ORDIN Nr. 5793
din 29 octombrie 2009
privind aprobarea
Metodologiei de organizare si desfasurare a probelor specifice sustinute de
elevii sectiilor bilingve francofone în vederea obtinerii mentiunii speciale „sectie
bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 764 din 10 noiembrie 2009
In baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile Acordului
interguvernamental franco-român de la Bucureşti din data de 28 septembrie 2006,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,
ministrul educaţiei, cercetării si inovării,
interimar, emite prezentul ordin.
Art. 1. - Elevii din secţiile bilingve francofone, care
fac parte din Proiectul „De la învăţământul bilingv către filierele
francofone" şi care au un orar specific de cursuri în limba franceză şi
de discipline nonlingvistice predate în limba franceză, au dreptul de a
obţine menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de
bacalaureat.
Art. 2. - (1) Pentru obţinerea menţiunii speciale
„secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din
secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze
următoarele probe specifice:
a) proba anticipată;
b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în
limba franceză;
c) proba orală la disciplina nonlingvistică studiată
în limba franceză.
(2) Elevii din secţiile bilingve francofone susţin
proba anticipată în clasa a XI-a, iar probele de evaluare a competenţelor
lingvistice în limba franceză şi proba orală la disciplina nonlingvistică
studiată în limba franceză, în clasa a XII-a.
Art. 3. - (1) Probele specifice susţinute de elevii
secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat se organizează şi se
desfăşoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte
integrantă din prezentul ordin.
(2) Temele din programele de bacalaureat la
disciplinele pentru care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii
menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat,
structura probelor şi structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru
modulul interdisciplinar de proiect şi pentru proba orală la disciplina nonlingvistică
studiată în limba franceză sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 4. - Elevii care nu susţin sau nu promovează proba
anticipată în clasa a XI-a nu pot participa la probele specifice ale
bacalaureatului, care se susţin în clasa a XII-a, şi nu vor beneficia de
menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
Art. 5. - Prevederile prezentului ordin se aplică
începând cu anul şcolar 2009-2010.
Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin, orice prevedere contrară prevederilor prezentului ordin se abrogă.
Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 8. - Direcţia generală educaţie timpurie, şcoli,
performanţă şi programe, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în
Invăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor
de învăţământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării,
interimar,
Cătălin Ovidiu Baba,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1
METODOLOGIA
de organizare şi desfăşurare a probelor specifice
susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii
menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
I. Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta metodologie se referă la
susţinerea probelor specifice de bacalaureat de către elevii din secţiile
bilingve francofone, care fac parte din Proiectul „De la învăţământul bilingv
către filierele francofone", denumite în continuare secţii bilingve
francofone.
(2) Pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile
bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe
specifice:
a) proba anticipată, centrată pe modulul de învăţământ
pluridisciplinar bilingv, susţinută în clasa a XI-a;
b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în
limba franceză, susţinută în clasa a XII-a;
c) proba orală la disciplina nonlingvistică studiată
în limba franceză, susţinută în clasa a XII-a.
Art. 2. - Profesorii examinatori din comisiile de
bacalaureat, constituite pentru probele specifice susţinute în vederea
obţinerii menţiunii „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de
bacalaureat, sunt aleşi, prin tragere la sorţi, dintre profesorii din liceele
bilingve implicate în Proiectul „De la învăţământul bilingv către filierele
francofone", care au participat la stagii de formare în România si/sau în
Franţa.
II. Proba anticipată
Art. 3. - (1) Elevii secţiilor bilingve francofone care
au frecventat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv în timpul clasei a
XI-a susţin proba anticipată.
(2) Proba anticipată se organizează simultan, în toate
liceele bilingve care fac parte din proiect, în semestrul al II-lea al clasei a
XI-a, în ultima vineri a lunii mai.
(3) In cazul în care elevul promovează proba anticipată
în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a participa la probele specifice
organizate în clasa a XII-a, pentru elevii din secţiile bilingve francofone.
(4) Elevii care nu susţin sau nu promovează proba
anticipată nu pot participa la probele specifice, care se susţin în clasa a
XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specială „secţie bilingvă
francofonă" pe diploma de bacalaureat.
(5) In cazul în care un elev de la secţia bilingvă
francofonă repetă clasa a XI-a, acesta are obligaţia de a repeta modulul de
învăţământ pluridisciplinar bilingv şi de a se prezenta din nou la proba
anticipată de la sfârşitul clasei a XI-a.
Art. 4. - (1) Coordonarea probei anticipate se face, la
nivel naţional, de către Comisia Naţională de Bacalaureat, iar la nivel
judeţean, de către comisia judeţeană de bacalaureat.
(2) In fiecare unitate de învăţământ liceal în care
există secţie bilingvă francofonă se înfiinţează Comisia de organizare şi
desfăşurare a probei anticipate.
(3) Comisia de organizare şi desfăşurare a probei
anticipate se compune din:
a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al
unităţii de învăţământ;
b) secretar - un cadru didactic cu abilităţi în
operarea pe calculator/informatician;
c) membri - 1-2 cadre didactice;
d) asistenţi - câte două cadre didactice, de altă
specialitate decât cea la care se susţine proba, pentru fiecare sală în care se
desfăşoară proba de examen;
e) profesori examinatori - profesori de specialitate:
un cadru didactic din şcoală, ales dintre cei care au predat modulul de
învăţământ pluridisciplinar bilingv, şi un cadru didactic având specialitatea
limba franceză, ales dintr-o listă de profesori care cunosc programul franco-român
bilingv realizat în cadrul Acordului interguvernamental franco-român de la
Bucureşti.
(4) Comisia de organizare şi desfăşurare a probei
anticipate are următoarele atribuţii:
a) organizează şi răspunde de desfăşurarea probei
anticipate în centrul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei
metodologii;
b) alcătuieşte şi afişează la avizierul unităţii de
învăţământ, cu 24 de ore înaintea probei, lista alfabetică a candidaţilor
pentru proba anticipată, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte
candidaţii;
c) completează cataloagele de examen;
d) examinează şi evaluează candidaţii, în conformitate
cu prevederile prezentei metodologii;
e) afişează rezultatele probei anticipate;
f) elaborează şi transmite comisiilor de bacalaureat
judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 4 zile de la încheierea probei
anticipate, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.
(5) Toţi profesorii din Comisia de organizare şi
desfăşurare a probei anticipate sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar
general.
Art. 5. - (1) In cadrul modulului de învăţământ
pluridisciplinar bilingv, elevii realizează, la nivelul clasei, un proiect,
bazat pe disciplinele studiate.
(2) Până la data de 1 noiembrie a fiecărui an şcolar,
profesorii de la disciplinele nonlingvistice predate în limba franceză vor
afişa la avizierul şcolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipată
din anul şcolar respectiv.
(3) Până la data de 1 decembrie a fiecărui an şcolar,
elevii vor alege, la nivel de clasă, tema proiectului şi o vor depune la
secretariatul şcolii.
(4) Pe parcursul anului şcolar, elevii vor lucra la
proiect în echipă şi vor redacta individual un carnet de bord şi o sinteză.
(5) Carnetul de bord, redactat în franceză, va conţine
notiţele sistematice luate în timpul cursurilor alocate modulului respectiv, în
cadrul fiecărei discipline nonlingvistice, precum şi raportul cercetărilor
documentare.
(6) Sinteza sau nota sintetică, de maximum două pagini,
se elaborează în limba franceză şi se referă la derularea proiectului şi la
contribuţia personală a elevului în cadrul echipei.
Art. 6. - (1) Proba anticipată constă în:
a) prezentarea orală, în faţa comisiei, a carnetului
de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învăţământ
pluridisciplinar bilingv, şi a sintezei;
b) susţinerea orală a produsului final/proiectului.
(2) Durata probei nu va depăşi 10 minute pentru fiecare
elev.
Art. 7. - (1) Pentru evaluarea modulului de învăţământ
pluridisciplinar bilingv se acordă maximum 100 de puncte, din care:
a) maximum 20 de puncte pentru activitatea desfăşurată
în timpul anului;
b) maximum 80 de puncte, din care 10 puncte din
oficiu, pentru examenul final susţinut prin proba anticipată.
(2) Fiecare examinator acordă candidatului un punctaj,
care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca
medie aritmetică a punctajelor acordate de profesorii examinatori.
(4) Nota probei anticipate se obţine prin împărţirea
la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o
diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemnează în catalogul de
examen. Art. 8. - (1) Notele probei anticipate susţinute în clasa a XI-a se
consemnează într-un proces-verbal, elaborat în 3 exemplare, care se păstrează
la secretariatul liceului până la sfârşitul clasei a XII-a.
(2) Un exemplar al procesului-verbal se arhivează, al
doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen la
care este arondată unitatea de învăţământ şi va fi anexă la catalogul de
examen, iar al treilea exemplar este trimis Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
(3) Procesul-verbal transmis Comisiei de bacalaureat
din centrul de examen se arhivează, împreună cu celelalte documente ale
examenului de bacalaureat.
III. Proba de evaluare a competenţelor lingvistice
în limba franceză
Art. 9. - (1) Proba de evaluare a competenţelor
lingvistice în limba franceză se organizează şi se desfăşoară în conformitate
cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat,
respectând prevederile specifice, menţionate în prezenta metodologie.
(2) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în
limba franceză este organizată de Comisia de bacalaureat de evaluare a competenţelor
lingvistice şi digitale, organizată la nivelul unităţii de învăţământ liceal.
(3) Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba
franceză se face, pentru fiecare candidat, de către 2 profesori examinatori,
dintre care unul este cadrul didactic de la clasă, iar celălalt este un alt
cadru didactic, de aceeaşi specialitate, din altă unitate de învăţământ
implicată în proiectul bilingv francofon.
Art. 10. - (1) Proba de evaluare a competenţelor
lingvistice în limba franceză se susţine în clasa a XII-a, în perioada
prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat.
(2) Evaluarea competenţelor lingvistice în limba
franceză se face prin 3 tipuri de probe, după cum urmează:
a) probă scrisă, cu durata de 120 minute;
b) probă orală, cu durata de 20 minute;
c) probă de înţelegere a unui text audiat, cu durata
de 30 de minute.
(3) Pentru proba orală, fiecare elev va avea la
dispoziţie 30 de minute pentru pregătirea răspunsului.
Art. 11. - Subiectele pentru probele de evaluare a
competenţelor lingvistice în limba franceză sunt elaborate de Centrul Naţional
pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar, în colaborare cu
Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturală al Ambasadei Franţei la Bucureşti,
astfel încât să permită stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului
corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL).
Art. 12. - (1) In urma susţinerii probei pentru
evaluarea competenţelor lingvistice în limba franceză se obţine un certificat
de competenţă în care se menţionează nivelul de limbă corespunzător CECRL.
(2) Pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, candidatul trebuie să
obţină nivelul B2.
Art. 13. - Proba de evaluare a competenţei lingvistice
în limba franceză, susţinută de elevii secţiilor bilingve francofone în
conformitate cu prevederile prezentei metodologii, reprezintă pentru aceşti
elevi proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie
internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, prevăzută de
metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - proba C)
Art. 14. - (1) Candidaţii cărora li se recunosc şi li
se echivalează, conform prevederilor metodologiei elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Inovării, rezultatele obţinute la examene cu
recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în
limba franceză nu mai susţin proba C din cadrul examenului de bacalaureat.
(2) Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve
francofone, recunoaşterea menţionată la alin. (1) conduce şi la obţinerea
menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
numai dacă aceştia au obţinut cel puţin nivelul B2.
IV. Proba orală la disciplina nonlingvistică studiată
în limba franceză
Art. 15. - (1) Elevii din secţiile bilingve francofone
au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de discipline
nonlingvistice (DNL) predate în limba franceză: Matematică, Fizică,
Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie sau Informatică, în funcţie de
filiera, profilul şi specializarea clasei.
(2) In vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile
bilingve francofone susţin o probă orală la una dintre DNL studiate în limba
franceză.
(3) Proba orală la DNL studiată în limba franceză se
susţine obligatoriu în limba franceză, în ultima săptămână din semestrul al
II-lea al clasei a XII-a.
Art. 16. - (1) Proba orală la DNL studiată în limba
franceză este organizată de Comisia de bacalaureat de evaluare a competenţelor
lingvistice şi digitale din unitatea de învăţământ liceal.
(2) Pentru proba orală la DNL studiată în limba
franceză se numesc în comisia menţionată la alin. (1)3 profesori examinatori
din unitatea de învăţământ: 2 profesori de DNL şi un profesor de limba
franceză, cu drept de notare, însărcinat să evalueze nivelul de competenţe de
comunicare orală în limba franceză al candidaţilor.
(3) Profesorii de DNL sunt aleşi dintre cadrele
didactice din unitatea de învăţământ, implicate în Proiectul „De la
învăţământul bilingv către filierele francofone", dintre care unul este
cel care a predat disciplina respectivă la clasă.
Art. 17. - Pentru fiecare candidat, timpul de pregătire
a răspunsului este de maximum 30 minute, expunerea de 10 minute şi
interacţiunea cu membrii comisiei de 10 minute.
Art. 18. - Pentru disciplina Informatică, rezolvările
cerinţelor de pe bilete se vor face pe foaia de examen; pe parcursul probei nu
se vor folosi calculatorul sau alte dispozitive electronice de calcul.
Art. 19. - (1) Proba orală de DNL este notată cu
maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru
nivelul competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba franceză şi 60
de puncte pentru cunoştinţele din sfera disciplinei.
(2) Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj,
care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca
medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a
punctajului final, urmată de rotunjirea la cel mai apropiat întreg. La o
diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemnează în catalogul de
examen.
V. Răspunderea disciplinară
Art. 20. - Respectarea întocmai a metodologiei de
organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul bacalaureatului
bilingv francofon este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această
activitate.
Art. 21. - (1) In vederea respectării prevederilor
prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei,
preşedinţii comisiilor vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al
comisiei.
(2) In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu
are rudă sau afin, până la gradul al patrulea, între candidaţii care participă
la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a
prevederilor legale.
Art. 22. - (1) Cadrele didactice care, în perioada
susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le
revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii
normale a probelor sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului
didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite
de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta
metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
VI. Dispoziţii finale
Art. 23. - Pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie
bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, absolvenţii secţiilor
bilingve francofone trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să promoveze examenul de bacalaureat;
b) să participe şi să obţină cel puţin 50 de puncte la
proba anticipată;
c) să participe şi să obţină cel puţin 50 de puncte la
proba orală de DNL;
d) să obţină cel puţin 60 de puncte ca medie a
punctajului realizat la proba anticipată şi la proba orală de DNL;
e) să participe şi să obţină minimum nivelul B2 la
proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză.
Art. 24. - (1) Absolvenţii secţiilor bilingve
francofone care îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 23 obţin diploma de
bacalaureat, prevăzută de legea română, cu menţiunea specială „secţie bilingvă
francofonă", precum şi o diplomă specifică, eliberată de partea franceză.
(2) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care nu
participă la probele specifice sau nu îndeplinesc condiţiile menţionate la art.
23 participă la probele bacalaureatului românesc, obţinând, în caz de
promovare, diploma de bacalaureat prevăzută de lege, fără menţiunea specială
„secţie bilingvă francofonă".
(3) Absolvenţilor secţiilor bilingve francofone care au
participat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză,
organizată conform prezentei metodologii, dar nu au obţinut nivelul B2, li se
recunoaşte proba de evaluare a competenţelor lingvistice, cu nivelul atins,
pentru obţinerea diplomei de bacalaureat românesc, fără menţiunea specială
„secţie bilingvă francofonă".
Art. 25. - Nu se admit contestaţii la proba anticipată,
la probele orale de DNL şi la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în
limba franceză.
Art. 26. - Nota de la proba anticipată şi de la proba
orală de DNL nu intră în media de bacalaureat.
Art. 27. - Fiecare unitate de învăţământ are ca
responsabilitate comandarea şi completarea diplomelor de bacalaureat cu
menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă".
ANEXA Nr. 2
Temele din programele de bacalaureat la disciplinele
pentru care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii
speciale „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structura
probelor şi structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru modulul
interdisciplinar de proiect şi pentru proba orală la disciplina nonlingvistică
studiată în limba franceză
DISCIPLINA MATEMATICĂ
1. Tipuri de clase
Examenul oral la matematică se adresează următoarelor
tipuri de clase, care fac parte din Proiectul „De la învăţământul bilingv către
filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;
b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
c) clasă bilingvă filiera tehnologică.
2. Competenţe de evaluat
a) Utilizarea corectă a terminologiei specifice
matematicii în diferite contexte de aplicare
b) Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural,
contextual cuprinse în enunţuri matematice
c) Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a
raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
d) Exprimarea şi redactarea corectă şi într-o manieră
coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a
strategiilor de rezolvare a unei probleme
e) Analiza de situaţii-problemă şi determinarea
ipotezelor necesare pentru a obţine o concluzie
f) Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea
contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea
algoritmilor.
In plus, vor fi urmărite competenţe specifice ale
programei şcolare.
3. Teme reţinute
Functii:
- generalităţi (a IX-a, a X-a);
- funcţii particulare (funcţia de gradul 1, funcţia de
gradul 2, funcţia radical, funcţia exponenţială, funcţia logaritm);
- aplicaţii ale derivatelor (profil real);
- calcul integral (profil real).
Combinatorică
- permutări, aranjamente, combinări;
- binomul lui Newton.
Geometrie analitică în plan
- reper cartezian, dreapta;
- distanţa de la un punct la o dreaptă (profilul real);
- cercul (profilul real).
Numere complexe
- forma algebrică - interpretare geometrică;
- forma trigonometrică;
- operaţii - adunare, scădere, înmulţire, împărţire,
putere, rădăcină de ordinul n;
- ecuaţii binome.
Şiruri
- definiţie, şir crescător/descrescător, şiruri
limitate;
- şiruri particulare (şiruri aritmetice, şiruri
geometrice);
- limita unui şir, şiruri convergente (profilul real).
NOTĂ:
Nu va fi necesar ca totalitatea temelor să fie predate
în limba franceză, dar se va urmări ca elevii să dispună de un lexic suficient
pentru rezolvarea exerciţiilor.
4. Structura examenului
Pe fiecare bilet vor fi câte două exerciţii, unul
provenit din temele combinatorică, geometrie analitică în plan sau numere
complexe şi celălalt din temele şiruri sau funcţii.
DISCIPLINA FIZICĂ
1. Tipuri de clase
Examenul oral la fizică se adresează următoarelor
tipuri de clase din liceele care fac parte din Proiectul „De la învăţământul
bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;
b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
c) clasă bilingvă filiera tehnologică.
2. Competenţe de evaluat şi teme reţinute:
|
Teme propuse pentru clasa a IX-a
|
|
|
Teme reţinute
|
Competenţe de evaluat
|
|
I. Energia mecanică a unui sistem
|
•Aplicarea legii conservării energiei în cazul sistemelor
mecanice studiate
•Aplicarea teoremei variaţiei energiei cinetice a punctului
material în cazul sistemelor mecanice studiate
•Abordarea din perspectivă istorică şi interdisciplinară a
conceptului de energie şi a legilor de conservare a acesteia
|
|
Teme propuse pentru clasa a XII-a
|
|
|
Teme reţinute
|
Competenţe de evaluat
|
|
I. Efectul fotoelectric
|
•Argumentarea calitativă, din perspectivă istorică, a ipotezei
naturii duale a luminii: ondulatorie şi corpusculară
• Descrierea fotonului prin proprietăţile specifice particulei
(energie, impuls etc.)
• Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru
explicarea efectului fotoelectric extern
• Enunţarea si scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind
ecuaţia lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern
• Utilizarea corectă si adecvată a conceptelor, a termenilor
ştiinţifici si a mărimilor fizice cu unităţile lor de măsură
• Identificarea erorilor logice în afirmaţii
• Identificarea valorii logice de adevărat/fals dintr-o suită de
afirmaţii referitoare la o situaţie dată
•Argumentarea fizică/ştiinţifică a formei matematice a unei legi
fizice
• Descrierea etapelor unui calcul
|
Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordata din
mai multe perspective - experimental, istoric etc.
Cunoştinţele cerute pe planul disciplinar pentru
lucrarea orală nu sunt diferite de cele cerute pentru lucrarea scrisă.
3. Structura examenului
Un bilet conţinând 3 întrebări este tras la sorţi de
către candidat. O întrebare este de ordin teoretic, celelalte două sunt de
ordin practic.
DISCIPLINA CHIMIE
1. Tipuri de clase
Examenul oral la chimie se adresează următoarelor
tipuri de clase, care fac parte din Proiectul „De la învăţământul bilingv către
filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
b) clasă bilingvă filiera tehnologică;
c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist
(pentru acest profil, un asterisc va preceda părţile din programă care îi sunt
destinate).
2. Competente de evaluat si teme reţinute:
|
Teme reţinute
|
Competenţe de evaluat
|
|
A. Clasificarea reacţiilor chimice:
*Transformări lente si rapide
* Cupluri oxidant/reductorsi scrierea ecuaţiilor acestor reacţii
* Reacţii reversibile şi ireversibile; exemple
* Introducerea noţiunii de pH si a măsurării sale
|
* Scrierea ecuaţiei reacţiei asociate unei transformări de
oxidoreducere si identificarea în această ecuaţie a celor două cupluri
oxidant/reductor
* Definirea si identificarea unui oxidant si a unui reductor
* Definirea si identificarea unui acid sau a unei baze după
Bronsted
* Scrierea si calcularea ecuaţiei reacţiei asociate unei
transformări acido-bazice; identificarea în această ecuaţie a celor două
cupluri acid-bază conjugate
* Cunoaşterea definiţiei pH-ului pentru soluţiile apoase diluate
|
|
Teme reţinute
|
Competenţe de evaluat
|
|
B. 1. Starea de echilibru a unui sistem chimic
•Constanta de echilibru K asociată ecuaţiei unei reacţii, la o
temperatură dată
•Autoprotoliza apei;
Constanta de echilibru numită produs ionic al apei şi
notată Ke şi pKe
•Scala de pH: soluţie acidă, bazică şi neutră
|
• De ştiut că atunci când starea de echilibru a sistemului este
atinsă cantităţile de materie nu mai evoluează şi că această stare de
echilibru este dinamică
•De ştiut că Kw este constanta de echilibru asociată
autoprotolizei apei
•Cunoscând valoarea pH-ului unei soluţii apoase, de precizat dacă
este acidă, bazică sau neutră
•Plecând de la concentraţia molară a ionilor H30+
sau OH-, să se deducă valoarea pH-ului soluţiei.
|
|
2. Baterii electrice:
• Transferuri spontane de electroni între specii chimice
(amestecate sau separate) de două cupluri oxidant/reductor de tipul ion
metalic/metal, Mn+/M(S)
•Constituirea şi funcţionarea unei baterii: observarea
sensului de circulaţie a curentului electric, mişcarea purtătorilor de
sarcini, rolul punţii de sare, reacţiile la electrozi
• Exemple de baterii uzuale
|
•Schematizarea unei baterii
•Utilizarea criteriului de evoluţie spontană pentru a determina
sensul de deplasare a purtătorilor de sarcină într-o baterie
•Interpretarea funcţionării unei baterii dispunând de o
informaţie: sensul de circulaţie a curentului electric
•Scrierea ecuaţiilor reacţiilor la electrozi; relaţiile dintre
cantităţile de materie ale categoriilor formate sau consumate
de intensitatea curentului şi de durata transformării într-o
baterie sau în timpul unei electrolize
|
|
C.Clasificarea compuşilor organici: *Alcooli
• Esteri:
- hidroliza unui ester
- definiţia randamentului unei transformări
• *Grăsimile
• *Săpunuri şi detergenţi: utilizări
|
• *Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii
•*Utilizarea corectă a nomenclaturii compuşilor organici
• *Aplicarea de algoritmi specifici pentru a rezolva probleme
cantitative
• *Corelarea proprietăţilor compuşilor organici studiaţi cu rolul
lor fiziologic
|
3. Structura examenului
Un bilet este tras la sorţi de către candidat.
Subiectul abordează o temă din viaţa cotidiană sau tratează probleme actuale
(aspecte transdisciplinare).
Se pleacă de la un text de 10 rânduri la o pagină cu
ilustraţii, extras din reviste de popularizare ştiinţifică (Science et Vie,
La Recherche, Sciences et avenir, Pour la Science.), de pe internet. Aceste
texte sunt în acord cu temele alese şi cu noţiunile abordate în programa
bacalaureatului român.
Partea 1: I se cere
candidatului să stabilească problematica abordată în text şi să o prezinte oral
juriului.
Partea 2: Un ansamblu
de întrebări scurte, referitoare la fenomene prezentate în text, care solicită
descrierea unor aspecte calitative şi scrierea reacţiilor chimice, urmate de un
calcul simplu; întrebările sunt legate de aspecte din viaţa cotidiană şi de
evoluţia ideilor ştiinţifice. Scopul este de a-i face pe elevi să vorbească
despre problematica abordată în text, prin răspunsurile prezentate la diferite
întrebări.
Partea 3: O problemă
clasică de chimie, apropiată de exerciţiile tratate în manuale, asemănătoare cu
cele existente în probele scrise ale bacalaureatului românesc. Ea poate lipsi
dacă subiectul nu se pretează la aşa ceva.
DISCIPLINA BIOLOGIE
1. Tipuri de clase
Examenul oral la biologie se adresează următorului tip
de clasă, care face parte din Proiectul „De la învăţământul bilingv către
filierele francofone":
- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real
(specialitate matematică-informatică, ştiinţele naturii).
2. Teme reţinute
Au fost reţinute 8 teme din programele de clasele a
Xl-a şi a XII-a.
|
Teme reţinute pentru clasa a Xl-a
|
|
Tema din programa românească
|
Teme reţinute
|
|
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
1. Funcţiile de relaţie:
a) Sistemul nervos
|
Sistemul nervos somatic: actul reflex; reflexe somatice
|
|
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
1. Funcţiile de relaţie:
b) Analizatorii
|
Fiziologia vederii: vederea şi defectele de vedere
|
|
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
1. Funcţiile de relaţie:
c) Glandele endocrine
|
Printre diferitele glande studiate vom reţine:
- fiziologia glandei tiroide şi disfuncţii ale acesteia
- fiziologia pancreasului şi disfuncţii ale acestuia.
|
|
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
2. Funcţiile de nutriţie:
a) Digestia şi absorbţia
|
Transformări fizico-chimice ale alimentelor
Absorbţia intestinală
Noţiuni elementare de igienă, patologie
|
|
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
3. Funcţia de reproducere
|
Sisteme reproducătoare: componente, fiziologie
|
|
Teme reţinute pentru clasa a XII-a
|
|
Partea din programa românească
|
Teme reţinute
|
|
I. Genetica
- Genetica moleculară
|
Structura şi funcţia acizilor nucleici
|
|
I. Genetica
- Genetica umană
|
Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane
|
|
II. Ecologie umană
|
Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale
|
Au fost reţinute 9 teme din programele de clasele a
IX-a şi a X-a.
|
Teme reţinute pentru clasa a IX-a
|
|
Tema din programa românească
|
Teme reţinute
|
|
II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii
• Eucariot
b) Citoplasmă
- organite celulare
|
Organite celulare
|
|
II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii
• Eucariot
c) Nucleu
|
Nucleul - structură, ultrastructură şi rol
|
|
II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii -
Diviziunea celulară
|
Mitoza: faze şi importanţă
|
|
III. Ereditatea şi variabilitatea organismelor vii
- Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare
- Legile mendeliene ale eredităţii
|
Legea purităţii gameţilor
Legea segregării independente a perechilor de caractere
Abateri de la separarea mendeliană
|
|
Teme reţinute pentru clasa a X-a
|
|
Tema din programa românească
|
Teme reţinute
|
|
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
- Funcţiile de nutriţie
• Nutriţia autotrofă
|
Fotosinteza
|
|
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
- Funcţiile de nutriţie
• Respiraţia
- Respiraţia la animale
|
Respiraţia la mamifere
|
|
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
- Funcţiile de nutriţie
• Circulaţia
- Circulaţia la animale
|
Mediul intern la mamifere
|
|
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
- Funcţiile de nutriţie
• Excreţia
- Excreţia la plante
|
Transpiraţia şi influenţa factorilor de mediu asupra
transpiraţiei
|
|
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
- Funcţiile de relaţie
Sensibilitatea la plante
|
Tropisme, nastii, tactisme la plante
|
3. Structura examenului
Fiecare subiect va îndeplini următoarele criterii:
- va conţine unul până la 3 documente (fotografii,
scheme, grafice simple, texte ştiinţifice simple);
- va conţine două sau 3 întrebări:
- o întrebare va solicita competenţele de redare
organizată a cunoştinţelor. Această întrebare va pune în valoare competenţele
generale 1 şi 2 ale programelor, adică „a se informa asupra lumii vii",
„explorarea sistemelor biologice".
- una sau două întrebări vor solicita competenţe legate
de elemente ale unui demers ştiinţific (a adopta un demers explicativ prin
referire la cunoştinţe, integrând date noi). Această întrebare va permite
punerea în valoare a competenţelor generale 3 şi 4 ale programelor, adică „a
utiliza şi a construi modele analogice pentru a demonstra principii", „a
transfera şi a integra cunoştinţe şi metode în contexte noi".
DISCIPLINA ISTORIE
1. Tipuri de clase
Examenul oral la istorie îi priveşte în special pe elevii
din clasa a XII-a profil umanist (două ore/săptămână). Pentru elevii de la
profilul real care vor alege istoria ca probă de bacalaureat, structura
subiectului va fi păstrată, iar competenţele evaluate vor fi adaptate la
programa lor (o oră/săptămână).
2. Teme reţinute:
Tema B. Oamenii, societatea şi lumea ideilor
2. Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX
şi XX; curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate
europeană
3. Secolul XX între democraţie şi totalitarism.
Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
4. Constituţiile din România Tema C. Statul şi politica
4. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi
disidenţa anticomunistă Tema D. Relaţiile internaţionale
2. România şi concertul european: de la „criza
orientală" la marile alianţe ale secolului XX
3. România în perioada Războiului Rece
3. Competenţe de evaluat:
|
Competenţe specifice
|
Domenii de conţinut/teme reţinute
|
|
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra-
şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în
contexte care implică interpretări şi explicaţii
interdisciplinare
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor
istorice studiate
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate
prin compararea terminologiei folosite
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii nonformale de
învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate
4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi
complementare în legătură cu fenomenele istorice
|
Oamenii, societatea si lumea ideilor
Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX şi XX;
curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate europeană
Secolul XX între democraţie şi totalitarism
Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
Constituţiile din România
|
|
1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în
contexte care implică interpretări şi explicaţii
interdisciplinare
2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la
situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru
identificarea şi realizarea de scopuri comune
2.4. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor
istorice studiate
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate
prin compararea terminologiei folosite
|
Statul si politica
România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi
disidenţa anticomunistă
|
|
2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la
situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor
istorice studiate
4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi
complementare în legătură cu fenomenele istorice
|
Relaţiile internaţionale
România şi concertul european: de la „criza orientală" la
marile alianţe ale secolului XX
România în perioada Războiului Rece
|
4. Structura examenului
Pe fiecare bilet va fi un singur subiect, compus fie
din două texte, fie dintr-un text şi o hartă foarte clară sau un text şi o
caricatură (ori altă imagine în alb-negru uşor de fotocopiat şi foarte clar
lizibilă).
Consemnele formulate în 4 sau 5 itemi pun în valoare
capacitatea candidatului de a degaja o problematică, de a înţelege şi de a
explica fenomenele şi procesele istorice, de a înfăţişa cunoştinţele şi de a le
exprima în limba franceză.
Subiectele precizează profilul clasei, tema,
competenţele înscrise în programa românească şi consemnele de lucru pentru
candidat.
DISCIPLINA GEOGRAFIE
1. Tipuri de clase
In cadrul examenului de bacalaureat, menţiunea
bilingv-franceză, geografia (România - Europa - Uniunea Europeană. Probleme
fundamentale) are un statut de disciplină opţională. Examenul oral la geografie
se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din
proiectul bilingv „De la învăţământul bilingv către filierele francofone":
- clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;
- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
- clasă bilingvă filiera tehnologică.
2. Competenţe de evaluat:
a) Competenţe disciplinare generale:
1. Utilizarea adecvată a termenilor şi a limbajelor
specifice, pentru explicarea elementelor şi faptelor din mediul geografic
2. Raportarea elementelor semnificative din societate,
ştiinţă şi tehnologie la mediul înconjurător ca întreg şi explicarea relaţiilor
specifice dintre acestea
3. Capacitatea de a identifica, pe reprezentări
grafice, cartografice şi imagistice, elemente şi fenomene din natură şi
societate
4. Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în
condiţiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achiziţiilor dobândite
b) Competenţe lingvistice:
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite
situaţii de comunicare
1.1. Desprinderea sensului global al unui mesaj/text
1.2. Selectarea unor informaţii relevante din fragmente
de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcină de lucru
2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte
variate de comunicare
2.1. Oferirea şi solicitarea de informaţii şi
instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
2.2. Argumentarea într-o manieră eficientă,
convingătoare
3. Teme reţinute şi competenţe evaluate
A. Europa şi România - elemente geografice de bază
|
Competenţe specifice
|
Teme reţinute
|
|
1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii ale spaţiului
european şi naţional, utilizând corect şi coerent termenii specifici
domeniului
1.3. Realizarea unor corelaţii între elemente, date, fapte,
procese, utilizând limbajul specific domeniului
1.4. Identificarea informaţiilor specifice
problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat
semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate
2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător
(geografic) la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de
analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date statistice, modele
grafice şi cartografice adecvate
3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese, prin interpretarea
reprezentărilor grafice, cartografice şi imagistice
|
a. Elemente de geografie umană a Europei şi României:
d) harta politică a Europei; România ca stat al Europei
e) populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
f) sistemul de oraşe al Europei, analiza geografică a unor oraşe
(4 oraşe europene, oraşul Bucureşti şi două oraşe din România)
b. Mediul înconjurător şi peisajele:
g) caracteristici ale unor medii şi peisaje geografice din Europa
şi din România
h) Carpaţii - studiu de caz al unei regiuni geografice
i) ţările vecine României (studiu de caz)
|
B. România şi Uniunea Europeană
|
Competenţe specifice
|
Teme reţinute
|
|
1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la
elemente geografice ale Franţei, utilizând corect şi coerent termenii
specifici domeniului
1.4. Identificarea informaţiilor specifice
problematicii geografice a Franţei şi a României, valorificând adecvat
semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate
2.4 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale
şi umane ale mediului geografic al Franţei, utilizând date statistice, modele
grafice şi reprezentări cartografice adecvate
3.1. Transferul informaţiei statistice, grafice sau cartografice
în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ, probleme, situaţii
problemă
|
• Statele Uniunii Europene
c) studiu de caz: Franţa
d) organizarea şi amenajarea spaţiului geografic în Uniunea
Europeană şi în România (organizarea teritoriului, migraţia populaţiei şi a
forţei de muncă, dispariţiile regionale, evoluţia agriculturii)
|
C. Europa şi Uniunea
Europeana în lumea contemporană
|
Competenţe specifice
|
Teme reţinute
|
|
1.1
Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la rolul Europei în
sistemul economic şi geopolitic mondial, utilizând corect şi coerent
terminologia specifică domeniului
2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii
contemporane şi Europa
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice
referitoare la Europa, Uniunea Europeană, România şi lumea contemporană
|
e) Rolul Europei în construirea lumii contemporane
|
4. Structura examenului
Proba orală va consta în rezolvarea unui subiect,
formulat sub formă de întrebare, parţial problematizată.
Subiectul va fi însoţit de documente geografice
specifice, în număr de maximum 3: hărţi tematice, scurte texte geografice,
imagini, date statistice, grafice etc, a căror rezolvare permite evaluarea atât
a competenţelor de specialitate (construirea unui plan demonstrativ, asocierea
analizei documentare cu propriile cunoştinţe dobândite etc), cât şi a celor
lingvistice.
Ansamblul documentar este urmat de:
- 3 întrebări puse candidatului în scopul structurării
planului său demonstrativ, expunerii;
- 2-3 alte întrebări care pot fi puse de examinatori în
timpul celor 10 minute de evaluare prin dialog.
Subiectul va fi ales de candidat prin tragere la sorţi
din întregul număr de variante înscrise în programa disciplinei alese.
DISCIPLINA ECONOMIE
1. Tipuri de clase
Examenul oral la economie se adresează următoarelor
tipuri de clase, care fac parte din Proiectul „De la învăţământul bilingv către
filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
b) clasă bilingvă filiera tehnologică;
c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist.
2. Competenţe de evaluat
1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor
sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor
fapte, evenimente, procese din viaţa reală
1.1. Identificarea şi caracterizarea rolului de
consumator pe care îl îndeplineşte orice persoană
1.2. Recunoaşterea caracteristicilor generale ale
pieţei în diferite forme concrete de manifestare a acesteia
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor
sociale în rezolvarea unor situatii-problemă, precum şi în analiza
posibilităţilor personale de dezvoltare
2.1. Analiza eficienţei utilizării factorilor de
producţie
2.2. Compararea unor fenomene şi procese specifice
dinamicii economice
3. Manifestarea unui comportament social activ şi
responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 3.1. Identificarea tendinţelor
de integrare şi globalizare, specifice dinamicii economice actuale
4. Participarea la luarea deciziilor şi la
rezolvarea problemelor comunităţii
4.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene
economice din perspectivă micro- şi macroeconomică sau individuală şi socială
3. Teme reţinute (conform programei analitice de
economie):
Consumatorul
Nevoi şi resurse
Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea
economică
Producătorul/Întreprinzătorul
Factorii de producţie şi combinarea acestora
Costurile
Productivitatea
Profitul
Piaţa - întâlnire a operatorilor economici
Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă
Economia deschisă
Uniunea Europeană - mecanisme de integrare economică
4. Structura examenului
Proba orală va consta în 2 itemi a căror rezolvare
permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate, cât şi a celor
lingvistice.
Varianta 1
Item 1. Analiza unui text de aproximativ 10 rânduri
pe baza a 3 întrebări:
• Intrebarea 1: Identificarea în text a două concepte
economice
• Intrebarea 2: Explicitarea conceptelor economice
identificate la întrebarea 1
•Intrebarea 3: Corelarea celor două concepte cu un al
treilea concept şi justificarea alegerii făcute, explicând relaţia dintre ele
Competenţe (în conformitate cu programa de
bacalaureat)
j) Caracterizarea comportamentelor, a fenomenelor şi a
proceselor economice
k) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene
şi diferitele procese economice
Item 2. Rezolvarea unei probleme pornind de la 3
întrebări:
• Intrebarea 1: Un calcul simplu
• Intrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea
unui grafic ca bază pentru o scurtă analiză
• Intrebarea 3: Compararea rezultatelor care să permită
interpretarea unui comportament
Competenţe (în conformitate cu programa de
bacalaureat)
l) Analiza comportamentului economic al consumatorului
sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte
(cheltuieli-rezultate)
m) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice
formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
n) Rezolvarea unei probleme cu conţinut economic
o) Evaluarea în termeni cantitativi şi calitativi a
unei decizii economice
Varianta 2
Item 1. Realizarea unei analize simple:
• Intrebarea 1: Corelarea a două concepte economice
date
• Intrebarea 2: Explicarea modului în care ele se
influenţează reciproc
• Intrebarea 3: Construirea unui exemplu, în cifre sau
nu, care să ilustreze influenţa unui concept asupra celuilalt
Competenţe utilizate (în conformitate cu programa de
bacalaureat)
p) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice
formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
q) Analizarea legăturilor dintre comportamente,
fenomene şi diferitele procese economice
Item 2. Rezolvarea unei probleme cu 3 cerinţe:
• Intrebarea 1: Un calcul simplu
• Intrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea
unui grafic ca bază pentru o analiză
• Intrebarea 3: O comparaţie a rezultatelor care să
permită interpretarea unui comportament
Competenţe utilizate (în conformitate cu programa de
bacalaureat)
r) Analiza comportamentului economic al consumatorului
sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte
(cheltuieli-rezultate)
s) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice
formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
t) Rezolvarea unei probleme cu conţinut economic
u) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene
şi diferite procese economice
DISCIPLINA INFORMATICĂ
1. Tipuri de clase
Proba orală la disciplina Informatică, pentru obţinerea
menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă" la examenul de
bacalaureat, se adresează următorului tip de clasă, care face parte din
Proiectul „De la învăţământul bilingv către filierele francofone":
- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real,
specializarea Matematică-lnformatică.
2. Competenţe de evaluat:
1. Utilizarea corectă a terminologiei în limba
franceză, specifice informaticii, în diferitele sale contexte de aplicare
2. Identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite
sau proprii, specifice unui limbaj de programare
3. Identificarea şi utilizarea operatorilor
predefiniţi elementari
4. Identificarea şi utilizarea subprogramelor
predefinite elementare
5. Identificarea şi utilizarea regulilor sintactice
specifice limbajului de programare studiat
6. Organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei
probleme utilizând structuri de date adecvate
7. Organizarea etapelor de prelucrare ce formează un
algoritm utilizând structuri de control adecvate
8. Reprezentarea algoritmilor prin intermediul
programelor pseudocod şi a programelor scrise într-un limbaj de programare
(Pascal sau C++, la alegere)
9. Analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea
evoluţiei valorilor variabilelor care sunt prelucrate de către algoritmul corespunzător
10. Construirea de algoritmi echivalenţi cu un algoritm
dat
In plus, vor fi urmărite competenţele specifice ale
programei şcolare.
3. Teme reţinute:
1. Algoritmi:
1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici ale unui
algoritm
1.2. Date, variabile, expresii, operaţii
1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi
repetitivă)
1.4. Descrierea unui algoritm (programe în pseudocod)
2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare
(Pascal sau C++, la alegere):
2.1. Vocabularul limbajului
2.2. Constante. Identificatori
2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici,
logici, relaţionali
2.4. Definirea tipurilor de date
2.5. Variabile. Declararea variabilelor
2.6. Definirea constantelor
2.7. Structura programelor. Comentarii
2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire
2.9. Citirea şi scrierea datelor
2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă,
structurile alternative şi repetitive)
3. Subprograme predefinite
3.1. Mecanisme de transfer prin intermediul
parametrilor
3.2. Proceduri şi funcţii matematice predefinite
4. Tipuri structurate de date:
4.1. Tablouri unidimensionale
5. Algoritmi elementari:
5.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
5.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui
Euclid
5.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume de termen
general dat
5.4. Determinarea elementului minim/maxim al unei
mulţimi de valori
5.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei,
selecţiei, numărării)
5.6. Metode de căutare (secvenţială, binară)
5.7. Interclasare
NOTĂ:
Nu este necesar ca totalitatea temelor să fie studiate
în limba franceză, ci se va avea în vedere ca elevii să dispună de un lexic
suficient pentru rezolvarea şi prezentarea în cadrul probei orale.
4. Structura examenului
Fiecare bilet va conţine 2 itemi:
I. Primul item constă în prezentarea unui algoritm
scris în pseudocod şi a 3 cerinţe cu privire la acesta, după cum urmează:
a) prima cerinţă furnizează un set de date de intrare
pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de ieşire, argumentând
răspunsul său;
b) a doua cerinţă furnizează un set de date de ieşire
pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de intrare, argumentând
răspunsul său;
c) a treia cerinţă solicită elevilor să modifice
algoritmul dat în unul echivalent, după anumite reguli specificate în enunţ.
II. Al doilea item constă în enunţul unei probleme a
cărei rezolvare presupune elaborarea de către elev a unui algoritm sub forma
unui program complet, redactat în limbaj de programare (C++ sau Pascal, la
alegere). Elevul trebuie să fie capabil să explice modul de funcţionare a
algoritmului conceput de el.
Grile de evaluare/Bareme de notare
GRILA DE EVALUARE PENTRU MODULUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PLURIDISCIPLINAR
I. Control continuu: maximum 20 de puncte
Cercetare documentară: maximum 10 puncte
Calitatea cercetării documentare, consistenţa acesteia,
calitatea tratării subiectului şi a exploatării documentelor
Ţinerea unui carnet de bord: maximum 10 puncte
Notarea sistematică în timpul cursurilor consacrate
modulului respectiv
Raport al cercetărilor documentare
II. Produsul final: maximum 20 de puncte
Pertinenţa produsului final, inventivitate, adecvare
între forma aleasă şi subiectul tratat: maximum 10 puncte
Nota sintetică: maximum 10 puncte
Coerenţa în construcţia notei, calitatea expresiei
scrise: 10 puncte
III. Prezentare şi susţinere: maximum 50 de puncte
Coerenţă/pertinenţă a prezentării, respectarea unui
plan, enunţul clar al unei problematici: maximum 10 puncte
Reactivitate la întrebări: maximum 20 de puncte
Capacitate de confirmare, nuanţare şi precizare a
ideilor: maximum 10 puncte
Capacitate de a reacţiona la argumentele celuilalt
pentru a-şi apăra poziţia: maximum 10 puncte
Nivel de franceză (vocabular/sintaxă): maximum 20 de
puncte
Bogăţia şi pertinenţa lexicului: maximum 7 puncte
Corectarea morfosintaxei: maximum 8 puncte
Stăpânirea sistemului fonologic (pronunţie şi intonaţie
clare): maximum 5 puncte
IV. Prezenţa candidatului la examen: 10 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu fiecărui candidat
prezent în faţa juriului.
Total: 100 puncte
PROBA ORALĂ DE DNL - BAREM DE NOTARE
Se acordă maximum 60 de puncte pentru abilităţi în
sfera disciplinei:
Se acordă maximum 30 de puncte pentru calitatea limbii.
Pronunţie, vocabular, morfosintaxă
Se acordă 10 puncte din oficiu.