ORDIN
Nr. 35 din 15 mai 2003
privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei
copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de
implementare a acestor standarde
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA COPILULUI SI ADOPTIE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 359 din 27 mai 2003
In temeiul prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001
privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si
Adoptie, aprobata si modificata prin Legea nr. 252/2001, si ale art. 9 alin.
(3) din Hotararea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie,
in conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3^4) si (4) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in
dificultate, republicata, cu modificarile ulterioare,
secretarul de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si
Adoptie emite prezentul ordin.
ARTICOL UNIC
Se aproba Standardele minime obligatorii pentru asigurarea protectiei
copilului la asistentul maternal profesionist, precum si ghidul metodologic de
implementare a acestor standarde, prevazute in anexele nr. 1 si 2 care fac
parte integranta din prezentul ordin.
Secretarul de stat al Autoritatii Nationale
pentru Protectia Copilului si Adoptie,
Gabriela Coman
ANEXA 1
STANDARDE MINIME OBLIGATORII
pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist
PARTEA I
Ingrijirea copilului plasat la asistentul maternal
1. Orice copil are dreptul de a beneficia de serviciul de asistenta
maternala, daca se impune acest lucru; serviciul are ca valori acceptarea
diversitatii si promovarea egalitatii.
1.1. Copilul si familia sa au acces la serviciul de asistenta maternala
care recunoaste nevoile individuale ale lor si raspunde acestora tinand cont de
religie, origine etnica, limba, cultura, dizabilitati si sexualitate.
1.2. Copilul are propria identitate, serviciul de asistenta maternala
actionand in virtutea valorizarii si promovarii respectului de sine al fiecarui
copil; asistentul maternal si asistentul social al copilului lucreaza impreuna
la cresterea respectului de sine al copilului si la dezvoltarea sentimentului
ca este util.
1.3. Trecutul etnic, cultural si lingvistic al fiecarui copil trebuie sa
fie consemnat si pastrat cu acuratete, acceptat si respectat; planul
individualizat de protectie, toate deciziile cu privire la plasarea copilului,
precum si reevaluarile periodice ale masurii de protectie includ si tin cont de
trecutul copilului.
1.4. Copilul este sprijinit si incurajat sa-si dezvolte abilitati de
depasire a situatiilor discriminatorii; copiii apartinand minoritatilor sunt
sprijiniti si incurajati sa-si dezvolte abilitati de raspuns la atitudinile
discriminatorii.
1.5. Copilul cu dizabilitati beneficiaza de servicii specifice de sprijin
si recuperare in vederea maximizarii potentialului sau, pentru o mai buna
adaptare la o viata normala; copilului i se asigura echipament adecvat si,
acolo unde este posibil, adaptarea casei sau masinii asistentului maternal.
1.6. Copilul este incurajat si are acces in aceeasi masura la oportunitati
de dezvoltare a talentului, interesului sau pasiunilor lui; fiecare copil este
incurajat sa-si dezvolte pasiunile in stransa legatura cu domenii de interes
corespunzatoare varstei si abilitatilor personale.
1.7. Copilul participa la luarea deciziilor cu privire la ingrijirea si
planurile de viitor in functie de varsta, experienta si capacitate de
intelegere si are dreptul la sprijin si asistenta in exercitarea acestui drept.
2. Evaluarea nevoilor copilului este realizata inaintea luarii masurii de
plasare la asistentul maternal, este comunicata tuturor partilor interesate si
este revizuita periodic.
2.1. Asistentul social desemnat de serviciul public specializat pentru
protectia copilului, denumit in continuare SPPC, respectiv de catre organismul
privat autorizat, denumit in continuare OPA, in urma sesizarii, realizeaza
evaluarea nevoilor copilului, care include aspecte legate de sanatate,
identitate, familie si relatii sociale, conduita, dezvoltare emotionala,
comportament si deprinderi de ingrijire personala; o atentie deosebita se
acorda trecutului copilului referitor la origine etnica, cultura, limba,
dizabilitati, sex si preferintelor copilului de a fi plasat cu fratii/surorile
acestuia.
2.2. Decizia de plasare a copilului la asistentul maternal se face pe baza
evaluarii nevoilor sale, luand in considerare interesul superior al copilului.
2.3. Plasamentul in regim de urgenta este facut in conditiile prevazute de
lege, cu justificarea in scris de catre asistentul social care a propus masura
a motivelor acesteia; evaluarea nevoilor copilului in acest caz se realizeaza
in cel mult 7 zile de la data plasamentului, iar in cazuri exceptionale, cu
aprobarea supervizorului, acest termen se poate prelungi cu cel mult 5 zile.
2.4. Asistentul social al copilului realizeaza evaluarea nevoilor copilului
in concordanta cu normele si etica profesionala in maximum 30 de zile de la
data sesizarii; asistentul social ii implica in evaluarea nevoilor copilului pe
urmatorii: familia copilului, copilul, persoana care il ingrijeste sau l-a avut
in ingrijire, alti specialisti, precum si orice alte persoane relevante pentru
viata copilului.
2.5. Asistentul social transmite copii ale evaluarii nevoilor copilului
familiei copilului, asistentului maternal si oricarei alte persoane relevante,
implicate in protectia si ingrijirea acelui copil; orice nemultumire a celor
mai sus mentionati cu privire la continutul evaluarii se consemneaza si se
ataseaza la dosar; daca este cazul, o copie a evaluarii nevoilor este transmisa
si copilului.
2.6. Asistentul social al copilului realizeaza revizuiri ale evaluarii
nevoilor copilului la intervale regulate, cel putin trimestriale, pe durata
masurii de protectie si ori de cate ori s-a constatat o modificare neasteptata
in circumstantele care au dus la stabilirea masurii.
2.7. Asistentul social al copilului tine seama de evaluarea nevoilor copilului
in stabilirea planului individualizat de protectie, recomandarea masurii de
protectie, reevaluarea periodica a masurii si informarea autoritatilor
competente.
3. Copilul plasat la asistentul maternal trebuie sa aiba intocmit un plan
de permanenta si toate activitatile propuse in acest plan vor fi implementate;
planul individualizat de protectie este revizuit periodic, orice modificare a
planului fiind realizata numai dupa revizuire.
3.1. Asistentul social al copilului intocmeste planul individualizat de
protectie, plan ce cuprinde obiectivele si activitatile ce vor fi realizate pe
termen scurt si lung, activitati ce sunt stabilite pe baza evaluarii nevoilor
copilului; planul este intocmit inaintea plasarii copilului sau imediat dupa,
in cazul plasamentului in regim de urgenta.
3.2. Asistentul social al copilului transmite, in cel mult doua saptamani
de la plasarea copilului, copii ale planului individualizat de protectie
urmatoarelor persoane: copilului, familiei acestuia si asistentului maternal;
pe aceasta cale partile vor fi informate ca exista intalniri de revizuire
regulate si ca acestea reprezinta modalitatea de a propune schimbari in planul
de permanenta.
3.3. Pregatirile referitoare la ingrijirea de zi cu zi a copilului se realizeaza
inaintea plasarii copilului sau in cel mult 7 zile dupa plasare, in cazul
plasamentului in regim de urgenta; asistentul social al copilului va coordona
aceasta activitate si va facilita comunicarea si informarea partilor (copil,
familie, asistent maternal).
3.4. Asistentul social al copilului intocmeste conventia de plasament
pentru fiecare copil; conventia cuprinde elementele prevazute de lege, este in
acord cu planul individualizat de protectie si detaliaza toate cerintele de
ingrijire ale copilului.
3.5. Asistentul social al copilului transmite copii ale conventiei de
plasament copilului care a implinit varsta de 10 ani, asistentului maternal,
familiei copilului, precum si altor persoane fizice sau juridice prevazute de
lege; acolo unde nu este cazul, acest lucru se va consemna la dosarul
copilului.
3.6. Revizuirea planului individualizat de protectie se realizeaza
trimestrial, inaintea reevaluarii masurii de plasare; revizuirea se realizeaza
si ori de cate ori modificari neasteptate in viata copilului impun acest lucru.
3.7. Revizuirea planului individualizat de protectie se face luand in
considerare si nivelul dezvoltarii copilului raportat la parametrii
corespunzatori varstei acestuia.
3.8. In procesul de revizuire a planului individualizat de protectie,
asistentul social al copilului implica familia copilului, asistentul maternal,
copilul si supervizorul asistentului social al copilului; asistentul social al
copilului poate implica in acest proces orice alti specialisti care pot fi
consultati cu privire la ingrijirea, protectia si dezvoltarea copilului.
3.9. SPPC/OPA se asigura ca in procesul de intocmire si revizuire a
planului individualizat de protectie vor fi implicati activ copilul, familia
copilului si asistentul maternal; acolo unde este necesar, aceste structuri
acorda asistenta necesara in functie de nevoile culturale, lingvistice sau
dizabilitatile acestora.
3.10. Asistentul social al copilului intocmeste si pastreaza la dosarul
copilului minutele intalnirilor de revizuire; orice decizie sau recomandare
rezultata in urma intalnirilor se notifica in scris, in cel mult doua
saptamani, tuturor partilor.
3.11. In cazul in care se impune incetarea masurii de protectie mai repede
decat era prevazut in planul individualizat de protectie sau se identifica o
situatie care ar conduce la acest lucru, asistentul social al copilului va
convoca o intalnire de revizuire de urgenta a planului individualizat de
protectie pentru stabilirea masurilor de sprijin si asistenta necesare atat
pentru copil, cat si pentru asistentul maternal.
4. Plasarea copilului la asistentul maternal profesionist se realizeaza
numai in urma unui atent proces de potrivire a copilului cu asistentul
maternal, astfel incat nevoile si preferintele copilului sa fie satisfacute.
4.1. Asistentul social al copilului realizeaza potrivirea in baza planului
individualizat de protectie si a celor mai recente evaluari ale nevoilor
copilului si, respectiv, a abilitatilor si competentelor asistentului maternal.
4.2. Asistentul social al copilului implica in procesul de potrivire
copilul, familia acestuia, asistentul maternal si familia sa, alti copii aflati
in plasament la asistentul maternal, precum si alti specialisti.
4.3. Asistentul social al copilului consemneaza informatiile specifice
luate in considerare la realizarea potrivirii, dar si acele informatii despre
nevoile copilului care nu sunt satisfacute in totalitate de catre asistentul
maternal; aceste informatii, dar si masurile de sprijin si asistenta prevazute
in vederea compensarii vor fi mentionate in conventia de plasament.
4.4. Decizia de plasare a copilului va fi luata tinandu-se cont de opinia
copilului in functie de varsta si capacitatea lui de intelegere si, acolo unde
este cazul, de opinia familiei copilului.
4.5. Decizia de plasare a copilului tine cont de rezultatul evaluarii
nevoilor copilului, in special de originea etnica, culturala si lingvistica a
acestuia; in luarea deciziei se va urmari intampinarea acestor nevoi prin originea
etnica, cultura si limba asistentului maternal.
4.6. Decizia de plasare va lua in considerare nevoile de dezvoltare ale
copilului, dizabilitatile si sexualitatea; procesul de identificare a
asistentului maternal va urmari ca acesta sa aiba deprinderile, cunostintele,
abilitatile si contextul social si personal cel mai adecvat satisfacerii
nevoilor copilului.
4.7. Asistentul social al copilului trebuie sa identifice cu prioritate
posibilitatea plasarii copilului la rude sau cunostinte care sunt eligibile
pentru copil; in situatia in care acest lucru nu este posibil, se va lua in
considerare identificarea unui asistent maternal potrivit pentru copil.
4.8. Asistentul social al copilului tine cont cu prioritate, in
recomandarea masurii de protectie, de posibilitatea plasarii copilului impreuna
cu fratii/surorile acestuia, daca aceasta nu contravine interesului superior al
copilului.
4.9. Asistentul social ia in considerare posibilitatea plasarii copilului
la un asistent maternal in afara comunitatii copilului numai in cazul in care
asistentii maternali locali nu corespund nevoilor copilului.
4.10. In cazul plasarii copilului in afara comunitatii sau la un asistent
maternal de origine etnica diferita de a copilului, asistentul social al copilului
ia masuri suplimentare de pregatire, consiliere si sprijin al copilului.
4.11. Asistentul social al copilului se asigura ca in procesul de potrivire
copilul dispune de o perioada de acomodare cu viitorul asistent maternal pentru
a-si putea exercita dreptul la opinie cu privire la decizia de plasare; inainte
de mutarea propriu-zisa a copilului, asistentul social al copilului se asigura
ca acesta cunoaste familia si mediul asistentului maternal.
5. Copilul plasat la asistentul maternal are un asistent social care
asigura respectarea prevederilor cu privire la ingrijirea si protectia sa si
care promoveaza bunastarea si dezvoltarea copilului.
5.1. SPPC/OPA desemneaza pentru fiecare copil un asistent social cu
pregatire specifica referitoare la dezvoltarea copilului si experienta directa
in serviciul de asistenta maternala.
5.2. Asistentul social al copilului este cel care intocmeste si semneaza
planul individualizat de protectie; in cazul in care asistentul social al
copilului este schimbat, motivul va fi consemnat in planul individualizat de
protectie.
5.3. SPPC/OPA notifica in scris copilul, familia si asistentul maternal cu
privire la nominalizarea asistentului social, responsabilitatile acestuia si la
modul cum poate fi contactat.
5.4. SPPC/OPA are in vedere ca numarul de cazuri ale asistentului social sa
permita acestuia sa aiba suficient timp pentru munca directa cu familia,
copilul si asistentul maternal, in vederea atingerii obiectivelor stabilite in
planul individualizat de protectie; totodata, SPPC/OPA asigura pentru
asistentul social indrumare si coordonare prin intermediul supervizorului.
5.5. Asistentul social al copilului este responsabil cu organizarea,
coordonarea si monitorizarea activitatilor in care sunt implicati alti
specialisti, atunci cand nevoile copilului impun aceste interventii.
5.6. Asistentul social al copilului monitorizeaza si inregistreaza evolutia
planului individualizat de protectie, in urma consultarii cu familia, copilul,
asistentul maternal, supervizorul si alti specialisti.
5.7. Asistentul social al copilului viziteaza in mod regulat copilul, avand
inclusiv intalniri individuale cu copilul; numarul vizitelor lunare, numarul si
durata intalnirilor individuale sunt consemnate in conventia de plasament.
5.8. Asistentul social al copilului asigura, in conditiile legii,
mentinerea relatiilor copilului cu familia sau cu orice alte persoane relevante
pentru viata copilului.
5.9. In cazul absentei pentru o perioada de timp a asistentului social,
SPPC/OPA notifica partile cu privire la aceasta situatie si desemneaza un
inlocuitor.
6. Asistentul maternal trebuie sa asigure un mediu sanatos, sigur si
stimulativ pentru copilul plasat.
6.1. Locuinta asistentului maternal trebuie sa fie confortabila pentru toti
cei care locuiesc acolo; locuinta trebuie sa fie bine intretinuta si sa fie
mentinute permanent curatenia si igiena.
6.2. Copilul plasat dispune de propriul pat si dulap, iar casa corespunde
din punct de vedere al nevoilor de intimitate si spatiu ale copilului.
6.3. Casa, curtea si imprejurimile nu expun copilul la riscuri de
accidente, locurile periculoase fiind clar marcate si asigurate tinandu-se cont
de varsta copilului.
6.4. Asistentul maternal, in prezenta asistentului social al copilului,
prezinta acestuia potentialele surse de risc, echipamentele electrice si cele
provocatoare de incendii.
6.5. La orice deplasare a copilului, insotit sau nu de asistentul maternal,
SPPC si OPA se asigura ca transportul se realizeaza in conditii de siguranta.
6.6. Asistentul maternal este pregatit cu privire la problemele legate de
sanatate si igiena, fiindu-i furnizate materiale referitoare la sanatatea si
igiena personala si, respectiv, a copilului. Responsabilitatea pentru aceasta
pregatire specifica revine asistentului social al copilului.
6.7. SPPC/OPA asigura pentru fiecare copil echipament, cazarmament,
jucarii, materiale igienico-sanitare, rechizite scolare, materiale
cultural-sportive, precum si echipamente specifice pentru copilul cu
dizabilitati. Hainele copilului trebuie sa fie personalizate, suficiente, bine
intretinute si adecvate sexului, varstei copilului si sezonului.
6.8. Asistentul maternal asigura pentru copil, cu sprijinul SPPC/OPA, o
dieta care sa tina cont de nevoile de dezvoltare ale acestuia, precum si de
preferintele sau specificul cultural si religios al copilului.
6.9. Asistentul maternal asigura pentru copil un mediu care il va sprijini
in vederea intelegerii propriei culturi si in care copilul va fi valorizat si
sustinut in dezvoltarea sa emotionala.
6.10. Asistentul maternal se implica activ in stimularea si dezvoltarea
jocurilor copilului, in acest sens SPPC/OPA asigurand fiecarui copil materiale
si jucarii adecvate varstei si sexului.
6.11. Asistentul maternal sprijina copilul in mentinerea relatiilor cu
prietenii si in dezvoltarea de noi relatii, daca acestea nu contravin
interesului superior al copilului.
7. Copilul plasat este protejat fata de orice forma de abuz, neglijare,
exploatare si deprivare.
7.1. SPPC/OPA asigura in programul de pregatire a asistentului maternal
instruirea specifica referitoare la ingrijirea copilului abuzat/neglijat,
recunoasterea semnelor si comportamentului specific al victimelor abuzului si
neglijarii.
7.2. Asistentul social al asistentului maternal prezinta acestuia, inainte
de plasarea copilului, standardele, procedurile si orice alte instructiuni
referitoare la ingrijirea copilului si se asigura ca acestea au fost intelese.
7.3. SPPC/OPA include in cadrul regulamentelor interne si asigura aplicarea
prevederilor referitoare la: interzicerea pedepselor corporale, a oricaror
forme de exploatare sau deprivare a copilului, precum si a oricaror actiuni sau
inactiuni care pot aduce atingere demnitatii copilului.
7.4. In vederea obtinerii atestatului de asistent maternal, solicitantul si
toti cei care locuiesc cu acesta vor prezenta cazierul.
7.5. Regulamentele SPPC/OPA trebuie sa cuprinda instructiuni si masuri
clare cu privire la modalitatile de investigare a suspiciunilor de abuz,
neglijare, exploatare sau deprivare a copiilor plasati, formulate la adresa
personalului propriu si a familiilor asistentilor maternali.
7.6. Asistentul social al copilului aduce la cunostinta asistentului
maternal toate informatiile despre copil, necesare in vederea asigurarii
ingrijirii in siguranta a acestuia, precum si a celorlalti copii ai
asistentului maternal sau plasati la acesta.
7.7. Regulamentele SPPC/OPA trebuie sa cuprinda prevederi clare pentru
situatia in care copilul plasat lipseste nemotivat de la locuinta asistentului
maternal.
8. Pentru fiecare copil aflat la asistentul maternal exista un dosar
complet si actualizat care cuprinde detalii despre natura si calitatea ingrijirii
oferite si care reflecta trecutul copilului; informatiile sunt puse la
dispozitia copilului sau oricarei persoane implicate in realizarea planului
individualizat de protectie.
8.1. SPPC/OPA are un regulament cu privire la inregistrarea si procesarea
cazurilor, care sa stabileasca modul de intocmire a dosarului copilului si
continutul acestuia, precum si metodele de pastrare in siguranta a datelor;
toate datele sunt pastrate de SPPC/OPA pe o perioada minima de 10 ani de la
dobandirea capacitatii de exercitiu a copilului. Originalul certificatului de
nastere al copilului se pastreaza in dosarul de la nivelul SPPC.
8.2. Fiecarui copil plasat la asistent maternal i se intocmeste un dosar
care este pastrat separat de cel al familiei naturale sau al asistentului
maternal.
8.3. Copilul, parintii si asistentul maternal cunosc natura datelor
continute in dosar, precum si procedura referitoare la pastrarea si accesarea
acestor date.
8.4. Dosarul cuprinde: evaluarea nevoilor copilului si revizuirile
periodice ale acesteia, planul individualizat de protectie, alte informatii
relevante pentru copil si trecutul lui, minutele intalnirilor de revizuire,
decizii referitoare la masura de protectie, orice dovezi care atesta dorintele
si parerile exprimate de catre copil si daca acestea au fost luate in
considerare.
8.5. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal
si familiei copilului, se va asigura ca aceste informatii privind originea
copilului ii sunt dezvaluite in functie de varsta acestuia, capacitatea de
intelegere, nevoi, sentimente si circumstante; asistentul social al copilului
ofera sprijinul necesar pentru a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa faca fata
acestor informatii.
8.6. Copilul, familia sa si asistentul maternal cunosc motivul pentru care
copilul este in asistenta maternala si inteleg motivele plasamentului, cunosc
durata si scopul acestei masuri, precum si detaliile cu privire la statutul
legal al copilului.
8.7. Asistentul social al copilului este instruit de angajator in vederea
inregistrarii datelor la dosar; dosarul trebuie sa includa realizarile si
progresele copilului in dezvoltare, informatii ce urmeaza a fi folosite de
copil ulterior.
8.8. Atat asistentul social, cat si asistentul maternal incurajeaza copilul
sa reflecteze si sa-si inteleaga trecutul, in functie de varsta si capacitatea
copilului.
8.9. Asistentul maternal are acces la toate informatiile relevante pentru a
ajuta copilul sa-si inteleaga si sa-si accepte trecutul.
8.10. SPPC/OPA asigura pentru asistentul maternal pregatirea si sprijinul
necesare pentru inregistrarea prin orice mijloace a evenimentelor semnificative
din viata copilului; asistentul maternal va incuraja copilul sa faca el insusi
astfel de inregistrari.
9. Copilul aflat la asistentul maternal este incurajat sa isi mentina si sa
isi dezvolte relatiile cu familia si prietenii, in concordanta cu planul
individualizat de protectie si cu prevederile conventiei de plasament.
9.1. Asistentul social al copilului stabileste, in conditiile legii,
proceduri clare si concrete privind modalitatile prin care se realizeaza
mentinerea relatiilor sociale ale fiecarui copil plasat, precum si privind
sustinerea, monitorizarea si evaluarea acestora.
9.2. Necesitatea si beneficiile acestor relatii pe care le are copilul sunt
luate in considerare la realizarea fiecarui plasament in asistenta maternala,
mai ales cand plasamentul este in afara comunitatii copilului.
9.3. Asistentul social al copilului afla si sustine opinia copilului si -
acolo unde este posibil - i se acorda prioritate in luarea deciziilor
referitoare la mentinerea relatiilor.
9.4. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal,
a copilului, familiei si prietenilor acestuia, coordoneaza toate activitatile
referitoare la mentinerea relatiilor, inclusiv frecventa si localizarea
vizitelor si supervizarea necesara.
9.5. Asistentul social al copilului acorda atentie in special mentinerii
acelor relatii care contribuie cu prioritate la definirea si pastrarea
identitatii copilului.
9.6. In procesul de evaluare si pregatire continua a fiecarui asistent
maternal se subliniaza importanta sustinerii copilului pentru mentinerea
relatiilor sale si se formeaza aptitudinile necesare asistentului maternal
pentru a incuraja si facilita astfel de relatii.
9.7. Asistentul social al copilului tine evidenta intalnirilor/vizitelor si
consemneaza impactul acestora asupra copilului; aceste informatii, precum si
opinia copilului cu privire la intalnire sau vizita sunt luate in considerare
la revizuirea planului individualizat de protectie. In situatia in care
asistentul social al copilului nu este prezent la vizita/intalnire, obligatiile
de mai sus revin asistentului maternal.
10. Copilul plasat la asistentul maternal primeste ingrijirea medicala care
sa vina in intampinarea nevoilor sale de dezvoltare fizica, emotionala si
sociala; copilul este informat si pregatit in functie de varsta si de
capacitatea sa de intelegere pentru a participa la luarea de decizii cu privire
la sanatatea sa.
10.1. Copilul plasat beneficiaza de o evaluare medicala completa cel putin
o data pe an.
10.2. Copilul plasat are un plan de prevenire, interventie si recuperare,
realizat cu consultarea profesionistilor in domeniul medical; planul este
revizuit din perspectiva rezultatelor analizelor medicale.
10.3. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal,
se asigura ca fiecare copil este inscris la un medic de familie si are acces la
o ingrijire medicala corespunzatoare, inclusiv consiliere si terapie, ingrijire
stomatologica si oftalmologica, un regim alimentar adecvat si informatii despre
un mod de viata sanatos.
10.4. Copilul plasat participa activ si este informat cu privire la
procesul propriei ingrijiri medicale, in functie de varsta si capacitatea sa de
intelegere; ingrijirea medicala implica atat confidentialitate, cat si
posibilitatea copilului de a alege.
10.5. Consimtamantul parintilor sau al altui reprezentant legal al
copilului la tipul de ingrijire medicala si la tratamentul acordat va fi cerut
si inregistrat la dosar; in situatia exceptionala in care viata copilului se
afla in pericol iminent ori exista riscul producerii unor consecinte grave cu
privire la sanatatea sau integritatea acestuia, se pot efectua acele acte
medicale de stricta necesitate pentru a salva viata copilului chiar fara a avea
acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al copilului. Copilul va fi
informat si ascultat cu privire la ingrijirea medicala in functie de varsta si
capacitatea sa de intelegere.
10.6. Copilul plasat este informat despre trecutul sau medical si cunoaste
problemele medicale semnificative din familie, in functie de varsta si
capacitatea de intelegere.
10.7. Copilul aflat la asistentul maternal beneficiaza de servicii medicale
specifice care sa satisfaca nevoile de sanatate ale acestuia.
10.8. Asistentul maternal primeste inainte de plasarea copilului o evaluare
completa a nevoilor de sanatate ale fiecarui copil ce urmeaza a fi plasat si
este informat asupra procedurilor privind obtinerea consimtamantului parintelui
sau al altui reprezentant legal al copilului ori, dupa caz, al copilului,
pentru a primi tratament medical sau orice interventie medicala.
10.9. Asistentul maternal primeste fisa medicala pentru fiecare copil
plasat; aceasta este actualizata pe toata durata plasamentului si insoteste
copilul inainte si dupa plasare.
10.10. SPPC/OPA asigura fiecarui asistent maternal o pregatire de baza cu privire
la probleme de sanatate, igiena si prim ajutor, cu accent pe preventie si
bolile transmisibile.
11. Nevoile educationale ale copilului plasat sunt satisfacute cu
prioritate, copilul fiind incurajat sa-si atinga potentialul maxim.
11.1. Asistentul social al copilului va lua in considerare la evaluarea
nevoilor, in intocmirea planului individualizat de protectie si la revizuirile
periodice ale acestuia nevoile educationale ale copilului.
11.2. SPPC/OPA, cu consultarea unitatii de invatamant, planifica impreuna
educatia fiecarui copil plasat.
11.3. Rolurile si responsabilitatile asistentului social al copilului,
asistentului maternal si ale parintelui in procesul educativ al copilului sunt
clar definite in conventia de plasament.
11.4. Asistentul maternal asigura un mediu in care educatia si invatarea
sunt promovate; asistentul maternal, cu sprijinul SPPC/OPA, supravegheaza
participarea regulata a copilului la procesul educativ si sprijina participarea
deplina a copilului prin oferirea uniformei si echipamentului necesar,
ajutorului la temele de casa, ajutorului financiar si de alt tip pentru a
participa la excursiile scolare si alte activitati extrascolare.
11.5. SPPC/OPA se asigura ca dezvoltarea educationala si sociala a fiecarui
prescolar plasat este stimulata prin frecventarea gradinitei sau participarea
la orice alte forme organizate de stimulare si educare a prescolarilor.
11.6. SPPC/OPA asigura fiecarui copil plasat oportunitati egale pentru
accesul acestuia la invatamant superior, pregatire profesionala si angajare.
11.7. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal,
se asigura ca orice forma de discriminare sau abuz suferit de copil este adusa
in atentia scolii fara nici o intarziere; modalitatea de solutionare a acestor
aspecte se consemneaza in dosarul copilului.
11.8. SPPC/OPA, cu consultarea scolii, stabileste procedura de notificare a
asistentului social, asistentului maternal sau parintelui, daca este cazul, in
situatia exmatricularii copilului plasat; in aceasta situatie se vor identifica
imediat forme de educatie alternativa pentru copilul exmatriculat.
12. Copilul plasat la asistentul maternal este ajutat sa-si dezvolte
aptitudinile, deprinderile si cunostintele necesare vietii de adult; in acest
sens tanarul care urmeaza sa paraseasca sistemul de protectie primeste sprijin
si orientare si dupa incetarea masurii de plasare la asistentul maternal.
12.1. SPPC/OPA stabileste proceduri referitoare la sprijinul si orientarea
oferite copilului la incetarea masurii de plasare si trecerea la viata de
adult; aceste proceduri sunt aduse la cunostinta comunitatii si sunt integrate
in strategiile SPPC/OPA, fiind monitorizate si revizuite anual.
12.2. Tanarul, inainte de incetarea masurii de plasare, este incurajat sa
se implice in procesul de luare a deciziilor si in implementarea planurilor de
viitor.
12.3. Planul individualizat de permanenta pentru fiecare copil aflat in
situatia incetarii masurii de plasare stipuleaza clar masurile ce trebuie
luate, persoanele responsabile si termenele, cu referire speciala la rolul
asistentului maternal in pregatirea tanarului pentru o viata independenta.
12.4. Asistentul maternal este pregatit si sprijinit pentru a putea oferi
un ajutor eficient tanarului inainte de incetarea masurii de plasare.
12.5. Asistentul social sprijina tanarul aflat in situatia incetarii
masurii de plasare, furnizandu-i toate informatiile despre sprijinul disponibil
dupa incetarea masurii.
12.6. Inainte de incetarea masurii de plasare, fiecare tanar primeste
informatii complete si clare privind sprijinul financiar sau de alta natura,
disponibil in conditiile legii.
12.7. SPPC/OPA stabileste relatii de colaborare eficiente cu autoritatile
locale, serviciile de educatie, de angajare, de pregatire si de ajutor social,
pentru a sprijini fiecare tanar care paraseste sistemul de protectie a
copilului.
12.8. Nevoile tanarului cu dizabilitati aflat in situatia incetarii masurii
de plasare sunt identificate si inregistrate de SPPC/OPA si solutionate in
cooperare cu autoritatile publice sau private relevante; unde este cazul, se
acorda o atentie speciala realizarii transferului de la serviciile pentru copii
la cele pentru adulti.
12.9. SPPC/OPA monitorizeaza si evalueaza rezultatele serviciilor oferite
tinerilor la iesirea din sistemul de protectie a copilului si le utilizeaza in
elaborarea strategiilor viitoare.
PARTEA a II-a
Asistentul maternal
13. Asistentul maternal este evaluat si atestat inainte de a-i fi plasat un
copil.
13.1. SPPC/OPA desemneaza pentru fiecare solicitant un asistent social care
se va ocupa de implementarea procedurilor de evaluare conform metodologiei.
13.2. Solicitantul este evaluat de catre asistentul social desemnat, in
vederea stabilirii capacitatii sale de a oferi ingrijire potrivita copilului
care necesita o masura de protectie.
13.3. Solicitantul primeste informatii despre procesul de evaluare,
criteriile pe baza carora se va face evaluarea si procedurile de revizuire a
rezultatului evaluarii.
13.4. Informatiile date potentialilor asistenti maternali includ o lista a
competentelor pe care asistentul maternal va trebui sa le aiba, sprijinul
acordat, alocatiile si beneficiile disponibile.
13.5. Procedura de evaluare implica toti membrii familiei sau alte persoane
care locuiesc cu solicitantul, inclusiv copiii proprii sau cei deja plasati.
13.6. La incheierea evaluarii efectuate de asistentul social, rezultatul
este comunicat solicitantului.
13.7. Evaluarea potentialilor asistenti maternali se realizeaza de un
asistent social cu studii superioare si cu experienta in asistenta maternala si
plasament familial.
13.8. Evaluarea tine cont de recomandarile de la locul de munca, medic sau
de declaratiile personale ce sunt obtinute pentru fiecare solicitant de catre
asistentul social, precum si de verificarile acestuia intreprinse la politie si
la autoritatea locala.
13.9. Raportul de evaluare este intocmit de catre asistentul social si
include recomandarea privind atestarea solicitantului, tipul de plasament,
numarul de copii si mentiuni referitoare la sexul, varsta si nevoile copiilor,
abilitatile si experienta solicitantului, precum si nevoile sale de sprijin si
pregatire.
13.10. Solicitantul este incurajat sa participe activ la evaluarea sa si la
pregatirea raportului sau de evaluare; acesta primeste informatii de la
asistentul social despre evolutia procesului de evaluare si indicatii clare
asupra demersurilor pe care trebuie sa le faca solicitantul pentru inaintarea
procedurii.
13.11. Solicitantul are dreptul sa solicite o copie din sectiunile
neconfidentiale ale raportului de evaluare inaintea luarii unei decizii; acesta
are dreptul sa consemneze informatii in raport si sa participe la procesul de
luare a deciziei privind atestarea sa.
13.12. Decizia privind atestarea se motiveaza si cuprinde indicarea
modalitatilor de contestare si se transmite in scris fiecarui solicitant.
14. Asistentul maternal atestat este monitorizat si sprijinit de catre un
asistent social si are acces la asistenta si alte tipuri de sprijin
profesional, informatii si consiliere pentru a fi ajutat sa ofere o ingrijire
de calitate copilului plasat.
14.1. SPPC/OPA desemneaza un asistent social pentru fiecare asistent
maternal; asistentul social se asigura ca fiecare asistent maternal pe care il
sprijina si monitorizeaza este informat in scris, accepta, intelege si
actioneaza in conformitate cu standardele, procedurile si metodologia promovate
de catre autoritatea care a atestat calitatea de asistent maternal.
14.2. Asistentul social al asistentului maternal are ca responsabilitate
principala si permanenta identificarea nevoilor de pregatire si a potentialului
fiecarui asistent maternal pe care il sprijina si monitorizeaza, precum si a
membrilor familiei acestuia.
14.3. Contractul incheiat intre SPPC/OPA si asistentul maternal mentioneaza
serviciile si prestatiile ce pot fi oferite asistentului maternal, inclusiv in
situatii de urgenta.
14.4. Conventia de plasament detaliaza serviciile oferite de SPPC/OPA
asistentului maternal pentru a satisface nevoile specifice ale copilului plasat
si modul in care aceste servicii pot fi obtinute.
14.5. Asistentul maternal este vizitat sau are intalniri cu asistentul
social cel putin o data pe luna, pe durata plasamentului copilului; asistentul
social se asigura ca un timp adecvat este alocat membrilor familiei fiecarui
asistent maternal.
14.6. Asistentul social intocmeste rapoarte de vizite/intalnire ce sunt
pastrate la dosarul asistentului maternal, o copie de pe fiecare raport fiind
transmisa acestuia.
14.7. Raportul de vizita/intalnire consemneaza nevoile de sprijin si de
pregatire exprimate de catre asistentul maternal, familia acestuia sau identificate
de catre asistentul social, precum si planificarea urmatoarelor vizite.
14.8. Asistentul maternal primeste de la asistentul social al copilului
toate informatiile relevante despre originea copilului si istoricul acestuia,
sprijin si consiliere pentru asigurarea unei ingrijiri de calitate; asistentul
maternal este informat despre sanatatea copilului si identitatea lui privind
educatia, rasa, cultura si religia, trecutul acestuia, precum si detalii
privind eventualele acte de abuz sau neglijenta la care copilul a fost supus.
14.9. Asistentul maternal primeste informatii in scris de la SPPC/OPA
privind drepturile si obligatiile legale ce ii revin cu privire la persoana
copilului pe durata plasarii.
14.10. Asistentul maternal primeste informatii in scris despre sprijinul
disponibil din partea grupului local de asistenti maternali sau a formelor
asociative ale asistentilor maternali profesionisti, acolo unde acestea exista.
14.11. Asistentul maternal este informat cu privire la procedurile ce vor
fi urmate daca exista suspiciuni de abuz, neglijare sau orice alta plangere
facuta impotriva lui; acesta primeste de la asistentul social detaliile despre
sprijinul disponibil in astfel de situatii.
15. Asistentul maternal este instruit si pregatit pentru a dobandi
aptitudinile si cunostintele necesare ingrijirii copilului plasat.
15.1. SPPC/OPA stabileste proceduri clare pentru instruirea si pregatirea
fiecarui asistent maternal, proceduri ce sunt revizuite anual.
15.2. Instruirea asistentilor maternali este parte a programului de
instruire a personalului SPPC/OPA si include oportunitati pentru cursuri comune
cu asistentii sociali si personalul din centrele rezidentiale.
15.3. In procesul de instruire a asistentului maternal vor fi implicati
asistenti maternali atestati, precum si copiii care sunt sau au fost plasati in
asistenta maternala, cu conditia ca asistentul social al acestora sa ia masuri
speciale de pregatire si protejare a lor.
15.4. Intreaga instruire este bazata pe principiul egalitatii sanselor si
al practicilor nediscriminatorii.
15.5. Asistentul maternal primeste o instruire specifica de la asistentul
social al copilului, bazata pe evaluarea nevoilor copilului inaintea plasarii
acestuia; acolo unde doi adulti dintr-o familie sunt atestati ca asistenti
maternali, fiecare trebuie sa fie instruit in acest sens.
15.6. Asistentul maternal are consemnate in dosar detalii referitoare la
cursurile la care a participat si nevoile de instruire viitoare.
15.7. Continutul si realizarea instruirii asistentilor maternali sunt
revizuite anual de catre SPPC/OPA in functie de nevoile identificate,
experienta acumulata si rezultatele cercetarilor in domeniu.
16. SPPC/OPA evalueaza anual activitatea asistentului maternal, oferind
posibilitatea acestuia de a contribui cu informatii la calitatea si gama de
servicii ale SPPC/OPA si de a se informa asupra procedurilor de recrutare,
evaluare si instruire.
16.1. Raportul de evaluare anuala este realizat de asistentul social al
asistentului maternal, care coroboreaza opiniile fiecarui asistent social
responsabil pentru copilul plasat, opiniile copiilor plasati si ale parintilor
acestora, daca este cazul, opiniile asistentului maternal, precum si ale
membrilor familiei acestuia.
16.2. Raportul include un plan de actiune pentru urmatoarele 12 luni,
nevoile de instruire si sprijin identificate ale asistentului maternal,
recomandarile pentru mentinerea sau retragerea atestatului, precum si pentru
mentinerea sau modificarea numarului si varstei copiilor pentru care a obtinut
atestarea.
16.3. Asistentul social organizeaza o intalnire pentru evaluarea anuala, cu
participarea asistentului maternal, asistentilor sociali ai copiilor plasati,
precum si, daca este cazul, cu participarea membrilor familiei asistentului
maternal.
16.4. SPPC/OPA sprijina asistentul maternal in a avea un rol activ in
evaluarea anuala si faciliteaza participarea acestuia la evaluare in functie de
nevoile specifice date de dizabilitate, limba si cultura.
16.5. Asistentul social notifica asistentului maternal rezultatul
evaluarii, motivele si detaliile privind procedura de contestare a rezultatului
evaluarii.
16.6. Raportul de evaluare anuala, incluzand posibile comentarii si
obiectii ale asistentului maternal, este parte a dosarului asistentului
maternal.
16.7. In situatia aparitiei unor incidente semnificative sau existentei
unor suspiciuni de abuz si neglijare asupra copiilor, evaluarea activitatii
asistentului maternal este obligatorie, chiar inainte de implinirea termenului
de 1 an.
PARTEA a III-a
Activitatea serviciului de asistenta maternala
17. SPPC/OPA are strategii care promoveaza si planifica asistenta maternala
pentru copilul care necesita luarea unei masuri de protectie.
17.1. SPPC/OPA organizeaza un serviciu de asistenta maternala care raspunde
nevoilor fiecarui copil plasat; acesta trebuie sa asigure posibilitati de
plasare a copilului inclusiv in regim de urgenta, precum si asistenta maternala
specializata pentru copilul cu nevoi speciale.
17.2. SPPC/OPA are o strategie anuala de dezvoltare a serviciilor de
protectie a copilului, ce va include si planul de dezvoltare a serviciului de
asistenta maternala.
17.3. SPPC/OPA distribuie copii ale strategiilor anuale tuturor serviciilor
pentru copil si familie, altor autoritati competente, asistentilor sociali,
asistentilor maternali, copiilor plasati, precum si familiilor lor; copiile
strategiilor anuale sunt disponibile pentru toti cei interesati.
17.4. In dezvoltarea serviciului de asistenta maternala SPPC/OPA are in
vedere particularitatile de limba, dizabilitate, rasa, cultura, religie si sex
ale copiilor.
17.5. SPPC/OPA pregateste si are la dispozitie asistenti maternali
specializati pentru copilul cu dizabilitati.
17.6. SPPC/OPA promoveaza o abordare de parteneriat in ingrijirea copiilor,
implicand parintii, copiii, alti membri de familie si alte persoane
semnificative pentru copil, asistentii maternali, familiile acestora,
asistentii sociali, managerii serviciilor sociale, precum si orice alti
specialisti.
18. SPPC/OPA are o structura corespunzatoare din punct de vedere al
numarului si competentei personalului care sa asigure coordonarea si
functionarea eficienta a serviciului de asistenta maternala; asistentii sociali
ai serviciilor de asistenta maternala au calificarea profesionala si pregatirea
necesara pentru a lucra cu copii, familiile acestora si asistenti maternali.
18.1. SPPC/OPA se asigura ca fiecare angajat al serviciului de asistenta
maternala cunoaste responsabilitatile ce ii revin si primeste informatii despre
functionarea acestui serviciu.
18.2. SPPC/OPA are o structura organizatorica adecvata a serviciului de
asistenta maternala; in cadrul serviciului sunt angajati asistenti sociali cu
studii superioare, cu o vechime minima de 2 ani in specialitate.
18.3. Asistentul social al copilului are un numar de maximum 25 de cazuri
si asistentul social al asistentului maternal are un numar de 30 de cazuri.
18.4. SPPC/OPA asigura desemnarea unui asistent social pentru fiecare copil
plasat si pentru fiecare asistent maternal. Asistentul social al copilului nu
este in acelasi timp si asistentul social al asistentului maternal la care a
fost plasat copilul. Rolurile si responsabilitatile asistentului social al
copilului si, respectiv, ale asistentului social al asistentului maternal sunt
clar definite si intelese de parti.
18.5. Asistentul social care lucreaza in serviciul de asistenta maternala
are o fisa a postului care defineste clar sarcinile si responsabilitatile
postului, precum si aptitudinile si cunostintele necesare pentru a le duce la
indeplinire.
18.6. SPPC/OPA are un plan anual de pregatire si perfectionare a
asistentilor sociali. Asistentii sociali din cadrul serviciului de asistenta
maternala beneficiaza de cursuri despre dezvoltarea copilului, evaluarea
nevoilor acestuia si monitorizarea cazului, asigurate de angajator.
18.7. Asistentul social al copilului si cel al asistentului maternal iau
parte periodic la cursuri comune cu asistentii maternali si personalul din
centrele rezidentiale.
18.8. SPPC/OPA asigura existenta resurselor necesare pentru a veni in
intampinarea nevoilor de pregatire ale asistentilor sociali din cadrul
serviciului de asistenta maternala.
18.9. SPPC/OPA evalueaza anual activitatea asistentilor sociali pentru a
identifica nevoile de instruire si pregatire ale acestora.
18.10. SPPC/OPA stabileste proceduri clare pentru a se asigura ca evaluarea
nevoilor copiilor, planurile individualizate de protectie si revizuirea
acestora sunt realizate in concordanta cu standardele si metodologia existenta.
18.11. SPPC/OPA are structura si proceduri clare pentru asigurarea
recrutarii, evaluarii, atestarii asistentilor maternali, precum si pentru
evaluarea anuala a activitatii acestora, in conformitate cu standardele si
metodologia existenta.
18.12. SPPC/OPA are proceduri clare pentru a se asigura ca asistentul
social al copilului si, respectiv, cel al asistentului maternal completeaza
rapoartele in termenele stabilite de standard si metodologiile de lucru.
18.13. SPPC/OPA asigura interventia altor categorii de specialisti, in
functie de nevoile specifice ale fiecarui copil.
18.14. SPPC/OPA se asigura ca in procesul de luare a deciziilor cu privire
la copil asistentii maternali si asistentii sociali cunosc atributiile si
responsabilitatile ce revin fiecaruia.
18.15. SPPC/OPA are organizat un sistem eficient pentru strangerea,
analizarea si interpretarea informatiilor referitoare la serviciile pentru
protectia copilului, cu accent pe calitatea ingrijirii acestora.
19. Autoritatea judeteana/locala cu atributii in domeniul protectiei
copilului asigura accesul la serviciul de asistenta maternala, potrivit
nevoilor copilului.
19.1. Autoritatea judeteana/locala cu atributii in domeniul protectiei
copilului dispune de o retea proprie de asistenti maternali sau contracteaza
acest tip de serviciu cu OPA, astfel incat sa vina in intampinarea nevoilor
fiecarui copil evaluat; in acest sens, autoritatea judeteana/locala cu
atributii in domeniul protectiei copilului adopta o strategie de recrutare a
asistentilor maternali, ca parte a strategiei judetene/locale de dezvoltare a
serviciilor pentru protectia copilului.
19.2. In luarea deciziei de plasare se acorda prioritate plasarii copilului
in comunitatea de unde provine, exceptie facand cazurile in care acest lucru nu
este posibil sau nu este in interesul acestuia, in functie de evaluarea
nevoilor sale.
19.3. Autoritatea judeteana/locala cu atributii in domeniul protectiei
copilului stabileste o strategie de recrutare a asistentilor maternali in
masura sa mentina capacitatea serviciului de asistenta maternala de a veni in
intampinarea nevoilor identificate in cazul fiecarui copil.
19.4. Autoritatea judeteana/locala cu atributii in domeniul protectiei
copilului colaboreaza in elaborarea strategiei de recrutare cu OPA, alte
autoritati publice locale si cu orice alte institutii publice sau private.
19.5. Autoritatea judeteana/locala cu atributii in domeniul protectiei
copilului implica in elaborarea strategiei de recrutare copiii plasati si
asistentii maternali atestati.
19.6. Strategia de recrutare este revizuita anual de catre autoritatea
judeteana/locala cu atributii in domeniul protectiei copilului, care
monitorizeaza metodele de recrutare ale serviciilor publice si private si care,
dupa evaluarea eficientei acestor metode, va realiza, daca este cazul,
modificari ale strategiei.
19.7. In situatia existentei unor cazuri de renuntare la calitatea de
asistent maternal, SPPC/OPA asigura prin asistentii sociali realizarea unui
interviu cu asistentul maternal pentru a obtine informatii referitoare la
motivatia acestuia; aceste informatii vor fi utilizate in vederea imbunatatirii
strategiei de recrutare si in preintampinarea unor astfel de evenimente.
PARTEA a IV-a
Documente minime necesare implementarii standardelor
20. In implementarea prezentelor standarde, urmatoarele documente vor fi
luate in considerare de autoritatile administratiei publice centrale sau
locale, precum si de OPA:
a) strategia judeteana a consiliului judetean/local al sectorului
municipiului Bucuresti;
b) strategia OPA;
c) conventii de parteneriat/contracte intre SPPC/OPA;
d) regulamentul de organizare si functionare al SPPC/OPA;
e) regulament de ordine interna;
f) decizii/proceduri/alte documente interne referitoare la activitatea
serviciului de asistenta maternala (de exemplu, procedura de contestare);
g) fisele de post ale asistentilor sociali;
h) contractele de munca ale asistentilor maternali;
i) dosarul asistentului maternal;
j) dosarul copilului plasat;
k) dosarul familiei copilului plasat;
l) formulare, tipizate, evidente, rapoarte de activitate;
m) programul de pregatire a asistentilor maternali;
n) programul de pregatire a asistentilor sociali;
o) evidenta reclamatiilor, contestatiilor.
ANEXA 2
GHID METODOLOGIC
de implementare a standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei
copilului la asistentul maternal profesionist
CAP. 1
Serviciul de asistenta maternala
Definitie
Serviciul de asistenta maternala asigura protectia copilului care necesita
stabilirea unei masuri de protectie ce impune cresterea, ingrijirea si educarea
copilului de catre un asistent maternal profesionist, denumit in continuare
AMP; aceasta protectie include si plasarea copilului in regim de urgenta,
plasarea copilului cu nevoi speciale (de exemplu, copil cu deficienta, copil
abuzat, copil cu tulburari de comportament, copil cu HIV/SIDA) in vederea
recuperarii sale.
In dezvoltarea serviciului de asistenta maternala, serviciul public
specializat pentru protectia copilului, denumit in continuare SPPC, si
organismele private autorizate, denumite in continuare OPA, au in vedere
particularitatile de limba, dizabilitate, rasa, cultura, religie si orientare
sexuala ale copiilor.
Dezvoltarea serviciului de asistenta maternala se face in baza unei
planificari anuale, parte integranta a planului de implementare a strategiei
anuale de dezvoltare a serviciilor pentru copii.
Organizarea si functionarea serviciului de asistenta maternala
Serviciul de asistenta maternala este organizat de SPPC sau OPA in
structura proprie, ca un compartiment distinct sau ca activitate prestata de un
compartiment cu mai multe atributii.
Serviciul de asistenta maternala instrumenteaza si solutioneaza toate
sesizarile referitoare la copiii care necesita protectie prin ingrijirea lor de
catre un AMP.
Serviciul de asistenta maternala se poate organiza dupa cum urmeaza:
1. la nivelul SPPC: compartimentul de asistenta maternala este parte a
serviciului de protectie de tip familial sau alternative de tip familial;
sesizarile despre cazurile noi vor fi prelucrate de serviciul de protectie de
tip familial sau alternative de tip familial in vederea rezolvarii lor, fara a
realiza separarea copilului de familia biologica; numai dupa aceasta etapa si
in situatia in care prevenirea nu este posibila, sesizarea este preluata de
catre compartimentul de asistenta maternala, urmand a se desemna asistentul
social al copilului in vederea evaluarii nevoilor copilului si elaborarii
planului de permanenta.
1.1. Exceptie de la acest parcurs se face in situatia copilului
institutionalizat; de la momentul aplicarii prezentului ghid metodologic,
asistentul social din cadrul serviciului rezidential sau al centrului de
plasament va comunica compartimentului de asistenta maternala copiii care pot
fi ingrijiti la asistentul maternal; in urma realizarii plasarii copilului la
asistentul maternal, asistentul social desemnat din partea compartimentului de
asistenta maternala devine responsabil de caz.
2. La nivelul OPA: serviciul de asistenta maternala poate fi organizat ca
un compartiment distinct sau ca activitate desfasurata de o echipa de personal
angajat, calificat din punct de vedere profesional, in conformitate cu
standardele prevazute la anexa nr. 1 si cu prezentul ghid metodologic.
Categoriile de personal necesare desfasurarii activitatii compartimentului
de asistenta maternala sunt:
- asistentii sociali ai AMP;
- asistentii sociali ai copilului plasat la AMP;
- asistentii maternali profesionisti.
Responsabilitatile asistentilor sociali ai AMP care lucreaza in cadrul
acestui serviciu includ:
- evaluarea capacitatii solicitantilor, in vederea atestarii ca AMP, de a
oferi ingrijire potrivita copilului care necesita acest tip de protectie;
- participarea la pregatirea solicitantului in calitate de formator sau in
vederea sprijinirii solicitantului pe parcursul pregatirii;
- intocmirea, pastrarea si actualizarea dosarului AMP, conform standardelor
prevazute in anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic;
- sprijinirea si monitorizarea activitatii AMP, asigurandu-se ca acesta
este informat in scris, accepta, intelege si actioneaza in conformitate cu
standardele, procedurile si metodologia promovate de catre autoritatea
competenta;
- prezentarea AMP, inainte de plasarea copilului la acesta, a standardelor,
procedurilor si oricaror alte instructiuni referitoare la ingrijirea copilului,
asigurandu-se ca acestea au fost intelese;
- participarea la procesul de potrivire a copilului cu AMP, prezentand
abilitatile si competentele AMP;
- furnizarea in scris catre AMP a informatiilor privind sprijinul
disponibil din partea grupului local de AMP sau a formelor asociative ale AMP;
- furnizarea in scris catre AMP a informatiilor privind procedurile ce vor
fi urmate in cazul suspiciunilor de abuz, neglijare sau al oricarei alte
plangeri facute impotriva lui, precum si asupra sprijinului disponibil in
astfel de situatii;
- identificarea nevoilor de pregatire si potentialului fiecarui AMP, precum
si ale membrilor familiei acestuia;
- evaluarea anuala a activitatii fiecarui AMP, conform standardelor
prevazute in anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic;
- participarea la programe de pregatire specifica, in functie de nevoile de
formare identificate de supervizor.
Responsabilitatile asistentilor sociali ai copilului plasat la AMP includ:
- evaluarea, in urma sesizarii, a nevoilor copilului care necesita o masura
de protectie;
- revizuirea evaluarii nevoilor copilului;
- intocmirea si revizuirea planului de permanenta pentru copil;
- monitorizarea si inregistrarea evolutiei planului de permanenta;
- realizarea instruirii specifice a AMP cu privire la nevoile copilului,
inaintea plasarii acestuia;
- informarea in scris a AMP cu privire la drepturile si obligatiile legale
ce ii revin acestuia cu privire la persoana copilului pe durata plasarii,
inainte de mutarea copilului;
- coordonarea procesului de potrivire a copilului cu AMP;
- intocmirea conventiei de plasament;
- coordonarea activitatilor privind mutarea copilului la AMP;
- intocmirea, pastrarea si actualizarea dosarului copilului;
- organizarea, coordonarea si monitorizarea activitatilor in care sunt
implicati alti specialisti, atunci cand nevoile copilului impun aceste
interventii;
- asigurarea mentinerii relatiilor copilului cu familia sa sau cu orice
alte persoane relevante pentru viata acestuia;
- participarea la programe de pregatire specifica, in functie de nevoile de
formare identificate de supervizor.
Responsabilitatile AMP includ:
- realizarea obligatiilor si responsabilitatilor prevazute in conventia de
plasament pentru fiecare copil;
- respectarea procedurilor, metodologiilor si a regulamentelor interne elaborate
de angajator;
- participarea la programe de pregatire, in functie de recomandarea
asistentului social al AMP intocmita in urma identificarii nevoilor de formare;
- asigurarea ingrijirii copilului, conform standardelor prevazute in anexa
nr. 1 si prezentului ghid metodologic;
- sprijinirea copilului in mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu familia
sa, cu prietenii si cu orice alte persoane relevante din viata copilului, daca
acestea nu contravin interesului superior al copilului.
CAP. 2
Recrutarea/identificarea AMP
SPPC/OPA realizeaza anual o analiza a nevoilor la nivel local in vederea
elaborarii si fundamentarii strategiei anuale de dezvoltare a serviciilor
pentru copil si familie. Planul de implementare a strategiei anuale va include
si masurile ce vor duce la dezvoltarea retelei de AMP in functie de nevoile
identificate.
Recrutarea/identificarea AMP trebuie realizata astfel incat serviciul de
asistenta maternala sa raspunda nevoilor identificate si tuturor particularitatilor
copiilor care au nevoie de o masura de protectie, precum si particularitatilor
de limba, religie, cultura, etnie si dizabilitatilor identificate in urma
analizei nevoilor.
Recrutarea/identificarea poate fi realizata direct de catre SPPC/OPA sau
prin angajarea serviciilor unor firme/persoane specializate in domeniu.
Recrutarea/identificarea trebuie sa conduca la atragerea unui numar
suficient de solicitanti din care, in urma evaluarii acestora, vor fi selectati
AMP.
In timpul procesului de recrutare/identificare sau dupa acest proces, orice
contactare a SPPC/OPA de catre persoane interesate se considera solicitare,
indiferent de forma in care a fost realizata (scris, verbal, electronic).
SPPC/OPA va tine evidenta solicitarilor venite pe parcursul sau dupa ce s-a
incheiat campania de recrutare. SPPC/OPA va raspunde in maximum 3 zile fiecarei
solicitari prin transmiterea unei informari cu privire la drepturile si
obligatiile AMP, etapele procesului de evaluare si criteriile minime obligatorii
prevazute de lege pentru a deveni AMP (vezi cap. IX). Totodata, atasat acestui
raspuns, SPPC/OPA va transmite solicitantului un model al cererii de evaluare.
CAP. 3
Evaluarea solicitantilor
Persoana care doreste sa devina AMP se adreseaza:
- serviciului public specializat pentru protectia copilului (SPPC); sau
- organismului privat autorizat (OPA).
In acest scop, solicitantul formuleaza o cerere de evaluare a capacitatii
sale de a deveni AMP, dupa modelul prevazut in prezentul ghid metodologic, la
care va anexa:
a) curriculum vitae, conform modelului prevazut in prezentul ghid
metodologic;
b) cazierul judiciar;
c) copii de pe actele de stare civila (certificat de nastere, certificat de
casatorie, buletin/carte de identitate);
d) copii de pe actele de studii.
Cererea de evaluare a solicitantului se solutioneaza in limita termenului
de 90 de zile de la data inregistrarii.
In termen de 10 zile de la inregistrarea cererii de evaluare, SPPC/OPA
transmite solicitantului un raspuns in scris cuprinzand confirmarea luarii in
evidenta a cererii acestuia, numele asistentului social desemnat ca responsabil
de caz, precum si etapele procesului de evaluare si criteriile ce vor fi avute
in vedere in cursul acestui proces.
Asistentul social desemnat al SPPC/OPA care primeste cererea are
obligativitatea de a verifica identitatea solicitantului, modul de completare a
cererii si existenta actelor necesare a fi anexate. Pentru a confirma
realizarea acestei verificari, asistentul social va semna in rubrica special
prevazuta in acest sens in cuprinsul cererii de evaluare.
Procesul de evaluare a capacitatii solicitantului de a ingriji un copil are
doua etape:
A. etapa evaluarii initiale;
B. etapa de pregatire
La incheierea etapei evaluarii initiale, asistentul social responsabil de
caz va realiza un raport intermediar de evaluare. In functie de raportul de
evaluare intermediara se va lua decizia de catre asistentul social si
solicitant daca se trece la etapa urmatoare sau nu. In cazul in care se
constata ca nu sunt indeplinite conditiile specificate de lege, standardele
prevazute in anexa nr. 1 si prezentul ghid metodologic, SPPC/OPA va raspunde
cererii de evaluare a solicitantului in scris, motivand concluziile raportului
de evaluare.
Evaluarea initiala
In procesul de evaluare a solicitantului vor fi avute in vedere, in mod
obligatoriu, urmatoarele aspecte:
1. Solicitantii trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.
2. Conditii materiale
Solicitantii trebuie sa aiba drept de folosinta asupra locuintei (acest
lucru va fi demonstrat cu acte). Locuinta trebuie sa fie salubra, sa dispuna de
spatiu suficient pentru asigurarea intimitatii tuturor celor care locuiesc in
ea, cu pat separat pentru fiecare copil, dependinte corespunzatoare pentru
igiena, ambient sigur pentru asigurarea sanatatii si bunastarii copilului.
3. Starea de sanatate
Starea de sanatate a solicitantului, precum si a tuturor celor care
locuiesc impreuna cu acesta trebuie sa fie buna, fara afectiuni medicale care
pot afecta capacitatea de ingrijire a copilului plasat. In acest scop,
solicitantul si persoanele care locuiesc cu acesta obtin un certificat medical
de evaluare completa a starii de sanatate. Pe baza acestor certificate, daca
este cazul, asistentul social desemnat va analiza aspectele medicale cuprinse
in evaluare, impreuna cu cadrele medicale care le-au constatat, in vederea
atestarii faptului ca toate persoanele mai sus amintite au starea de sanatate
corespunzatoare ingrijirii unui copil.
4. Aptitudini parentale
5. Profilul moral
Solicitantul si persoanele care locuiesc cu acesta trebuie sa dovedeasca
trasaturi pozitive de caracter, relatii sociale bune in comunitate, precum si
faptul ca nu au suferit condamnari ramase definitive prin hotarare
judecatoreasca, pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni care i-ar face
incompatibili cu exercitarea profesiei de AMP.
6. Acceptarea si intelegerea de catre solicitant si, respectiv, de catre
persoanele care locuiesc cu acesta a necesitatii colaborarii cu familia
biologica sau adoptiva a copilului
7. Acceptarea si intelegerea de catre solicitant a drepturilor si
responsabilitatilor care le-ar putea reveni din relatia cu angajatorul si,
respectiv, din conventia de plasament
8. Atitudine non-discriminatorie a solicitantului si a persoanelor care
locuiesc cu acesta. Potentialii AMP trebuie sa manifeste o atitudine
non-discriminativa fata de persoanele cu nevoi speciale si fata de minoritatile
etnice.
9. Capacitatea solicitantului de a lucra in conditii de stres sau speciale
(plasamentul de urgenta, copii cu nevoi speciale, copii cu tulburari de
comportament etc.)
10. Intelegerea caracterului temporar al plasamentului copilului la
asistentul maternal profesionist
11. Experienta anterioara
Experienta cu propriii copii sau experienta in ocrotirea altor copii,
batrani, bolnavi, persoane cu handicap constituie un avantaj, nu un criteriu in
sine.
12. Atitudinea celorlalti membri ai familiei care locuiesc impreuna cu
solicitantul fata de problematica specifica a copiilor care necesita masura de
protectie si care pot intra in respectiva familie.
Pe parcursul etapei de evaluare initiala, asistentul social desemnat al
SPPC/OPA va realiza o serie de minimum 6 vizite/intalniri la domiciliul
solicitantului si va obtine recomandari despre solicitant.
Vizite/intalniri la domiciliul solicitantului
Solicitantii vor fi vizitati la domiciliu de catre asistentul social
responsabil de caz.
In cazul unui cuplu, ambii parteneri, precum si ceilalti membri ai familiei
care locuiesc cu solicitantul trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenti la
domiciliu in cursul primei vizite. Aceste vizite au drept scop verificarea
conditiilor de viata ale solicitantilor si verificarea afirmatiilor facute in
cererea de evaluare.
Candidatii vor fi incurajati sa puna intrebari in legatura cu eventualele
nelamuriri legate de profesia de AMP si sa aduca argumentele pe care le
considera utile pentru sustinerea solicitarii lor.
In paralel cu obtinerea recomandarilor va continua procesul de evaluare
prin efectuarea vizitelor mentionate la domiciliul solicitantilor pentru
culegerea de informatii. In cadrul acestor vizite vor avea loc intalniri la
care vor participa toti membrii familiei solicitantului si persoanele care
locuiesc cu acesta, precum si intalniri in cadrul carora se vor purta discutii
individuale cu fiecare persoana.
Asistentul social va completa un raport dupa fiecare vizita.
Recomandari si referinte
Asistentul social va contacta familiile si persoanele indicate de
solicitant pentru obtinerea referintelor, precum si orice alte persoane pe care
le apreciaza ca relevante.
In procesul de evaluare pot fi incluse si interviuri cu alti profesionisti
si orice investigatii suplimentare considerate utile de catre evaluator.
Observarea in perioada de evaluare a unor atitudini necorespunzatoare sau a
altor aspecte care ar putea prejudicia ocrotirea copilului in familia
respectiva va fi consemnata si poate constitui motiv de respingere a
solicitarii.
In etapa evaluarii initiale, asistentul social responsabil de caz va urmari
sa identifice capacitatea solicitantului de ingrijire a unui copil si nevoile
de pregatire. Pentru aceasta, asistentul social, de la caz la caz, poate
solicita implicarea si a altor specialisti.
La incheierea acestei etape, asistentul social responsabil de caz
intocmeste raportul intermediar de evaluare. Pe baza acestui raport se face
trecerea la etapa urmatoare - etapa pregatirii. In cazul in care raportul
intermediar indica existenta unor probleme ce afecteaza sau pot afecta
capacitatea solicitantului de ingrijire a copilului, se poate lua decizia
intreruperii procesului de evaluare.
CAP. 4
Procesul de pregatire a AMP
Procesul de pregatire face parte din procesul de evaluare a AMP.
Solicitantii selectati pe baza raportului intermediar de evaluare vor
participa la un program obligatoriu de formare, in conformitate cu
programa-cadru elaborata de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia
Copilului si Adoptie, care include module minime obligatorii si, respectiv,
module specializate. Programul de pregatire se desfasoara in grupe de maximum
12 persoane.
In vederea obtinerii atestatului de AMP este suficienta absolvirea
modulelor minime obligatorii. Absolvirea unuia sau mai multor module
specializate duce la eliberarea atestatului de AMP specializat pentru una sau
mai multe categorii de probleme ale copilului.
La absolvirea fiecarui modul, asistentul social desemnat al SPPC/OPA,
impreuna cu formatorii, va completa un raport de pregatire care va consemna
atitudinea si comportamentul solicitantului, precum si nivelul de acumulare a
cunostintelor. Daca se constata ca nivelul de cunostinte sau atitudinea
solicitantului nu sunt corespunzatoare dupa absolvirea unui modul, asistentul
social desemnat al SPPC/OPA va propune solicitantului sa repete modulul sau sa
recomande incetarea procesului de pregatire si evaluare.
In urma absolvirii modulelor de pregatire se va realiza de catre asistentul
social desemnat al SPPC/OPA un raport final de pregatire ce va cuprinde toate
informatiile cu privire la modulele absolvite, rezultatele obtinute si
observatii asupra atitudinii si comportamentului pe parcursul pregatirii.
Raportul final de evaluare este realizat de catre asistentul social
desemnat si cuprinde informatii din raportul intermediar de evaluare si din
raportul final de pregatire. Raportul final de evaluare se ataseaza dosarului
solicitantului. Dosarul mai cuprinde: rapoartele de pregatire, raportul
intermediar de evaluare, cerere de evaluare, precum si celelalte acte ale
solicitantului prevazute de lege.
Solicitantul are acces la acele parti neconfidentiale ale raportului final
si poate depune la dosar completari, explicatii in scris fata de aspectele din
raportul final care ii sunt defavorabile. Sunt considerate confidentiale acele
informatii care au fost culese de la terti cu privire la comportamentul si
atitudinea solicitantului, precum si unele observatii ale asistentului social,
dupa caz.
CAP. 5
Atestarea AMP
Pe baza dosarului intocmit de asistentul social in urma procesului de
evaluare, solicitantul va intocmi o cerere de atestare care va fi inaintata
autoritatii competente sa se pronunte asupra acesteia. La aceasta cerere se va
atasa recomandarea asistentului social cu privire la eliberarea atestatului,
recomandare ce va face referire la disponibilitatea SPPC/OPA de a angaja, in
urma eliberarii atestatului, viitorul AMP (se va face referire si la planul de
dezvoltare a serviciului).
In procesul de luare a deciziei de eliberare a atestatului va fi implicat
activ solicitantul, in acest sens SPPC/OPA asigurand toate conditiile necesare
realizarii efective a acestei implicari (notificarea solicitantului cu privire
la data si locul tinerii sedintei in care urmeaza a fi luata decizia, traducere
si interpretare daca este cazul).
Atestatul se elibereaza pe o durata de 3 ani si va cuprinde urmatoarele
mentiuni obligatorii:
- numarul si varsta copiilor ce pot fi plasati;
- particularitatile copiilor ce pot fi plasati: deficiente, limba, etnie,
religie;
- nivelul de specializare al AMP - in urma modulelor de pregatire
absolvite;
- perioada in care se va realiza prima evaluare anuala.
Decizia autoritatii competente cu privire la eliberarea atestatului va fi
comunicata conform reglementarilor legale.
CAP. 6
Plasarea si ingrijirea copilului la AMP
In derularea activitatilor referitoare la plasarea si ingrijirea copilului
la AMP vor fi implicati in mod activ si permanent copilul, AMP si familia
copilului, daca este cazul, si se va tine cont de opinia acestora.
A. Procesul de potrivire
Procesul de potrivire consta in identificarea si pregatirea unei familii
(AMP aflat in evidenta SPPC sau a unui OPA), care sa raspunda nevoilor
specifice ale copilului care urmeaza a fi plasat.
Asistentul social al copilului este responsabilul de caz si coordoneaza
intregul proces de potrivire.
Asistentul social al copilului, pe baza evaluarii nevoilor copilului si a
planului individualizat de protectie, contacteaza asistentii sociali ai AMP, in
vederea derularii procesului de potrivire conform standardelor prevazute in
anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic.
Etapele minime obligatorii care trebuie parcurse in cursul procesului de
potrivire sunt urmatoarele:
A.1. Potrivirea teoretica - presupune luarea in considerare cel putin a
urmatoarelor criterii referitoare la copil, familia lui biologica (atunci cand
este cazul) si, respectiv, AMP:
- criteriile privind copilul se refera la: varsta acestuia, temperamentul
sau, interesele aparente, nationalitate, rasa, religie, relatiile cu alti
copii, nevoi speciale;
- criteriile privind familia naturala se refera la: varsta, temperament,
ocupatie, inclinatii/aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de
educatie, nationalitate, rasa, religie;
- criteriile privind AMP: varsta, temperament, ocupatie, inclinatii,
aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de educatie, nationalitate,
rasa, religie, atitudinea fata de alte etnii, situatia legala, competente
profesionale, preferinte privind copilul, disponibilitati, resedinta (distanta
fata de domiciliul familiei naturale), alti copii prezenti in familie.
Potrivirea teoretica se realizeaza cu participarea a cel putin 2
profesionisti: asistentul social al copilului (dupa caz, impreuna cu persoana
de referinta a copilului, in situatia in care acesta este deja
institutionalizat) si asistentul social al AMP.
A.2. Informarea si pregatirea tuturor partilor implicate
Aceasta etapa presupune:
- informarea copilului - se realizeaza potrivit capacitatii sale de
intelegere si gradului sau de maturitate;
- informarea familiei naturale (si/sau a persoanelor importante pentru
copil) - se realizeaza sub rezerva respectarii interesului superior al
copilului;
- informarea AMP - asistentul social al copilului ii va aduce la cunostinta
toate informatiile necesare, in masura in care ele sunt relevante pentru
situatia copilului respectiv.
A.3. Acomodarea copilului cu AMP
Acomodarea se realizeaza pe parcursul unui numar de intalniri intre copil
si AMP si familia acestuia, intalniri coordonate de catre asistentul social al
copilului.
Numarul de vizite necesare difera de la o situatie la alta, fiind
conditionat numai de ritmul impus de copil in desfasurarea acestui proces.
Aceasta etapa implica parcurgerea graduala a 3 faze:
- intalniri ale copilului cu AMP la domiciliul copilului;
- intalniri pe teren neutru;
- intalniri la domiciliul AMP.
Singura exceptie de la desfasurarea graduala a procesului de acomodare o
reprezinta plasamentul copilului in regim de urgenta. Prin natura lui,
plasamentul in regim de urgenta nu permite parcurgerea fazelor de acomodare si
are drept scop asigurarea imediata a securitatii grav amenintate a copilului.
Supervizarea vizitelor se realizeaza de catre cei 2 asistenti sociali,
concomitent sau separat, in vederea stabilirii oportunitatii continuarii
demersurilor legate de plasamentul copilului, in functie de evolutia favorabila
sau nefavorabila a relatiei copil - AMP (si familie biologica, acolo unde este
necesara implicarea acestora).
Este esentiala si obligatorie implicarea tuturor membrilor familiei AMP si
persoanelor care locuiesc impreuna cu acesta, inca de la debutul procesului de
acomodare si pe toata perioada lui de desfasurare.
Dificultatile majore aparute in cursul etapei de acomodare si
imposibilitatea solutionarii lor au drept consecinta oprirea intregului proces
de potrivire si identificarea unui alt AMP pentru acel copil.
Toate informatiile importante cu privire la procesul de potrivire,
informatii ce se refera la nivelul de potrivire intre nevoile copilului si
aptitudinile si disponibilitatile AMP, vor fi mentionate in conventia de
plasament de catre asistentul social al copilului. Toate problemele
identificate pe parcursul procesului de potrivire, precum si masurile ce vor fi
luate de asistentul social al copilului vor fi mentionate in conventia de
plasament.
B. Hotararea de plasament/incredintare
- Recomandarea stabilirii masurii de plasament/incredintare a copilului la
AMP se face de catre asistentul social al copilului si este o consecinta a
evolutiei favorabile a procesului de acomodare.
- In aceasta etapa este obligatorie luarea in considerare a opiniei
copilului - potrivit capacitatii sale de exprimare si gradului sau de
maturitate - si a opiniei AMP.
- Prezentarea cazului autoritatii competente se realizeaza in echipa, de
catre cei 2 asistenti sociali implicati, propunerea de luare a masurii de
plasament/incredintare fiind sustinuta de catre asistentul social al copilului.
- Decizia finala apartine autoritatii competente.
- Hotararea de plasament/incredintare se face nominal la AMP.
C. Mutarea propriu-zisa a copilului la AMP
Imediat dupa ce autoritatea competenta a luat hotararea de
plasament/incredintare se va incheia conventia de plasament/incredintare intre
AMP si angajatorul sau, in conditiile si cu elementele prevazute de legislatia
in vigoare, dupa cum urmeaza:
- conventia se incheie pentru fiecare copil primit in
plasament/incredintare, cu acordul scris al sotului/sotiei AMP (unde este
cazul), si se notifica autoritatii competente care a hotarat
plasamentul/incredintarea copilului;
- aceasta conventie cuprinde urmatoarele elemente:
- informatii referitoare la copil: identitatea, originea etnica si
religioasa, situatia sa personala familiala, sociala si medicala, nevoile sale
speciale;
- motivele hotararii de plasament/incredintare;
- planul de aplicare si obiectivele plasamentului/incredintarii;
- modalitatile de mentinere a contactului intre copil si familia sa
biologica (mentionandu-se explicit situatiile in care autoritatea competenta a
stabilit ca pastrarea acestui contact nu este in interesul superior al
copilului) si modul de pregatire a reintegrarii copilului in familia proprie,
in cazul plasamentului;
- modalitatile de supraveghere a activitatii AMP si de evaluare
periodica a evolutiei copilului;
- drepturile si obligatiile specifice ale partilor cu privire la
ocrotirea copilului plasat.
Incheierea conventiei de plasament/incredintare intre AMP si angajator se
realizeaza inainte de mutarea propriu-zisa a copilului si numai dupa
pronuntarea hotararii de plasament/incredintare. Mutarea efectiva a copilului
are loc imediat dupa semnarea conventiei de plasament/incredintare de catre
AMP. Intregul proces de mutare este coordonat de asistentul social al
copilului.
Copilul va lua cu el, la domiciliul AMP, obiectele personale de care este
atasat.
D. Urmarirea plasamentului/incredintarii
Urmarirea plasamentului/incredintarii copilului la AMP are la baza
prevederile conventiei de plasament/incredintare, precum si cele ale planului
individualizat de protectie.
E.1. Planul individualizat de protectie
Planul individualizat de protectie se intocmeste imediat dupa luarea in
evidenta a copilului care necesita luarea unei masuri de protectie, urmand a fi
revizuit periodic la 3 luni sau ori de cate ori este necesar.
La stabilirea planului individualizat de protectie este obligatorie
participarea tuturor celor implicati: asistent social al copilului, AMP, copil
(in functie de varsta si gradul de maturitate), familie biologica. Atunci cand
finalitatea planului individualizat de protectie este adoptia, familia adoptiva
va fi si ea implicata in revizuirea acestui plan. Asistentul social responsabil
de caz va consulta orice alta persoana care poate oferi informatii relevante
pentru situatia copilului respectiv.
Elementele minime care trebuie cuprinse la intocmirea planului
individualizat de protectie sunt:
- Dezvoltarea copilului:
- o imagine generala asupra progreselor/regreselor inregistrate de
copil de la un plan la altul, incluzand dezvoltarea fizica, intelectuala,
afectiva si comportamentala;
- motive de ingrijorare legate de dezvoltarea copilului;
- masuri necesare/obiective privind dezvoltarea copilului.
- Starea de sanatate a copilului:
- starea de sanatate curenta;
- evolutia starii de sanatate de la un plan la altul;
- consideratii asupra celor mai recente evaluari medicale;
- tratamente/masuri medicale necesare;
- imunizari.
- Educatia copilului (in functie de varsta):
- progrese/regrese inregistrate la scoala/gradinita/domiciliu;
- probleme/motive de ingrijorare;
- masuri necesare/obiective privind educatia copilului.
- Mentinerea legaturii copilului cu familia biologica (daca este in
interesul copilului):
- evolutia relatiei copilului cu familia biologica;
- alte persoane cu care copilul ar trebui sa mentina legatura;
- masuri necesare/obiective privind legatura cu familia biologica.
- Activitatea asistentului social responsabil de caz:
- activitatile cu copilul, cu familia naturala/adoptiva, cu alte
persoane resursa si cu AMP;
- planificarea tuturor activitatilor si demersurilor asistentului
social legate de rezolvarea situatiei copilului;
- revizuirile si evaluarile periodice care au legatura cu toate
aspectele incluse in planul individualizat de protectie.
- Reusita plasamentului/incredintarii:
- modul in care incredintarea/plasamentul satisface nevoile copilului;
- progresele inregistrate (evolutia plasamentului/incredintarii spre
finalitatea propusa);
- eventuale probleme sau motive de ingrijorare;
- masuri propuse/obiective.
- Planul cu privire la copil si responsabilitati:
- planurile curente legate de copil;
- responsabilitatile partilor implicate;
- termene de rezolvare.
- Finalitatea planului si revizuirea lui se realizeaza in functie de
evolutia cazului, tinand cont de interesul superior al copilului
E.2. Vizitele de urmarire
Vizitele de urmarire vor fi realizate de catre asistentul social al
copilului. Frecventa minima a vizitelor asistentului social - anuntate si
neanuntate - la AMP este saptamanala in prima luna de plasament/incredintare,
iar apoi, cel putin bilunara. In urma realizarii vizitelor, asistentul social
al copilului va intocmi pentru fiecare vizita un raport.
E.3. Incetarea plasamentului/incredintarii
Incetarea plasamentului/incredintarii la AMP se poate realiza conform
planului individualizat de protectie sau poate fi determinata de alte motive.
In ambele situatii, incetarea plasamentului/incredintarii la AMP se realizeaza
printr-o hotarare de incetare, revocare sau inlocuire, dupa caz, a masurii de
ocrotire a copilului, pronuntata de catre autoritatea competenta.
La fel ca si intrarea copilului in familia AMP, plecarea sa trebuie sa fie
un proces gradual, desfasurat cu parcurgerea acelorasi etape ale procesului de
acomodare mentionate anterior. In situatii de urgenta, cand acest lucru nu este
posibil, se va alege solutia cea mai securizanta pentru copil.
CAP. 7
Serviciile de sprijin
Pentru derularea in bune conditii a activitatii serviciului de asistenta
maternala, AMP vor avea acces la serviciile dezvoltate de catre SPPC/OPA sau de
alte autoritati la nivelul comunitatii.
Rolul acestor servicii este de:
- sustinerea activitatii AMP pe timpul zilei;
- sustinerea activitatii AMP in situatii de urgenta;
- facilitarea efectuarii de catre AMP a concediilor legale;
- informarea, consilierea AMP in diverse domenii de interes.
CAP. 8
Evaluarea activitatii AMP
Asistentul social al AMP este responsabil de monitorizarea activitatii
acestuia. Lunar asistentul social va avea intalniri cu AMP si cu membrii
familiei acestuia in vederea identificarii problemelor si nevoilor AMP. In
acest sens, asistentul social va monitoriza activitatea AMP si va face propuneri
referitoare la instruirea acestuia.
La sfarsitul perioadei mentionate in atestat, referitoare la prima evaluare
anuala, asistentul social va intocmi raportul de evaluare anuala. Pentru
aceasta, asistentul social al AMP va avea intalniri si va consemna opiniile
asistentilor sociali ai copiilor ce au fost plasati la AMP, opiniile familiilor
copiilor, opiniile copiilor, precum si ale oricaror alte persoane sau
specialisti.
Raportul de evaluare anuala va contine informatii despre nivelul de
pregatire si nevoile identificate de instruire ale AMP.
Daca situatia o impune, asistentul social al AMP poate propune retragerea
sau suspendarea atestatului eliberat.
CAP. 9
Documente minime existente in dosarul copilului, familiei biologice si
asistentului maternal
A. Dosarul copilului:
- sesizare/solicitare;
- raport privind ancheta sociala initiala;
- raspuns la sesizare;
- raport de evaluare a nevoilor copilului;
- hotarare/decizie de stabilire a masurii de protectie;
- hotarare de stabilire a gradului de handicap sau/si a orientarii scolare;
- plan individualizat de protectie;
- raport de revizuire a evaluarii nevoilor;
- raport de revizuire a planului individualizat de protectie;
- rapoarte de vizita/urmarire a evolutiei copilului;
- acte de stare civila.
B. Dosarul familiei biologice:
- sesizare/solicitare;
- raport privind ancheta sociala;
- raspuns la sesizare;
- plan individualizat de protectie;
- raport de evaluare a nevoilor familiei si a imprejurarilor care au
determinat separarea copilului de familie;
- revizuire a planului individualizat de protectie;
- raport de vizita/intalnire cu copilul;
- copii de pe actele de stare civila.
C. Dosarul AMP:
- cerere de evaluare;
- curriculum vitae/cazier/copii de pe actele de stare civila si de
studii/alte acte prevazute de lege;
- raport de vizita la domiciliu;
- recomandari/referinte;
- certificate medicale;
- raport intermediar de evaluare;
- raport de pregatire;
- raport final de evaluare;
- cerere de eliberare a atestatului;
- propunere/recomandare a asistentului social;
- atestat;
- copie de pe contractul individual de munca;
- conventie de plasament;
- raport lunar de supervizare;
- raport de evaluare anuala.
CAP. 10
Modele-cadru pentru actele necesare intocmirii dosarului AMP
10.1. Formular raspuns solicitare
Antet SPPC/OPA
Stimate domnule/Stimata doamna,
Va multumim pentru interes si pentru faptul ca ne-ati contactat.
Institutia noastra
.........................................................
(descrierea obiectului de activitate SPPC/OPA)
Asistentul maternal, ca angajat al nostru - SPPC/OPA - are urmatoarele
drepturi si responsabilitati:
- cele prevazute de lege (rezumat);
- nivelul estimat al drepturilor banesti.
Pentru a deveni asistent maternal trebuie sa formulati urmatoarea cerere de
evaluare tip depusa la SPPC/OPA, adresa
......................................., fax ..............., e-mail
.................. etc.
daca indepliniti conditiile minime prevazute de lege
.......................
In urma depunerii cererii de evaluare se va realiza evaluarea capacitatii
dumneavoastra de a ingriji un copil. Aceasta evaluare poate dura 90 de zile
maximum si pe parcursul acestei perioade dumneavoastra si membrii familiei veti
fi implicati in diverse activitati.
Va multumim,
Director SPPC/OPA,
10.2. Cerere de evaluare in vederea eliberarii atestatului de AMP
Antet SPPC/OPA
Verificat identitatea solicitantului
si existenta tuturor informatiilor
necesare pentru demararea procedurii.
Asistent social .....................
CERERE DE EVALUARE IN VEDEREA ELIBERARII ATESTATULUI DE ASISTENT MATERNAL
PROFESIONIST
Subsemnatul(a) ........................., domiciliat(a) in ...............,
telefon ........................, va solicit acordarea atestatului de asistent
maternal profesionist.
Am luat cunostinta de conditiile necesare pentru a practica aceasta
profesiune, de indatoririle si drepturile profesionale, de responsabilitatea pe
care o implica.
Doresc sa devin asistent maternal profesionist din urmatoarele motive:
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
Sunt de acord cu intreaga procedura de evaluare necesara pentru obtinerea
atestatului si voi colabora cu specialistii responsabili de aceasta procedura.
In cazul obtinerii atestatului, as dori sa primesc in ingrijire .....
copii. Prefer ca varsta copiilor sa fie intre .................. ani.
Sunt disponibil(a) pentru ingrijirea unui copil cu nevoi speciale DA NU
Sunt disponibil(a) pentru colaborarea cu familia naturala sau adoptiva a
copilului.
Sunt disponibil(a) pentru colaborarea cu SPPC sau OPA.
Declar pe propria raspundere ca informatiile cuprinse in prezentul formular
sunt adevarate si anexez toate documentele solicitate de lege.
Semnatura candidatului ............. Data .............
10.3. Curriculum vitae al solicitantului
CURRICULUM VITAE
1. Date personale
Numele ............................... Prenumele ..........................
Alte nume purtate anterior (de exemplu: inainte de casatorie)
...............................................................................
Locul si data nasterii ....................................................
Act de identitate .................... seria ................ nr. ........,
eliberat la data de ...................... de .................................
Numele parintilor: tata ................. mama ............................
Starea civila: casatorit(a) necasatorit(a) divortat(a)
vaduv(a)
Religie: practicata ....................... formala .......................
Copii:
Numele si prenumele Data nasterii Scolarizare
................... ............. ...........
................... ............. ...........
2. Studii
Ultima scoala absolvita ........ in anul ....... cu specializarea .........
Alte scoli absolvite: .......... in anul ..................................
................................ in anul ..................................
Cursuri de perfectionare,
specializare: .................. in anul ..................................
................................ in anul ..................................
................................ in anul ..................................
3. Experienta profesionala
Profesia de baza ..........................................................
Situatia profesionala actuala: angajat(a) somer(a) casnica
pensionar(a)
Ultimul loc de munca
Unitatea ......................................... Telefon ................
Adresa ....................................................................
Angajat pe postul ............. de la data de ......... pana la ...........
Persoane care pot da referinte: ......................, functia ...........
Alte locuri de munca:
Unitatea Perioada Postul ocupat
........ ........ .............
........ ........ .............
4. Alte abilitati
Trasaturi de personalitate (enumerati cateva trasaturi care considerati ca
va caracterizeaza): ...........................................................
...............................................................................
Alte abilitati (in afara profesiei de baza, enumerati ce stiti si ce va
place sa faceti): .............................................................
...............................................................................
Modalitati de petrecere a timpului liber: .................................
...............................................................................
5. Date despre familie
Membrii familiei care locuiesc la domiciliul meu:
Numele si prenumele Gradul de rudenie cu solicitantul Data nasterii
................... ................................. .............
................... ................................. .............
Observatii in legatura cu acordul familiei de a primi un copil in
plasament:
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
Veniturile familiei:
Venitul total lunar ................... constituit din: ...................
6. Starea de sanatate
Starea mea de sanatate este: foarte buna/buna/satisfacatoare
Sufar/nu sufar de nici o boala cronica transmisibila care ar face
incompatibila exercitarea profesiei de asistent maternal profesionist.
Anexez documentele medicale doveditoare.
7. Locuinta
Locuinta in care voi primi copilul (copiii) in plasament sau incredintare
este proprietate/inchiriata/in folosinta gratuita si are urmatoarele
caracteristici:
- locuinta la: bloc/casa; suprafata locuintei ........................ mp
- nr. de camere: ....................; dependinte: ...................
utilitati si dotari (completati cu DA sau NU): apa curenta
.............., gaze ......., iluminat ........, incalzire ........, TV
........., radio .......
Copilul/copiii plasat/plasati va/vor locui: in camera proprie
............., in camera copiilor din familie ..............., alte conditii
..................