ORDIN Nr. 493
din 19 iunie 2007
pentru aprobarea
Reglementarii aeronautice civile romane privind stabilirea servitutilor
aeronautice civile si a zonelor cu servituti aeronautice civile RACR-SACZ,
editia 03/2007
ACT EMIS DE:
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 437 din 28 iunie 2007
In temeiul prevederilor art. 4
lit. b) şi f), ale art. 61, 76 şi 77 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997
privind Codul aerian, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
ale art. 2, 3 şi ale art. 4 pct. 4.1, 4.7 şi 4.9 din Regulamentul de organizare
şi funcţionare al Autorităţii Aeronautice Civile Române, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile
Române, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,
ministrul transporturilor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aproba Reglementarea aeronautica civila
română privind stabilirea servitutilor aeronautice civile şi a zonelor cu
servituti aeronautice civile RACR-SACZ, ediţia 03/2007, prevăzută în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică
Civilă Română" va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - La data intrării in
vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr. 119/2003 pentru aprobarea Reglementării
aeronautice civile române privind stabilirea servitutilor aeronautice civile şi
a zonelor cu servituti aeronautice civile RACR-SACZ, ediţia 02/2003, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 august 2003, se abrogă.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor,
Ludovic Orban
ANEXĂ
REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ
privind stabilirea servitutilor aeronautice civile
si a zonelor cu servituti aeronautice civile RACR-SACZ, ediţia 03/2007
CAPITOLUL I
Introducere
1.1. Scop
1.1.1. Prezenta reglementare este elaborată în
conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice naţionale şi
internaţionale aplicabile pentru asigurarea siguranţei zborului aeronavelor
româneşti şi străine pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României.
1.1.2. Prezenta reglementare defineşte următoarele
elemente tehnice de specialitate:
a) natura şi conţinutul servitutilor aeronautice
civile;
b) caracteristicile, condiţiile şi cerinţele generale
pentru zonele cu servituti aeronautice civile (zone care trebuie protejate în
interes aeronautic);
c) cadrul permisiv de extindere şi/sau utilizare a
construcţiilor, amenajărilor, activităţilor, terenurilor etc. în zonele cu
servituti aeronautice civile (limitări, restricţii etc).
1.2. Reglementări
aeronautice de referinţă
1.2.1. Prevederile prezentei
reglementări sunt conforme cu:
a) Anexa 14 ICAO: Aerodromuri - vol. I: Proiectare şi operaţiuni de aerodrom (ediţia 3/1999);
b) Anexa 10 ICAO: Telecomunicaţii aeronautice - vol. I: Mijloace de radionavigaţie (ediţia
5/1996).
1.3. Aplicabilitate
1.3.1. (1) Zonele care trebuie
protejate în interes aeronautic civil (zone cu servituti aeronautice civile)
sunt zonele din perimetrul şi din vecinătatea terenurilor de aeronautică
civilă.
(2) Terenurile de aeronautică civilă sunt:
a) aerodromurile civile
(aeroporturi, heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian
permanente ori temporare);
b) amplasamentele centrelor de dirijare a zborului;
c) amplasamentele mijloacelor de navigaţie aeriană şi
meteorologice aferente aviaţiei civile.
1.3.2. Prevederile prezentei
reglementări se aplică tuturor zonelor cu servituti aeronautice civile, precum
şi activităţilor aeronautice şi celor conexe, fiind obligatorii pentru toate
persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţi sau deţin terenuri,
construcţii, echipamente/instalaţii şi amenajări în zonele cu servituti
aeronautice civile pe teritoriul României.
1.3.3. (1) In activităţile curente de elaborare de
documentaţii tehnice sau studii aeronautice, proiectare în domeniul aviaţiei
civile, evaluare a documentaţiilor tehnice pentru construcţii, amenajări şi activităţi
în' zonele cu servituti aeronautice civile etc., prevederile prezentei
reglementări pot fi corelate şi/sau completate cu specificaţiile de profil
relevante din ediţiile amendate la zi ale reglementărilor menţionate la pct.
1.2.1.
(2) Suplimentar faţă de prevederile prezentei
reglementări, în activităţile menţionate la alin. (1) pot fi utilizate cerinţe,
recomandări sau practici aeronautice, de la caz la caz, conţinute în ediţiile
amendate la zi ale următoarelor documente de aviaţie civilă:
a) Doc. 8168 ICAO: Operaţiuni cu aeronave:
• vol. I: Proceduri de zbor
(ediţia 4/1993);
• vol. II: Construirea
procedurilor de zbor instrumental si la vedere (ediţia 4/1993);
b) EUROCONTROL: Manual
pentru proiectarea procedurilor RNAV din zonele terminale (DME/DME, Baro-VNAV
& RNP-RNAV) (ediţia 3.0/martie 2003);
c) Doc. 9426 ICAO: Manual de planificare ATS (ediţia
1/1984);
d) Anexa 4 ICAO: Hărţi aeronautice (ediţia 10/2001);
e) Anexa 14 ICAO: Aerodromuri - vol. II: Heliporturi (ediţia 2/1995);
f) AACR: Manual de heliporturi (ediţia 1/2000);
g) Doc. 9368 ICAO: Manual pentru construirea
procedurilor de zbor instrumental (ediţia 2/2002);
h) Doc. 8697 ICAO: Manual pentru hărţi aeronautice
(ediţia 2/1987);
i) Doc. 9274 ICAO: Manual pentru utilizarea modelului
de risc la coliziune (CRM) pentru operaţiuni ILS (ediţia 1/1980);
j) Reglementare de aeronautică civilă RAC-WGS 84:
Măsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul Geodezic Global WGS 84
(ediţia 1/1995);
k) EUROCONTROL: Strategia de navigaţie pentru statele
ECAC (ediţia 2.0/1998);
l) EUROCONTROL: Planul de
tranziţie pentru implementarea strategiei de navigaţie în statele ECAC
2000-2015+ (ediţia 2.0/2000);
m) Planul local pentru
convergentă si implementare (LCIP) pentru România, nivel 1şi 2 (ediţia
2003-2007);
n) alte documente emise de organizaţii aeronautice
internaţionale la care România este parte, aplicabile în România şi care vor
deveni efective după data emiterii prezentei reglementări.
1.3.4. (1) Prezenta reglementare abordează elementele
şi implicaţiile aeronautice ale obstacolării geometrice şi radioelectrice
(electromagnetice).
(2) Aspectele operaţionale, respectiv implicaţiile
aeronautice ale obstacolelor asupra procedurilor de
zbor, fac obiectul unor documente specifice, complementare.
1.3.5. Aplicarea prevederilor prezentei reglementări
revine:
a) Ministerului Transporturilor (MT) şi Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română" (AACR) - în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare tehnică şi autorizare în domeniul
aviaţiei civile, inclusiv în activităţile de avizare a documentaţiilor tehnice
pentru construcţii şi amenajări, de elaborare de studii aeronautice şi de acordare de consultanţă de
specialitate, precum şi în acţiunile de colaborare cu autorităţile administraţiei
publice locale şi centrale pentru stabilirea şi protejarea obiectivelor
destinate aviaţiei civile şi a zonelor cu servituti aeronautice civile aferente
aerodromurilor civile şi amplasamentelor centrelor de dirijare a zborului,
mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice;
b) administratorilor aeroporturilor şi
administratorilor mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice - în
îndeplinirea responsabilităţilor acestora de stabilire şi supraveghere a
zonelor cu servituti aeronautice civile aferente aerodromurilor/mijloacelor
administrate şi de control asupra obstacolelor în zonele respective, de
prevenire a tuturor factorilor de risc pentru zborul aeronavelor;
c) autorităţilor administraţiei publice locale şi
centrale - în îndeplinirea responsabilităţilor de cunoaştere a regimului de
protecţie specific zonelor cu servituti aeronautice civile. Responsabilităţile
se exercită în cadrul competenţelor deţinute privind aplicarea prevederilor
legale referitoare la planificarea teritoriului în scopuri urbanistice,
autorizarea construcţiilor, controlul respectării legalităţii în domeniu,
precum şi la activităţile care utilizează spaţiul aerian de deasupra zonelor cu
servituti aeronautice civile;
d) operatorilor aerieni - în îndeplinirea responsabilităţilor
de alegere, amenajare şi supraveghere a terenurilor temporare, de realizare a
cerinţelor de siguranţă specifice şi de operare sigură pe aceste terenuri de
aeronautică civila.
1.4. Definiţii şi
abrevieri
1.4.1. In sensul prezentei reglementări termenii
utilizaţi au următoarele semnificaţii:
- administrator al aerodromului - persoana fizică ori juridică ce conduce şi gestionează un
aerodrom aflat în proprietatea publică sau în proprietatea privată a unor
persoane fizice ori juridice;
- aerodrom - suprafaţa
delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde, eventual, clădiri, instalaţii
şi materiale, destinată să fie utilizată, în totalitate ori în parte, pentru
sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor;
- aeroport - aerodrom
deschis pentru operaţiuni comerciale de transport aerian;
- agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică autorizată să desfăşoare
activităţi aeronautice civile;
- aviz - document emis de Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română", pe baza
unei solicitări, prin care se stabilesc condiţiile pentru realizarea,
dezvoltarea şi/sau utilizarea unui obiectiv (construcţie, amenajare, activitate
etc.) amplasat în zone supuse servitutilor aeronautice sau în afara lor şi care
poate afecta siguranţa zborului;
- banda pistei - zonă
definită, care încadrează pista şi, unde există, prelungirea de oprire,
destinată să reducă riscul de deteriorare pentru aeronava care iese în afara
pistei şi să protejeze aeronava care trece pe deasupra ei în timpul operaţiunilor
de decolare sau aterizare;
- cale aeriană - spaţiu
aerian controlat sau o porţiune din acesta definit sub forma unui coridor
(culoar);
- compatibilitate
electromagnetică - capabilitatea unui echipament de a funcţiona fără să afecteze funcţionarea în parametri
nominali a mijloacelor de navigaţie aeriană;
- distanţă de referinţă a
aeronavei - distanţa minimă necesară pentru
decolare la masa maximă certificată pentru decolare, nivelul mării, condiţii
atmosferice standard, aer calm şi panta pistei nulă, astfel cum este precizată
în manualul de zbor al aeronavei stabilit de către autoritatea de certificare
sau în documentaţii echivalente ale fabricantului aeronavei;
- frangibilitate - caracteristică a unui obiect, care îi asigură integritate structurală şi
rigiditate până la o anumită sarcină, dar care - în cazul depăşirii sarcinii
specificate - se deformează sau cedează, astfel încât să prezinte un risc minim
pentru aeronave la impactul cu acesta;
- heliport - aerodrom utilizat exclusiv pentru
elicoptere;
- mijloc de navigaţie
aeriană - echipament/sistem de comunicaţii,
navigaţie sau supraveghere amplasat la sol şi destinat navigaţiei aeriene;
- mijloc meteorologic - echipament/sistem
meteorologic aeronautic, amplasat la sol şi destinat
protecţiei meteorologice a navigaţiei aeriene;
- obstacol - orice
obiect fix (natural sau artificial, temporar ori permanent) sau mobil ori părţi
ale acestuia, care prin localizare, proprietăţi fizice, caracteristici
constructive şi/sau funcţionale afectează ori poate afecta siguranţa
activităţilor aeronautice;
- pistă - suprafaţa dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom
terestru, amenajată pentru decolarea şi aterizarea aeronavelor;
- prelungire degajată
- suprafaţa dreptunghiulară delimitată pe sol sau
pe apă, aflată sub controlul autorităţii aeroportuare, stabilită şi amenajată
corespunzător, peste care o aeronavă poate să efectueze o parte a urcării
iniţiale până la o înălţime specificată;
- prelungire de oprire - suprafaţa dreptunghiulară delimitată pe sol în prelungirea pistei
de decolare/aterizare, amenajată corespunzător în interesul siguranţei
aeronavelor care rulează în limitele declarate, în cazul unei decolări
întrerupte;
- punct de referinţă de aerodrom - amplasamentul geografic
desemnat al unui aerodrom;
- regiune de control - spaţiu
aerian controlat care se extinde, în plan vertical, începând de la o limită
precizată deasupra pământului;
- regiune terminală de
control - regiune de control stabilită în mod normal la confluenţa rutelor cu servicii de trafic
aerian asigurate, în vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri importante;
- reglementare aeronautică
- norme, proceduri sau standarde specifice
activităţilor aeronautice;
- securitate
aeronautică - ansamblu de măsuri, resurse
materiale şi forţe umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul
protecţiei aeronauticii civile împotriva actelor de intervenţie ilicită;
- servitute aeronautică - condiţii, restricţii, obligaţii impuse ori recomandate de
prevederile reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale în
interesul siguranţei zborului aeronautic;
- siguranţa zborului - capacitate a activităţii aeronautice constând în evitarea afectării
sănătăţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube
materiale;
- spaţiu aerian controlat - spaţiul aerian de dimensiuni definite, în interiorul căruia este
asigurat serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu
clasificarea spaţiului aerian;
- suprafaţa critică ILS - suprafaţa de dimensiuni definite, în jurul antenelor de pantă şi de
direcţie, unde prezenţa vehiculelor şi aeronavelor nu este permisă pe durata
tuturor operărilor ILS;
- suprafaţa sensibilă ILS -
suprafaţa care se extinde dincolo de suprafaţa
critică ILS, unde parcarea şi/sau mişcarea vehiculelor şi în special a
aeronavelor sunt controlate pentru a se preveni posibilitatea unei interferenţe
inacceptabile cu semnalul ILS pe timpul operărilor ILS;
- teren de lucru aerian - teren de aeronautică civilă amenajat şi demarcat pentru zbor, fără infrastructură
specifică, dotat cu instalaţii şi/sau construcţii sumare destinate unor
activităţi aeronautice;
- zonă cu servituti aeronautice - zonă aflată sub incidenţa servitutilor aeronautice (zona de
siguranţă, zona de protecţie, regiune de control, zona de dezvoltare etc);
- zonă de control de aerodrom - spaţiu aerian controlat delimitat lateral, care se extinde pe
verticală de la suprafaţa pământului până la o limită superioară specificată;
- zonă de dezvoltare - zonă prevăzută în programele/proiectele de extindere a
aerodromurilor existente, de modernizare a mijloacelor de navigaţie aeriană şi
meteorologice sau de instalare de noi astfel de mijloace, delimitată în scopul
actualizării şi conservării servitutilor aeronautice - în interes public şi
pentru asigurarea siguranţei zborului;
- zonă de protecţie - zonă
adiacentă amplasamentelor mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice,
indiferent de proprietar, delimitată cu scopul de a preveni interferenţele
negative de orice natură, directe şi/sau indirecte, asupra performanţelor
operaţionale ale acestor mijloace - în interesul siguranţei zborului
aeronavelor;
- zonă de siguranţă - zonă
adiacentă unui aerodrom, indiferent de proprietar, definită cu scopul de a
limita înălţimea obstacolelor şi de a preveni efectele negative de orice
natură, directe şi/sau indirecte, asupra operării aeronavelor şi ansamblului
activităţilor aeronautice - în interesul siguranţei zborului aeronavelor şi
securităţii aeronautice.
1.4.2. In cuprinsul prezentei reglementări abrevierile
utilizate au următoarele semnificaţii:
AACR - Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română";
AIP - publicaţie de informare aeronautică (Aeronautical Information Publication);
ARP - punct de referinţă al aerodromului (Aerodrome Reference Point);
ATS -servicii de trafic aerian (Air Traffic Services);
CRM - model de risc la coliziune (Collision Risk Model);
CTR - zonă de control (Control zone);
DME - echipament pentru măsurarea distanţei (Distance
Measuring Equipment);
ECAC - Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile (European
Civil Aviation Conference);
ENR - pe rută (En Route);
EURO-CONTROL - Organizaţia
Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei
Aeriene (European Organisation for the Safety of Air Navigation);
FATO - suprafaţă de apropiere finală şi decolare (Final
Approach and Take- Offarea);
GP - componentă a sistemului ILS care asigură panta de coborâre (Glide Path);
IMC - condiţii meteorologice de zbor instrumental
(Instrument Meteorological Conditions);
ILS - sistem de aterizare instrumental (Instrument Landing System);
LCIP - plan local pentru convergenţă şi
implementare (Local Convergence and Implementation Plan);
LOC - componentă a sistemului ILS care asigură direcţia
de apropiere (Localizer);
MT - Ministerul Transporturilor;
NDB - radiofar nedirecţional (Non-Directional
radio Beacon);
OACI/ ICAO - Organizaţia
Internaţională a Aviaţiei Civile (International
Civil Aviation Organization);
PAR - radar de apropiere de precizie (Precision Approach Radar);
RNAV - sistem de navigaţie de suprafaţă (Area Navigation);
RNP - performanţele de navigaţie aeriană cerute (Required
Navigation Performance);
SID - rută standard de plecare instrumental (Standard
Instrument Departure);
SRE - radar de supraveghere din sistemul de apropiere de precizie (Surveillance
Radar Element of precision approach
radar system);
SSR - radar secundar de supraveghere (Secondary Surveillance Radar);
STAR - rută standard de apropiere instrumental (Standard
Instrument Arrival);
TMA - regiune terminală de control (Terminal control Area);
VHF -frecvenţă foarte înaltă (Very High
Frequency);
VMC - condiţii meteorologice de zbor la vedere (Visual
Meteorologica Conditions);
VNAV- - navigaţie în plan vertical (Vertical
Navigation);
VOR - radiofar omnidirecţional VHF (VHF Omnidirecţional Radio range);
WGS - sistemul geodezic mondial (World Geodetic System).
CAPITOLUL II
Servituti aeronautice civile
2.1. Generalităţi
2.1.1. Pentru siguranţa zborului şi a activităţilor
aeronautice, pe terenurile de aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora
trebuie să se instituie şi să se respecte cerinţele, condiţiile şi restricţiile
prevăzute de reglementările aeronautice civile naţionale şi/sau internaţionale
aplicabile.
2.1.2. Condiţiile, restricţiile şi obligaţiile impuse
sau recomandate de reglementările aeronautice civile naţionale şi/sau
internaţionale pentru realizarea şi menţinerea siguranţei zborului şi
manevrelor aeronavelor în spaţiul aerian şi la sol constituie servituti
aeronautice civile, care definesc un regim de protecţie adecvat, în interes
aeronautic civil.
2.1.3. Servitutile aeronautice civile se stabilesc şi
se instituie în corelaţie directă cu specificul terenurilor de aeronautică
civilă (categorie, caracteristici fizice, infrastructură şi echipamente,
condiţii de exploatare/ operare etc.) şi cu particularităţile mijloacelor de
navigaţie şi/sau meteorologice implicate (tip, caracteristici tehnice,
performanţe operaţionale etc).
2.1.4 In funcţie de natura lor, servitutile aeronautice
civile pot fi clasificate în:
a) servituti de degajare;
b) servituti de balizare;
c) servituti radioelectrice;
d) alte servituti (diverse).
2.2. Servituti aeronautice de degajare
2.2.1. Servitutile aeronautice de degajare se referă
la obstacolele care pot să constituie un pericol pentru navigaţia aeriană sau
să influenţeze funcţionarea echipamentelor destinate navigaţiei aeriene,
astfel:
1. pe aerodromuri sau în vecinătatea acestora-pentru
asigurarea zonelor libere ori eliberate de obstacole necesare evoluţiei în
siguranţă a aeronavelor către şi dinspre aeroport;
2. în vecinătatea mijloacelor vizuale pentru
navigaţia aeriană (lămpile dispozitivului luminos de apropiere, indicatorul
vizual al pantei de aterizare etc.) - pentru asigurarea spaţiului liber sau
eliberat de obstacole necesar vizibilităţii continue şi nestânjenite a
mijloacelor respective de către piloţi;
3. în vecinătatea mijloacelor de navigaţie aeriană
sau meteorologice - pentru asigurarea spaţiului liber ori eliberat de obstacole
necesar funcţionării la parametri nominali a acestor mijloace, respectiv pentru
asigurarea vizibilităţii necesare efectuării observărilor şi determinărilor
meteorologice.
2.2.2. Menţinerea sau îmbunătăţirea degajărilor
existente se asigură, după caz, prin schimbarea amplasamentului, limitarea,
desfiinţarea ori interzicerea realizării atât a obstacolelor pasive (obiecte,
vegetaţie etc), cât şi a obstacolelor active (activităţi/acţiuni, emisii
perturbatoare de unde electromagnetice etc).
2.2.3. Pe terenurile de aeronautică civilă şi în
vecinătatea acestora (inclusiv în perimetrul infrastructurilor aeroportuare şi
în împrejurimi), siguranţa zborului se realizează prin:
1. stabilirea unor suprafeţe de limitare a înălţimii
obstacolelor (conform prevederilor prezentei reglementări şi altor reglementări
aeronautice aplicabile), ca modalitate de control asupra obstacolelor (clădiri,
coşuri de fum, stâlpi/piloni, arbori, pasaje rutiere supraterane etc.) - pentru
crearea unui volum de spaţiu aerian liber de obstacole, care să permită zborul
aeronavelor în deplină siguranţă;
2. limitarea densităţii obstacolelor aflate sub
suprafeţele de limitare menţionate - pentru menţinerea riscului de coliziune
sub nivelul impus de siguranţa zborului;
3. identificarea, prin marcare pentru zi (balize,
vopsire) şi balizare pentru noapte (lumini), a obstacolelor care depăşesc
suprafeţele de limitare stabilite, inclusiv a clădirilor şi instalaţiilor
aeroportuare-pentru reducerea riscului de coliziune;
4. aplicarea de soluţii constructive şi de montaj care
să asigure frangibilitatea mijloacelor vizuale şi/sau de radionavigaţie de
aerodrom, precum şi altor mijloace/structuri care constituie obstacole şi nu
pot fi înlăturate din motive operaţionale - pentru reducerea riscului potenţial
pe care îl prezintă pentru aeronave (în caz de impact). Unde este necesar,
aceste obiecte trebuie să fie marcate pentru zi (prin vopsire) şi balizate
pentru noapte (cu lămpi);
5. interzicerea/eliminarea surselor de fum (arderea
cărbunilor în centrale termice, arderea deşeurilor etc.) - pentru asigurarea
vizibilităţii;
6. interzicerea/eliminarea surselor de ceaţă
artificială (instalaţii/procese tehnologice producătoare de noxe de orice tip -
gaze, lichide, solide - care au caracter de concentratori de vapori) - pentru
asigurarea vizibilităţii;
7. controlul asupra structurii
culturilor agricole şi asupra modalităţilor de exploatare a acestora - pentru
reducerea/ eliminarea surselor de atragere a păsărilor şi animalelor sălbatice,
respectiv a riscului de coliziune;
8. interzicerea/eliminarea surselor de atragere/ concentrare a păsărilor (terenuri arate, resturi vegetale, gropi de gunoi, silozuri, activităţi de
morărit etc.) - pentru reducerea pericolului prezentat de păsări, respectiv a
riscului de coliziune;
9. interzicerea/eliminarea dispozitivelor cu fascicul laser şi a surselor de lumină orientate în sus (sisteme de
iluminat, firme/reclame luminoase etc.) - pentru prevenirea riscului de
confuzie şi/sau de „orbire" a piloţilor;
10. interzicerea lansării de focuri de artificii şi
înălţării de baloane sau aeromodele - pentru prevenirea riscurilor de incendiu
şi de coliziune;
11. interzicerea/eliminarea surselor potenţiale de
incendiu, explozie etc. (staţii şi/sau depozite de combustibili ori de
materiale explozibile, aplicaţii pirotehnice etc.) - pentru reducerea
pericolelor pe care le prezintă;
12. semnalizarea liniilor electrice aeriene, prin
marcare pentru zi (vopsire, balize) şi balizare pentru noapte (lumini), a
firelor, respectiv a stâlpilor de traversare a drumurilor naţionale,
autostrăzilor şi cursurilor principale de apă - pentru reducerea riscului de
coliziune;
13. interzicerea/eliminarea surselor de perturbaţii
electromagnetice (acţionări electrice de forţă, sudură electrică, reţele TV
prin cablu etc.) - pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice,
respectiv a funcţionării la parametri nominali a echipamentelor aeronautice de
comunicaţii, navigaţie şi supraveghere;
14. interzicerea/eliminarea obstacolelor
(construcţii, obiecte, amenajări, vegetaţie etc.) care obturează mijloacele
vizuale pentru navigaţia aeriană (inclusiv lămpile dispozitivelor luminoase de
apropiere) - pentru asigurarea vizibilităţii corespunzătoare a mijloacelor
respective;
15. respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi
ale reglementărilor aeronautice referitoare la activitatea şi mijloacele
meteorologice (cerinţe tehnice de amplasare, instalare, protecţie etc.) -
pentru determinarea şi evaluarea corectă a condiţiilor meteorologice;
16. identificarea şi interzicerea/eliminarea altor
elemente (construcţii, amenajări, activităţi, surse etc.) care, prin prezenţă
sau funcţionare, afectează ori pot afecta siguranţa zborului.
2.3. Servituti aeronautice de balizare
2.3.1. Servitutile aeronautice de balizare se referă
la semnalarea prezenţei obstacolelor care constituie un risc potenţial de
coliziune pentru aeronave şi a zonelor de aerodrom cu restricţii de utilizare.
2.3.2. Semnalizarea obstacolelor se realizează prin:
a) marcaje (vopsire specifică) sau balize (steguleţe,
corpuri specifice) - pe timp de zi cu vizibilitate bună;
b) lumini specifice (balizare luminoasă) - pe timp de
noapte sau de zi cu vizibilitate redusă.
2.3.3. In zonele cu servituti aeronautice civile
trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care:
a) depăşesc/penetrează suprafeţele de limitare a
înălţimii obstacolelor;
b) prezintă pericol pentru zborul aeronavelor (coşuri
de fum industriale, piloni şi/sau stâlpi instalaţi pe proeminenţe de teren ori
pe terasele unor clădiri înalte, construcţii şi/sau instalaţii de mare gabarit
etc, inclusiv clădirile aeroportuare, mijloacele de navigaţie aeriană şi
mijloacele meteorologice).
2.3.4. In exteriorul zonelor cu servituti aeronautice
civile trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care:
a) au înălţimi de 45 m şi mai mari;
b) au fost identificate, pe baza unei analize de
specialitate, că prezintă pericol pentru zborul aeronavelor.
2.3.5. (1) Liniile electrice aeriene cu înălţimea
stâlpilor de peste 25 m şi care traversează drumuri naţionale, autostrăzi, căi
ferate sau cursuri principale de apă trebuie semnalizate după cum urmează:
a) conductorii din deschiderea de traversare, prin
marcare pentru zi (cu balize);
b) stâlpii de traversare, prin marcare pentru zi
(vopsire).
(2) Stâlpii de traversare cu
înălţimi de 45 m şi mai mari trebuie să fie balizaţi pentru zi (vopsire) şi
pentru noapte.
(3) In cazurile stabilite pe baza unei analize de
specialitate, conductorii din deschiderea de traversare trebuie să fie marcaţi
pentru zi (cu balize) şi pentru noapte (cu lumini
specifice).
2.3.6. Pentru siguranţa operării aeronavelor, zonele
de aerodrom cu restricţii de utilizare: piste şi căi de rulare închise (sau
părţi ale acestora), zone inutilizabile, suprafaţa pistei până la prag etc,
trebuie semnalizate corespunzător pe timp de zi şi pe timp de noapte, prin
marcaje, panouri, balize şi lumini specifice.
2.3.7. Mijloacele vizuale utilizate (marcaje,
panouri, balize, lumini) trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementărilor
aeronautice de profil.
2.4. Servituti aeronautice radioelectrice
2.4.1. Servitutile aeronautice radioelectrice se
referă la necesitatea realizării sau menţinerii degajării de obiecte
(construcţii, amenajări etc.) care, prin forme, dimensiuni, orientare şi/sau
materiale folosite, pot ori ar putea perturba propagarea undelor
electromagnetice emise sau recepţionate de mijloacele de navigaţie aeriană,
precum şi la prevenirea ori asigurarea protecţiei mijloacelor respective contra
diferitelor radiaţii electromagnetice parazite.
2.4.2. Pe terenurile de
aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora (inclusiv în perimetrul
infrastructurilor aeroportuare şi în împrejurimi), siguranţa zborului impune:
1. stabilirea unor suprafeţe de protecţie în jurul
mijloacelor de navigaţie aeriană, în care sunt interzise amplasarea şi
utilizarea echipamentelor electrice, electrotehnice sau electronice generatoare
de perturbaţii electromagnetice, precum şi existenţa/amplasarea obiectelor de
orice natură (construcţii, autovehicule, denivelări de teren etc.) - pentru
prevenirea alterării parametrilor operaţionali ai mijloacelor de navigaţie
aeriană respective;
2. stabilirea poziţiilor de aşteptare pe căile de
rulare spre pistă în corelaţie directă cu forma şi dimensiunile zonelor
sensibile ILS şi, consecutiv, amplasarea mijloacelor vizuale aferente (marcaje,
barete-stop etc.) în afara acestor zone - pentru prevenirea accesului
vehiculelor şi/sau aeronavelor în zonele respective şi, implicit, evitarea
alterării inacceptabile a semnalului ILS;
3. instituirea unui regim de
control şi limitare asupra dimensiunilor, formelor şi poziţiei/orientării
diferitelor obiecte (clădiri, panouri etc.) - pentru prevenirea reflexiilor
parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea
performanţelor operaţionale ale echipamentelor de radionavigaţie;
4. înlocuirea/eliminarea materialelor metalice
utilizate la realizarea componentelor diferitelor obiecte (faţade, învelitori,
împrejmuiri etc.) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei
electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale
echipamentelor de radionavigaţie;
5 cunoaşterea frecvenţei şi puterii de emisie a
staţiilor de emisie (radio, TV) - pentru prevenirea interferenţelor cu
frecvenţele aeronautice;
6. identificarea şi interzicerea/eliminarea altor
elemente (construcţii, echipamente, surse etc.) care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează ori pot afecta
buna funcţionare a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice.
2.5. Alte servituti aeronautice
2.5.1. Terenurile de aeronautică civilă şi vecinătăţile
lor, în special perimetrele infrastructurilor aeroportuare şi împrejurimile
acestora, se află sub incidenţa unor servituti aeronautice civile referitoare la:
1. identificarea tuturor obstacolelor semnificative
şi includerea acestora într-o bază de date specifică - pentru stabilirea
densităţii obstacolelor şi evaluarea riscului de coliziune;
2. verificarea din zbor, când este cazul, a influenţei unor obiective/obstacole asupra parametrilor operaţionali ai
mijloacelor de navigaţie aeriană şi/sau ai echipamentelor de la bordul
aeronavelor - pentru menţinerea condiţiilor de siguranţă a zborului;
3. evaluarea, unde este cazul, a implicaţiilor
prezenţei în apropiere a unor reţele rutiere şi/sau feroviare cu trafic greu,
intens, atât sub aspectul obstacolării (gabaritul autovehiculelor şi al
garniturilor de tren), cât şi sub aspectul influenţei asupra bunei funcţionări
a mijloacelor de navigaţie aeriană (mase metalice considerabile, aflate în
mişcare) - pentru stabilirea şi aplicarea măsurilor operaţionale care se impun;
4. măsurarea nivelului de zgomot şi zonarea acustică-
pentru amplasarea şi amenajarea corespunzătoare a clădirilor aeroportuare, a
cartierelor de locuinţe, a parapeţilor antizgomot;
5. depistarea activităţilor/surselor de poluare a
aerului, apei şi/sau solului şi aplicarea măsurilor de prevenire şi/sau
protecţie necesare - pentru alegerea şi amplasarea corespunzătoare a
instalaţiilor tehnologice, tratarea adecvată a deşeurilor, depozitarea corectă
a materialelor/substanţelor poluante ori periculoase;
6. determinarea nivelului de radiaţii electromagnetice
şi evaluarea influenţei/efectelor şi a limitelor expunerii la radiaţii a
persoanelor - pentru amplasarea şi amenajarea corespunzătoare a clădirilor, a
locurilor de muncă;
7. identificarea amplasării şi utilizării
dispozitivelor pirotehnice/explozive cu detonare prin telecomandă radio -
pentru adoptarea măsurilor de coordonare a activităţilor cu deţinătorii/utilizatorii
dispozitivelor respective şi prevenirea detonării accidentale produse de
radiaţiile electromagnetice emise de echipamente aeronautice de la sol sau de
la bordul aeronavelor care operează în zonă;
8. posibilitatea ca unele
terenuri aflate în vecinătatea aeroporturilor să facă, în condiţiile legii,
subiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în legătură cu
dezvoltarea aeroporturilor respective;
9. identificarea şi interzicerea/eliminarea altor
elemente (construcţii, amenajări, activităţi, surse etc.) care, prin prezenţă
sau funcţionare, afectează sau pot afecta siguranţa zborului şi activităţilor
aeronautice;
10. impunerea de către Autoritatea Aeronautică Civilă
Română (AACR) a unor restricţii locale suplimentare, determinate de condiţii
specifice, particulare.
CAPITOLUL III
Zone cu servituti aeronautice civile
3.1. Generalităţi
3.1.1. In funcţie de particularităţile fiecărui teren
de aeronautică civilă, proiecţiile orizontale ale suprafeţelor de limitare a
obstacolelor, ale suprafeţelor de protecţie a procedurilor de apropiere
instrumentală, ale suprafeţelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie
aeriană, ale altor categorii
de suprafeţe sau cerinţe aeronautice (după caz) definesc la sol (forma,
dimensiuni, orientare) zona corespunzătoare aflată sub incidenţa servitutilor
aeronautice civile.
3.1.2. Zonele cu servituti aeronautice civile sunt:
1. zonele de siguranţă asociate unui aerodrom,
definite în funcţie de:
a) caracteristicile fizice şi de
operare ale aerodromului;
b) caracteristicile suprafeţelor de limitare a
obstacolelor;
c) caracteristicile suprafeţelor de protecţie a
procedurilor de apropiere instrumentală;
d) amenajarea şi dotarea tehnică de referinţă ale
aerodromului;
e) tipul şi caracteristicile
tehnice ale echipamentelor de radionavigaţie din zona de aerodrom;
f) programul de dezvoltare şi/sau modernizare a
aerodromului şi a mijloacelor de navigaţie aeriană aferente;
g) cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau
internaţionale aplicabile;
2. zonele de protecţie
asociate mijloacelor de navigaţie aeriană, definite în funcţie de:
a) tipul şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor
în cauză;
b) caracteristicile suprafeţelor de protecţie ale
mijloacelor respective;
c) programul de dezvoltare şi/sau modernizare a
mijloacelor de navigaţie aeriană;
d) cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale
şi/sau internaţionale aplicabile;
3. regiunile de control al traficului aerian din
vecinătatea aerodromurilor, definite în funcţie de:
a) criteriile operaţionale specifice;
b) reţeaua căilor aeriene;
c) caracteristicile suprafeţelor de acoperire ale
mijloacelor de navigaţie aeriană;
d) programul de dezvoltare şi/sau modernizare din
domeniul aeronautic civil;
e) cerinţele reglementărilor
aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.
3.1.3. (1) Definirea zonelor cu servituti aeronautice
civile implică precizarea următoarelor elemente: amplasare, formă, orientare,
dimensiuni/limite, caracteristici/condiţii, restricţii, obligaţii etc.
(2) Elementele/caracteristicile zonelor cu servituti
aeronautice civile pot suferi modificări în timp, ca urmare a modificării
prevederilor reglementărilor aeronautice naţionale şi internaţionale
aplicabile, dezvoltării terenurilor de aeronautică civilă, modernizării
mijloacelor de navigaţie aeriană etc.
3.2. Zone de
siguranţă
3.2.1. (1) Cu scopul
limitării înălţimii obstacolelor, se stabilesc următoarele suprafeţe de
siguranţă, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 1:
1.1. în perimetrul aerodromurilor pentru avioane:
a) banda pistei de decolare-aterizare;
b) prelungiri de oprire;
c) prelungiri degajate;
d) suprafaţa de siguranţă la capătul pistei;
e) banda căilor de rulare;
1.2. în perimetrul aerodromurilor pentru elicoptere (heliporturi) - suprafaţa de siguranţă care încadrează suprafaţa de
apropiere finală şi decolare/FATO.
(2) Zonele de siguranţă corespunzătoare suprafeţelor de
siguranţă menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice
privind controlul obstacolelor şi celor referitoare la autorizarea/certificarea şi exploatarea tehnică a
aerodromurilor.
3.2.2 In interesul siguranţei zborului, în cuprinsul
zonelor precizate la pct. 3.2.1 alin. (2), sunt interzise:
a) amplasarea, construirea şi/sau instalarea de
obiective noi (împrejmuiri, drumuri, amenajări etc), fără avizul de
specialitate al Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR), inclusiv garduri,
căi de rulare, platforme, mijloace de navigaţie aeriană (electronice şi/sau
vizuale) şi meteorologice;
b) denivelarea terenului
peste limitele specifice admise de reglementările aeronautice de profil;
c) prezenţa obstacolelor fixe sau mobile, cu excepţia
mijloacelor de navigaţie aeriană (electronice şi/sau vizuale) care nu pot fi
înlăturate din motive operaţionale şi care trebuie să aibă structuri
constructive şi/sau de montaj frangibile;
d) vegetaţia şi/sau culturile agricole neadecvate,
care atrag ori favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice;
e) trecerea de fire electrice sau cabluri, altele decât cele instalate pentru buna desfăşurare a
activităţilor aeronautice;
f) prezenţa surselor de radiofrecvenţă care pot
interfera cu mijloace de navigaţie aeriană;
g) accesul neautorizat al persoanelor, vehiculelor sau
animalelor;
h) sursele potenţiale de
incendiu, de explozie etc;
i) orice alte construcţii, amenajări şi/sau activităţi
care afectează sau pot afecta siguranţa operaţiunilor de aerodrom.
3.2.3. (1) Cu scopul limitării înălţimii obstacolelor,
se stabilesc următoarele suprafeţe de siguranţă, în condiţiile pct. 3.1.2
subpct. 1:
1.1. în vecinătatea aerodromurilor pentru avioane:
a) suprafaţa orizontală exterioară;
b) suprafaţa conică;
c) suprafaţa orizontală interioară;
d) suprafaţa de apropiere;
e) suprafaţa interioară de apropiere;
f) suprafaţa de tranziţie;
g) suprafaţa interioară de tranziţie;
h) suprafaţa de aterizare întreruptă;
i) suprafaţa de urcare la decolare;
1.2. în vecinătatea aerodromurilor pentru elicoptere
(heliporturi):
a) suprafaţa conică;
b) suprafaţa orizontală interioară;
c) suprafaţa de apropiere;
d) suprafaţa de tranziţie;
e) suprafaţa de urcare la decolare;
f) prelungire degajată.
(2) Zonele de siguranţă corespunzătoare suprafeţelor de
siguranţă menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice
privind controlul obstacolelor şi celor referitoare la autorizarea/certificarea
şi exploatarea tehnică a aerodromurilor.
3.2.4. In interesul siguranţei zborului, în cuprinsul
zonelor de siguranţă precizate la pct. 3.2.3 alin. (2), sunt interzise fără
avizul prealabil al AACR:
a) amplasarea, construirea şi/sau instalarea de
obiective noi (clădiri, structuri, amenajări etc), inclusiv construcţiile şi
echipamentele/instalaţiile destinate activităţilor aeronautice;
b) realizarea de construcţii sau instalaţii, precum
şi desfăşurarea de activităţi care, prin natura lor ori prin procesul de
funcţionare, afectează sau pot afecta siguranţa zborului (obiective care produc
fum ori ceaţă artificială, sisteme de iluminat care pot determina confuzii în
identificarea sistemului de balizare luminoasă a pistei şi/sau a dispozitivului
luminos de apropiere etc);
c) amplasarea şi funcţionarea surselor de emisie care
pot produce interferenţe sau perturbaţii în funcţionarea mijloacelor de navigaţie
aeriană;
d) amplasarea şi exploatarea
obiectivelor care atrag şi favorizează concentrarea pasărilor sau animalelor
sălbatice (unităţi de morărit, silozuri, culturi agricole neadecvate, depozite,
magazii, gropi de gunoi, decantoare etc);
e) orice alte obiective (construcţii,
amenajări, activităţi) care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
3.2.5. Cerinţele de limitare a obstacolelor aplicabile
unui aerodrom pentru avioane se diferenţiază în funcţie de caracteristicile
fizice ale pistei (pistelor) aerodromului şi de tipul operaţiunilor aeriene
executate sau avute în vedere să se execute, pe baza unui cod de referinţă,
care asociază date privind facilităţile de infrastructură şi tipurile de
aeronave care ar putea opera pe aerodromul respectiv. 3.2.6 (1) Codul de
referinţă se compune din două elemente:
a) o cifră de cod, reflectând distanţa de referinţă a
aeronavei; şi
b) o literă de cod, reflectând anvergura aripilor şi
ecartamentul (distanţa dintre flancurile exterioare ale anvelopelor) trenului
principal de aterizare.
(2) Codul de referinţă al aerodromului este prezentat
în tabelul nr. 3.1:
Tabelul nr. 3.1
Criterii de stabilire a codului de referinţă al
aerodromului
|
Elementul 1 de cod
|
Elementul 2 de cod
|
|
Cifra de cod
|
Distanţa de referinţă a aeronavei
|
Litera de cod
|
Anvergura
|
Ecartamentul (distanţa dintre flancurile exterioare ale anvelopelor trenului principal de aterizare)
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
|
1
|
sub 800 m
|
A
|
până la 15 m exclusiv
|
până la 4,5 m
|
|
2
|
între 800-1.200 m exclusiv
|
B
|
între 15-24 m exclusiv
|
între 4,5-6 m exclusiv
|
|
3
|
între 1.200-1.800 m exclusiv
|
C
|
între 24-36 m exclusiv
|
între 6-9 m exclusiv
|
|
4
|
1.800 m si mai mult
|
D
|
între 36-52 m exclusiv
|
între 9-14 m exclusiv
|
|
E
|
între 52-65 m exclusiv
|
între 9-14 m exclusiv
|
|
F
|
între 65-80 m exclusiv
|
între 14-16 m exclusiv
|
3.2.7. In funcţie de tipul procedurilor de apropiere la
aterizare pentru care sunt amenajate si echipate cu mijloace destinate navigaţiei aeriene, pistele de aerodrom se
clasifică astfel (v. tabelul nr. 3.2):
Tabelul nr. 3.2
Clasificarea pistelor
de aerodrom după categoria operaţiunilor de apropiere la aterizare
|
ABREVIERE
|
TIPUL PISTEI
|
DESTINAŢIE Şl CARACTERISTICI
|
|
NINST
|
Pistă neinstrumentală
|
Pistă destinată aeronavelor care execută zbor la vedere
|
|
NONP
|
Pistă instrumentală neprecizie
|
Pistă destinată operării aeronavelor cu
folosirea procedurilor de apropiere instrumentală de neprecizie, deservită
atât de mijloace vizuale, cât şi de mijloace instrumentale, care asigură
ghidarea aeronavei numai în direcţie
|
|
CAT. I
|
Pista instrumentală de precizie,
categoria I
|
Pista instrumentală deservită de un ILS sau PAR şi de mijloace
vizuale, destinată operaţiunilor de apropiere urmată de aterizare cu o
înălţime de decizie nu mai mică de 60 m (200 ft) şi cu o vizibilitate nu mai
mică de 800 m sau cu o distanţă vizuală în lungul pistei nu mai mică de 550 m
|
|
CAT. II
|
Pista instrumentală de precizie, categoria II
|
Pista instrumentală deservită de un ILS şi de mijloace vizuale,
destinată operaţiunilor de apropiere urmată de aterizare cu o înălţime de
decizie mai mică de 60 m (200 ft), dar nu mai mică de 30 m (100 ft) sau cu o
distanţă vizuală în lungul pistei nu mai mică de 300 m
|
|
CAT. III A
|
Pista instrumentală de precizie, categoria III A
|
Pista instrumentală deservită de un ILS către şi în lungul
suprafeţei pistei, destinată operaţiunilor de apropiere urmată de aterizare
cu o înălţime de decizie mai mică de 30 m (100 ft) sau fără înălţime de
decizie ori cu o distanţă vizuală în lungul pistei nu mai mică de 200 m
|
|
CAT. III B
|
Pista instrumentală de precizie, categoria
III B
|
Pista instrumentală deservită de un ILS către şi în lungul
suprafeţei pistei, destinată operaţiunilor de apropiere urmată de aterizare
cu o înălţime de decizie mai mică de 15 m (50 ft) sau fără înălţime de
decizie ori cu o distanţă vizuală în lungul pistei sub 200 m, dar nu mai mică
de 75 m
|
|
CAT. III C
|
Pista instrumentală de precizie, categoria III C
|
Pista instrumentală deservită de un ILS către şi în lungul
suprafeţei pistei, destinată operaţiunilor de apropiere urmată de aterizare
fără limitări ale înălţimii de decizie sau ale distanţei vizuale în lungul
pistei
|
3.2.8. Caracteristicile suprafeţelor de limitare a
obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru aterizare sunt prezentate în
tabelul nr. 3.3.
3.2.9. Caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru decolare
sunt prezentate în tabelul nr. 3.4.
Tabelul nr. 3.3
Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a
obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru aterizare
|
CLASIFICAREA PISTEI
|
|
Apropiere
neinstrumentală
|
Apropiere fără precizie
|
|
Suprafeţe şi dimensiuni (a)
|
Cifra de cod
|
Cifra de cod
|
Categoria de apropiere de precizie
|
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
1,2
|
3
|
4
|
I Cifra de cod
|
II sau III Cifra de cod
|
|
1,2
|
3,4
|
3,4
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
(6)
|
(7)
|
(8)
|
(9)
|
(10)
|
(11)
|
|
SUPRAFAŢA CONICĂ
|
|
Panta
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
|
Inălţimea
|
35 m
|
55 m
|
75 m
|
100 m
|
60 m
|
75 m
|
100 m
|
60 m
|
100 m
|
100 m
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
(6)
|
(7)
|
(8)
|
(9)
|
(10)
|
(11)
|
|
SUPRAFAŢA CONICĂ
|
|
Panta
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5%
|
5 %
|
5%
|
|
Inălţimea
|
35 m
|
55 m
|
75 m
|
100 m
|
60 m
|
75 m
|
100 m
|
60 m
|
100 m
|
100 m
|
|
SUPRAFAŢA ORIZONTALĂ INTERIOARĂ
|
|
Inălţimea
|
45 m
|
45 m
|
45 m
|
45 m
|
45 m
|
45 m
|
45 m
|
45 m
|
45 m
|
45 m
|
|
Raza
|
2000 m
|
2500 m
|
4000m
|
4000 m
|
3500 m
|
4000 m
|
4000 m
|
3500 m
|
4000 m
|
4000 m
|
|
SUPRAFAŢA INTERIOARĂ DE APROPIERE
|
|
Lăţimea
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
90 m
|
120 m (e)
|
120 m (e)
|
|
Distanţa la prag
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
|
Lungimea
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
900 m
|
900 m
|
900 m
|
|
Panta
|
|
|
|
|
|
|
|
2,5 %
|
2%
|
2%
|
|
SUPRAFAŢA DE APROPIERE
|
|
Lungimea marginii interioare
|
60 m
|
80 m
|
150m
|
150 m
|
150 m
|
300 m
|
300 m
|
150 m
|
300 m
|
300 m
|
|
Distanţa la prag
|
30 m
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
|
Divergenţa
(pe fiecare parte)
|
10%
|
10%
|
10%
|
10%
|
15%
|
15%
|
15%
|
15%
|
15%
|
15%
|
|
Prima secţiune
|
|
Lungimea
|
1600 m
|
2500 m
|
3000m
|
3000 m
|
2500 m
|
3000 m
|
3000 m
|
3000 m
|
3000 m
|
3000 m
|
|
Panta
|
5 %
|
4%
|
3,33 %
|
2,5 %
|
3,33 %
|
2%
|
2%
|
2,5 %
|
2%
|
2%
|
|
A doua secţiune
|
|
Lungimea
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3600 m(b)
|
3600 m(b)
|
12000m
|
3600 m(b)
|
3600 m(b)
|
|
Panta
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2,5 %
|
2,5 %
|
3%
|
2,5 %
|
2,5 %
|
|
Secţiunea orizontală
|
|
Lungimea
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
8400 m(b)
|
8400 m(b)
|
-
|
8400 m(b)
|
8400 m(b)
|
|
Lungimea totală
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
15000m
|
15000m
|
15000m
|
15000 m
|
15000 m
|
|
SUPRAFAŢA DE TRANZIŢIE
|
|
Panta
|
20%
|
20%
|
14,3 %
|
14,3 %
|
20%
|
14,3 %
|
14,3 %
|
14,3%
|
14,3 %
|
14,3%
|
|
SUPRAFAŢA INTERIOARĂ DE TRANZIŢIE
|
|
Panta
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
40%
|
33,3 %
|
33,3 %
|
|
SUPRAFAŢA DE ATERIZARE ÎNTRERUPTĂ
|
|
Lungimea marginii interioare
|
-
|
-
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
90 m
|
120 m (e)
|
120m (e)
|
|
Distanţa la prag
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
(c)
|
1800 m(d)
|
1800 m (d)
|
|
Divergenţa
(pe fiecare parte)
|
|
|
|
|
|
|
|
10%
|
10%
|
10%
|
|
Panta
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
4%
|
3,33 %
|
3,33 %
|
|
unde:
(a) - toate
dimensiunile sunt măsurate în plan orizontal;
(b) - lungime variabilă;
(c) - distanţă până la capătul benzii;
(d) - sau
capătul pistei - distanţa cea mai mică;
(e) - pentru litera de cod F, lăţimea trebuie crescută la 155 m.
|
Tabelul nr. 3.4
Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru
decolare
|
Suprafaţă şi dimensiuni (*)
|
Cifra de cod
|
|
1
|
2
|
3 sau 4
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
|
SUPRAFAŢA DE URCARE LA DECOLARE
|
|
Lungimea marginii interioare
|
|
80 m
|
180 m
|
|
Distanţa faţă de extremitatea pistei (**)
|
60 m
|
60 m
|
60 m
|
|
Divergenţa (de fiecare parte)
|
30 m
|
10%
|
12,5%
|
|
Lăţimea finală
|
10%
380 m
|
580 m
|
1 200 m
1 800 m (***)
|
|
Lungimea
|
|
2 500 m
|
15 000 m
|
|
Panta
|
1600 m
5%
|
4%
|
2 % (****)
|
unde:
(*) - toate dimensiunile
sunt măsurate în plan orizontal
(**) - dacă lungimea
prelungirii degajate depăşeşte distanţa specificată, suprafaţa de urcare la decolare începe de la sfârşitul
prelungirii degajate
(***) - pentru zboruri în
condiţii IMC sau VMC de noapte, când ruta presupune schimbări de cap mai mari de 15°
(****) _ poate fi micşorată
până la 1,6 %, pentru satisfacerea unor condiţii critice de exploatare sau
limitarea strictă a înălţimii obstacolelor
3.2.10. (1) In zonele de siguranţă nu pot fi
amplasate, construite şi/sau instalate obiecte care penetrează suprafeţele de
limitare a înălţimii obstacolelor.
(2) Pot constitui excepţii de la prevederile alin. (1)
cazurile în care AACR stabileşte, pe baza unei analize aeronautice, că obiectul
în cauză nu reprezintă un obstacol pentru navigaţia aeriană.
3.2.11. Analiza aeronautică a documentaţiilor tehnice
pentru construcţii şi evaluarea obstacolelor în zonele cu servituti aeronautice
civile se aplică pentru fiecare situaţie în parte şi se efectuează astfel:
a) în zonele cu servituti aeronautice pentru care programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor
prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se aplică limitarea/condiţia cea
mai restrictivă ce rezultă din raportarea la următoarele 3 tipuri de suprafeţe
de obstacolare:
(i) geometrică, în conformitate cu cerinţele
prezentei reglementări, ale Anexei 14 ICAO şi ale documentelor complementare;
(ii) electromagnetică, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementări, ale Anexei 10
ICAO şi ale documentelor complementare;
(iii) operaţională, în
conformitate cu cerinţele Doc. ICAO 8168 PANS OPS şi ale documentelor
complementare;
b) în zonele cu servituti aeronautice pentru care
programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor nu prevăd
modificarea condiţiilor operaţionale se aplică limitarea/condiţia cea mai
restrictivă ce rezultă din raportarea la suprafeţele de obstacolare (ii) şi
(iii) de la lit. a);
c) în absenţa informaţiilor referitoare la programele
de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor, pentru zonele cu servituti
aeronautice se aplică limitarea/condiţia cea mai restrictivă de la lit. a).
3.3. Zone de
protecţie
3.3.1 (1) Cu scopul prevenirii influenţelor negative
asupra performanţelor operaţionale ale mijloacelor de navigaţie aeriană şi/sau
meteorologice, în vecinătatea acestora se stabilesc, în condiţiile pct. 3.1.2
subpct. 2, următoarele suprafeţe de protecţie:
a) suprafeţe critice ILS (aferente antenelor de
direcţie şi, respectiv, de pantă);
b) suprafeţe sensibile ILS (aferente antenelor de
direcţie şi, respectiv, de pantă);
c) suprafeţe de protecţie radar;
d) suprafeţe de protecţie VOR/DME;
e) suprafeţe de protecţie NDB/Marker;
f) suprafaţa de acţiune a radioaltimetrului;
g) suprafeţe de protecţie a mijloacelor meteorologice;
h) suprafeţe de protecţie a dispozitivului luminos de apropiere.
(2) Zonele de protecţie corespunzătoare suprafeţelor de
protecţie menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice
privind protecţia, omologarea şi autorizarea mijloacelor de navigaţie aeriană
şi meteorologice.
3.3.2. (1) Caracteristicile tipice ale zonelor de
protecţie a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice sunt prezentate
în tabelul nr. 3.5:
Tabelul nr. 3.5
Dimensiuni ale zonelor de protecţie a mijloacelor de
navigaţie aeriană şi meteorologice
|
Zonă
(1)
|
Dimensiuni (*)
|
|
CAT I
(2)
|
CAT II / III
(3)
|
Zonă extinsă (******)
(4)
|
|
ILS - Direcţie (**) (vezi Fig. 1)
|
Zona sensibilă
|
600 m x 220 m
|
2750 m x 420 m
|
5500 m x 900 m
|
|
Zona critică
|
min.300 m X 120 m
75 m x 150 m
|
min.300 m X 120 m
75 m x 150 m
|
|
ILS - Pantă (***) (vezi Fig. 2)
|
Zona sensibilă
|
915 m X min.150 m
|
975 m X min.210 m
|
2200 m x 600 m
|
|
Zona critică
|
250 m x min.150 m
|
250 m x min.150 m
|
|
Radioaltimetru (****)
|
-
|
300 m x 120 m
|
1000 m x 120 m
|
|
Dispozitiv luminos de apropiere (*****)
|
900 m x120 m
|
900 m x 120 m
|
1000 m x 120 m
|
|
VOR/DME
|
R = 600 m
|
R = 2000 m
|
|
NDB / Marker
|
R = 100 m
|
R = 500 m
|
|
Radar (SRE, SSR, PAR)
|
R= 150 m
|
R = 1500 m
|
|
Platformă meteorologică
|
30 m x 30 m
|
500 m x 500 m
|
|
unde: (*) - toate dimensiunile
sunt măsurate în plan orizontal
(**) - simetric faţă
de axul pistei şi în faţa antenei ILS de direcţie (raportat la direcţia de
aterizare)
(***) - lateral faţă
de axul pistei şi în faţa antenei ILS de pantă (raportat la direcţia de
aterizare)
(****) - simetric
faţă de prelungirea axului pistei şi în faţa capătului fizic al pistei
(raportat la direcţia de aterizare)
(*****) - simetric faţă de
prelungirea axului pistei şi în faţa benzii pistei (raportat la direcţia de
aterizare)
(******)- pentru
satisfacerea unor cerinţe stricte de control şi protecţie
R -
rază (distanţă) de la antena sistemului /
echipamentului.
|
(2) Corespunzător particularităţilor funcţionale şi
operaţionale ale fiecărui echipament utilizat pot exista diferenţe faţă de
datele menţionate în tabelul nr. 3.5.
(3) In cazul în care furnizorul echipamentului comunică
forma şi/sau dimensiunile zonelor de protecţie aferente, aceste date sunt
prioritare.
Fig. 1 - Zone de protecţie ILSd (LOC)
Fig. 2 - Zone de protecţie ILSP (GP)
3.3.3. In interesul siguranţei navigaţiei aeriene, în
zonele de protecţie aferente mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice,
precum şi dispozitivelor luminoase de apropiere nu pot fi amplasate, construite
şi/sau instalate niciun fel de obiective noi (clădiri, împrejmuiri, structuri
metalice, staţii radio, acţionări electrice de forţă, sudură electrică etc.)
fără avizul de specialitate al AACR.
3.4. Regiuni de control
3.4.1. (1) Cu scopul asigurării controlului traficului
aerian din vecinătatea aerodromurilor, în spaţiul aerian aferent se stabilesc,
în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 3, următoarele regiuni de control:
a) zona de control de aerodrom/ CTR, potrivit datelor
din tabelul nr. 3.6;
b) regiune terminală de control/ TMA (conf. AIP România ENR 2.1-3).
(2) Regiunile de control menţionate la alin. (1) fac
obiectul reglementărilor aeronautice privind procedurile de navigaţie aeriană.
3.4.2. In interesul siguranţei
traficului aerian, al protejării rutelor standard de plecare/sosire (SID/STAR),
al procedurilor de apropiere instrumentală şi de decolare, în regiunile de control precizate la pct.
3.4.1. alin. (2) sunt interzise fără avizul de specialitate al AACR:
a) amplasarea de obstacole/obiective de orice fel
care, prin prezenţă sau funcţionare, implică risc de coliziune şi/sau pot
afecta regularitatea traficului aerian;
b) concentrarea de obstacole peste limita/densitatea
maximă reglementată.
Tabelul nr. 3.6
Regiuni de control
|
Nr. crt.
|
CTR
|
|
Denumire / Localitate
|
Punct de referinţă (ARP)
- coordonate (*) şi poziţie -
|
Cotă aerodrom (***)
|
OBS.
|
|
1.
|
ARAD/ Arad
|
461035.58N;0211543.28E
(jumătatea pistei)
|
107 m
|
(**)
|
|
2.
|
BACĂU/ Bacău
|
463119N;0265437E
(jumătatea
pistei)
|
185 m
|
(**)
|
|
3.
|
BAIA MARE / Tăuţii Magheruş
|
473929.70N ; 0232758.39E (jumătatea
pistei)
|
184 m
|
(**)
|
|
4.
|
BUCUREŞTI / Băneasa
|
443012.54N ; 0260612.94E (071°MAG 1480
m de prag 07)
|
91 m
|
(**)
|
|
5.
|
BUCUREŞTI / Otopeni
|
443415.57N ; 0260506.43E (jumătatea căii de rulare "N")
|
96 m
|
(**)
|
|
6.
|
CARANSEBEŞ/ Caransebeş
|
452513N; 0221508E
(jumătatea pistei)
|
264 m
|
(**)
|
|
7.
|
CLUJ-NAPOCA / Someşeni
|
464706.33N ; 0234110.03E (jumătatea
pistei)
|
316 m
|
(**)
|
|
8.
|
CONSTANŢA/
M. Kogălniceanu
|
442143.61N; 0282918.43E (jumătatea
pistei)
|
108 m
|
(**)
|
|
9.
|
CRAIOVA /
Craiova
|
441905.32N; 0235318.72E (jumătatea
pistei)
|
191 m
|
(**)
|
|
10.
|
IAŞI/ Iaşi
|
471043.53N;0273712.16E (jumătatea
pistei)
|
121 m
|
(**)
|
|
11.
|
ORADEA/ Oradea
|
470131.16N;0215408.67E (jumătatea
pistei)
|
142 m
|
(**)
|
|
12.
|
SATU MARE /
Satu Mare
|
474212.29N ; 0225308.18E (jumătatea
pistei)
|
126 m
|
(**)
|
|
13.
|
SIBIU/ Turnişor
|
454708.88N ; 0240528.26E (jumătatea
pistei)
|
456 m
|
(**)
|
|
14.
|
SUCEAVA/ Salcea
|
474114.92N; 0262114.49E (jumătatea
pistei)
|
418m
|
(**)
|
|
15.
|
TULCEA/ Cataloi
|
450346.35N ; 0284252.01E (jumătatea pistei)
|
61 m
|
(**)
|
|
16.
|
TÂRGU MUREŞ / Vidrasău
|
462803.77N ; 0242445.09E (jumătatea
pistei)
|
294 m
|
(**)
|
|
17.
|
TIMIŞOARA / Giarmata
|
454835.40N ; 0212016.34E (jumătatea
pistei)
|
106 m
|
(**)
|
unde: (*) - coordonatele geografice ale ARP sunt
exprimate în sistemul WGS 84;
(**) - forma
şi dimensiunile regiunilor de control sunt stabilite, publicate în Publicaţia
de Informare Aeronautică - AIP România şi reactualizate de AACR ori de câte ori
fac obiectul reorganizării structurii spaţiului aerian.
(***) -
referinţa: sistemul Marea Neagră 1975
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
4.1. - (1) Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) defineşte servitutile
aeronautice civile, caracteristicile zonelor aflate sub incidenţa servitutilor
aeronautice civile (zone de siguranţă, zone de protecţie, regiuni de control
etc), precum şi condiţiile de realizare/utilizare a diferitelor obiective
(construcţii, amenajări, activităţi etc.) în zonele respective.
(2) Faţă de datele/elementele prezentei reglementări,
AACR poate impune cerinţe şi/sau restricţii locale suplimentare, determinate de
condiţiile specifice ale terenurilor de aeronautică civilă şi/sau de
particularităţile funcţionale şi operaţionale ale mijloacelor de navigaţie aeriană
şi meteorologice, cu respectarea prevederilor reglementarilor aeronautice
naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.
4.2. AACR va adapta şi va actualiza prevederile
prezentei reglementări conform cerinţelor noi sau modificate ale
reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.
4.3. AACR împreună cu autorităţile administraţiei
publice locale implicate vor stabili zonele cu servituti aeronautice civile şi
regimul de protecţie adecvat, în conformitate cu prevederile reglementării RACR
-CADT (ediţia curentă) privind condiţiile de avizare a documentaţiilor tehnice
pentru obiectivele aflate în zone cu servituti aeronautice civile şi cu
respectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare.
4.4. In zonele cu servituti aeronautice civile sunt
interzise, fără avizul de specialitate al AACR,
amplasarea şi realizarea de construcţii, amenajări, instalaţii, echipamente şi
alte obiective noi, precum şi desfăşurarea de activităţi care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
4.5. (1) La emiterea avizelor
de specialitate, pentru identificarea şi evaluarea influenţelor şi/sau
factorilor perturbatori de orice fel AACR va analiza documentaţiile tehnice
aferente obiectivelor (construcţii, amenajări, activităţi etc.) din zonele
supuse servitutilor aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei
reglementări, cu cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau
internaţionale aplicabile, cu alte specificaţii tehnice şi operaţionale
relevante, după caz.
(2) La emiterea avizelor AACR pentru realizarea unor obiective în perimetrul terenurilor de aeronautică
civilă este necesar acordul prealabil al administratorilor terenurilor
respective, însoţit de o evaluare a implicaţiilor/efectelor asupra siguranţei
şi securităţii aeronautice.
4.6. Administratorii
aerodromurilor, ai mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice, precum şi
proprietarii terenurilor, clădirilor şi amenajărilor aflate în zonele cu
servituti aeronautice civile sunt obligaţi să respecte cerinţele
reglementărilor aeronautice referitoare la aceste zone şi restricţiile impuse
prin avizele emise de AACR.
4.7. (1) Administratorii aerodromurilor şi
administratorii mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice vor
supraveghea zonele învecinate terenurilor de aeronautică civilă pe care le
deţin/operează, pentru identificarea şi evaluarea preliminară a influenţelor
şi/sau a factorilor perturbatori, de orice fel, asupra siguranţei zborului.
(2) Administratorii aerodromurilor, respectiv
administratorii mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice, împreună cu
autorităţile administraţiei publice locale vor stabili măsurile de prevenire
sau de remediere necesare, cu respectarea normelor legale în vigoare.