ORDIN  Nr. 496 din 28 septembrie 1998

privind aprobarea Metodologiei pentru executarea lucrarilor de cadastru al drumurilor publice

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR

              OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 232 bis  din 25 mai 1999

    Ordinul nr. 496/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, este reprodus si in acest numar bis.

    Ministrul transporturilor si presedintele Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie,
    in temeiul art. 4, 5, 6 si 70 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 al Hotararii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, al Ordonantei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, aprobata si modificata prin Legea nr. 197/1998 si al Hotararii Guvernului nr. 1.038/1996 privind organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, modificata prin Legea nr. 154/1998,
    emit urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Metodologia pentru executarea lucrarilor de cadastru al drumurilor publice.
    Art. 2
    Metodologia este obligatorie pentru toti administratorii si proprietarii de drumuri.
    Art. 3
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                        Ministrul transporturilor,
                              Traian Basescu

                     Presedintele Oficiului National
                  de Cadastru, Geodezie si Cartografie,
                           Constantin Savulescu

                               METODOLOGIE
pentru executarea lucrarilor de cadastru al drumurilor publice

    1. Dispozitii generale

    Scopul elaborarii prezentei metodologii este cuprinderea intr-o forma unitara a reglementarilor si metodelor de organizare a cadastrului drumurilor, ca subsistem de evidenta a bunurilor imobile sub aspect tehnic, economic si juridic, precum si corelarea acestuia cu lucrarile necesare pentru inscrierea in documentatiile tehnice ale cadastrului general si in documentatiile de publicitate imobiliara ale imobilelor apartinand administratorilor [Regia Autonoma "Administratia Nationala a Drumurilor din Romania" (AND), consiliile judetene] sau proprietarilor de drumuri publice.
    Executantii lucrarilor de cadastru al drumurilor sunt persoane juridice autorizate de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (O.N.C.G.C.).
    In conformitate cu Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, toate imobilele vor fi inscrise in documentatiile tehnice ale cadastrului general si in baza acestora, precum si a faptelor si actelor juridice, se va face inscrierea lor in cartea funciara. Prezenta metodologie se adreseaza tuturor administratorilor si proprietarilor de drumuri, precum si celor care intocmesc documentatii cadastrale pentru acestea.

    2. Documente de referinta

    a) Constitutia Romaniei;
    b) Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996;
    c) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile ulterioare;
    d) Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor;
    e) Legea protectiei mediului nr. 137/1995;
    f) Hotararea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;
    g) Hotararea Guvernului nr. 1.038/1996 pentru organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, modificata prin Legea nr. 154/1998;
    h) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile ulterioare;
    i) Ordinul presedintelui Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie nr. 145/1997 privind constituirea Comisiei de autorizare a persoanelor fizice si juridice care au dreptul sa execute, legal, lucrari de cadastru, geodezie si cartografie pe teritoriul Romaniei, precum si a colegiului de onoare;
    j) Ordinul presedintelui Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie nr. C.P. 117/1997 privind autorizarea persoanelor fizice si juridice care au dreptul sa execute, legal, lucrari de cadastru, geodezie si cartografie pe teritoriul Romaniei;
    k) Ordinul presedintelui Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie nr. 347/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind avizarea lucrarilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie si teledetectie;
    l) Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare;
    m) Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, cu modificarile ulterioare.

    3. Definitii

    In cuprinsul prezentei metodologii sunt folosite denumiri care au urmatoarele semnificatii:
    1. cadastru - sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica, prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intregul teritoriu al tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar;
    2. plan cadastral - reprezentarea topografica pe plan a tuturor imobilelor (locul, marimea, suprafata), pe baza rezultatului masuratorilor exacte;
    3. plan de ansamblu - reprezentarea grafica, la o scara mai mica decat cea a planului cadastral, continand intreaga suprafata a teritoriului administrativ, rezultata din generalizarea elementelor de continut ale planului cadastral;
    4. plan topografic - reprezentarea grafica, la o anumita scara, a unei portiuni mici de teren cuprinzand, de regula, relieful si avand un continut orientat spre un anumit domeniu de utilizare;
    5. Stereografic 1970 - Proiectia cartografica oficiala in Romania;
    6. imobil - parcela de teren cu sau fara constructii;
    7. parcela - suprafata de teren avand o singura categorie de folosinta si unul sau mai multi proprietari;
    8. strat - grup logic de date care se pot asimila unor folii transparente puse peste un desen (coverage in Arc/Info sau layer in AutoCAD).

    4. Documentarea asupra actelor juridice si lucrarilor tehnice existente

    4.1. Documentarea juridica
    Documentarea juridica referitoare la imobile consta in identificarea actelor si faptelor juridice prin care acestea au intrat in administrarea unitatilor de drumuri publice (decrete de expropriere, legi, hotarari ale Guvernului, hotarari judecatoresti, ordine de transfer, extrase de carte funciara etc.). Toate actele juridice enumerate mai sus vor fi complete si vor satisface cerintele mentionate la art. 49 din Legea nr. 7/1996.
    In zonele in care functioneaza birouri de carte funciara ale judecatoriilor se va solicita eliberarea extrasului de carte funciara pentru imobilele in cauza.

    4.2. Documentarea asupra lucrarilor tehnice existente in domeniu
    Se vor inventaria toate lucrarile de cadastru, topografie si cartografie, executate pana in prezent si care descriu total sau partial imobilele, precum si toate lucrarile executate de filiale sau de alti agenti economici, la comanda administratorului sau a proprietarului de drumuri publice. Aceasta inventariere cuprinde planurile de situatie la diverse scari si in diverse etape de dezvoltare a imobilului, plansele ce au stat la baza proiectarii obiectivului sau pe baza carora s-au obtinut diverse avize de la organele de specialitate ale administratiei publice centrale sau locale, schite si planse din cartea tehnica a constructiei etc.
    Se vor solicita de la oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie (O.J.C.G.C.) si de la departamentele de urbanism si amenajare a teritoriului (D.U.A.T.) informatii tehnice asupra imobilelor cuprinse in planurile si in registrele cadastrale (suprafata, categoria de folosinta si proprietarul inregistrat), precum si date referitoare la acoperirea zonei cu planuri topografice sau cadastrale, aflate in arhiva proprie.

    4.3. Raportul asupra constatarilor in urma documentarii
    In urma inventarierii tuturor materialelor mentionate la pct. 4.1 si 4.2 se va intocmi un raport, care va avea urmatoarea structura:
    1. administratorul sau proprietarul;
    2. imobilul, adresa si destinatia acestuia;
    3. suprafata aproximativa;
    4. actele sau faptele juridice de atribuire:
    - emitentul, numarul, data, forma (original/copie);
    - suprafata din documente;
    5. informatiile oferite de oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si de departamentele de urbanism si amenajare a teritoriului, din care rezulta elementele tehnice referitoare la imobil, care sunt inscrise in evidentele tehnice ale cadastrului;
    6. informatiile oferite de cartea funciara (acolo unde exista), prin care se comunica datele de natura juridica asupra imobilului;
    7. informatiile despre planurile topografice si cadastrale existente, care cuprind imobilul, conform prevederilor pct. 4.2;
    8. datele estimative asupra cantitatilor de lucrari necesare in zonele pentru care nu exista planuri topografice si nici lucrari cadastrale.

    5. Delimitarea amplasamentului

    5. 1. Recunoasterea amplasamentului
    Pentru recunoastere si delimitare se intocmesc:
    1. proces-verbal de recunoastere a amplasamentului, incheiat intre reprezentantii administratorului sau proprietarului si cei ai executantului, in care este descris amplasamentul;
    2. schita amplasamentului.

    5.2. Descrierea imprejmuirii si identificarea vecinilor
    Pentru fiecare vecin se vor stabili urmatoarele:
    1. denumirea persoanei fizice sau juridice vecine;
    2. schita de vecinatate, in care vor fi trecute toate punctele de frangere (numerele lor vor fi scrise cu vopsea pe imprejmuire). In cazul in care imprejmuirea nu exista, limita se va borna;
    3. pentru fiecare punct de frangere al imprejmuirii, precum si pentru punctele bornate se vor intocmi descrieri topografice.

    5.3. Incheierea proceselor-verbale de vecinatate
    Pe baza datelor de mai sus, administratorul sau proprietarul va semna cu fiecare vecin un proces-verbal de vecinatate.

    6. Continutul documentatiilor de cadastru al drumurilor publice

    6.1. Reteaua geodezica de sprijin si reteaua de ridicare
    Masuratorile din teren se fac pornindu-se de la reteaua geodezica de stat si, in functie de necesitati, se va proceda la o indesire a acesteia. Punctele retelelor de ridicare si de sprijin vor satisface urmatoarele conditii:
    Detaliile planimetrice care formeaza continutul hartilor topografice se determina si se raporteaza in sistemul de coordonate al planului de proiectie Stereografic 1970.
    Pentru desfasurarea lucrarilor topografice, precum si pentru referirea lucrarilor ulterioare de actualizare si/sau de trasare, pe langa fiecare teren inclus in lucrare se va realiza un sistem de puncte bornate.
    Se vor amplasa borne de-a lungul traseului de drum la o distanta de circa 2 km intre ele, astfel incat sa se asigure o densitate medie de 0,5/km de traseu. In zonele de deal si de munte distanta dintre doua borne se poate reduce pana la 1 km. Bornele vor fi amplasate cat mai aproape de drum, de regula in zona de protectie, urmarindu-se asigurarea conditiilor de stabilitate, accesibilitate si vizibilitate.
    Pe langa fiecare teren izolat reprezentand un amplasament al Regiei Autonome "Administratia Nationala a Drumurilor din Romania" se vor amplasa cel putin doua borne.
    Bornele definesc coordonatele planimetrice (x, y) si altimetrice (z) ale punctelor de sprijin.
    Bornele se vor realiza din beton armat, conform schitei din figura de mai jos (dimensiunile sunt date in cm):

                     ______________________   _ _  _ _
                    |                      |   ^    ^
                    |                      |   |    |
                    |        ______        |   |    |
                    |       |      |       |   |    |
                    |       |      |       |  50   80
                    |       |______|       |   |    |
                    |                      |   |    |
                    |                      |   |    |
                    |______________________|  _v_   |
                     ______________________   _ _   |
                    |       |      |       |   |    |
                    |       |      |       |  10    |
                    |_______|______|_______|  _|_  _v_
                            |<-18->|

                    |<---------50--------->|
                      Bordura de protectie

                            |<-15->|     Bordura de protectie
                             ______      ____________________
                           /        \   |
                     _____/          \__v__
                    |    /            \    |    _ _
                    |___/              \___|     ^
                       /                \        |
                      /                  \       |
                     /                    \     60
                    /                      \     |
                   /                        \    |
                  /__________________________\  _v_

                 |<-----------20------------->|
                             Borna

    Fiecare borna va purta inscriptia administratorului (Regia Autonoma "Administratia Nationala a Drumurilor din Romania", consilii judetene) sau a proprietarului si un cod (denumire) avand forma d.nnn, unde d este numarul de ordine (codul) al administratorului/proprietarului pe teritoriul caruia este amplasat punctul, iar nnn, un numar de ordine unic in cadrul unitatii din structura administratorului/proprietarului (directia regionala de drumuri si poduri, consiliul judetean).
    Punctele de sprijin vor fi determinate planimetric in sistemul de coordonate Stereografic 1970 si altimetric in sistemul de cote Marea Neagra 1975.
    Punctele de sprijin bornate aferente unui traseu sau unui amplasament vor fi incadrate intr-o retea unitara, masurata prin instrumente si metode care sa asigure o precizie interioara planimetrica de +/- 5 cm si altimetrica de +/- 1 cm (drumuire planimetrica de precizie, triangulatie, GPS, nivelment geometric). Observatiile efectuate in retelele de sprijin efective se vor prelucra prin metoda celor mai mici patrate. Daca precizia relativa a punctelor din reteaua de stat, utilizate pentru determinarea retelei de sprijin, nu permite asigurarea preciziilor interioare mentionate, reteaua de sprijin se va prelucra ca retea libera, incadrata pe punctele retelei de stat.
    Pentru realizarea hartii topografice precizia de determinare, densitatea detaliilor ridicate, elementele reprezentate vor fi cele corespunzatoare scarii 1:500.
    Ridicarea in teren a detaliilor planimetrice se va efectua cu instrumente si prin metode tehnice care sa asigure o precizie de determinare in plan de +/- 7 cm.

    6.2. Harta topografica digitala
    Principalele elemente care trebuie sa fie incluse in harta topografica sunt urmatoarele:
    - Axa drumului, adica linia ce defineste caracteristicile geometrice in plan orizontal si in plan vertical ale traseului drumului, definita ca locul geometric, format din linii drepte si curbe, al punctelor egal distantate de marginile partii carosabile, fara a se considera supralargirea in curbe (STAS 4032/1-90). Lungimea reala a drumului se masoara pe axa. Prin masuratori de teren este necesar sa se determine si sa se reprezinte aliniamentele, adica pozitiile varfurilor care definesc linia franta ce constituie axa drumului. Se vor determina unghiurile dintre aliniamente, exprimate in grade centezimale, si masurate orar in sensul crescator al kilometrajului. Aliniamentele se racordeaza prin curbe care trebuie reprezentate prin elementele caracteristice. In acest scop se masoara suficiente puncte pentru a se putea determina si/sau verifica elementele respective (raza cercului de racordare, tangenta de intrare, bisectoarea, tangenta de iesire, lungimea racordarii etc.).
    - Relieful si geometria pe verticala, in scopul redarii acestora se efectueaza masuratorile necesare pentru determinarea profilurilor transversale si a profilului longitudinal. Profilurile transversale se determina in punctele caracteristice (schimbarea pantei longitudinale a drumului, modificarea formei profilului transversal, in dreptul bornelor kilometrice etc.). Distanta medie dintre doua profiluri transversale succesive este de 100 m.
    Profilul transversal va include, obligatoriu, urmatoarele cote:
      - axa drumului;
      - limita partii carosabile (linia care separa partea carosabila de acostament);
      - limita platformei (marginea exterioara a acostamentului);
      - profilul santului, daca exista (doua puncte pe fund, un punct pe muchia exterioara);
      - piciorul taluzului de rambleu, daca nu exista sant;
      - intersectia dintre taluzul de debleu si terenul natural;
      - alte elemente definitorii pentru forma taluzurilor sau a sprijinirilor (berme etc.);
      - un punct pe teren natural, aflat la cel putin 2 metri de muchia exterioara a santului sau a taluzului.
    - In afara punctelor obligatorii specificate mai sus se vor determina, dupa caz, si alte puncte, daca sunt necesare pentru redarea corecta a profilului transversal (berme, trotuare, benzi suplimentare, limite etc.).
    - Partea carosabila, adica suprafata din platforma drumului destinata circulatiei autovehiculelor. Dupa caz, partea carosabila include:
      - doua sau mai multe benzi de circulatie;
      - benzi pentru vehicule grele;
      - benzi de accelerare;
      - benzi de decelerare;
      - banda de virare la stanga;
      - banda de stationare etc.
    Se ridica limitele partii carosabile reprezentate prin:
      - linia de separatie dintre partea carosabila si acostament (borduri de incadrare);
      - bordura trotuarului;
      - bordura spatiului verde dintre benzile de circulatie;
      - marcaje laterale de delimitare etc.
    - De asemenea, se ridica elementele constructive amplasate in zona partii carosabile (platforme pentru accesul la tramvai, monumente, refugii etc.).
    - In afara partii carosabile se ridica si celelalte elemente care constituie platforma drumului, cum sunt:
      - acostamentele;
      - locurile de parcare;
      - spatiile verzi dintre benzile de circulatie sau dintre partea carosabila si trotuar;
      - benzile de teren rezervate circulatiei altor mijloace in afara autovehiculelor (tramvaie, biciclete, carute si tractoare etc.).
    - Se urmareste inregistrarea cat mai exacta a limitelor terenurilor aflate in gestiunea institutiei insarcinate cu administrarea retelei nationale de drumuri (Regia Autonoma "Administratia Nationala a Drumurilor din Romania", consilii judetene).
    Continutul hartii topografice va fi realizat pe mai multe straturi, conform structurii indicate mai jos:

    Denumirea stratului             Semnificatia:
    PARCELA              - parcelele distincte care acopera teritoriul
                           reprezentat
    PARCDRUM             - suprafata de teren aferenta drumului, inclusiv zonele
                           de protectie
    AMPRIZA              - suprafetele de teren ocupate de diferitele componente
                           ale drumului
    HOTADM               - limite (hotare) administrative
    LIMADM               - teritorii administrative
    AXDRUM               - axa drumului
    VARF-AL              - varfurile aliniamentelor care descriu traseul
                           drumului
    RAC-ORIZ             - punctele caracteristice ale racordarilor orizontale
    GEOM-VR              - varfurile aliniamentelor verticale (racordari
                           verticale)
    DECLIV               - declivitati
    KILOM                - borne kilometrice si hectometrice
    RETAPA-P             - elemente punctuale ale retelei de alimentare cu apa
    RETAPA-L             - elemente liniare (conducte) ale retelei de alimentare
                           cu apa
    RETELE-P             - elemente punctuale ale retelei electrice
    RETELE-L             - elemente liniare (cabluri) ale retelei electrice
    RETTEL-P             - elemente punctuale ale retelei telefonice
    RETTEL-L             - elemente liniare (cabluri) ale retelei telefonice
    RETCAN-P             - elemente punctuale ale retelei de canalizare
    RETCAN-L             - elemente liniare ale retelei de canalizare (conducte)
    RETGAZ-P             - elemente punctuale ale retelei de gaze
    RETGAZ-L             - conductele retelei de gaze
    ARBORI               - arbori
    SEMNAL               - semnalizari punctuale
    MARCLIN              - marcaje liniare
    MARCSUP              - marcaje de suprafata
    IZVOR                - fantani si izvoare amenajate.

    6.3. Conditiile de realizare si de redactare
    Detaliile hartii topografice se raporteaza prin coordonate, folosindu-se semnele conventionale pentru scara 1:500 din Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile: 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 si 1:500, elaborat de Directia generala de fond funciar, cadastru si organizare a teritoriului din Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Bucuresti 1978.
    Harta topografica se redacteaza in format digital pe suport magnetic, in conformitate cu normele AND privind structura hartii topografice si a bazei de date (a Sistemului informatic al cadastrului drumurilor - SINCAD - in cazul drumurilor nationale).
    Documentatia cadastrala contine procesele-verbale de delimitare a vecinatatilor (conform modelului prezentat in anexa), harta cadastrala centralizatorul suprafetelor si procesul-verbal de inregistrare la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
    Procesele-verbale de delimitare a proprietatii se incheie cu reprezentantii administratiei publice locale (primarii) pe teritoriul carora se afla drumul, pentru fiecare sector de drum. Datele incluse in acest proces-verbal se refera la parcelele vecine drumului si cuprind urmatoarele elemente:
    - partea - pozitia (ST - stanga sau DR - dreapta) parcelei fata de sensul crescator al kilometrajului;
    - de la km... la km... - pozitiile kilometrice ale inceputului si, respectiv, sfarsitului limitei parcelei;
    - numarul parcelei - numarul atribuit parcelei la realizarea hartii topografice;
    - numarul postal se completeaza pentru tronsonul de drum care strabate teritoriul unei localitati;
    - categoria de folosinta este stabilita conform normelor Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie pentru cadastrul general;
    - proprietarul - numele si prenumele (in cazul persoanei fizice) sau denumirea (in cazul persoanei juridice) posesorului (posesorilor) parcelei respective.
    Pe versoul procesului-verbal se redacteaza o schita a sectorului de drum (preluata, in principiu, din harta topografica), care contine parcelele la care se face referire in tabelul de pe fata.
    Harta cadastrala contine reprezentarea parcelelor detinute de administrator/proprietar si a parcelelor vecine, cu numerotarea cadastrala sau cu numerotarea interna, pe teritoriile administrative in care nu a fost introdus cadastrul general.
    Pe limitele parcelelor detinute de administrator/proprietar se vor marca si se vor numerota punctele determinate prin coordonate.
    Pe harta se vor delimita si inscriptiona teritoriile administrative pe care se gasesc parcelele reprezentate.
    De asemenea, pe harta se vor reprezenta cateva detalii planimetrice necesare pentru a facilita identificarea pozitiei parcelelor in teritoriu.
    Centralizatorul suprafetelor contine suprafetele parcelei drumului (ampriza, zonele de siguranta si protectie), defalcate pe teritorii administrative si pe categorii de folosinta (total, ampriza si carosabil), conform modelului urmator:

    Semnificatia coloanei din tabelul de mai jos este urmatoarea:
    A - Localitatea
 _____________________________________________________________________________
|         |         |       | Aria |  Aria  |     Aria    |  Aria   |  Aria   |
|    A    |Categoria|Judetul|totala|amprizei|carosabilului| zonelor | zonelor |
|         |         |       | (mp) |  (mp)  |    (mp)     |    de   |    de   |
|         |         |       |      |        |             |siguranta|protectie|
|         |         |       |      |        |             |   (mp)  |   (mp)  |
|_________|_________|_______|______|________|_____________|_________|_________|
|         |         |       |      |        |             |         |         |
|_________|_________|_______|______|________|_____________|_________|_________|
|         |         |       |      |        |             |         |         |
|_________|_________|_______|______|________|_____________|_________|_________|
|         |         |       |      |        |             |         |         |
|_________|_________|_______|______|________|_____________|_________|_________|
| TOTAL:                    |      |        |             |         |         |
|___________________________|______|________|_____________|_________|_________|

    La rubrica "Localitatea" se inscrie numele teritoriului administrativ care include tronsonul respectiv de drum.
    Documentatia (harta cadastrala reprodusa pe hartie la plotter, copiile de pe procesele-verbale de delimitare, centralizatorul suprafetelor, inventarul de coordonate ale punctelor de pe limita parcelelor detinute de administrator/proprietar, inventarul de coordonate ale punctelor de sprijin) se inregistreaza la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie de care apartin teritoriile administrative pe suprafata carora s-a desfasurat lucrarea. In procesul-verbal intocmit cu ocazia inregistrarii se mentioneaza numerele cadastrale sub care sunt luate in evidenta la oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie parcelele gestionate de administrator/proprietar.
    Forma in care se realizeaza si se transmit documentatiile tehnice aferente sunt precizate in normele elaborate de Regia Autonoma "Administratia Nationala a Drumurilor din Romania" privind structura hartii topografice si a bazei de date a SINCAD.

    6.4. Modul de stabilire a limitei zonei drumului
    Conform art. 2 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, republicata: "Fac parte integranta din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclisti, locurile de parcare-oprire si stationare, indicatoarele de semnalizare rutiera si alte dotari pentru siguranta circulatiei, terenurile si plantatiile care fac parte din zona drumului, mai putin zonele de protectie." Alineatul 4 al aceluiasi articol precizeaza: "De asemenea, se considera ca facand parte din drum cladirile de serviciu si orice alte constructii, amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente."
    Art. 14 - 17 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, republicata, precizeaza structura zonei drumului.
    - Limitele precizate la articolele enumerate mai sus se determina prin ridicari topografice si se raporteaza pe harta.
    - Limitele de proprietate, materializate pe teren prin garduri, se reprezinta cu semnul conventional corespunzator tipului respectiv de imprejmuire.
    - Limitele transversale pe axa drumului se determina pe o distanta de minimum 4 metri, masurati de la limita longitudinala fata de drum.
    - La stabilirea limitelor care este necesar sa fie reprezentate pe harta topografica se va avea in vedere ca parcelele detinute de administrator/proprietar (inclusiv amenajarile aflate pe aceste parcele) sa fie reproduse cu exactitate, in timp ce forma si suprafata terenurilor invecinate pot fi redactate cu aproximatie.
    - Fiecare parcela limitrofa drumului se va numerota cu numere pare pentru cele situate pe partea stanga si cu numere impare pentru cele de pe partea dreapta fata de sensul crescator al kilometrajului. Numerotarea este unica pentru tronsonul de drum pentru care se realizeaza lucrarea. Numerele de ordine si numele proprietarilor se inregistreaza in procese-verbale (conform anexei) si se inscriu pe planul topografic.
    - Daca pe teritoriul administrativ respectiv este introdus cadastrul general, numerotarea va prelua codificarea cadastrala conform evidentelor existente la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, inclusiv pentru parcela (parcelele) aferenta drumului.
    - Se determina prin coordonate pozitiile bornelor kilometrice si hectometrice si se inregistreaza inscriptiile existente pe acestea.
    - Se determina prin masuratori topografice forma in plan si pozitia tuturor constructiilor care apartin de drum (poduri, podete, viaducte, tunele, ziduri de sprijin, consolidari, drenuri, taluzuri protejate, parapete, perdele de protectie, pasaje, rigole, santuri de garda etc.).
    - Caracteristicile tehnice specifice fiecarui tip de lucrare se preiau din releveele si planurile topografice de detaliu realizate pentru Baza de Date Tehnice Rutiere si se verifica prin confruntare pe teren.
    - Amenajarile conexe sunt lucrari care includ intersectiile cu alte drumuri, intersectiile cu calea ferata, benzile speciale, locurile de parcare, trotuarele, spatiile verzi centrale si laterale, statiile de alimentare cu combustibil, imprejmuirile drumului etc. Forma si pozitia lor se determina prin masuratori topografice si se reprezinta pe harta.
    - Amenajarile pentru siguranta circulatiei reprezinta categoria de lucrari in care sunt incluse marcaje, semne de circulatie, semnalizari etc.
    Acestea se reprezinta pe harta digitala prin pozitia lor, precum si printr-o serie de atribute (tip, dimensiuni, material etc.).
    - Constructiile de orice tip, care prin destinatia lor nu apartin drumului, se determina si se reprezinta, daca parti ale lor se afla la o distanta mai mica de 4 metri fata de limita longitudinala a zonei drumului.
    2.12. Kilometrajul defineste pozitia diferitelor elemente care apartin drumului prin lungimea traseului masurata de la ultima borna kilometrica in lungul axului.
    Conditiile locale de amplasare a bornelor kilometrice si unele greseli in masurarea lungimilor au condus la plantarea acestora in pozitii care nu corespund lungimii reale. Avand in vedere aceasta situatie, pentru fiecare borna kilometrica se inregistreaza kilometrajul nominal (valoarea inscrisa pe borna) si kilometrajul efectiv (lungimea reala masurata pe ax de la originea drumului).
    2.13. Pozitiile celorlalte elemente ale drumului sunt relative la cea mai apropiata borna kilometrica dinspre origine si se exprima sub forma k+p, unde k este kilometrajul nominal al bornei, iar p este lungimea reala masurata de la borna pana la elementul respectiv (p se exprima in metri cu o zecimala, si nu poate fi mai mare de 999,9).
    2.14. Kilometrul "0" al oricarui tip de drum ce deriva din altul este considerat ca fiind pozitionat in intersectia axelor celor doua trasee.

    6.5. Continutul documentatiei care se preda beneficiarului
    Harta topografica
    Harta topografica se preda sub forma de fisiere MS-DOS AutoCAD-DWG sau DXF, daca s-a utilizat versiunea 12. Daca a fost realizata cu alte versiuni AutoCAD, planul se preda numai sub forma de fisiere DXF.
                        _________________________________
                       |      |                   |      |
                       |  _   |     INTER-TOP     |   _  |
                       | |_|  | Contract 316/1995 |  |_| |
                       |      |     DISC 3/12     |      |
                       |      |                   |      |
                       |      | DN8-01.DWG        |      |
                       |      | DN8-02.DWG        |      |
                       |      | DN8-03.DWG        |      |
                       |      | DN14A-01.DWG      |      |
                       |      |___________________|      |
                       |     ___________________         |
                       |    |  _                |        |
                       |    | | |               |        |
                       |    | |_|               |        |
                       |    |___________________|        |
                       |_________________________________|
                                  Fig. 6.5.1

    Fiecare fisier AutoCAD va contine cel putin 3 km de traseu (recomandabil un km). Planurile se vor sectiona de-a lungul unor limite naturale sau administrative (treceri peste cursuri de apa, intersectii cu calea ferata, limite de parcele etc.).
    Fiecare fisier va purta un nume format din 3 - 5 caractere alfanumerice reprezentand identificatorul drumului, urmate de o liniuta si de doua cifre reprezentand numarul de ordine al fisierului, atribuit in sensul crescator al kilometrajului, incepand cu 01 (de exemplu: DN8-01, DN8-02 etc.).
    Fisierele se predau pe o discheta de 3,5 inch. Pe eticheta fiecarei dischete se inscriu: denumirea executantului, numarul si data contractului, numarul de ordine al dischetei, numarul total de dischete predate si lista fisierelor incluse, conform modelului prezentat in fig. 6.5.1.
    Predarea va include si planul topografic extras la plotter la scara 1:1.000.

    Baza de date SIG
    Baza de date SIG consta din straturile (coverages) specificate anterior si se preda pe dischete floppy de 3,5 inch formatate MS-DOS la 1.44 Mb.
    Fiecare strat va acoperi intregul sector de drum cuprins in lucrare.
    Toate fisierele unui strat trebuie sa se gaseasca pe aceeasi discheta. O discheta poate contine mai multe straturi. Daca un strat nu incape in intregime pe o singura discheta, acesta va fi inregistrat si arhivat cu utilitarul ZIP for Windows.
    Dischetele vor fi etichetate conform modelului prezentat in fig. 6.5.1.

    Inventare de coordonate
    Se predau:
    -inventarul de coordonate ale punctelor retelei de sprijin, insotit de avizul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie, continand numarul de ordine, codul punctului si coordonatele X, Y, H. Inventarul se preda sub forma de tabela dBase (fisier .DBF), continand coloanele:
    NR-ORD, COD-PCT, COORD-X, COORD-Y, COORD-H;
    - inventarul de coordonate ale punctelor determinate pe limitele parcelelor detinute de administrator/proprietar. Inventarul se preda sub forma de tabela dBase (fisier .DBF), continand coloanele:
    NR-PCT, COORD-X, COORD-Y.
    Cele doua inventare se predau pe o discheta floppy de 3,5 inch, formatata MS-DOS la 1.44 Mb. Discheta va fi etichetata conform modelului prezentat in fig. 6.5.1.

    Profilurile transversale si longitudinale
    Se predau profilurile transversale ridicate pe tronsoanele de drum stabilite si profilurile longitudinale corespunzatoare. Ambele categorii de profiluri se predau sub forma de fisiere AutoCAD, pe dischete floppy de 3,5 inch, formatate MS-DOS la 1.44 Mb, etichetate conform modelului prezentat in fig. 6.5.1.

    Documentatia cadastrala
    Se predau:
    - originalele proceselor-verbale incheiate pentru stabilirea proprietatilor limitrofe sectorului de drum. Procesele-verbale trebuie sa poarte toate semnaturile prevazute pe formularul respectiv;
    - harta cadastrala sub forma de fisier (fisiere) AutoCAD;
    - tabelul centralizator al suprafetelor;
    - originalul procesului-verbal de inregistrare la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
    Predarea se va face in patru exemplare, dintre care unul va fi marcat ca original (de referinta).
    Pentru dischetele floppy de 3,5 inch inregistrarile se vor preda pe CD-ROM.

    6.6. Verificarea, receptia si avizarea lucrarilor de cadastru al drumurilor
    Verificarea, receptia si avizarea interna a lucrarilor de cadastru al drumurilor se fac de catre o comisie numita prin decizie a administratorului/proprietarului.
    Prin grija executantului, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau, dupa caz; oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie va verifica lucrarea in conformitate cu regulamentele proprii si va intocmi un proces-verbal de receptie. Daca este cazul, vor fi enumerate deficientele constatate si conditiile care trebuie indeplinite pentru a se receptiona lucrarea.

    7. Inscrierea imobilelor unitatilor administratorului/proprietarului de drumuri publice in actele de publicitate imobiliara

    Pana la introducerea cadastrului general la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, atat in intravilan, cat si in extravilan, inscrierea imobilelor in cartile funciare se face cu caracter nedefinitiv, conform prevederilor art. 61 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.

    ANEXA 1

    REGIA AUTONOMA "ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR DIN ROMANIA"/CONSILIUL JUDETEAN
    Directia regionala de drumuri si poduri .......................
                                             (denumirea regionalei)

      Inregistrat la primarie            Inregistrat la directia regionala
    Nr. ...../... - ... - ...       de drumuri si poduri/Consiliul judetean
                                            Nr. ...../... - ... - ...

                              PROCES-VERBAL
    de delimitare a vecinatatilor drumului ...............................
                                                 (codul drumului)
intre kilometrul ................ si kilometrul .................. pe teritoriul .........................................
   (categoria si denumirea localitatii)

                  Data intocmirii ... - ... - ...

    In urma masuratorilor de teren efectuate de catre ..........................
                                                       (societatea executanta)
s-a constatat ca in zona mentionata traseul drumului se invecineaza cu urmatoarele terenuri, numerotate conform schitei de pe verso:
 _________________________________________________________________________
|      | De  |     |Numarul |Numarul| Categoria  |                        |
|Partea|la km|La km|parcelei|postal |de folosinta|      Proprietarul      |
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|
|______|_____|_____|________|_______|____________|________________________|

    Prezentul proces-verbal s-a intocmit in trei exemplare, cate unul pentru fiecare semnatar.

         Din partea primariei:                 Din partea D.R.D.P.:
          Numele si prenumele                  Numele si prenumele
          ..................                   ...................

               Functia                               Functia
          .................                     .................

              Semnatura                             Semnatura
           ...............                       ...............
                L.S.                                  L.S.

          ___________________________________________________________
         |                                                           |
         |                                                           |
         |                                                           |
         |                                                           |
         |                  VERSO PROCES-VERBAL                      |
         |                   (SCHITA TRONSON)                        |
         |                                                           |
         |                                                           |
         |                                                           |
         |                                                           |
         |___________________________________________________________|

                     Din partea .........................:
                                 (societatea executanta)

                            Numele si prenumele
                         .........................

                                  Functia
                            ..................

                                 Semnatura
                            ..................
                                    L.S.