ORDIN Nr. 5217
din 9 septembrie 2010
privind organizarea si
desfasurarea probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve
francofone în vederea obtinerii mentiunii speciale „sectie bilingva
francofona" pe diploma de bacalaureat
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 746 din 9 noiembrie 2010
Având în vedere prevederile Acordului interguvernamental
franco-român de la Bucuresti din data de 28 septembrie 2006, în baza
prevederilor Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, în temeiul Hotarârii Guvernului nr. 81/2010 privind
organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, cu modificarile ulterioare,
ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului emite prezentul ordin.
Art. 1. - Elevii din sectiile bilingve francofone care
fac parte din proiectul „De la învatamântul bilingv catre filierele
francofone" si care au un orar specific de cursuri în limba franceza si de
discipline noniingvistice predate în limba franceza au dreptul de a obtine
mentiunea speciala „sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat.
Art. 2. - (1) Pentru obtinerea mentiunii speciale
„sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat, elevii din
sectiile bilingve francofone trebuie sa sustina si sa promoveze urmatoarele
probe specifice:
a) proba anticipata;
b) proba de evaluare a competentelor lingvistice în
limba franceza;
c) proba scrisa la disciplina nonlingvistica studiata în
limba franceza.
(2) Elevii din sectiile bilingve francofone sustin proba
anticipata la sfârsitul clasei a XI-a, iar proba de evaluare a competentelor
lingvistice în limba franceza si proba scrisa la disciplina nonlingvistica
studiata în limba franceza, la sfârsitul clasei a XII-a.
Art. 3. - (1) Probele specifice sustinute de elevii din
sectiile bilingve francofone în vederea obtinerii mentiunii speciale „sectie bilingva
francofona" pe diploma de bacalaureat se organizeaza si se desfasoara
conform metodologiei prevazute în anexa nr. 1, care face parte integranta din
prezentul ordin.
(2) Temele din programele de bacalaureat la disciplinele
pentru care elevii sustin probele specifice în vederea obtinerii mentiunii
speciale „sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat sunt
prevazute în anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 4. - Elevii care nu sustin sau nu promoveaza proba
anticipata la sfârsitul clasei a XI-a nu pot participa la probele specifice ale
bacalaureatului, care se sustin la sfârsitul clasei a XII-a, si nu beneficiaza
de mentiunea speciala „sectie bilingva francofona" pe diploma de
bacalaureat.
Art. 5. - Prevederile prezentului ordin se aplica
începând cu anul scolar 2010-2011.
Art. 6. - La data intrarii în vigoare a prezentului
ordin se abroga Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si inovarii nr.
5.793/2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a probelor
specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone în vederea
obtinerii mentiunii speciale „sectie bilingva francofona" pe diploma de
bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din
10 noiembrie 2009.
Art. 7. - Prezentul ordin se publica în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 8. - Directia generala educatie si învatare pe tot
parcursul vietii, Centrul National de Evaluare si Examinare, inspectoratele
scolare si conducerile unitatilor de învatamânt implicate duc la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului,
Daniel Petru Funeriu
ANEXA Nr. 1
METODOLOGIE
de organizare si desfasurare a probelor specifice
sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone în vederea obtinerii
mentiunii speciale „sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat
I. Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Prezenta metodologie se refera la
sustinerea probelor specifice de bacalaureat de catre elevii din sectiile
bilingve francofone care fac parte din proiectul „De la învatamântul bilingv
catre filierele francofone", denumite în continuare sectii bilingve
francofone.
(2) Pentru obtinerea mentiunii speciale „sectie bilingva
francofona" pe diploma de bacalaureat, elevii din sectiile bilingve
francofone trebuie sa sustina si sa promoveze urmatoarele probe specifice:
a) proba anticipata, centrata pe modulul de învatamânt
pluridisciplinar bilingv, sustinuta la sfârsitul clasei a XI-a;
b) proba de evaluare a competentelor lingvistice în
limba franceza, sustinuta la sfârsitul clasei a XII-a;
c) proba scrisa la disciplina nonlingvistica studiata în
limba franceza, sustinuta la sfârsitul clasei a XII-a.
Art. 2. - Profesorii examinatori din comisiile de
bacalaureat constituite pentru probele specifice sustinute în vederea obtinerii
mentiunii „sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat sunt
alesi dintre profesorii/evaluatorii DELF din liceele bilingve implicate în
proiectul „De la învatamântul bilingv catre filierele francofone", care au
participat la stagii de formare în România si/sau în Franta.
II. Proba anticipata
Art. 3. - (1) Elevii sectiilor bilingve francofone care
au frecventat modulul de învatamânt pluridisciplinar bilingv în timpul clasei a
XI-a sustin proba anticipata.
(2) Proba anticipata se organizeaza simultan în toate
liceele bilingve care fac parte din proiectul „De la învatamântul bilingv catre
filierele francofone" în semestrul al II-lea al clasei a XI-a, în ultima
vineri a lunii mai. In cazul în care exista un numar mare de elevi participanti
la proba, aceasta poate fi prelungita si în ziua urmatoare.
(3) In cazul în care elevul promoveaza proba anticipata
în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a participa la probele specifice
organizate la sfârsitul clasei a XII-a pentru elevii din sectiile bilingve
francofone.
(4) Elevii care nu sustin sau nu promoveaza proba
anticipata nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului bilingv
francofon, care se sustin la sfârsitul clasei a XII-a, si nu vor beneficia de
mentiunea speciala „sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat.
(5) In cazul în care un elev de la sectia bilingva
francofona repeta clasa a XI-a, acesta are obligatia de a repeta modulul de
învatamânt pluridisciplinar bilingv si de a se prezenta din nou la proba
anticipata de la sfârsitul clasei a XI-a.
Art. 4. - (1) Coordonarea probei anticipate se face, la
nivel national, de catre Comisia nationala de bacalaureat, iar la nivel local,
de catre comisia de bacalaureat judeteana/a municipiului Bucuresti.
(2) In fiecare unitate de învatamânt liceal în care
exista sectie bilingva francofona se înfiinteaza comisia de organizare si
desfasurare a probei anticipate.
(3) Comisia de organizare si desfasurare a probei
anticipate se compune din:
a) presedinte - directorul sau directorul adjunct al
unitatii de învatamânt;
b) secretar - un cadru didactic cu abilitati în operarea
pe calculator/informatician;
c) membri - 1-2 cadre didactice;
d) profesori evaluatori - 3 profesori de specialitate:
doua cadre didactice din scoala, alese dintre cele care au predat modulul de
învatamânt pluridisciplinar bilingv, si un cadru didactic având specialitatea
limba franceza.
(4) Profesorul evaluator de limba franceza din comisia
de organizare si desfasurare a probei anticipate este altul decât cel care a
predat limba franceza la clasa respectiva si este selectat din lista
profesorilor/evaluatorilor DELF din liceele bilingve implicate în proiectul „De
la învatamântul bilingv catre filierele francofone", care au participat la
stagii de formare în România si/sau în Franta.
(5) Comisia de organizare si desfasurare a probei
anticipate are urmatoarele atributii:
a) organizeaza si raspunde de desfasurarea probei
anticipate în centrul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei
metodologii;
b) alcatuieste si afiseaza la avizierul unitatii de
învatamânt, cu 24 de ore înaintea probei, lista alfabetica a candidatilor
pentru proba anticipata, cu precizarea orei la care trebuie sa se prezinte
candidatii;
c) completeaza cataloagele de examen;
d) examineaza si evalueaza candidatii, în conformitate
cu prevederile prezentei metodologii;
e) afiseaza rezultatele probei anticipate;
f) elaboreaza si transmite comisiilor de bacalaureat
judetene/a municipiului Bucuresti, în termen de 4 zile de la încheierea probei
anticipate, rapoarte privind organizarea si desfasurarea acesteia.
(6) Componenta comisiei de organizare si desfasurare a
probei anticipate este stabilita prin decizie a inspectorului scolar general.
(7) Comisia de bacalaureat judeteana/a municipiului
Bucuresti transmite Directiei generale educatie si învatare pe tot parcursul
vietii din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
si Serviciului de cooperare si actiune culturala al Ambasadei Frantei la
Bucuresti raportul privind organizarea si desfasurarea probei anticipate,
precum si rezultatele obtinute de candidati la aceasta proba, în termen de 10
zile de la încheierea probei anticipate.
Art. 5. - (1) In cadrul modulului de învatamânt
pluridisciplinar bilingv, elevii realizeaza, la nivelul clasei, un proiect,
bazat pe disciplinele studiate.
(2) Pâna la data de 1 octombrie a fiecarui an scolar,
profesorii de la disciplinele nonlingvistice predate în limba franceza vor
afisa la avizierul scolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipata
din anul scolar respectiv.
(3) Pâna la data de 8 octombrie a fiecarui an scolar,
elevii vor alege, la nivel de clasa, tema proiectului si o vor depune la
secretariatul scolii.
(4) Pâna la data de 15 octombrie a fiecarui an scolar,
comisia de bacalaureat judeteana/a municipiului Bucuresti transmite Directiei
generale educatie si învatare pe tot parcursul vietii din cadrul Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Serviciului de cooperare si
actiune culturala al Ambasadei Frantei la Bucuresti temele selectionate pentru
proiecte.
(5) Pe parcursul anului scolar, elevii vor lucra la
proiect, în echipa, si vor redacta, individual, un carnet de bord si o sinteza.
(6) Carnetul de bord, redactat în limba franceza, va
contine notitele sistematice luate în timpul cursurilor alocate modulului
respectiv, în cadrul fiecarei discipline nonlingvistice, precum si raportul
cercetarilor documentare.
(7) Sinteza sau nota sintetica, de maximum doua pagini,
se elaboreaza în limba franceza si se refera la derularea proiectului si la
contributia personala a elevului în cadrul echipei.
Art. 6. - (1) Proba anticipata consta în:
a) prezentarea orala, în fata comisiei, a carnetului de
bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învatamânt
pluridisciplinar bilingv, si a sintezei;
b) sustinerea orala a produsului final/proiectului.
(2) Durata probei nu va depasi 15 minute pentru fiecare
elev.
Art. 7. - (1) Pentru evaluarea modulului de învatamânt
pluridisciplinar bilingv se acorda maximum 100 de puncte, din care:
a) maximum 20 de puncte pentru activitatea desfasurata
în timpul anului;
b) maximum 80 de puncte, din care 10 puncte din oficiu,
pentru examenul final sustinut prin proba anticipata.
(2) Fiecare examinator acorda candidatului un punctaj,
care este multiplu de 10, si stabileste nota acordata candidatului, prin
împartirea punctajului la 10.
(3) Nota finala a candidatului la proba anticipata se
obtine ca medie aritmetica a notelor acordate de cei 3 profesori examinatori,
calculata cu doua zecimale, fara rotunjire.
Art. 8. - (1) Notele la proba anticipata sustinuta în
clasa a XI-a se consemneaza în catalogul de examen, elaborat în 3 exemplare,
care se pastreaza la secretariatul liceului pâna la sfârsitul clasei a XII-a.
(2) Un exemplar al catalogului de examen se arhiveaza,
al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen
la care este arondata unitatea de învatamânt si va fi anexa la catalogul
examenului de bacalaureat, iar al treilea exemplar este trimis Comisiei
nationale de bacalaureat.
(3) Catalogul de examen transmis comisiei de bacalaureat
din centrul de examen se arhiveaza împreuna cu celelalte documente ale
examenului de bacalaureat.
III. Proba de evaluare a competentelor lingvistice în
limba franceza
Art. 9. - (1) Proba de evaluare a competentelor
lingvistice în limba franceza se organizeaza si se desfasoara în conformitate
cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat,
respectându-se prevederile specifice mentionate în prezenta metodologie.
(2) Proba de evaluare a competentelor lingvistice în
limba franceza este organizata de comisia de bacalaureat de evaluare a
competentelor lingvistice si digitale din unitatea de învatamânt liceal.
(3) Evaluarea competentelor lingvistice pentru limba
franceza se face, pentru fiecare candidat, de catre 2 profesori, dintre care
unul este cadrul didactic care a predat disciplina la clasa, iar al doilea este
un cadru didactic de aceeasi specialitate, din aceeasi unitate de învatamânt
sau din alta, ales din lista profesorilor din unitatile de învatamânt implicate
în proiectul bilingv francofon „De la învatamântul bilingv catre filierele
francofone". Cel putin unul dintre cei 2 corectori trebuie sa fie
evaluator DELF.
Art. 10. - (1) Proba de evaluare a competentelor
lingvistice în limba franceza se sustine la sfârsitul clasa a XII-a, în
perioada prevazuta în calendarul examenului de bacalaureat pentru evaluarea
competentelor lingvistice într-o limba de circulatie internationala - proba C.
(2) Evaluarea competentelor lingvistice în limba
franceza se face prin 3 tipuri de probe, dupa cum urmeaza:
a) proba scrisa, cu durata de 120 de minute;
b) proba orala, cu durata de 20 de minute;
c) proba de întelegere a unui text audiat, cu durata de
30 de minute.
(3) Pentru proba orala, fiecare elev va avea la
dispozitie 30 de minute pentru pregatirea raspunsului.
Art. 11. - Subiectele pentru probele de evaluare a
competentelor lingvistice în limba franceza sunt elaborate de Centrul National
de Evaluare si Examinare, în colaborare cu Serviciul de cooperare si actiune
culturala al Ambasadei Frantei la Bucuresti, astfel încât sa permita
stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzator Cadrului
european comun de referinta pentru limbi (CECRL).
Art. 12. - (1) In urma sustinerii probei pentru
evaluarea competentelor lingvistice în limba franceza se obtine un certificat
de competenta în care se mentioneaza nivelul de limba corespunzator CECRL.
(2) Pentru obtinerea mentiunii speciale „sectie bilingva
francofona" pe diploma de bacalaureat, candidatul trebuie sa obtina
nivelul B2.
Art. 13. - Proba de evaluare a competentelor lingvistice
în limba franceza, sustinuta de elevii sectiilor bilingve francofone, în
conformitate cu prevederile prezentei metodologii, reprezinta pentru acesti
elevi proba de evaluare a competentelor lingvistice într-o limba de circulatie
internationala studiata pe parcursul învatamântului liceal, prevazuta de
metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - proba C.
Art. 14. - (1) Candidatii carora li se recunosc si li se
echivaleaza, conform prevederilor metodologiei elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, rezultatele obtinute la
examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor
lingvistice în limba franceza nu mai sustin proba C din cadrul examenului de
bacalaureat la limba franceza.
(2) Pentru candidatii proveniti de la sectiile bilingve
francofone, recunoasterea mentionata la alin. (1) conduce si la obtinerea
mentiunii speciale „sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat
numai daca acestia au obtinut cel putin nivelul B2.
IV. Proba scrisa la
disciplina nonlingvistica studiata în limba franceza
Art. 15. - (1) Elevii din sectiile bilingve francofone
au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de discipline
nonlingvistice (DNL) predate în limba franceza: Matematica, Fizica,
Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie, în functie de filiera, profilul
si specializarea clasei.
(2) In vederea obtinerii mentiunii speciale „sectie
bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat, elevii din sectiile
bilingve francofone sustin o proba scrisa în limba franceza la una dintre DNL
studiate în limba franceza.
(3) Proba scrisa la DNL studiata în limba franceza se
sustine la sfârsitul clasei a XII-a, în perioada prevazuta în calendarul
examenului de bacalaureat românesc pentru Limba si literatura materna - proba
E.b) - proba scrisa.
(4) Candidatii care nu au obtinut nivelul B2 la proba de
evaluare a competentelor lingvistice în limba franceza nu se pot prezenta la
proba scrisa la DNL studiata în limba franceza.
Art. 16. - (1) Proba scrisa la DNL studiata în limba
franceza este organizata de comisia de bacalaureat din centrul de examen la
care este arondata unitatea de învatamânt liceal.
(2) Pentru proba scrisa la DNL studiata în limba
franceza se numesc în comisia mentionata la alin. (1) 2 profesori evaluatori,
având ca specialitate DNL evaluata, provenind din alte unitati de învatamânt
implicate în proiectul bilingv francofon.
(3) Comisia nationala de bacalaureat poate decide, în
urma consultarii Serviciului de cooperare si actiune culturala al Ambasadei
Frantei la Bucuresti, organizarea de centre regionale de evaluare a lucrarilor
scrise de la proba scrisa la DNL studiate în limba franceza.
Art. 17. - (1) Proba scrisa la DNL este notata cu
maximum 100 de puncte, din care 10 puncte din oficiu.
(2) Fiecare evaluator acorda candidatului un punctaj de
la 10 la 100 si calculeaza nota acestuia, prin împartirea la 10 a punctajului
obtinut.
(3) Pentru fiecare candidat, nota probei scrise la DNL
studiata în limba franceza se obtine ca medie aritmetica, calculata cu doua
zecimale, fara rotunjire, din notele acordate de cei 2 evaluatori.
(4) Notele obtinute la proba scrisa la DNL se
consemneaza în catalogul de examen.
V. Dispozitii finale
Art. 18. - Pentru obtinerea mentiunii speciale „sectie
bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat, absolventii sectiilor
bilingve francofone trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa promoveze examenul de bacalaureat, conform
prevederilor metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de
bacalaureat;
b) sa participe si sa obtina cel putin nota 5 (cinci) la
proba anticipata;
c) sa participe si sa obtina cel putin nota 5 (cinci) la
proba scrisa la DNL;
d) sa aiba media notelor la proba anticipata si proba
scrisa la DNL cel putin egala cu 6 (sase);
e) sa obtina minimum nivelul B2 la proba de evaluare a
competentelor lingvistice în limba franceza.
Art. 19. - (1) Absolventii sectiilor bilingve francofone
care îndeplinesc conditiile mentionate la art. 18 obtin diploma de bacalaureat,
prevazuta de legea româna, cu mentiunea speciala „sectie bilingva
francofona", precum si o diploma specifica, eliberata de partea franceza.
(2) Absolventii sectiilor bilingve francofone care nu
participa la probele specifice sau nu îndeplinesc toate conditiile mentionate
la art. 18 participa la probele bacalaureatului românesc, obtinând, în caz de
promovare, diploma de bacalaureat prevazuta de lege, fara mentiunea speciala
„sectie bilingva francofona".
(3) Absolventilor sectiilor bilingve francofone care au
participat la proba de evaluare a competentelor lingvistice în limba franceza,
organizata conform prezentei metodologii, dar nu au obtinut nivelul B2, li se
recunoaste nivelul atins la proba de evaluare a competentelor lingvistice
într-o limba straina pentru obtinerea diplomei de bacalaureat românesc, fara
mentiunea speciala „sectie bilingva francofona".
Art. 20. - Nu se admit contestatii la proba anticipata,
la proba scrisa la DNL si la proba de evaluare a competentelor lingvistice în
limba franceza.
Art. 21. - (1) Notele obtinute la proba anticipata si la
proba scrisa la DNL nu intra în calculul mediei generale de bacalaureat.
(2) Rezultatele obtinute la probele specifice sustinute
de absolventii sectiilor bilingve francofone se consemneaza în cataloagele de
examen si apar în baza de date nationala care cuprinde rezultatele examenului
de bacalaureat.
Art. 22. - (1) Pe parcursul desfasurarii probelor
specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, unul sau mai multi
reprezentanti ai Serviciului de cooperare si actiune culturala al Ambasadei
Frantei la Bucuresti pot fi prezenti în salile de examen sau în centrele zonale
de evaluare, în calitate de observatori, pentru a urmari buna desfasurare a
acestor probe si modalitatile de evaluare a lucrarilor scrise si a probelor
orale.
(2) Reprezentantii Serviciului de cooperare si actiune
culturala al Ambasadei Frantei la Bucuresti participanti, în calitate de
observatori, la probele specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon
vor prezenta constatarile lor Comisiei nationale de bacalaureat. In cazul în
care constata nerespectarea prevederilor prezentei metodologii sau existenta
unor disfunctionalitati, acestia vor elabora un raport scris, pe care îl
transmit unitatii de învatamânt, inspectoratului scolar si Comisiei nationale
de bacalaureat.
Art. 23. - (1) Comisiile de bacalaureat judetene/a
municipiului Bucuresti transmit Comisiei nationale de bacalaureat, în termen de
10 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului, un raport separat
referitor la organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat pentru
clasele bilingve incluse în proiectul „De la învatamântul bilingv catre
filierele francofone".
(2) Raportul mentionat la alin. (1) contine în anexa
lista nominala a elevilor participanti la probele specifice ale bacalaureatului
bilingv francofon si rezultatele obtinute de acestia la examenul de
bacalaureat, inclusiv la probele specifice ale acestuia: situatia promovarii
examenului de bacalaureat românesc, rezultatul evaluarii probei de evaluare a
competentelor lingvistice în limba franceza, nota la proba anticipata, nota la
proba scrisa la DNL, media notelor obtinute la proba anticipata si la proba
scrisa la DNL, rezultatul participarii la examenul de bacalaureat bilingv
francofon (admis/respins).
(3) Comisia nationala de bacalaureat transmite o copie a
raportului mentionat la alin. (1) Serviciului de cooperare si actiune culturala
al Ambasadei Frantei la Bucuresti.
Art. 24. - Fiecare unitate de învatamânt are ca
responsabilitate comandarea si completarea diplomelor de bacalaureat cu
mentiunea speciala „sectie bilingva francofona".
Art. 25. - Respectarea întocmai a prezentei metodologii
este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceasta activitate.
ANEXA Nr. 2
TEMELE
din programele de bacalaureat la disciplinele pentru
care elevii sustin probele specifice în vederea obtinerii mentiunii speciale „sectie
bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat
DISCIPLINA MATEMATICA
1. Tipuri de clase
Examenul scris la matematica se adreseaza urmatoarelor
tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv „De la învatamântul
bilingv catre filierele francofone":
a) clasa bilingva, filiera teoretica, profil umanist;
b) clasa bilingva, filiera teoretica, profil real;
c) clasa bilingva, filiera tehnologica.
2. Competente de evaluat
1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice
matematicii în diferite contexte de aplicare
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural,
contextual cuprinse în enunturi matematice
3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici si a
rationamentelor în rezolvarea de probleme de diferite grade de dificultate
4. Exprimarea si redactarea corecta si într-o maniera
coerenta, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a
strategiilor de rezolvare a unei probleme
5. Analiza de situatii-problema si determinarea
ipotezelor necesare pentru a obtine o concluzie
6. Generalizarea unor proprietati prin modificarea
contextului initial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor
In plus, vor fi urmarite competente specifice ale
programei scolare.
3. Teme retinute
Functii:
- generalitati (clasele a IX-a, a X-a);
- functii particulare (functia de gradul 1, functia de
gradul 2, functia radical, functia exponentiala, functia logaritm);
- aplicatii ale derivatelor (profil real);
- calcul integral (profil real).
Combinatorica:
- permutari, aranjamente, combinari;
- binomul lui Newton.
Geometrie analitica în plan:
- reper cartezian, dreapta;
- distanta de la un punct la o dreapta (profilul real);
- cercul (profilul real).
Numere complexe:
- forma algebrica - interpretare geometrica;
- forma trigonometrica;
- operatii - adunare, scadere, înmultire, împartire,
putere, radacina de ordinul n;
- ecuatii binome.
Siruri:
- definitie, sir crescator/descrescator, siruri
limitate;
- siruri particulare (siruri aritmetice, siruri
geometrice);
- limita unui sir, siruri convergente (profilul real).
NOTA:
Nu va fi necesar ca totalitatea temelor sa fie predate
în limba franceza, dar se va urmari ca elevii sa dispuna de un lexic suficient
pentru rezolvarea exercitiilor.
DISCIPLINA FIZICA
1. Tipuri de clase
Examenul scris la fizica se adreseaza urmatoarelor
tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv „De la
învatamântul bilingv catre filierele francofone":
a) clasa bilingva, filiera teoretica, profil umanist;
b) clasa bilingva, filiera teoretica, profil real;
c) clasa bilingva, filiera tehnologica.
2. Competente de evaluat si teme retinute:
|
Teme retinute
|
Competente de evaluat
|
|
I. Energia mecanica a unui sistem
|
• Aplicarea legii conservarii energiei în cazul sistemelor
mecanice studiate
• Aplicarea teoremei variatiei energiei cinetice a punctului
material în cazul sistemelor mecanice studiate
• Abordarea din perspectiva istorica si interdisciplinara a
conceptului de energie si a legilor de conservare a acesteia
|
|
II. Efectul fotoelectric
|
•Argumentarea calitativa, din perspectiva istorica, a ipotezei
naturii duale a luminii: ondulatorie si corpusculara
• Descrierea fotonului prin proprietatile specifice particulei
(energie, impuls etc.)
• Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru
explicarea efectului fotoelectric extern
• Enuntarea si scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind
ecuatia lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern
• Utilizarea corecta si adecvata a conceptelor, a termenilor
stiintifici si a marimilor fizice cu unitatile lor de masura
• Identificarea erorilor logice în afirmatii
• Identificarea valorii logice de adevarat/fals dintr-o suita de
afirmatii referitoare la o situatie data
• Argumentarea fizica/stiintifica a formei matematice a unei legi
fizice
• Descrierea etapelor unui calcul
|
Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordata din
mai multe perspective - experimental, istoric etc.
DISCIPLINA CHIMIE
1. Tipuri de clase
Examenul scris la chimie se adreseaza urmatoarelor
tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv „De la învatamântul
bilingv catre filierele francofone":
a) clasa bilingva, filiera teoretica, profil real;
b) clasa bilingva, filiera tehnologica;
c) clasa bilingva, filiera teoretica, profil umanist
(pentru acest profil, un asterisc va preceda partile din programa care îi sunt
destinate).
2. Competente de evaluat si teme retinute
|
Teme retinute
|
Competente de evaluat
|
|
A. Clasificarea reactiilor chimice:
• Transformari lente si rapide
• *Cupluri oxidant/reductor si scrierea ecuatiilor acestor reactii
• *Reactii reversibile si ireversibile; exemple
• Introducerea notiunii de pH
|
• *Scrierea ecuatiei reactiei asociate unei transformari de
oxidoreducere si identificarea în aceasta ecuatie a celor doua cupluri
oxidant/reductor
• *Definirea si identificarea unui oxidant si a unui reductor
• *Definirea si identificarea unui acid sau a unei baze dupa
Bronsted
• *Scrierea si calcularea ecuatiei reactiei asociate unei
transformari acido-bazice; identificarea în aceasta ecuatie a celor doua
cupluri acid-baza conjugate
• Cunoasterea definitiei pH-ului pentru solutiile apoase diluate
|
|
B. Starea de echilibru a unui
sistem chimic:
• Constanta de echilibru K asociata ecuatiei unei reactii, la o
temperatura data
• Autoprotoliza apei
• Produsul ionic al apei; Ke si pKg
• Scala de pH: solutie acida, bazica si neutra
|
• De stiut ca atunci când starea de echilibru a sistemului este
atinsa, cantitatile de materie nu mai evolueaza si ca aceasta stare de
echilibru este dinamica
• De stiut ca Kw este constanta de echilibru asociata
autoprotolizei apei
• Cunoscând valoarea pH-ului unei solutii apoase, de precizat daca
este acida, bazica sau neutra
• Plecând de la concentratia molara a ionilor H30+
sau OH-, sa se deduca valoarea pH-ului solutiei
|
|
- Baterii electrice:
• Transferuri spontane de electroni între specii chimice
(amestecate sau separate) de doua cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/metal,
Mn+/M(S)
• Constituirea si functionarea unei baterii: observarea sensului
de circulatie a curentului electric, miscarea purtatorilor de sarcini, rolul
puntii de sare, reactiile la electrozi
• Exemple de baterii uzuale
|
• Schematizarea unei baterii
• Utilizarea criteriului de evolutie spontana pentru a determina
sensul de deplasare a purtatorilor de sarcina într-o baterie
• Interpretarea functionarii unei baterii dispunând de o
informatie: sensul de circulatie a curentului electric
• Scrierea ecuatiilor reactiilor la electrozi; relatiile dintre
cantitatile de materie ale categoriilor formate sau consumate de intensitatea
curentului si de durata transformarii într-o baterie sau în timpul unei
electrolize
|
|
C. Clasificarea compusilor
organici:
•*Alcooli
• Esteri:
- hidroliza unui ester
- definitia randamentului unei transformari
• *Grasimile
• *Sapunuri si detergenti: utilizari
|
• *Clasificarea compusilor organici dupa diferite criterii
• *Utilizarea corecta a nomenclaturii compusilor organici
• *Aplicarea de algoritmi specifici pentru a rezolva probleme
cantitative
• *Corelarea proprietatilor compusilor organici studiati cu rolul
lor fiziologic
|
DISCIPLINA BIOLOGIE
1. Tipuri de clase
Examenul scris la biologie se adreseaza urmatorului tip
de clasa, care face parte din proiectul bilingv „De la învatamântul bilingv
catre filierele francofone":
- clasa bilingva, filiera teoretica, profil real
(specialitate matematica-informatica, stiintele naturii).
2. Teme retinute
|
Tema din programa româneasca
|
Teme retinute
|
|
II. Functiile fundamentale ale organismului uman
1. Functiile de relatie:
a) Sistemul nervos
|
Sistemul nervos somatic: actul reflex; reflexe somatice
|
|
II. Functiile fundamentale ale organismului uman
1. Functiile de relatie:
b) Analizatorii
|
Fiziologia vederii: vederea si defectele de vedere
|
|
II. Functiile fundamentale ale organismului uman
1. Functiile de relatie:
c) Glandele endocrine
|
Printre diferitele glande studiate vom retine:
- Fiziologia glandei tiroide si disfunctii ale acesteia
- Fiziologia pancreasului si disfunctii ale acestuia
|
|
II. Functiile fundamentale ale organismului uman
2. Functiile de nutritie:
a) Digestia si absorbtia
|
Transformari fizico-chimice ale alimentelor. Absorbtia
intestinala. Notiuni elementare de igiena, patologie
|
|
II. Functiile fundamentale ale organismului uman
3. Functia de reproducere
|
Sisteme reproducatoare: componente, fiziologie
|
|
I. Genetica
|_| Genetica moleculara
|
Structura si functia acizilor nucleici
|
|
I. Genetica
|_| Genetica umana
|
Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane
|
|
II. Ecologie umana
|
Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale
|
|
II. Celula - unitatea structurala si functionala a lumii vii
• Eucariot
b) Citoplasma
- Organite celulare
|
Organite celulare
|
|
II. Celula - unitatea structurala si functionala a lumii vii
• Eucariot
c) Nucleu
|
Nucleul - structura, ultrastructura si rol
|
|
II. Celula - unitatea structurala si functionala a lumii vii
|_| Diviziunea celulara
|
Mitoza: faze si importanta
|
|
III. Ereditatea si variabilitatea organismelor vii
|_| Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare
- Legile mendeliene ale ereditatii
|
Legea puritatii gametilor
Legea segregarii independente a perechilor de caractere
Abateri de la separarea mendeliana
|
|
II. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
|_| Functiile de nutritie
• Nutrita autotrofa
|
Fotosinteza
|
|
II. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
|_| Functiile de nutritie
• Respiratia
- Respiratia la animale
|
Respiratia la mamifere
|
|
II. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
|_| Functiile de nutritie
• Circulatia
- Circulatia la animale
|
Mediul intern la mamifere
|
|
Tema din programa româneasca
|
Teme retinute
|
|
II. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
|_| Functiile de nutritie
• Excretia
- Excretia la plante
|
Transpiratia si influenta factorilor de mediu asupra transpiratiei
|
|
II. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
|_| Functiile de relatie
Sensibilitatea la plante
|
Tropisme, nastii, tactisme la plante
|
DISCIPLINA ISTORIE
1. Tipuri de clase
Examenul scris la istorie îi priveste în special pe
elevii din clasa a XII-a, profil umanist (doua ore/saptamâna). Pentru elevii de
la profilul real care vor alege istoria ca proba de bacalaureat, structura
subiectului va fi pastrata, iar competentele evaluate vor fi adaptate la
programa lor (o ora/saptamâna).
2. Teme retinute
Oamenii, societatea si lumea ideilor
Viziuni asupra modernizarii în Europa secolelor XIX si
XX; curente si politici culturale; identitati nationale si identitate europeana
Secolul XX între democratie si totalitarism. Ideologii
si practici politice în România si în Europa
Constitutiile din România
Statul si politica
România postbelica. Stalinism, national-comunism si
dizidenta anticomunista
Relatiile internationale
România si concertul european: de la criza orientala la
marile aliante ale secolului XX
România în perioada razboiului rece
3. Competente de evaluat
|
Competente specifice
|
Domenii de continut/teme retinute
|
|
1.1. Construirea unor explicatii si argumente intra-si
multidisciplinare cu privire la evenimente si procese istorice
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în
contexte care implica interpretari si explicatii interdisciplinare
2.3. Descoperirea constantelor în desfasurarea fenomenelor
istorice studiate
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin
compararea terminologiei folosite
4.2. Integrarea cunostintelor obtinute în medii nonformale de
învatare în analiza fenomenelor istorice studiate
4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse si complementare
în legatura cu fenomenele istorice
|
Oamenii, societatea si lumea ideilor
Viziuni asupra modernizarii în Europa secolelor XIX si XX; curente
si politici culturale; identitati nationale si identitate europeana
Secolul XX între democratie si totalitarism Ideologii si practici
politice în România si în Europa Constitutiile din România
|
|
1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în
contexte care implica interpretari si explicatii interdisciplinare
2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la
situatii si contexte economice, sociale, politice, culturale
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea si
realizarea de scopuri comune
2.4. Descoperirea constantelor în desfasurarea fenomenelor
istorice studiate
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin
compararea terminologiei folosite
|
Statul si politica
România postbelica. Stalinism, national-comunism si dizidenta
anticomunista
|
|
Competente specifice
|
Domenii de continut/teme retinute
|
|
2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la
situatii si contexte economice, sociale, politice, culturale
2.3. Descoperirea constantelor în desfasurarea fenomenelor
istorice studiate
4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse si complementare
în legatura cu fenomenele istorice
|
Relatiile internationale
România si concertul european: de la „criza orientala" la
marile aliante ale secolului XX România în perioada razboiului rece
|
DISCIPLINA GEOGRAFIE
1. Tipuri de clase
In cadrul examenului de bacalaureat, în vederea
obtinerii mentiunii speciale „sectie bilingva francofona", geografia
(România-Europa-Uniunea Europeana. Probleme fundamentale) are un statut de
disciplina optionala. Examenul scris la geografie se adreseaza urmatoarelor
tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv „De la
învatamântul bilingv catre filierele francofone":
a) clasa bilingva filiera teoretica, profil umanist;
b) clasa bilingva filiera teoretica, profil real;
c) Clasa bilingva, filiera tehnologica.
2. Competente de evaluat:
a) Competente disciplinare generale:
1. Utilizarea adecvata a termenilor si a limbajelor
specifice pentru explicarea elementelor si faptelor din mediul geografic
2. Raportarea elementelor semnificative din societate,
stiinta si tehnologie la mediul înconjurator ca întreg si explicarea relatiilor
specifice dintre acestea
3. Capacitatea de a identifica, pe reprezentari grafice,
cartografice si imagistice, elemente si fenomene din natura si societate
4. Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în
conditiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achizitiilor
dobândite
b) Competente lingvistice:
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite
situatii de comunicare:
1.1. Desprinderea sensului global al unui mesaj/text
1.2. Selectarea unor informatii relevante din fragmente
de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcina de lucru
2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte
variate de comunicare:
2.1. Oferirea si solicitarea de informatii si
instructiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
2.2. Argumentarea într-o maniera eficienta,
convingatoare
3. Teme retinute si competente evaluate
A. Europa si România - elemente geografice de baza
|
Competente specifice
|
Teme retinute
|
|
1.1. Prezentarea orala a aspectelor definitorii ale spatiului
european si national, utilizând corect si coerent termenii specifici
domeniului
1.3. Realizarea unor corelatii între elemente, date, fapte,
procese, utilizând limbajul specific domeniului
1.4. Identificarea informatiilor specifice problematicii
geografice a Europei si a României, valorificând adecvat semnificatiile
termenilor-cheie de specialitate
2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurator (geografic)
la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor
grafice, cartografice si a imaginilor
2.4. Explicarea relatiilor observabile dintre sistemele naturale
si umane ale mediului geografic european, utilizând date statistice, modele
grafice si cartografice adecvate
3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese, prin interpretarea
reprezentarilor grafice, cartografice si imagistice
|
a. Elemente de geografie umana ale Europei si ale României:
d) harta politica a Europei; România ca stat al Europei
e) populatia si caracteristicile ei geodemografice
f) sistemul de orase al Europei, analiza geografica a unor orase
(4 orase europene, orasul Bucuresti si doua orase din România)
b. Mediul înconjurator si peisajele:
d) caracteristici ale unor medii si peisaje geografice din Europa
si din România
e) Carpatii - studiu de caz al unei regiuni geografice
f) tarile vecine României (studiu de caz)
|
B. România si Uniunea
Europeana
|
Competente specifice
|
Teme retinute
|
|
1.1. Prezentarea orala a aspectelor definitorii referitoare la
elemente geografice ale Frantei, utilizând corect si coerent termenii
specifici domeniului
1.4. Identificarea informatiilor specifice problematicii
geografice a Frantei si a României, valorificând adecvat semnificatiile
termenilor-cheie de specialitate
2.4. Explicarea relatiilor observabile dintre sistemele naturale
si umane ale mediului geografic al Frantei, utilizând date statistice, modele
grafice si reprezentari cartografice adecvate
3.1. Transferul informatiei statistice, grafice sau cartografice
în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ, probleme,
situatii-problema
|
• Statele Uniunii Europene
c) Studiu de caz: Franta
d) Organizarea si amenajarea spatiului geografic în Uniunea
Europeana si în România (organizarea teritoriului, migratia populatiei si a
fortei de munca, disparitiile regionale, evolutia agriculturii)
|
C. Europa si Uniunea Europeana în lumea contemporana
|
Competente specifice
|
Teme retinute
|
|
1.1. Prezentarea orala a aspectelor definitorii referitoare la
rolul Europei în sistemul economic si geopolitic mondial, utilizând corect si
coerent terminologia specifica domeniului
2.4. Explicarea relatiilor observabile între sistemele lumii
contemporane si Europa
3.4. Interpretarea datelor statistice si a modelelor grafice
referitoare la Europa, Uniunea Europeana, România si lumea contemporana
|
e) Rolul Europei în construirea lumii contemporane
|
DISCIPLINA ECONOMIE
1. Tipuri de clase
Examenul scris la economie se adreseaza urmatoarelor
tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv „De la învatamântul
bilingv catre filierele francofone":
a) clasa bilingva, filiera teoretica, profil real;
b) clasa bilingva, filiera tehnologica;
c) clasa bilingva, filiera teoretica, profil umanist.
2. Competente de evaluat
1. Utilizarea conceptelor specifice stiintelor sociale
pentru organizarea demersurilor de cunoastere si explicare a unor fapte,
evenimente, procese din viata reala
1.1. Identificarea si caracterizarea rolului de
consumator pe care îl îndeplineste orice persoana
1.2. Recunoasterea caracteristicilor generale ale pietei
în diferite forme concrete de manifestare a acesteia
2. Aplicarea cunostintelor specifice stiintelor sociale
în rezolvarea unor situatii-problema, precum si în analiza posibilitatilor
personale de dezvoltare
2.1. Analiza eficientei utilizarii factorilor de
productie
2.2. Compararea unor fenomene si procese specifice
dinamicii economice
3. Manifestarea unui comportament social activ si
responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 3.1. Identificarea tendintelor de
integrare si globalizare, specifice dinamicii economice actuale
4. Participarea la luarea deciziilor si la rezolvarea
problemelor comunitatii
4.1. Interpretarea rezultatelor evaluarii unor fenomene
economice din perspectiva micro- si macroeconomica sau individuala si sociala
3. Teme retinute (conform Programei analitice de
economie):
- Consumatorul
- Nevoi si resurse
- Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea
economica
- Producatorul/Intreprinzatorul
- Factorii de productie si combinarea acestora
- Costurile
- Productivitatea
- Profitul
- Piata - întâlnire a operatorilor economici
- Relatia cerere-oferta-pret în economia de piata
- Economia deschisa
- Uniunea Europeana - mecanisme de integrare economica