea unor unităţi de învăţământ în reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2021-2022, precum şi organizarea reţelei şcolare pentru anul şcolar 2021-2022 din unele localităţi în care nu s-a realizat în totalitate procesul de organizare a reţelei şcolare de către autorităţile administraţiei publice locale cu avizul conform emis de către inspectoratele şcolare.
(4) Pentru stabilirea reţelei şcolare a învăţământului special de nivel liceal şi special de nivel postliceal, inspectoratele şcolare solicită consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în aceleaşi termene şi perioade prevăzute în anexă, transmiterea către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a proiectului privind reţeaua şcolară pentru emiterea avizului conform.
(5) Până la data prevăzută în anexă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării/inspectoratele şcolare comunică, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind organizarea reţelei şcolare din raza lor teritorială. Refuzul de a emite avizul conform se motivează în scris şi se comunică solicitanţilor. Articolul 30
(1) Inspectoratul şcolar transmite proiectul planului de şcolarizare şi reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2021-2022 separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cât şi pentru unităţile de învăţământ particular, în două exemplare (unul în format letric şi unul în format electronic scanat) la Ministerul Educaţiei şi Cercetării până la data prevăzută în anexă.
(2) Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare de către inspectoratele şcolare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării are următorul conţinut: „Prezentul proiect al planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2021-2022 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Inspectoratul şcolar a luat toate măsurile cu privire la încadrarea unităţilor de învăţământ în bugetul calculat pe baza legislaţiei în vigoare." Articolul 31
(1) Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile legii.
(2) În învăţământul preuniversitar, evaluarea, în cadrul celor două etape ale acreditării, se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Inspectoratele şcolare ţin evidenţa cu privire la respectarea termenelor de declanşare a procedurii de acreditare a nivelurilor de învăţământ/limbilor de predare/programelor de studii/locaţiilor/formelor de învăţământ/specializărilor/calificărilor profesionale. Articolul 32
(1) Palatele şi cluburile copiilor, precum şi cluburile sportive şcolare sunt acreditate şi se supun evaluării periodice din 5 în 5 ani.
(2) Înfiinţarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive şcolare de noi cercuri, respectiv discipline sportive se realizează pe baza acordului ARACIP. Procedura privind acordul ARACIP se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean sau consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, dau publicităţii reţeaua şcolară care va funcţiona în anul şcolar 2021-2022, conform prevederilor art. 61 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. ANEXĂla metodologie CALENDARUL operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu privire la reţeaua şcolară şi proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2021-2022

* ARACIP poate realiza activităţile de evaluare externă în vederea reorganizării reţelei şcolare şi prin corespondenţă/modul online. ** La solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau la solicitarea motivată a inspectoratelor şcolare, ARACIP poate efectua vizite privind reorganizarea unităţilor de învăţământ şi în afara acestei perioade.