Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 309 din 23 aprilie 2003

pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, pasari, albine si viermi de matase din Romania*)

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 516 bis  din 17 iulie 2003




    *) Ordinul nr. 309/2003 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 516 din 17 iulie 2003, si este reprodus si in acest numar bis.

    In temeiul art. 24 din Legea zootehniei nr. 72/2002,
    in baza Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare,
    vazand Referatul de aprobare nr. 131.417/2003 al Directiei generale de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice,

    ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Programele de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, pasari, albine si viermi de matase din Romania, prevazute in anexele nr. 1 - 5  care fac parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispozitie contrara.
    Art. 3
    Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 4
    Directia generala de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice si Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" vor duce la indeplinire prezentul ordin.

           p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
                                Petre Daea,
                              secretar de stat

    ANEXA 1*)

    *) Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.

    PROGRAMUL NATIONAL DE AMELIORARE A EFECTIVELOR DE TAURINE DIN ROMANIA

    INTRODUCERE

    Ameliorarea genetica a efectivelor de taurine reprezinta o activitate cu caracter prioritar in strategia de dezvoltare a zootehniei si se realizeaza prin lucrari de selectie - efectuate pe baza controlului oficial al performantelor - si de reproductie dirijata, cu precadere prin insamantari artificiale.
    Dupa cca. 15 ani de la aprobarea editiei a II-a a programelor de ameliorare a efectivelor de taurine (Ordinul ministrului agriculturii nr. 125/1987), perioada in care, au avut loc transformari profunde in agricultura si, implicit, in zootehnia tarii noastre - cu deosebire in ceea ce priveste structura de proprietate asupra pamantului si efectivelor de animale -, revizuirea si actualizarea acestora au devenit o necesitate obiectiva.
    In acest rastimp au fost initiate si intreprinse o serie de actiuni si masuri menite sa contribuie la imbunatatirea procesului de ameliorare genetica a raselor de taurine, atat cu caracter tehnic-stiintific, cat si in ce priveste adaptarea cadrului organizatoric-institutional si legislativ la structurile si reglementarile in domeniu ale Uniunii Europene, la care Romania se pregateste sa adere, printre care:
    - Restructurarea partiala a retelei nationale de ameliorare si reproductie a animalelor prin privatizarea serviciului (manoperei) de insamantari artificiale si a Societatilor comerciale pentru testarea reproducatorilor si producerea de material seminal congelat;
    - Identificarea taurinelor prin individualizare si inregistrare in sistem unitar codificat, actiune reglementata de OM nr. 27/1998, ale carui prevederi sunt in concordanta cu directivele Comisiei Comunitatii Europene (CCE);
    - Imbunatatirea criteriilor si remanierea modului de organizare a activitatii pentru determinarea insusirilor calitative ale laptelui de la vacile cuprinse in controlul oficial al performantelor de productie, prin punerea in functiune a unui numar restrans de laboratoare zonale, dotate cu aparatura moderna, de mare productivitate si precizie;
    - Introducerea sistemului de descriere lineara a caracterelor de exterior pentru aprecierea conformatiei corporale si tipului morfoproductiv al raselor de taurine, in viziunea acceptata pe plan international de catre Federatiile asociatiilor de crestere a raselor de taurine;
    - Adoptarea criteriilor de inscriere si conducere a registrelor genealogice ale raselor de taurine conform reglementarilor CCE;
    -  Perfectionarea metodologiei de estimare (predictie) a valorii de ameliorare a reproducatorilor;
    In activitatea de ameliorare a taurinelor sunt inca unele domenii in care se constata ramaneri in urma si care trebuie solutionate in perioada imediat urmatoare de aplicare a noului program si anume:
    - Extinderea nesatisfacatoare a actiunilor de control oficial al productiei si de insamantari artificiale pentru marirea populatiei active a raselor;
    - Lipsa criteriilor de apreciere a calitatii carnii in "sistemul de clasificare Europ" si a valorii de ameliorare a taurilor la testarea dupa descendentii in aceasta directie;
    - Precizia redusa a valorii de ameliorare pentru productia de lapte a taurilor admisi la insamantari artificiale, ca urmare a numarului mic de fiice;
    - Varsta inaintata a taurilor la incheierea testarii dupa descendenti, cu consecintele negative pe care le implica in procesul de exploatare a acestora;
    - Baza de informatii inca redusa pentru estimarea valorii de ameliorare;
    - Intarzieri in "fluxul" si "refluxul" informatiilor de ameliorare si in evaluarile genetice.
    Pastrand principiile stiintifice, tehnicile de lucru si tot ceea ce s-a confirmat pozitiv si eficient in activitatea desfasurata pe parcursul celor aproape 30 de ani de aplicare a programelor de ameliorare anterioare, actiunile si masurile mentionate mai sus, completate cu concluziile analizei privind stadiul actual al procesului de ameliorare a raselor de taurine, au facut posibila pregatirea acestui nou program de ameliorare, mai modern si realist, adaptat la conditiile specifice din tara noastra.

    CAP. 1
    DIRECTII SI OBIECTIVE IN AMELIORAREA RASELOR DE TAURINE

    Orientarea lucrarilor de selectie la taurine este in stransa corelatie cu directiile de exploatare a raselor, care conditioneaza atat obiectivele ameliorarii, cat si ponderea diferitelor criterii in evaluarile genetice ale populatiilor rasiale.
    Avand in vedere, pe de o parte, tendintele si orientarile pe plan mondial in cresterea si exploatarea taurinelor, iar pe de alta parte, conjunctura naturala si economica favorabila cresterii acestei specii in tara noastra, precum si necesitatile consumului intern si cererea si oferta pe piata internationala a laptelui si carnii, ameliorarea taurinelor vizeaza, in esenta:
    Folosirea ca material biologic a raselor cu potential genetic ridicat in directia productiilor de lapte si de carne, competitive pe plan international si adaptate conditiilor pedo-climatice din diferite zone ale tarii;
    Cresterea nivelului mediu al performantelor de productie pe cap de animal, concomitent cu ridicarea continua a potentialului genetic pentru una sau ambele directii productive - in functie de rasa - si cu imbunatatirea tehnologiilor de crestere, intretinere si exploatare.
    Rasele de taurine care fac obiectul programului de ameliorare sunt Baltata romaneasca si Bruna, cu insusiri de productie mixta - pentru lapte si carne - si Baltata cu negru romaneasca - specializata pentru productia de lapte. In functie de stadiul actual al ameliorarii si de obiectivele urmarite in selectie, aceste trei rase zonate de principiu in tara noastra se caracterizeaza, in linii mari, dupa cum urmeaza:

    Rasa Baltata romaneasca - de tip Simmental, cu insusiri de productie mixta, pentru carne-lapte, a fost si reprezinta principala rasa de taurine a tarii, atat prin ponderea numerica, precum si prin insusirile bune pentru ambele productii.
    Taurinele din aceasta rasa se preconizeaza ca, in perspectiva, sa fie orientate mai bine spre productia de carne, pastrand insa aptitudinile generale ale tipului productiv mixt. Ele raman principalul furnizor de carne de bovine al tarii - atat pentru necesitatile interne, dar mai ales pentru export - si impreuna cu celelalte rase participa la acoperirea cerintelor de lapte si produse lactate.
    Obiectivele principale in ameliorarea rasei sunt:
    - 5.000 kg lapte pe lactatie normala, cu 3,90% grasime, 3,30% proteina si, respectiv, 195 kg grasime si 170 kg proteina (365 kg substanta utila);
    - 138 - 140 cm inaltimea la crupa la vacile adulte si 135 - 137 cm la primipare;
    - 650 - 700 kg greutate corporala la vacile adulte;
    - peste 600 kg greutatea la sacrificare a taurasilor ingrasati intensiv si valorificati la varsta de 17 - 18 luni, cu o viteza absoluta de crestere de cca. 1.100 g/zi si un randament la taiere de 55 - 56%, respectiv 350 kg la greutatea carcasei;
    - conformatie corporala corecta, cu segmente armonioase si regiuni corporale specifice productiei de carne, bine imbracate in musculatura, uger cu aptitudini bune pentru mulsul mecanic (peste 2 kg/min. viteza de muls), bine prins si extins, cu ligamentul suspensor puternic si adancimea pana deasupra jaretului, cu simetrie morfologica si functionala (cca. 45% indice mamar) si cu membre solide si aplomburi corecte.
    In directia productiei de lapte este recomandata pentru exploatarea semiintensiva, in sistem de intretinere legata, pretandu-se insa si la exploatarea intensiva, in ferme cu stabulatie libera.
    Aria de raspandire recomandata o constituie, in principal, judetele din interiorul Arcului Carpatic, din Campia de Vest, precum si din sud-vestul si nordul tarii.

    Rasa Bruna - de tip Schwyz apartine tipului de productie mixta pentru lapte-carne, ca in majoritatea tarilor europene care o cresc, insusirile in directia productiei de lapte fiind prioritare.
    Taurinele din aceasta rasa sunt destinate exploatarii pentru productia de lapte in sistem semiintensiv, in ferme si gospodarii din zonele subcarpatice si de altitudine, precum si in sistem intensiv, in ferme cu stabulatie libera.
    Avand in vedere nivelul actual al ameliorarii performantelor morfoproductive, in ameliorarea rasei se vor urmari realizarea urmatorilor parametri principali:
    - 4.800 kg lapte, cu 3,95% grasime, 3,35% proteina si, respectiv, 190 kg grasime si 160 kg proteina (350 kg substanta utila);
    - 550 - 600 kg greutate corporala la vacile adulte;
    - 134 - 136 cm inaltimea la greaban la vaci;
    - 400 - 450 kg la taurasii ingrasati pana la varsta de cca. 14 - 15 luni (1000 g spor mediu zilnic) si un randament la sacrificare de cca. 54 - 55%;
    - conformatie corporala armonioasa, uger cu aptitudini bune pentru mulsul mecanic, bine prins si extins, cu ligamentul median puternic si adancimea pana deasupra jaretului, cu simetrie morfologica si functionala (cca. 45% indice mamar) si cu membre solide si aplomburi corecte.
    Arealul de crestere recomandat il reprezinta judetele din zona subcarpatica a Moldovei, Munteniei si din nordul tarii.

    Rasa Baltata cu negru romaneasca - de tip Holstein - Friza, specializata in directia productiei de lapte, apartine suprarasei Holstein - Friza, recunoscuta pe plan mondial ca avand cel mai inalt potential genetic si cele mai ridicate performante in productia de lapte. In tara noastra a fost omologata ca rasa in anul 1987, fiind destinata exploatarii intensive, in ferme cu stabulatie libera.
    Arealul de crestere recomandat il reprezinta, in principal, judetele din sudul, sud-estul si estul tarii, dar si zonele preorasenesti din aproape intreaga tara, pentru aprovizionarea populatiei urbane cu lapte proaspat.
    In orientarea selectiei la aceasta rasa se au in vedere:
    - 6000 kg lapte, cu 4,00% grasime si 3,40% proteina, respectiv, 240 kg grasime si 204 kg proteina;
    - 90% pondere in ansamblul caracterelor economice pentru productia de lapte si 10% pentru fitness (fertilitate, usurinta la fatare, vitei nascuti morti, persistenta lactatiei);
    - 600 - 650 kg greutate corporala la vacile adulte;
    - 140 - 142 cm inaltimea la crupa;
    - conformatie corporala armonioasa, uger bine dezvoltat, cu aptitudini bune pentru mulsul mecanic, bine prins si extins, cu ligamentul central puternic si adancimea pana deasupra jaretului si cu membre solide si aplomburi corecte.
    Evident, realizarea unor performante de productie ridicate, cat mai apropiate de potentialul genetic acumulat, a unei conformatii corporale corecte, ca si a starii de sanatate deplina ce se cere, nu se poate concepe fara asigurarea conditiilor optime de crestere, intretinere si exploatare a taurinelor, indeosebi a celor de hranire si confort tehnologic.
    Pe langa cele trei rase care fac obiectul programului de ameliorare, se mai creste rasa Pinzgau de Transilvania, care in Romania se bucura de o traditie indelungata in zonele premontane si montane din judetul Suceava si alte cateva judete din Transilvania. Ca urmare a faptului ca este plafonata sub raportul productiilor de carne si mai ales de lapte, aceasta rasa detine efective restranse numeric, atat in Romania (sub 3%), cat si in alte tari, fiind mentinuta in contextul diversitatii biologice, ca rezerva de gene pentru unele insusiri (rezistenta organica si adaptabilitate la conditiile de mediu specifice zonelor montane, osatura puternica si membre solide, cu ongloane rezistente, pretabile la munci forestiere etc).
    De asemenea, ca rezerva de gene se pastreaza, in rasa curata, un nucleu foarte redus numeric de taurine Sura de stepa, rasa care reprezenta aproape majoritar specia in urma cu cca. 50 de ani.
    Taurinele Sura de stepa fac obiectul unui program special de conservare a resurselor genetice, elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cresterea Bovinelor Balotesti, in cadrul caruia, ca urmare a nivelului scazut al indicilor de productie, se prevede acordarea de compensatii crescatorilor care intretin acest stoc genetic.

    CAP. 2
    PROGRAMUL TEHNIC AL LUCRARILOR DE AMELIORARE

    2.1. STADIUL ACTUAL AL AMELIORARII RASELOR DE TAURINE

    In evaluarile principalilor parametri tehnici ai programului de ameliorare pe perioada 2002 - 2010 a fost luata in considerare situatia actuala cu privire la structura de rasa si nivelul performantelor de productie. Ca urmare a activitatii sustinute de insamantari artificiale cu material seminal congelat, de control oficial al performantelor si de selectie a populatiilor de taurine, mai ales in perioada de aplicare a programului anterior de ameliorare, structura de rasa a efectivului a cunoscut o dinamica favorabila raselor ameliorate, mai bine corelata cu cerintele economiei nationale privind asigurarea cu lapte si carne si cu conditiile pedo-climatice din diferitele zone geografice ale tarii. Ultimul recensamant pe rase din anul 1987 si estimarile ulterioare pe baza rezultatelor catagrafiei efectuate de personalul tehnic al retelei nationale de ameliorare a animalelor, cele trei rase zonate in tara noastra (inclusiv metisii acestora) detin aproximativ urmatoarele ponderi in efectivul total de taurine: Baltata romaneasca - 36%, Bruna - 26% si Baltata cu negru romaneasca - 35%; diferenta de 3% din efectiv o reprezinta rasa Pinzgau de Transilvania si alte populatii de bovine.
    Nivelul performantelor de productie, dupa datele inregistrate in anul 2001 la efectivele cuprinse in controlul oficial, la cele trei rase, sunt prezentate in tabelul nr. 1.

    Performante de productie principale realizate la vacile cuprinse in control oficial in anul 2001

    Tabelul nr. 1
 _________________________________________________________
|   Rasa     | Numar    | Lapte |  Grasime   |  Proteina  |
|            | lactatii | kg    |____________|____________|
|            |          |       |  %   |  kg |  %   |  kg |
|____________|__________|_______|______|_____|______|_____|
| Baltata    |          |       |      |     |      |     |
| romaneasca |   34.146 | 3.541 | 3,82 | 135 | 3,16 | 115 |
|____________|__________|_______|______|_____|______|_____|
| Bruna      |   18.920 | 3.299 | 3,76 | 124 | 3,27 | 106 |
|____________|__________|_______|______|_____|______|_____|
| Baltata cu |          |       |      |     |      |     |
| negru      |          |       |      |     |      |     |
| romaneasca |   40.314 | 4.063 | 3,81 | 155 | 3,17 | 131 |
|____________|__________|_______|______|_____|______|_____|

    Este de mentionat ca nivelul scazut al acestor performante are drept cauza principala conditiile inca necorespunzatoare de intretinere si exploatare, indeosebi hranirea deficitara, mai ales sub raport calitativ, care nu au permis exprimarea la cote mai ridicate a potentialului genetic.
    Premise mai bune de progres genetic in viitor le ofera vacile nominalizate mame de tauri (MT), ale caror performante morfoproductive, in acelasi an de control, prezentate in tabelul nr. 2, sunt in general mai apropiate de nivelul celor inregistrate pe plan european.

    Performante morfoproductive inregistrate la vacile - mame de tauri in anul 2001

    Tabelul nr. 2
 _____________________________________________________________________________
|    Rasa    |Nr.|Lapte| Grasime|Proteina|Greutate | Inaltime la |Punctaj     |
|            |MT |kg   |________|________|corporala|_____________|conformatie |
|            |   |     |  % | kg| %  | kg|- kg     |greaban|crupa|corporala   |
|            |   |     |    |   |    |   |         |cm     |cm   |            |
|____________|___|_____|____|___|____|___|_________|_______|_____|____________|
| Baltata    |   |     |    |   |    |   |         |       |     |            |
| romaneasca |400| 6532|3,85|251|3,17|202|      689|    136|  138|        84,4|
|____________|___|_____|____|___|____|___|_________|_______|_____|____________|
| Bruna      |300| 5738|3,79|210|3,20|180|      588|    132|  135|        80,5|
|____________|___|_____|____|___|____|___|_________|_______|_____|____________|
| Baltata cu |   |     |    |   |    |   |         |       |     |            |
| negru      |   |     |    |   |    |   |         |       |     |            |
| romaneasca |400| 9740|3,79|369|3,17|309|      683|    138|  140|        83,3|
|____________|___|_____|____|___|____|___|_________|_______|_____|____________|

    O situatie critica, absolut necorespunzatoare se constata cu privire la evolutia actiunilor de insamantari artificiale si de control oficial al productiei - cele doua parghii de baza ale procesului de ameliorare genetica - in care s-au inregistrat scaderi drastice, ca si in cazul efectivului de taurine, la mai mult de jumatate din nivelul realizat in perioada dinainte de anul 1990.
    Astfel, in anul 2001 au fost insamantate artificial numai 37,3% (634.576 vaci si vitele din efectivul de peste 1,7 milioane matca pe tara), fata de 75% media anilor 1985 - 1989, iar in controlul oficial al productiei au ramas doar 5,6% (93.839 vaci din acelasi efectiv matca), fata de cca. 12 - 14% in perioada anilor 1985 - 1989, cu urmatoarele ponderi pe rase:
    - Insamantari artificiale (IA1): 39,8% la Baltata romaneasca, 30,1% la Bruna si 37% la Baltata cu negru romaneasca.
    - Controlul oficial de productie: 5,3% la rasa Baltata romaneasca, 4,1% la rasa Bruna si 6,3% la rasa Baltata cu negru romaneasca.
    La testarea dupa descendenti in anul 2001 s-au incheiat lucrarile numai la 13 tauri pentru productia de carne si la 52 tauri pentru productia de lapte (din care doar la 8 tauri precizia valorii de ameliorare a fost de peste 60%), cu mentiunea ca cea mai mare parte dintre acestia a iesit din efectiv inaintea aparitiei rezultatelor testarii datorita, in special, varstei inaintate.

    2.2. SISTEMUL SI METODOLOGIA DE AMELIORARE

    Realizarea obiectivelor principale in ameliorarea raselor de taurine se prevede sa aiba loc in cadrul unui sistem unitar coordonat, care se desfasoara pe baza de programe de ameliorare.
    Luand in considerare conditiile climatice si social-economice ale tarii, directiile si obiectivele preconizate in ameliorarea raselor si nivelul performantelor realizate, sistemul de ameliorare si metodologia de lucru utilizate se bazeaza pe urmatoarele principii:
    - Obtinerea unui progres genetic maxim ca urmare a presiunii de selectie exercitate prin masculi; aceasta presupune concentrarea lucrarilor de selectie asupra plusvariantelor populatiei active a raselor in vederea producerii dirijate a generatiilor de taurasi destinati la reproductie si folosirii intense la insamantari artificiale a taurilor amelioratori;
    - Structurarea efectivului de taurine pe principiul piramidei ameliorarii in ferme de elita si ferme (efective) de productie;
    - Folosirea cu precadere a sistemului de ameliorare in rasa curata in fermele de elita si in populatia activa (efective cuprinse in controlul productiei si insamantate artificial).
    - Fermele de productie pot utiliza atat ameliorarea in rasa curata, cat si prin incrucisare, cu mentiunea ca pentru aceasta din urma, se recomanda respectarea arealului de crestere al raselor.
    In scopul accelerarii ritmului de ameliorare a unor caractere morfoproductive in directia productiei de lapte la taurinele din rasa Baltata romaneasca, fara a prejudicia insa aptitudinile pentru productia de carne, se admite incrucisarea de infuzie limitata cu rasele Red Holstein sau Rotbunte, materialul de reproductie rezultat, indiferent de generatie, considerandu-se de rasa Baltata romaneasca daca nu depaseste 50% sange de la rasele mentionate.
    Pentru dezvoltarea si imbunatatirea calitativa a productiei de carne pot fi utilizate, in cadrul programului national de ameliorare, doua variante de incrucisari:
    a). Vacile din toate rasele, reformate anual pe criteriul productiei de lapte (reforma selectiva) se pot folosi la incrucisari industriale de prima generatie cu tauri Baltata romaneasca - Simmental testati amelioratori pentru productia de carne sau din rase specializate pentru carne, produsii rezultati fiind crescuti, ingrasati si sacrificati in totalitate pentru productia de carne.
    b). Parte din vacile de rasa Baltata romaneasca reformate anual pe criteriul productiei de lapte (reforma selectiva), cu insusiri de conformatie corporala favorabile productiei de carne si o parte din vitelele rezultate din acestea prin incrucisarea industriala de prima generatie, pot fi mentinute in exploatare si insamantate artificial in continuare cu material seminal congelat de la tauri Baltata romaneasca - Simmental testati amelioratori pentru carne sau din rase specializate pentru productia de carne; acestea sunt folosite ca vaci-doica, ce nu se mulg, produsii obtinuti, indiferent de sex, fiind alaptati natural si destinati in exclusivitate la sacrificare pentru productia de carne.
    Prin practicarea acestor variante de incrucisari, urmarite si controlate indeaproape, se creeaza posibilitatea realizarii inca din anul 2005 a unor efective de taurine cu insusiri superioare pentru productia de carne.
    Dat fiind ca metodologia de ameliorare este ampla si complexa, dar in general bine cunoscuta si nu difera sub raport tehnic de cea prevazuta de principiu in programul de ameliorare anterior, se considera suficienta enuntarea in ordine cronologica a verigilor, actiunilor si etapelor succesive folosite in producerea si selectia taurilor destinati la insamantari artificiale, valorile efective (cifre, procente etc.) privind parametrii tehnici ai programului de ameliorare, sunt prezentate sintetic in tabelul nr. 3.
    Ca urmare a importantei pe care o prezinta taurii in procesul de ameliorare, datorita presiunii de selectie pe care o exercita, in inducerea progresului genetic in masa efectivului rasei, prin folosirea insamantarilor artificiale, metodologia de ameliorare este subordonata selectiei acestora, fiind axata pe urmatoarele verigi de baza:
    - producerea dirijata a generatiilor de taurasi pentru reproductie, cu deosebire destinati la insamantari artificiale;
    - selectia riguroasa, in etape succesive, a taurasilor destinati la insamantari artificiale prin aplicarea unei intensitati ridicate de selectie;
    - folosirea intensa a taurilor testati amelioratori prin utilizarea insamantarii cu material seminal congelat.

    2.2.1. PRODUCEREA DIRIJATA A TAURASILOR DESTINATI PENTRU REPRODUCTIE se bazeaza pe urmatoarele actiuni si lucrari:
    - Stabilirea necesarului anual de taurasi pentru reproductie avand in vedere: numarul de tauri necesari la insamantari artificiale si la monta naturala; intensitatea de utilizare a diferitelor categorii de tauri si taurasi (in testare, in asteptare si testati dupa descendenti) admisi la insamantari artificiale si rata anuala de inlocuire a taurilor folositi la insamantari artificiale si la monta naturala.
    - Stabilirea necesarului de vaci - mame de tauri, alegerea cel putin anuala a acestora si nominalizarea imperecherilor cu tauri parteneri amelioratori (tati de tauri).
    - Nominalizarea periodica a fermelor si nucleelor de elita ca principale furnizoare de taurasi pentru reproductie.

    2.2.2. SELECTIA TAURASILOR DESTINATI LA INSAMANTARI ARTIFICIALE, in cadrul careia se efectueaza: preselectia acestora dupa ascendenti prin identificarea produsilor obtinuti din imperecheri nominalizate; testarea paternitatii taurasilor; testarea taurasilor pe baza performantelor proprii (TPP), in etapa I pentru productia de carne (spor mediu zilnic si conformatie corporala) si in etapa a II-a dupa aptitudinile de reproductie (comportament sexual si pretabilitatea la congelare a materialului seminal); testarea taurilor dupa descendenti (TD) - in etapa I pentru determinarea valorii de ameliorare in directia productiei de carne (TDC) si in etapa a II-a pentru estimarea valorii de ameliorare pentru productia de lapte (TDL). Testele la care sunt supusi taurasii, in etape succesive, au ca scop final stabilirea valorii de ameliorare globale si a destinatiei ulterioare.

    2.3. PARAMETRI TEHNICI AI PROGRAMULUI DE AMELIORARE A RASELOR DE TAURINE

    Obiectivele si parametrii de selectie prezentati in sinteza, pe rase, in tabelul urmator au in vedere cresterea productiei de lapte si imbunatatirea calitatii sub raportul continutului in grasime si proteine la toate cele trei rase, iar la Baltata romaneasca si Bruna - ca rase cu productie mixta - sunt luate in considerare si caracterele pentru productia de carne, cu o pondere de 35% si respectiv 25% in valoarea de ameliorare globala a taurilor selectionati.
    Sunt incluse, de asemenea, in obiectivele de selectie si unele insusiri de reproductie (fertilitate, usurinta la fatare, vitei nascuti morti etc.) sub denumirea de "Fitness", cu o pondere intre 5 si 10% in valoarea de ameliorare globala a taurilor selectionati.
    In calculul parametrilor de selectie privind capacitatea de testare a taurilor pentru productia de lapte s-a pornit de la premisa extinderii controlului oficial al performantelor in urmatorii 2 ani la nivelul prevazut in program, prin reorganizarea acestuia, iar pentru eficientizarea programului si accelerarea ritmului de ameliorare a raselor s-a estimat extinderea insamantarilor artificiale, in anii imediat urmatori, la cel putin 46% la rasa Baltata romaneasca, 36% la Bruna si 45% la Baltata cu negru romaneasca.
    Totodata, avand in vedere efectele pozitive insemnate pe care le prezinta transferul de embrioni, prin reducerea intervalului dintre generatii, marirea intensitatii de selectie si producerea de genotipuri valoroase, aceasta biotehnica moderna de reproductie si ameliorare, aflata inca intr-un stadiu incipient urmeaza sa fie extinsa treptat in practica, astfel incat sa devina o activitate distincta bine organizata si coordonata pe plan national.

               Parametrii tehnici ai programului de ameliorare

    Tabelul nr. 3
 ______________________________________________________________________________
|              Specificare           | UM |Baltata    |   Bruna   |Baltata cu  |
|                                    |    |romaneasca |           |negru       |
|                                    |    |           |           |romaneasca  |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|1 . Obiective                       |    |Rasa mixta |Rasa mixta |Rasa        |
|                                    |    |pentru     |pentru     |specializata|
|                                    |    |carne-lapte|lapte-carne|pentru lapte|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| a. Ponderea caracterelor in        |    |           |           |            |
| valoarea de ameliorare globala     |    |           |           |            |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - lapte                         |  % |        60 |        70 |         90 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - carne                         |  % |        35 |        25 |          - |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - fitness                       |  % |         5 |         5 |         10 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| b.  Productia medie de lapte pe    |    |           |           |            |
| lactatie normala, la echivalent    |    |           |           |            |
| maturitate                         |    |           |           |            |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|     - lapte                        | kg |      5000 |      4800 |       6000 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|     - grasime                      |  % |      3.90 |      3.95 |       4.00 |
|                                    | kg |       195 |       190 |        240 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|     - proteina                     |  % |      3.30 |      3.35 |       3.40 |
|                                    | kg |       170 |       160 |        204 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| c. Greutatea corporala             | kg | 650 - 700 | 550 - 600 |  570 - 650 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| d. Inaltime - la greaban           | cm |        -  | 134 - 136 |         -  |
|             - la crupa             | cm | 138 - 140 |         - |  140 - 142 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 2. Vaci si vitele insamantate      |    |           |           |            |
| artificial                         | cap|   300.000 |   180.000 |    275.000 |
|                                    |  % |        46 |        39 |         45 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 3. Vaci in controlul oficial de    |    |           |           |            |
| productie                          | cap|    80.000 |    60.000 |     85.000 |
|                                    |  % |      12,5 |      13,0 |       14,0 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 4. Taurasi din imperecheri         |    |           |           |            |
| nominalizate introdusi in testare  |    |           |           |            |
| dupa performante proprii           | cap|        60 |        40 |         52 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 5. Tauri introdusi in testare dupa |    |           |           |            |
| descendenti                        | cap|        55 |        30 |         50 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - proprii                       | cap|        40 |        25 |         42 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - import                        | cap|        15 |         5 |          8 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 6. Capacitatea de testare lapte    | cap|    44.000 |    24.000 |     40.000 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|                                    |  % |        55 |        40 |         47 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 7. Tauri in testare dupa           |    |           |           |            |
| descendenti pentru productia de    |    |           |           |            |
| carne                              | cap|        55 |        30 |          - |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - capacitate de testare carne   | cap|       825 |       450 |          - |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - tauri eliminati dupa testare  |    |           |           |            |
|      carne                         | cap|        10 |         5 |          - |
|                                    |  % |        20 |        16 |          - |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 8. Tauri urmariti in testare dupa  |    |           |           |            |
| descendenti lapte                  | cap|        45 |        25 |         50 |
|                                    |  % |        80 |        75 |        100 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 9. Tauri reusiti la testare -      |    |           |           |            |
| acceptati la IA                    | cap|         9 |         6 |          7 |
|                                    |  % |     16,36 |        20 |         14 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 10. Necesar vaci mame de tauri     | cap|       360 |       260 |        390 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 11. Vaci candidate mame de taur    | cap|  min. 720 |  min. 520 |   min. 780 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 12. Tauri tati de tauri folositi la|    |           |           |            |
| imperecheri nominalizate           | cap|   10 - 12 |    8 - 10 |    10 - 12 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 13. Total msc necesar              |doze|   600.000 |   360.000 |    550.000 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| a. de la taurasi in testare, total |doze|   220.000 |   120.000 |    212.000 |
|                                    |  % |      36,6 |      33,3 |       38,5 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - in populatia activa (800 IA1 x|    |           |           |            |
|      2 doze x nr. taurasi)         |doze|    88.000 |    48.000 |     80.000 |
|                                    |  % |      14,6 |      13,3 |       14,5 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|    - in restul populatiei          |    |           |           |            |
|      (1200 IA1 x 2 doze x nr.      |    |           |           |            |
|      taurasi)                      |doze|   132.000 |    72.000 |    132.000 |
|                                    |  % |      22,0 |      20,0 |       24,0 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| b. tauri in exploatare             |doze|   350.000 |   222.000 |    305.000 |
|                                    |  % |      58,4 |      61,7 |       55,5 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| c. import msc                      |doze|    30.000 |    18.000 |     33.000 |
|                                    |  % |       5,0 |       5,0 |        6,0 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 14. Tauri testati in exploatare    | cap|        27 |        18 |         21 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 15. Rata anuala de inlocuire       |  % |      33,3 |      33,3 |       33,3 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 16. msc in medie pe taur pe an in  |    |           |           |            |
| exploatare                         |doze|    13.000 |    12.300 |     14.500 |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|

    CAP. 3
    CADRUL INSTITUTIONAL

    Pornind de la actuala organizare si pastrand realizarile meritorii inregistrate in ameliorarea genetica a efectivelor de taurine din tara noastra, tranzitia la economia de piata si cerintele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana impun adaptarea structurilor si legislatiei existente, la cadrul institutional si reglementarile practicate pe plan international, care permite, printre altele:
    - protejarea si sustinerea functionarii fermelor de elita si a celor care realizeaza lucrari de conservare si prezervare a patrimoniului genetic, cu participarea domeniului public;
    - asigurarea neutralitatii si obiectivitatii in controlul performantelor de productie si a evaluarilor genetice, prin imbunatatirea serviciilor de masurare, omologare si certificare a valorii zootehnice;
    - imbunatatirea serviciilor de reproductie, in special prin utilizarea insamantarilor artificiale.
    In aplicarea programului de ameliorare sunt implicate urmatoarele institutii si organizatii:
    - ferme de elita si alte unitati cu efective cuprinse in controlul oficial al performantelor;
    - unitati de insamantari artificiale;
    - institutii pentru coordonarea aplicarii programului de ameliorare;
    - institutii de cercetare;
    - asociatii ale crescatorilor;
    - organizatii pentru controlul oficial al performantelor.
    Fermele de elita si unitatile cu efective in controlul oficial sunt detinatoarele efectivelor de animale in care, prin lucrari de selectie se realizeaza progresul genetic.
    Unitatile pentru insamantari artificiale pot functiona ca societati independente, daca sunt acreditate, in conformitate cu prevederile legale. Au rolul de a asigura transmiterea rapida a progresului genetic in fermele de productie.
    Institutiile pentru coordonarea aplicarii programelor de ameliorare sunt reprezentate la nivel central de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie iar la nivel judetean, de Oficiile pentru ameliorare si reproductie in zootehnie. Atributiile lor sunt stabilite prin actele normative de infiintare.
    Institutiile de cercetare elaboreaza metodologii moderne de selectie si estimare a valorii de ameliorare si programe de conservare pentru populatiile reduse numeric.
    Asigura suportul stiintific pentru realizarea de noi creatii biologice.
    Asociatiile crescatorilor, in cadrul actiunilor de reprezentare a intereselor crescatorilor, au urmatoarele atributii:
    - participa la stabilirea obiectivelor si la elaborarea programelor de ameliorare;
    - sprijina crescatorii in procurarea materialului biologic de valoare si in organizarea reproductiei prin insamantari artificiale.
    - stabileste relatii de colaborare cu alte organizatii din tara si strainatate.
    Organizatiile pentru controlul oficial al performantelor executa lucrarile de control oficial al performantelor. Aceste lucrari sunt de interes national, finantate de la bugetul de stat, in baza unui contract de concesiune.

    CAP. 4
    CADRUL LEGISLATIV

    Cadrul legislativ al lucrarilor de ameliorare a taurinelor are in vedere alinierea legislatiei din domeniu la normativele si directivele Uniunii Europene.
    Activitatea de ameliorare la taurine se desfasoara in conformitate cu Legea zootehniei nr. 72/2002 si cu Normele tehnice privind aprecierea materialului de reproductie la taurine.

    ANEXA 2*)

    *) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.

    PROGRAMUL DE AMELIORARE A EFECTIVELOR DE OVINE DIN ROMANIA

    INTRODUCERE

    Cresterea si exploatarea ovinelor este o activitate economica cu deosebite implicatii sociale. Marimea efectivelor si raspandirea acestora, nivelul productiilor realizate in diferite zone geografice sunt determinate de conditiile de crestere, cerintele economice, traditia si obiceiurile unor popoare.
    Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si in mod deosebit faptul ca prin natura furajelor pe care le consuma nu concureaza omul, confera cresterii si exploatarii ovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva.
    In raport de marimea efectivelor si nivelul productiilor, Romania este una din primele tari europene si chiar din lume in care cresterea ovinelor a cunoscut si cunoaste o dezvoltare semnificativa.
    Integrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene si adaptarea activitatii de crestere, exploatare si respectiv ameliorare la cerintele economice actuale poate mari ponderea tarii noastre in structura efectivelor si a productiilor ovinelor in Europa.
    In acest context, realizarea ameliorarii efectivelor de ovine in Romania constituie principalul obiectiv al dezvoltarii cresterii si exploatarii acestei specii.

    CAP. 1
    TENDINTE SI ORIENTARI ACTUALE IN CRESTEREA SI EXPLOATAREA OVINELOR

    Pe plan mondial, in cresterea si exploatarea ovinelor se inregistreaza o preocupare deosebita pentru pastrarea si marirea efectivelor de ovine. In Europa, zona geografica cu interes deosebit pentru tara noastra, exploatarea ovinelor cunoaste in ultimii ani cresteri spectaculoase a efectivelor si a productiilor in mod deosebit in Anglia, Spania, Franta, Italia, Grecia.
    Productiile de carne si lapte cunosc ritmuri mai mari de crestere decat efectivele de ovine, diferente care pot evidentia progresele inregistrate in ameliorarea efectivelor in aceasta directie.
    Ameliorarea efectivelor de ovine pentru productia de carne urmareste in mod deosebit imbunatatirea calitatii carcaselor si a carnii folosindu-se in acest scop, producerea si ingrasarea de miei obtinuti din incrucisari industriale, folosind intre 30 - 80% din efectivul de oi matca (Noua Zeelanda, Australia, Anglia, etc.).
    Apreciind avantajele economice ale cresterii ovinelor numeroase tari fac eforturi mari pentru inmultirea efectivelor si stimularea crescatorilor de oi subventionand aceasta activitate si organizand institutii sau asociatii a caror obiective sunt ameliorarea efectivelor, promovarea anumitor rase, acordarea de asistenta tehnica, aprovizionarea tehnica materiala si valorificarea productiei. Printre tarile cu aceste preocupari trebuie mentionate: Statele Unite, Anglia, Franta si Germania.
    In tara noastra schimbarile social-politice intervenite si reformele economice care au avut loc au determinat modificari importante in cresterea si exploatarea ovinelor printre care:
    - reducerea drastica a efectivelor si a nivelului productiilor de lana, carne si lapte;
    - modificarea directiei de exploatare;
    - anularea activitatii de ameliorare a efectivelor prin disparitia unor populatii cu rol determinant in evolutia genetica a efectivelor.
    Modificarile intervenite in cresterea ovinelor au fost determinate de numerosi factori limitativi economici, tehnici si sociali, printre care se numara:
    - cresterea cheltuielilor de exploatare vizavi de preturile foarte mici la valorificare a productiilor;
    - marimea crescatoriilor sau turmelor a limitat introducerea si aplicarea unor activitati tehnice privind reproductia, ameliorarea efectivelor si producerea de material de prasila;
    - lipsa unor legi si acte normative care sa sprijine si sa protejeze crescatorii de ovine;
    Reducerea activitatii de crestere si exploatare a ovinelor in Romania impune realizarea unui program national a carui obiective sa urmareasca:
    - pastrarea si cresterea efectivelor totale de ovine in raport cu conditiile naturale si economice existente si traditia activitatii de crestere a ovinelor din tara noastra.
    - ameliorarea efectivelor de ovine prin modificarea potentialului genetic productiv in directia maririi si imbunatatirii calitatii productiilor de carne si lapte.
    Anticiparea unor modificari social-economice si analiza cerintelor si posibilitatilor de dezvoltare a cresterii ovinelor in tara noastra a stabilit ca obiective strategice cresterea efectivelor de ovine la 11500 mii capete, din care 8050 mii capete matca, pana in anul 2010, fata de 8374 mii capete, din care 6196 mii capete matca, in anul 2000.

    CAP. 2
    DIRECTII SI OBIECTIVE IN AMELIORAREA OVINELOR

    Principiile de baza ale programului de ameliorare sunt:
    - promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de ovine in directia maririi si imbunatatirii productiei de carne si lapte;
    - organizarea activitatii pentru producerea, selectia si folosirea berbecilor de reproductie, care sa asigure progresul genetic pentru insusirile morfoproductive urmarite;
    - structurarea fermelor si a efectivelor in cadrul unui sistem integrat pe verticala - piramida ameliorarii - in ferme de elita si testare, ferme de inmultire si ferme de productie si diferentierea metodelor de ameliorare in functie de nivel;
    - cresterea in rasa curata si pe baza de linii ca metoda principala si obligatorie in ameliorarea ovinelor din populatia activa - ferme de elita si de inmultire - in vederea realizarii unui progres genetic maxim la principalii indici urmariti in lucrarile de selectie in functie de directia de ameliorare si exploatare a diferitelor rase de ovine;
    - utilizarea incrucisarilor industriale pentru ameliorarea productiei de carne si lapte.
    Modificarile intervenite in structura veniturilor realizate in cresterea ovinelor a schimbat directiile de exploatare si respectiv directiile de ameliorare a efectivelor de ovine.
    In contextul schimbarii directiilor de exploatare a ovinelor si a capacitatii productive a raselor locale, directiile de ameliorare ale acestora sunt:
    - ovinele merinos - carne, lapte, lana;
    - ovinele tigaie si turcana - lapte, carne, lana;
    - ovinele Karakul - pielicele si lapte.

    CAP. 3
    PROGRAMUL TEHNIC AL LUCRARILOR DE AMELIORARE

    3.1. STRUCTURA SISTEMULUI DE AMELIORARE

    Structura sistemului de ameliorare a ovinelor presupune existenta unei piramide a ameliorarii, in trei trepte.
    Treapta I (varful piramidei) concentreaza nucleele cele mai valoroase din principalele rase de ovine, constituite in ferme de elita. Ovinele crescute la acest nivel al piramidei ameliorarii au origine cunoscuta si sunt incluse in toate lucrarile de selectie si testare care au ca obiect realizarea progresului genetic.
    Planurile de selectie aplicate la acest nivel au in vedere asigurarea necesarului propriu de inlocuire a matcii cu masculi si femele si asigurarea necesarului de inlocuire a masculilor din ferma de inmultire.
    Pentru maximizarea progresului genetic, in cadrul rasei pot fi elaborate programe de ameliorare distincte pentru diferite populatii crescute in izolare reproductiva.
    Reproducatorii masculi obtinuti in fermele de elita, ramasi disponibili dupa inlocuirea matcii din fermele de elita si inmultire pot fi utilizati la reproductie in fermele de productie. De asemenea femelele disponibile dupa inlocuirea matcii proprii pot fi livrate pentru reproductie in fermele de productie.
    Reproducatorii masculi din ferma de elita - dupa doi ani de activitate - sunt transferati in ferma de inmultire, pana la finalizarea testului dupa descendenti. Dupa estimarea valorii de ameliorare pe baza performantelor descendentilor, cei mai valorosi reproducatori sunt promovati pentru reproductie in ferme de elita.
    Treapta a II-a, reprezentata de fermele de inmultire, care au ca obiectiv producerea de femele in rasa curata pentru inlocuirea proprie si masculi in rasa curata sau hibrizi pentru fermele de productie. In functie de solicitarile din fermele de productie, o parte din femelele din ferma de inmultire pot fi incrucisate cu masculi din rase de lapte, pentru producerea femelelor hibride destinate reproductiei in fermele de productie.
    Femelele disponibile dupa inlocuirea matcii proprii pot fi livrate pentru reproductie in fermele de productie.
    Treapta a III-a este reprezentata de fermele de productie.
    La nivelul acestei trepte se aplica cresterea in rasa curata sau se fac incrucisari cu masculi din rase specializate pentru lapte si carne, in functie de interesele economice ale crescatorilor.

    3.2. METODICA DE AMELIORARE A RASELOR DE OVINE

    In ameliorarea efectivelor de ovine se utilizeaza doua metode: ameliorarea in rasa curata si ameliorarea prin incrucisare.

    3.2.1. AMELIORAREA IN RASA CURATA
    Obiectivele programului de ameliorare se realizeaza in conditiile aplicarii unor lucrari de selectie, care sa asigure evolutia si progresul genetic al efectivelor de ovine de rasa curata, crescute in arealul traditional de crestere.
    Aria de raspandire pentru principalele rase crescute in Romania este urmatoarea:
    Rasele Merinos se recomanda sa fie crescute in Dobrogea, Campia de vest, unele zone din Campia Dunarii si de sud-est a Moldovei.
    Rasa Tigaie se recomanda sa fie crescuta in Podisul Transilvaniei, in zonele depresionare si submontane.
    Rasa Turcana se recomanda sa fie crescuta in zona montana si submontana a tarii.
    Rasele Karakul si Turcana Brumarie se recomanda sa fie crescute in zona de nord-est si centrala a Moldovei.

    3.2.2. AMELIORAREA PRIN INCRUCISARE
    Valorificarea eficienta a raselor in programele de hibridare presupune:
    - stabilirea combinabilitatilor optime, pentru realizarea de hibrizi comerciali prin incrucisari duble si rotationale;
    - producerea de hibrizi comerciali din combinabilitati optime, prin incrucisarea in trepte sau rotationala in fermele de crestere intensiva, semiintensiva si extensiva.

    3.3. PARAMETRII TEHNICI AI PROGRAMULUI DE AMELIORARE A RASELOR DE OVINE

    Obiectivele si parametrii de selectie prezentati in sinteza, pe rase, in tabelul nr. 1, au in vedere ameliorarea insusirilor ovinelor pentru principalele directii de exploatare.
    Ponderea caracterelor in valoarea de ameliorare globala a reproducatorilor are valori diferite, in functie de aptitudinile fiecarei rase.

                 Parametrii tehnici ai programului de ameliorare

    Tabel nr. 1
 ______________________________________________________________________________
| Directii si obiective |   UM  |Merinos |Merinos de  |Tigaie |Turcana | Alte  |
| in ameliorare         |       |de Palas|Transilvania|       |        | rase  |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Obiective             |                                                      |
|_______________________|______________________________________________________|
| Carne                 |                                                      |
|_______________________|______________________________________________________|
| spor mediu zilnic     |   gr  |     240|         220|    200|     180|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| greutatea corporala   |       |        |            |       |        |       |
| la 150 de zile        |   kg  |      40|          37|     35|      30|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| prolificitatea        |   %   |     120|         110|    105|     103|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Lapte                 |                                                      |
|_______________________|______________________________________________________|
| - lapte total         |   kg  |     100|          90|    115|     125|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| - lapte muls          |   kg  |      40|          30|     60|      70|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Lana                  |                                                      |
|_______________________|______________________________________________________|
| cantitate medie       |kg/cap |     5,0|         4,0|    3,0|     2,5|       |
|                       |       |        |            |       |        |       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| - finete              |microni| 23 - 25|     21 - 23|26 - 30|peste 30|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| - lungimea suvitei    |   cm  |     7,5|         7,0|     10|      25|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Ponderea caracterelor |                                                      |
| economice             |                                                      |
|_______________________|______________________________________________________|
| Carne                 |   %   |      35|          35|     40|      20|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Lapte                 |   %   |      25|          25|     50|      68|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Lana                  |   %   |      35|          35|      5|       5|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Prolificitate         |   %   |       5|           5|      5|       7|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Efectiv matca         |  cap  |  800000|      800000|2310000| 3730000| 410000|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Oi in control oficial |                                                      |
| al productiei         |                                                      |
|_______________________|______________________________________________________|
| - in ferme de elita   |  cap  |    8000|        8000|  23000|   37300|   4100|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| - in ferme de         |       |        |            |       |        |       |
|   inmultire           |  cap  |   24000|       24000|  70000|  112000|  12300|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| necesar berbeci in    |       |        |            |       |        |       |
| ferma de elita        |  cap  |     266|         266|    766|    1243|    136|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| inlocuire anuala      |   %   |      50|          50|     50|      50|     50|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| necesar berbeci in    |       |        |            |       |        |       |
| ferma de inmultire    |  cap  |     800|         800|   2333|    3733|    410|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| inlocuire anuala      |   %   |      33|          33|     33|      33|     33|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| berbeci introdusi in  |       |        |            |       |        |       |
| testare dupa          |       |        |            |       |        |       |
| performante proprii   |  cap  |    2560|        2560|   7360|   11936|   1312|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| berbeci introdusi in  |       |        |            |       |        |       |
| testare dupa          |       |        |            |       |        |       |
| descendenti           |  cap  |     133|         133|    383|     621|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| capacitatea de testare|       |        |            |       |        |       |
| (25 oi/berbec)        |  cap  |    3325|        3325|   9575|   15515|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| nr. descendenti/berbec|       |        |            |       |        |       |
| in testare pentru     |       |        |            |       |        |       |
| carne                 |  cap  |      10|          10|     10|      10|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| nr. fiice/berbec in   |       |        |            |       |        |       |
| testare pentru lapte  |  cap  |      10|          10|     10|      10|       |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| necesar berbeci de    |       |                                              |
| inlocuire in fermele  |       |                                              |
| de productie          |  cap  |                  86000                       |
|_______________________|_______|______________________________________________|

    CAP. 4
    CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE

    Diversificarea genetica existenta se reduce foarte rapid in conditiile procesului de ameliorare, in care un numar redus de rase s-a evidentiat si corespund sub aspectul indicilor tehnico-economici si calitativi.
    In aceste conditii, mentinerea unor populatii de ovine autohtone, ca rezerva de gene, impune adoptarea unor masuri de conservare.
    Populatiile din aceasta categorie prezinta un efectiv redus si sunt crescute in arii geografice restranse.
    Metodologia de conservare in situ si ex situ a resurselor genetice este elaborata de institutul de cercetare de profil, luandu-se in considerare evitarea derivei genetice prin asigurarea unei marimi efective corespunzatoare. Tinandu-se seama de indicii de productie scazuti, care au determinat reducerea numerica a acestor populatii, este necesara acordarea de compensatii crescatorilor care intretin acest stoc genetic.

    CAP. 5
    CADRUL INSTITUTIONAL

    Pornind de la actuala organizare si pastrand realizarile meritorii inregistrate in ameliorarea genetica a efectivelor de ovine din tara noastra, tranzitia la economia de piata si cerintele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana impun adaptarea structurilor si legislatiei existente, la cadrul institutional si reglementarile practicate pe plan international, care permite, printre altele:
    - protejarea si sustinerea functionarii fermelor de elita si a celor care realizeaza lucrari de conservare si prezervare a patrimoniului genetic, cu participarea domeniului public;
    - asigurarea neutralitatii si obiectivitatii in controlul performantelor de productie si a evaluarilor genetice, prin imbunatatirea serviciilor de masurare, omologare si certificare a valorii zootehnice.
    - imbunatatirea serviciilor de reproductie, in special prin utilizarea insamantarilor artificiale.
    In aplicarea programului de ameliorare sunt implicate urmatoarele institutii si organizatii:
    - ferme de elita si inmultire;
    - institutii pentru coordonarea activitatii de ameliorare;
    - organizatii pentru controlul oficial al performantelor;
    - institutii de cercetare;
    - asociatii ale crescatorilor.
    Institutiile pentru coordonarea activitatii de ameliorare sunt reprezentate la nivel central de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie iar la nivel judetean, de Oficiile pentru ameliorare si reproductie in zootehnie. Atributiile lor sunt stabilite prin actele normative de infiintare si cuprind in principal urmatoarele:
    Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
    - elaboreaza norme tehnice pentru organizarea si efectuarea controlului oficial al performantelor de productie;
    - intretine si dezvolta un sistem informatic pentru ameliorarea ovinelor;
    - editeaza publicatii anuale cu rezultatele controlului oficial;
    - efectueaza inspectia de stat in domeniu.
    Oficiile pentru ameliorare si reproductie in zootehnie
    - acrediteaza fermele de elita si inmultire precum si unitatile de insamantari artificiale;
    - intretine si dezvolta un sistem informatic pentru ameliorarea ovinelor;
    - atesta performantele si elibereaza certificatele de origine si valoare productiva;
    - efectueaza inspectia de stat in domeniu;
    Organizatiile pentru controlul oficial al performantelor de productie efectueaza controlul oficial al performantelor. Aceste lucrari sunt de interes national, finantate de la bugetul de stat, in baza unui contract de concesiune.
    Institutiile de cercetare elaboreaza metodologii moderne de selectie si estimare a valorii de ameliorare si programe de conservare pentru populatiile reduse numeric.
    Asigura suportul stiintific pentru realizarea de noi creatii biologice.
    Asociatiile crescatorilor, in cadrul actiunilor de reprezentare a intereselor crescatorilor, au urmatoarele atributii:
    - participa la stabilirea obiectivelor si la elaborarea programelor de ameliorare;
    - sprijina crescatorii in procurarea materialului biologic de valoare si in organizarea reproductiei prin insamantari artificiale;
    - stabileste relatii cu alte organizatii din tara si strainatate.

    CAP. 6
    CADRUL LEGISLATIV

    Cadrul legislativ al lucrarilor de ameliorare a ovinelor are in vedere alinierea legislatiei din domeniu la normativele si directivele Uniunii Europene.
    Activitatea de ameliorare la ovine se desfasoara in conformitate cu Legea zootehniei nr. 72/2002 si cu Normele tehnice privind aprecierea materialului de reproductie la ovine.

    ANEXA 3*)

    *) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.

    PROGRAMUL DE AMELIORARE A EFECTIVELOR DE PASARI DIN ROMANIA

    INTRODUCERE

    In Romania, Strategiile si Politicile guvernamentale pentru zootehnie si in special in domeniul aviculturii, s-au concentrat in ultimii ani pe aplicarea unui program national de management al resurselor genetice aviare, adecvat tendintelor consumatorilor si pe coordonarea acestor resurse in vederea folosirii lor judicioase pentru producerea sistematica de hibrizi comerciali.
    Aceasta a insemnat inventarierea si evaluarea resurselor genetice aviare existente in vederea conservarii, protejarii si utilizarii patrimoniului genetic national avicol, in scopul pastrarii biodiversitatii si asigurarii populatiei cu proteina de origine animala: oua-carne.
    Orientarea ameliorarii este corelata direct cu exploatarea speciilor de pasari si cu diversitatea productiilor realizate. Acestea se regasesc in obiectivele ameliorarii, iar progresul genetic anual este influentat direct de ponderea diferitelor caractere folosite drept criterii de selectie in estimarea valorii de ameliorare a materialului genetic existent. Obtinerea unor hibrizi performanti de carne si oua care sa acopere cerintele consumatorilor, dar si excedente de productie pentru export, reprezinta preocuparea actuala si de perspectiva a specialistilor din companiile de ameliorare a pasarilor. Ecologizarea aviculturii, orientare recenta in domeniu, inseamna derularea unor programe pentru formarea producatorilor in directia obtinerii produselor naturale ("puiul si oul taranesc").
    Avicultura moderna si intensiva presupune punerea la punct a unor strategii si politici de obtinere, procesare si comercializare a produselor avicole in directia productiei de carne de pasare, respectiv oua consum.

    CAP. 1
    STRATEGII SI POLITICI IN DEZVOLTAREA CRESTERII SI EXPLOATARII PASARILOR

    1.1. PRODUCTIA DE CARNE

    Are in prezent o conjunctura favorabila a pietei interne si externe, determinate in principal de reducerea consumului de carne de taurine in Europa si in alte zone geografice ale lumii.
    Carnea de pasare asigurata in principal (peste 50%) de catre producatorii interni, prin societatile comerciale avicole bine structurate, cu o productivitate foarte buna a materialului avicol exploatat, fapt constatat si in exploatatiile mici si mijlocii.
    Realizarile anului 2002 si previziunile de perspectiva privind productia de carne de pasare, importul, consumul de carne pasare, spor mediu, randament la sacrificare etc., rezulta din tabelul nr. 1

    Tabelul nr. 1
 ______________________________________________________________________________
| Specificare                    |   UM    |Realizat 2002|Preliminat|Preliminat|
|                                |         |             |   2005   |   2010   |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Carne taiata total             | Mii tone|      205,0  |   235,0  |   300,0  |
|                                | kg/loc  |       17,8  |    18,2  |    20,0  |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Populatie urbana               | Mil. loc|       11,5  |    12,9  |    13,1  |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din prod. intern      | Mii tone|      112    |   243,0  |   290,0  |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din import            | Mii tone|       95,0  |    12,0  |     8,0  |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Disponibil pentru export       | Mii tone|        2,0  |    20,0  |    50,0  |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Randament la taiere            |   %     |       74,0  |    72    |    70    |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Total greutate la sacrificare  | Mii tone|      152    |   340    |   430    |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Spor mediu                     | grame   |       40,0  |    45    |    55,0  |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|

    Materialul genetic avicol performant este asigurat in mare parte de companiile de ameliorare romanesti care detin in exploatare, pe principiul piramidei ameliorarii, ferme de linii pure, bunici si parinti care asigura hibrizii comerciali, rezultand cantitati suficiente de carne de gaina, curca, prepelita, bibilici, rate, gaste, etc.
    In anul 2002 s-a consumat o cantitate de peste 17 kg carne pasare/locuitor din zona urbana din care aproximativ 9,5 kg provenea din productia interna si cca. 7,5 kg din import, in timp ce consumul in Uniunea Europeana a fost de 20 kg carne pasare/locuitor.
    Preferintele consumatorilor pentru carnea slaba de culoare rosie, cu gust placut a determinat specialistii in avicultura sa puna in valoare importanta palmipedelor (rate, gaste) prin crearea de hibrizi performanti de carne si pentru producerea ficatului gras.

    1.2. PRODUCTIA DE OUA

    Productia de oua a fost asigurata in primul rand de societatile avicole romanesti care la sfarsitul anului 2002 detineau in stoc peste 5,3 milioane de gaini ouatoare si intr-o pondere mai mica din importurile de oua. Se remarca o tendinta usor crescuta a populatiei de a consuma oua de prepelita si de bibilici datorita continutului mai redus in colesterol.
    In anul 2002 s-au consumat 140 oua pe cap de locuitor, din care 132 oua din productia interna si 8 oua din import.
    Perspectiva productiei de oua in ceea ce priveste numarul de oua consum/locuitor, cerintele populatiei si posibilitatile de asigurare a acestor solicitari de catre producatorii interni este prezentata in tabelul nr. 2.

    Tabelul nr. 2
 ______________________________________________________________________________
| Specificare                   |    UM    |Realizat 2002|Preliminat|Preliminat|
|                               |          |             |   2005   |   2010   |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Oua consum                    | Mil. buc |     1510    |   2580   |   3000   |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Consum/cap locuitor           | buc      |      140,0  |    200   |    300   |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Populatie urbana              | Mil. loc |       11,5  |     12,9 |     13,1 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Asigurat de societati ind.    | Mil. buc |     1150    |   2270   |   3000   |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Asigurat de gospod. taran.    | Mil. buc |      300    |    300   |    300   |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din import           | Mil. buc |       60    |     60   |     30   |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Disponibil pentru export      | Mil. buc |       -     |     50   |    330   |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|

    Hibrizii specializati in productia de oua consum sunt asigurati in mare parte de companiile de ameliorare romanesti, care detin in exploatare efective de pasari din mai multe specii (galinacee, bibilici, palmipede, prepelite) si asigura solicitarile pietei.

    CAP. 2
    DIRECTII SI OBIECTIVE IN AMELIORAREA PASARILOR

    Ameliorarea raselor si liniilor pure se desfasoara in conformitate cu programele de ameliorare proprii companiilor de ameliorare, a caror obiectiv principal este maximizarea progresului genetic anual si realizarea unor performante productive ridicate, comparabile cu cele obtinute pe plan mondial. Totodata se urmareste asigurarea numerica a efectivelor de pasari pe specii, solicitate de exploatatiile mari, mijlocii si mici, care produc carne si oua de pasare.
    In prezent, ameliorarea materialului genetic avicol se realizeaza in cadrul companiilor nationale de ameliorare (S.C. Avicola Bucuresti S.A., S.C. Avicola Tartasesti S.A., ICPPAM Balotesti, ICPC - filiala Curci Brasov si Statiunea Didactica Baneasa - U.S.A.M.V. Bucuresti).
    Pentru aplicarea programelor de ameliorare, fiecare companie de ameliorare, are un sistem propriu de control al performantelor liniilor pure, din care rezulta hibrizii comerciali, efectuat in baza normelor tehnice proprii, aprobate de autoritatea competenta, nominalizata de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    Normele tehnice reglementeaza metodele de masurare si inregistrare a performantelor individuale, de determinare a parametrilor genetici precum si metodele de selectie utilizate.
    Companiile de ameliorare sunt Fermele de elita si au ca obiect de activitate ameliorarea raselor si liniilor pure active si prezervate ca stoc genetic, in directia obtinerii de hibrizi specializati pentru productia de carne, respectiv pentru oua consum.

    CAP. 3
    PRINCIPII DE BAZA SI TEHNICA DE AMELIORARE A PASARILOR

    Corespunzator obiectivelor din programele de ameliorare ale companiilor de ameliorare, maximizarea si transmiterea progresului genetic la pasari, se va realiza in continuare printr-o stratificare functionala a fermelor si efectivelor de pasari pe principiul piramidei ameliorarii prin:

    3.1. Lucrari de ameliorare propriu-zisa in vederea imbunatatirii bazei genetice, a conservarii si perfectionarii materialului biologic avicol, prin selectarea populatiilor crescute in rasa curata:
    1. Liniilor pure - pedigree;
    2. Pastrarea stocului genetic de linii pure de rezerva;
    3. Obtinerea de duplicate a liniilor pure active, avand drept scop protejarea acestora;
    4. Testarea combinabilitatii intre linii in vederea realizarii unor hibrizi performanti, cu verificarea si omologarea performantelor acestora, in scopul comercializarii.

    3.2. Lucrari de selectie pentru obtinerea matcii de reproductie:
    - matca de reproductie - bunici (hibridare I)
    - matca de reproductie - parinti (hibridare II)
    - producerea de hibrizi comerciali pentru carne, respectiv oua in vederea difuzarii acestora pe piata.
    Integrarea pe verticala a acestei activitati, in cadrul programelor de ameliorare a pasarilor, va asigura un flux dirijat al materialului de reproductie, de la companiile de ameliorare - situate in treapta I a piramidei ameliorarii. La acest nivel se situeaza liniile pure si se obtine progresul genetic care ulterior este transmis prin fermele de multiplicare 1 (bunici) si multiplicare 2 (parinti), la nivelul hibrizilor comerciali din fermele de productie.
    In fermele de elita are loc reproducerea liniilor pure si a matcii de bunici, aceasta din urma reprezentand treapta a II-a a piramidei ameliorarii. La acest nivel se obtin prin simpla hibridare formele parentale, din care vor rezulta hibrizii comerciali.
    La nivelul treptei a III-a a piramidei ameliorarii are loc imperecherea formelor parentale si se obtin prin dubla hibridare, hibrizii comerciali destinati productiei de carne de pasare, respectiv oua.
    In programele de ameliorare sunt cuprinse rezerve de gene de galinacee (genoteca) sub forma unor linii suficient de mari ca numar care sa asigure conservarea acestora, evitandu-se aparitia depresiunii de consangvinizare si a derivei genetice.
    Programul de ameliorare al palmipedelor se deruleaza, in prezent, la Statiunea Didactica Baneasa - Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti si include genofondul de rate si gaste structurat in linii, care este utilizat pentru producerea de hibrizi performanti.
    Rezerva de gene exista si sub forma unor colectii de pasari ale crescatorilor particulari afiliati la Asociatia nationala a crescatorilor de pasari si animale mici. Aceasta reprezinta o alternativa de resurse genetice valoroase bine adaptate la conditiile de mediu, viguroase si care permit obtinerea de noi combinatii genetice, asigurand diversificarea genofondului existent in fermele de elita.

    CAP. 4
    STADIUL ACTUAL AL AMELIORARII EFECTIVELOR DE PASARI

    Fermele de elita la galinacee, detin in prezent in programele de ameliorare, urmatoarele rase de oua si carne: Leghorn, Rhode-Island, Cornish, Plymouth-Rock, Marans, Gat golas de Transilvania, Sussex, La Bresse etc., structurate in linii pure care produc prin simpla si dubla hibridare, hibrizii comerciali pentru oua de consum cu coaja alba sau pigmentata, respectiv hibrizii de carne.
    Principalii hibrizi realizati in prezent in cadrul companiilor de ameliorare si performantele acestora sunt prezentati in anexa.

    CAP. 5
    CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE

    Diversitatea genetica aviara in Romania este asigurata in cea mai mare parte de populatiile aflate in colectiile de rase ale crescatorilor particulari si de genofondul speciilor din fermele de elita (galinacee, palmipede, curci, bibilici, prepelite etc.), structurate pe rase si linii.
    In ultimii ani s-a constatat ca biodiversitatea pasarilor s-a diminuat datorita numarului redus de rase - care au corespuns cerintelor zoo-economice - aflate in programele de ameliorare: galinacee (Leghorn, Rhode Island, Cornish, Plymouth-Rock, Marans, Gat golas de Transilvania, Sussex), palmipede (Pekin, rasa Leseasca, Emden, Toulouse, Alergatoarea indiana, Campbell), curci (albe, bronzate), fiind mentinute si in cadrul programelor de ameliorare de perspectiva. In aceste conditii mentinerea unor populatii ca rezerva de gene impune adoptarea unor masuri de conservare pentru fiecare specie si rasa in parte, existente in fermele de elita si la crescatorii particulari.
    Metodologia de conservare "in situ" si "ex situ" a resurselor genetice este elaborata de institutele de cercetare de profil in colaborare cu institutiile de invatamant superior si cu Asociatiile crescatorilor de pasari si animale mici, luandu-se in consideratie evitarea cresterii consangvinizarii, prin asigurarea unei marimi efective corespunzatoare.
    Rezerva de gene existenta la crescatorii particulari sub forma unor populatii crescute in rasa curata, reprezinta o alternativa de resurse genetice valoroase bine adaptate la conditiile de mediu ce pot contribui la diversificarea populatiilor existente in fermele de elita.

    CAP. 6
    ORIENTARI DE PERSPECTIVA IN AMELIORAREA PASARILOR

    Baza biologica necesara producerii matcii de reproductie atat pentru productia de oua cat si pentru productia de carne de gaina, prepelite, bibilici, curci, rate, gaste etc. se prevede a fi asigurata in cea mai mare parte de catre companiile romanesti producatoare de hibrizi comerciali destinati productiei de carne si de oua consum.
    - Fermele de elita vor reprezenta in continuare veriga principala in cadrul programelor de ameliorare a pasarilor, acestea detinand rasele structurate in linii pure, supuse lucrarilor de selectie. Aceste ferme asigura prin descendenta obtinuta, transmiterea progresului genetic realizat, hibrizilor obtinuti in programele de ameliorare.
    - Fermele de elita se acrediteaza de catre autoritatea competenta, in baza criteriilor stabilite de catre aceasta impreuna cu institutiile de cercetare si de invatamant superior de profil.
    - Liniile de pasari din fermele de elita sunt cuprinse in controlul productiei, care este efectuat de catre companiile de ameliorare, in cadrul programelor de ameliorare proprii. Marimea acestor populatii, se stabileste prin Programul cadru de reproducere a liniilor pure, care este elaborat anual de catre fiecare companie detinatoare de linii pure - patrimoniu genetic si aprobat de catre autoritatea competenta.
    Testarea si omologarea hibrizilor comerciali destinati productiei se realizeaza in companiile producatoare de hibrizi pentru oua, respectiv carne. Odata cu infiintarea "Centrelor nationale de testare si omologare", se va crea un nou cadru organizatoric adecvat pentru testarea si omologarea hibrizilor de oua, respectiv carne, produsi in tara si a celor importati. In functie de rezultatele obtinute in urma testarii se va face ierarhizarea hibrizilor, intocmirea clasamentului si a buletinului oficial al statiunii, care sa certifice performantele obtinute. Clasamentul intocmit va fi publicat in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I.

    CAP. 7
    CADRUL ORGANIZATORIC DE APLICARE A PROGRAMULUI DE AMELIORARE

    La aplicarea prevederilor programului de ameliorare participa urmatoarele institutii, cu caracter tehnico-stiintific si de productie:
    1. Companii de ameliorare avicole - ferme de elita - detinatoare de linii pure.
    2. Asociatii profesionale ale crescatorilor de pasari.
    3. Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, ca autoritate competenta nominalizata de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.

    1. Companiile de ameliorare au urmatoarele atributii:
    - aplica prevederile programelor de ameliorare;
    - elaboreaza programe de ameliorare proprii si norme tehnice privind organizarea si efectuarea controlului de productie;
    - se preocupa permanent de crearea de linii si hibrizi cu inalta valoare genetica a caror performante sa fie la nivelul hibrizilor exploatati pe plan mondial;
    - practica biotehnologii moderne de reproductie pentru cresterea intensitatii selectiei;
    - elaboreaza tehnologia de crestere si exploatare (ghidul tehnologic) a fiecarui tip de hibrid livrat care se distribuie crescatorilor, la livrarea materialului biologic;
    - pastreaza rezerva de gene din populatiile de pasari prezervate ca stoc genetic existente in companiile nationale, detinatoare de fond genetic;
    2. Asociatiile profesionale ale crescatorilor de pasari au urmatoarele atributii in aplicarea programelor de ameliorare:
    - participa la stabilirea obiectivelor programelor de ameliorare si analiza eficientei zoo-economice a acestora;
    - participa la elaborarea actelor normative care privesc ameliorarea pasarilor;
    - organizeaza expozitii, licitatii la nivel zonal si national in colaborare cu agentii economici interesati;
    - sprijina crescatorii in procurarea hibrizilor performanti si in organizarea unor exploatatii eficiente de crestere a pasarilor;
    - organizeaza simpozioane si demonstratii practice in scopul informarii si pregatirii crescatorilor de pasari in directia aplicarii tehnologiilor moderne din avicultura;
    - stabileste relatii cu alte organizatii din tara si internationale de profil.
    3. Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in zootehnie participa la elaborarea programelor, coordoneaza si aplica politica Ministerului Agriculturii Alimentatiei si Padurilor in domeniul ameliorarii pasarilor, impreuna cu structurile sale teritoriale de ameliorare si reproductie, avand urmatoarele atributii:
    - aproba programele de ameliorare ale companiilor de ameliorare a pasarilor si normele tehnice de organizare si efectuare a controlului de productie;
    - controleaza modul in care se efectueaza masurarea si inregistrarea caracterelor care intra in obiectivul selectiei si supervizeaza rezultatele obtinute in urma procesului selectiv;
    - supervizeaza testarile de hibrizi, performantele realizate de acestia in fermele de elita, pana la infiintarea centrelor pentru testarea si omologarea performantelor hibrizilor;
    - intocmeste anual lista nominala a fermelor de elita care detin rase, respectiv linii pure - patrimoniu genetic - la speciile de pasari, in vederea protejarii acestora prin programe de finantare de la bugetul de stat.

    ANEXA 1
    la Programul de ameliorare a pasarilor

    Principalii hibrizi realizati in prezent in cadrul companiilor de ameliorare si performantele acestora

    1. Hibrizi de gaina pentru carne

    Productia de carne de gaina in Romania este asigurata in principal de 3 hibrizi de carne si anume Robro 69, Robro 70, Robro 84 obtinuti prin hibridarea unor linii din rasele Cornish si Plymouth-Rock alb.

    1a. Hibrizi de gaina pentru carne aflati in exploatare

    Hibridul Robro 69
    Este creat si ameliorat in cadrul S.C. Avicola Tartasesti S.A. Are la baza liniile Cy1 si Cy2 din rasa Cornish ca forma paterna si liniile N si H din rasa Plymouth-Rock ca forma materna (anexa nr. 7). Hibridul a fost omologat in 1987. Liniile de Cornish sunt selectionate pentru viteza de crestere, conformatie corporala, fertilitate si conversia furajului, iar liniile de Plymouth-Rock se selectioneaza pentru: viteza de crestere, productie de oua, greutatea oului si fertilitate linia N si pentru productie de oua, greutatea oului si eclozionabilitate ridicata linia H.
    Formula genetica si caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale sunt:
    Masculul
    - hibrid simplu, biliniar din rasa Cornish, avand formula genetica:
    II, cc, Ee, ss, Bb
    - alb dominant, creasta batuta si creasta simpla
    - piele si picioare galbene
    - puful la puii de 1 zi alb-galbui, cu imbracare rapida cu pene
    Femela
    - hibrid simplu, biliniar, din rasa Plymouth-Rock, alb, avand formula genetica:
    Ii, Cc, Ee, Ss, Bb
    - alb recesiv
    - penaj alb
    - creasta simpla
    - piele si picioare galbene
    - puf alb-galbui la puii de 1 zi
    - imbracare rapida cu pene
    Caracteristicile morfoproductive ale parintilor:
    - mortalitate medie in perioada de crestere
      0 - 24 saptamani                                        5 - 6%
    - mortalitate medie in perioada de productie de la
      25 - 64 saptamani                                       0,6 - 0,9% luna
    - greutate corporala la 20 saptamani                      2100 - 2150 g
    - greutate corporala la 64 saptamani la:
        - femele                                              3400 - 3600 g
        - masculi                                             4500 - 5200 g
    - productia de oua/gaina introdusa
      (40 saptamani de productie)                             170 - 180 buc
    - productia de oua bune de incubat
      (40 saptamani de productie)                             163 - 172 buc
    - varf de productie la 28 - 31 saptamani                  82 - 84%
    - eclozionabilitate medie                                 84 - 85%
    - pui obtinuti/gaina introdusa                            140 - 146 capete
    Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial Robro 69:
    - greutate medie la:
        - 5 saptamani                                         1,80 kg
        - 6 saptamani                                         2,37 kg
        - 7 saptamani                                         2,90 kg
    - consum specific la:
        - 5 saptamani                                         1,50 kg
        - 6 saptamani                                         1,65 - 1,75 kg
        - 7 saptamani                                         1,78 - 1,82 kg
    - viabilitate la:
        - 5 saptamani                                         98%
        - 6 saptamani                                         97 - 98%
        - 7 saptamani                                         96 - 97%

    Hibridul Robro 70
    Este creat si ameliorat in cadrul S.C. Avicola Tartasesti S.A. La formarea acestui hibrid participa patru linii apartinand la doua rase. Liniile C si W din rasa Cornish, forma paterna si liniile S si F in rasa Plymouth-Rock, forma materna (anexa nr. 8). Hibridul a fost omologat in anul 1987. Liniile din rasa Cornish sunt selectionate pentru: viteza de crestere, conformatie corporala, fertilitate si conversia furajului, iar liniile din rasa Plymouth-Rock, sunt selectionate: linia S pentru viteza de crestere, greutate ou si fertilitate, iar linia F pentru productia de oua, greutate ou si eclozionabilitate ridicata. La producerea hibridului Robro 70 se utilizeaza cocosi hibrizi Cornish, proveniti din incrucisarea cocosilor apartinand liniei C cu gaini apartinand liniei W si gaini hibride Plymouth-Rock obtinute prin incrucisarea cocosilor din linia S cu gaini din linia F. Formula genetica si caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale sunt:
    Mascul
    - hibrid simplu, biliniar, din rasa Cornish, avand formula genetica:
    II, cc, Ee, ss, Bb
    - alb dominant
    - creasta batuta si creasta simpla
    - piele si picioare galbene
    - puf alb-galbui al puiului de 1 zi cu imbracare rapida cu pene
    Femela
    - hibrid simplu biliniar, din rasa Plymouth-Rock alb, avand formula genetica:
    Ii, Ce, Ee, SS, K, Bb
    - alb recesiv cu penaj alb
    - creasta simpla
    - piele si picioare galbene
    - puf alb-galbui al puiului de 1 zi
    - viteza redusa de imbracare cu penaj
    Caracteristicile productive ale parintilor:
    - mortalitate medie in perioada de crestere
      0 - 24 saptamani                                        5 - 6%
    - greutate corporala la 20 saptamani                      2100 - 2150 g
    - greutate corporala la 64 saptamani:
        - la femele                                           3400 - 3600 g
        - la masculi                                          4700 - 5200 g
    - productia de oua pe gaina introdusa
      (la 40 saptamani productie)                             163 - 174 buc
    - productie oua bune de incubat
      (la 40 saptamani productie)                             162 - 174 buc
    - varf de productie la 28 - 31 saptamani                  82 - 84%
    - eclozionabilitate medie                                 83 - 85%
    - pui obtinuti pe gaina introdusa                         140 - 146 cap
    Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial:
    - greutate medie la:
        - 5 saptamani                                         1,75 kg
        - 6 saptamani                                         2,34 kg
        - 7 saptamani                                         2,87 kg
    - consum specific la:
        - 5 saptamani                                         1,50 kg
        - 6 saptamani                                         1,65 - 1,75 kg
        - 7 saptamani                                         1,78 - 1,82 kg
    - viabilitate la:
        - 5 saptamani                                         98%
        - 6 saptamani                                         97 - 98%
        - 7 saptamani                                         96 - 97%

    Hibridul Robro 84
    S-a format si se amelioreaza in cadrul Avicola Tartasesti S.A. Are la baza liniile T2 si T5 din rasa Cornish si T8 si T9 din rasa Rock (anexa nr. 9). Liniile de tata din rasa Cornish T2 si T5 se selectioneaza pentru viteza de crestere, conformatie corporala, fertilitate si conversia furajului iar liniile de mama din rasa Plymouth-Rock T8 si T9 se selectioneaza astfel: linia T8 pentru viteza de crestere, productie de oua, greutate ou si fertilitate, iar linia T9 pentru productie de oua, greutate ou si eclozionabilitate ridicata.
    La producerea hibridului Robro 84 se folosesc cocosi hibrizi Cornish, proveniti din incrucisarea cocosilor T2 cu gaini din linia T5 si gaini hibride Rock rezultate din incrucisarea cocosilor T8 cu gaini din linia T9.
    Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale sunt:
    Masculul
    - hibrid simplu biliniar din rasa Cornish, cu formula genetica:
      II, cc, Ee, ss
    - alb dominant
    - creasta simpla
    - piele si picioare galbene
    - puful alb-galbui la puiul de o zi
    - imbracare rapida cu pene
    Femela
    - hibrid simplu, biliniar din rasa Cornish cu formula genetica:
      Ii, Cc, Ee, Ss, k-, Bb
    - alb recesiv
    - penaj alb
    - piele galbena
    - puf alb-galbui la puiul de o zi
    Caracteristicile morfoproductive ale parintilor
    - mortalitate medie in perioada de crestere
      0 - 24 saptamani                                        5 - 6%
    - mortalitate medie in perioada de productie
      25 - 26 saptamani                                       0,6 - 0,9% linia
    - greutate corporala la 20 saptamani furajare             2100 - 2150 g
    - greutate corporala la 64 saptamani
        - femele                                              3400 - 3600 g
        - masculi                                             4700 - 5200 g
    - productie oua pe gaina introdusa
      (la 40 saptamani de productie)                          170 - 180 buc
    - productie de oua bune de incubat
      (40 saptamani productie)                                163 - 174 buc
    - varf de productie 28 - 31 saptamani                     82 - 84%
    - eclozionabilitate medie                                 83 - 85%
    - pui obtinuti pe gaina introdusa                         140 - 146 cap
    Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial
    - greutate medie la:
        - 5 saptamani                                         1,83 kg
        - 6 saptamani                                         2,37 kg
        - 7 saptamani                                         2,90 kg
    - consum specific la:
        - 5 saptamani                                         1,55 - 1,59 kg
        - 6 saptamani                                         1,65 - 1,75 kg
        - 7 saptamani                                         1,80 - 1,82 kg
    - viabilitate la:
        - 5 saptamani                                         98%
        - 6 saptamani                                         97 - 98%
        - 7 saptamani                                         96 - 97%

    1.b. Hibrizi de gaina pentru carne aflati in testare

    Avicola Tartasesti lucreaza de mai mult timp la formarea unui hibrid de carne sexabil la varsta de o zi dupa culoarea pufului. Acesta este un hibrid triliniar la formarea caruia participa trei linii apartinand a doua rase (Rock si Cornish rosu). Linia de Cornish (R5) este purtatoarea genei "Golden" si este selectionata pentru viteza de crestere, fertilitate si conformatie corporala. Liniile de Rock sunt selectionate pentru numar de oua, procent de ecloziune, greutate ou. Liniile de Rock sunt purtatoare ale genei "Silver".
    Hibrizii de gaina pentru carne in pregatire se caracterizeaza prin performante superioare si prin diferentierea sexelor la puiul de o zi pe baza culorii pufului. Hibridul Color - sex-link este un hibrid triliniar.
    Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale sunt:
    Masculul
    - Linia R5 din rasa Cornish - varietatea rosie
    - culoarea rosie
    - creasta batuta
    - piele si picioare galbene
    - puful galbui la puiul de o zi
    - imbracare rapida cu pene
    Femela
    - hibrid simplu, biliniar din rasa Rock
    - purtatoare a genei "Silver"
    - penaj alb
    - piele galbena
    - puf alb la puiul de o zi
    Caracteristicile morfoproductive ale parintilor
    - mortalitate medie in perioada de crestere
      0 - 24 saptamani                                        5 - 6%
    - mortalitate medie in perioada de productie
      25 - 26 saptamani                                       0,6 - 0,9% linia
    - greutate corporala la 20 saptamani furajare             2100 - 2150 g
    - greutate corporala la 64 saptamani
        - femele                                              3200 - 3400 g
        - masculi                                             4500 - 4900 g
    - productie oua pe gaina introdusa (40 saptamani)         173 - 182 buc
    - productie de oua bune de incubat - 40 saptamani
      productie                                               165 - 176 buc
    - varf de productie 28 - 31 saptamani                     82 - 84%
    - eclozionabilitate medie                                 83 - 85%
    - pui obtinuti pe gaina introdusa                         140 - 146 cap
    Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial
    - greutate medie la:
        - 5 saptamani                                         1,76 kg
        - 6 saptamani                                         2,27 kg
        - 7 saptamani                                         2,80 kg
    - consum specific la:
        - 5 saptamani                                         1,58 - 1,64 kg
        - 6 saptamani                                         1,65 - 1,75 kg
        - 7 saptamani                                         1,80 - 1,82 kg
    - viabilitate la:
        - 5 saptamani                                         98%
        - 6 saptamani                                         97 - 98%
        - 7 saptamani                                         96 - 97%

    1c. Hibrizi de gaina pentru carne aflati in conservare

    Datorita unei conjuncturi de moment hibridul Mini Robro nu este cerut de catre crescatorii de pui de carne, lucru care a dus la trecerea acestui hibrid si a unora dintre liniile sale genitoare in conservare.
    S.C. Avicola Tartasesti S.A. are in prezent in conservare un numar de 7 linii pure, carora li se aplica o selectie stabilizatoare in vederea pastrarii acestui fond de gene, unele din ele pe cale de disparitie si care ne-ar putea fi utile in viitor.

    2. Hibrizi de gaina pentru oua consum

    Productia de oua consum este asigurata in prezent de hibridul Roso SL - 2000, iar in perspectiva va reveni in productie hibridul Albo SL - 2000. Totodata hibrizii Robar SL - 2001 si Robar SL - 2002 vor acoperi un segment de piata.

    2.a. Hibrizi de gaina pentru oua aflati in exploatare:

    Hibridul Roso SL - 2000
    S-a format si se amelioreaza in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
    De la acest hibrid se obtin oua cu coaja pigmentata.
    Are la baza liniile 5 K si 3 H homozigote pentru gena gold si liniile 5 M si 5 F pentru gena silver (anexa nr. 1). Liniile 5 K si 3 H apartin rasei Rhode-Island rosu, si sunt selectionate pentru productia de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea oualor, fertilitate si greutate corporala.
    Cele 2 linii sunt homozigote pentru gena gold fiind folosite ca tester pentru identificarea genelor silver si barat. Linia 5 K ocupa in schema de hibridare pozitia de tata al tatalui, iar linia 3 H ocupa pozitia de mama a tatalui.
    Liniile 5 M si 5 F apartin rasei Rhode-Island alb, se selectioneaza pentru productia de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului si calitatea oualor.
    Linia 5 M se selectioneaza pentru fertilitate iar linia 5 F pentru eclozionabilitate.
    La producerea hibridului tetraliniar Roso SL - 2000 se utilizeaza cocosi hibrid simplu (5 K x 3 H) si gaini hibrid simplu (5 M x 5 F). Separarea puilor hibrizi de o zi pe sexe se face dupa culoarea pufului, care este rosie la puicute si albe la cocosi.
    Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului sunt urmatoarele:
    Parintii:
    - productia de oua/efectiv mediu
    Hibridul:
    - potential genetic (19 - 77 saptamani)                   324 oua
    - productie de oua/efectiv mediu (19 - 77 saptamani)      321 oua
    - varf de ouat                                            93 - 94%
    - varsta la varf de ouat                                  28 saptamani
    - furaje consumate:
        - pe ou                                               142 g
        - pe kg masa ou                                       2,17 kg
    - varsta la 50% ouat                                      22 saptamani
    - greutatea medie a oualor la:
        - 34 saptamani                                        60,9 g
        - 70 saptamani                                        64,9 g
    - greutate corporala la:
        - 18 saptamani                                        1580 g
        - 34 saptamani                                        2130 g
        - 70 saptamani                                        2270 g

    2.b. Hibrizi de gaina pentru oua aflati in testare

    Hibridul Robar SL - 2002
    S-a format si se amelioreaza in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
    Reprezinta cea mai recenta creatie stiintifica in domeniul geneticii aviare si ameliorarii realizata de specialistii acestei societati.
    De la acest hibrid se obtin oua cu coaja pigmentata.
    Are la baza liniile 5 K si 3 H homozigote pentru gena gold, si linia 54 B homozigota pentru gena barat, apartin rasei Rhode-Island rosu, fiind selectionate pentru productie oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea oualor, fertilitate si greutate corporala (anexa nr. 4).
    Liniile 5 K si 3 H sunt homozigote pentru gena gold, fiind folosite ca tester pentru identificarea genelor silver si barat. Linia 5 K ocupa in schema de hibridare pozitia de tata al hibridului iar linia 3 H ocupa pozitia de mama a mamei hibridului.
    Linia 54 B apartine rasei Marans barat, si se selectioneaza pentru productia de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea oualor si eclozionabilitate. La producerea hibridului triliniar Robar SL - 2002 se utilizeaza cocosi din linia 5 K si gaini hibrid simplu (54 B x 3 H). Fata de puicutele de o zi care sunt complet rosii, cocoseii prezinta puful de culoare neagra si pe cap o pata de culoare alba de dimensiuni variabile.
    Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului sunt urmatoarele:
    Parintii:
    - productia de oua/efectiv mediu
        - 20 - 64 saptamani                                   222 oua
        - 20 - 70 saptamani                                   247 oua
    - maturitate sexuala:
        - varsta la 50% ouat                                  22 saptamani
        - varsta la varf de ouat                              28 saptamani
        - 20 - 64 saptamani                                   224 oua
        - 20 - 70 saptamani                                   250 oua
    - maturitate sexuala
        - varsta la 50% ouat                                  23 saptamani
        - varsta varf de ouat                                 29 saptamani
    Hibridul:
    - potential genetic (19 - 77 saptamani)                   339 oua
    - productia de oua/efectiv mediu (19 - 77 saptamani)      337 oua
    - varf de ouat                                            95%
    - varsta la varf de ouat                                  27 saptamani
    - furaje consumate:
        - pe ou                                               138 g
        - pe kg masa ou                                       2,16 kg
    - varsta la 50% ouat                                      21 saptamani
    - greutatea medie a oualor la:
        - 34 saptamani                                        62,6 g
        - 70 saptamani                                        66,5 g
    - greutate corporala la:
        - 18 saptamani                                        1560 g
        - 34 saptamani                                        2100 g
        - 70 saptamani                                        2240 g

    Hibridul Albo SL - 2000
    Este creat si ameliorat in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
    De la acest hibrid se obtin oua cu coaja alba.
    Are la baza liniile 4 Z, 2 G si 4 C homozigote pentru gena fast feathering si linia 4 X homozigota pentru gena slow feathering (anexa nr. 5). Cele 4 linii apartin rasei Leghorn.
    Liniile 4 Z si 2 G se selectioneaza pentru productia de oua, greutate si calitatea oualor si fertilitate. Linia 4 Z ocupa in schema de hibridare pozitia de tata al tatalui, iar linia 2 G ocupa pozitia de mama a tatalui. Liniile 4 X si 4 C se selectioneaza pentru productia de oua, greutatea si calitatea oualor. Linia 4 X se selectioneaza pentru fertilitate iar linia 4 C pentru eclozionabilitate. Linia 4 X ocupa in schema de hibridare pozitia tata al mamei hibridului, iar linia 4 C ocupa pozitia de mama a mamei hibridului.
    La producerea hibridului tetraliniar Albo SL - 2000 se utilizeaza cocosi hibrid simplu (4 Z x 2 G) si gaini hibrid simplu (4 X x 4 C). Separarea puilor hibrizi de o zi pe sexe se face dupa imbracarea cu penaj (lungimea remigelor primare in raport cu cele secundare). Puicutele au dezvoltate normal remigele primare (fast feathering) in timp ce la cocosei remigele primare sunt mai putin dezvoltate (slow feathering).
    Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului sunt urmatoarele:
    Parintii:
    - productia de oua/efectiv mediu:
        - 20 - 64 saptamani                                   231 oua
        - 20 - 70 saptamani                                   260 oua
    - maturitate sexuala:
        - varsta la 50% ouat                                  22 saptamani
        - varsta la varf de ouat                              29 saptamani
    Hibridul:
    - potential genetic (19 - 77 saptamani)                   332 oua
    - productia de oua/efectiv mediu (19 - 77 saptamani)      329 oua
    - varf de ouat                                            93 - 94%
    - varsta la varf de ouat                                  28 saptamani
    - furaje consumate:
        - pe ou                                               127 g
        - pe kg masa ou                                       2,02 kg
    - varsta la 50% ouat                                      21 saptamani
    - greutate medie a oualor la:
        - 34 saptamani                                        57,9 g
        - 70 saptamani                                        62,5 g
    - greutate corporala la:
        - 18 saptamani                                        1275 g
        - 34 saptamani                                        1490 g
        - 70 saptamani                                        1590 g

    Hibridul Robar SL - 2001
    S-a format si se amelioreaza in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
    De la acest hibrid se obtin oua cu coaja pigmentata.
    Are la baza linia 3 H homozigota pentru gena gold si linia 54 B homozigota pentru gena barat (anexa nr. 3). Linia 3 H apartine rasei Rhode-Island rosu si este selectionata pentru: productie de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea oualor, fertilitate si greutate corporala. Linia 3 H este homozigota pentru gena gold, fiind folosita ca tester pentru identificarea genelor silver si barat. Linia 3 H ocupa in schema de hibridare pozitia de tata al hibridului.
    Linia 54 B apartinand rasei Marans barat este selectionata pentru productie de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea oualor, si eclozionabilitate.
     La producerea hibridului biliniar Robar SL - 2001 se utilizeaza cocosi din linia 3 H si gaini din linia 54 B. Puii hibrizi au la varsta de o zi puful de culoare neagra. Puicutele au puful pe cap de culoare neagra si se separa usor de cocosei care prezinta pe cap o pata de culoarea alba de dimensiuni variabile.
    Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului sunt urmatoarele:
    Parintii:
    - productie de oua/efectiv mediu
        - 20 - 64 saptamani                                   220 oua
        - 20 - 70 saptamani                                   244 oua
    - maturitate sexuala:
        - varsta la 50% ouat                                  22 1/2 saptamani
        - varsta la varf de ouat                              29 saptamani
    Hibridul:
    - potential genetic (19 - 77 saptamani)                   333 oua
    - productie de oua/efectiv mediu (19 - 77 saptamani)      330 oua
    - varf de ouat                                            94 - 95%
    - varsta la varf de ouat                                  27 1/2 saptamani
    - furaje consumate:
        - pe ou                                               139 g
        - pe kg masa ou                                       2,21 kg
    - varsta la 50% ouat                                      22 saptamani
    - greutate medie a oualor la:
        - 34 saptamani                                        61,3 g
        - 70 saptamani                                        65,2 g
    - greutate corporala la:
        - 18 saptamani                                        1560 g
        - 34 saptamani                                        2110 g
        - 70 saptamani                                        2250 g

    Hibridul IRA
    Hibridul este obtinut in cadrul ICPPAM Balotesti. In schema de formare a acestuia participa 3 linii Leghorn (Idila, Afina si Romana) selectionate pentru productie de oua, greutate ou, precocitate, fecunditate si consum de furaj/ou. Acest hibrid este selectionat pentru obtinerea de oua cu coaja alba.
    Caracteristicile morfoproductive ale hibridului sunt urmatoarele:
    - potential genetic (19 - 77 saptamani)                   305 oua
    - varf de ouat                                            94 - 95%
    - varsta la varf de ouat                                  27 - 28 saptamani
    - furaje consumate:
        - pe ou                                               129 g
        - pe kg masa ou                                       2,08 kg
    - varsta la 50% ouat                                      22 saptamani
    - greutate medie a oualor la:
        - 34 saptamani                                        62,0 g
        - 70 saptamani                                        66,2 g
    - greutate corporala la:
        - 18 saptamani                                        1360 g
        - 34 saptamani                                        1660 g
        - 70 saptamani                                        1950 g
    Din combinatia liniilor Romana, Crina si Idila rezulta hibridul RCI.

    2.c. Hibrizi de gaina pentru oua aflati in conservare

    Hibrizii Roso SL - 93 (anexa nr. 2) si Albo SL - 93 (anexa nr. 6) sunt creati si ameliorati in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
    Hibrizii "Safir SLK", "Safir 108" si "Safir 367" sunt realizati de catre ICPPAM Balotesti.

    3. Hibrizi de gaina cu productie mixta si crestere in sistem

    Hibridul Rustic 99
    Este creat in cadrul ICPPAM Balotesti, directionat catre producatorii de carne si oua cu exploatatii avicole in sistem crestere semiintensiv si ecologic (hranire numai cu proteina vegetala). S-a obtinut prin incrucisarea cocosilor din linia Cornish si liniile Plymouth-Rock barat si Golden (Gd). Linia Cornish este selectionata pentru viteza de crestere, conversie furaj si fertilitate, iar liniile Plymouth-Rock si Golden (Gd) pentru viteza de crestere, productie de oua, greutate ou si eclozionabilitate ridicata. Acest hibrid este creat pentru productia de carne-oua.
    Varsta primului ou                                        167 zile
    Productia de oua la 21 - 40 saptamani                     85 buc
    Greutate ou la 34 saptamani                               57,6 g
    Greutate corporala la 34 saptamani                        1961 g
    Fecunditate                                               90%
    Eclozionabilitate                                         85,7%

    4. Hibrizi de prepelite cu productie mixta

    ICPPAM Balotesti detine 2 linii de prepelite una de carne (linia "C") si o linie de oua (linia "O"). Pe baza acestor linii se pot obtine in perspectiva apropiata hibrizi de prepelita cu productie mixta carne-oua respectiv oua-carne. De asemenea se are in vedere obtinerea unui hibrid de prepelita pentru oua cu un continut ridicat in seleniu pentru prevenirea si combaterea cancerului uman.
    Directia urmarita la momentul de fata, este catre obtinerea unui hibrid mixt carne-oua si de oferire a unor tehnologii de crestere a prepelitelor in diferite sisteme de exploatare (baterie, sol), solicitate de IMM-uri si de crescatorii particulari cu exploatatii mixte, interesul pentru exploatarea acestei specii fiind foarte mare datorita tratamentelor curative ce se pot face cu ajutorul oualor de prepelita.
    Caracteristicile productive ale prepelitelor din cadrul ICPPAM Balotesti sunt urmatoarele:
    - greutate corporala la 6 saptamani                       180 g
    - greutate corporala la sacrificare                       260 - 270 g
    - varsta la primul ou                                     42 zile
    - viabilitate in perioada de tineret                      94 - 95%
    - viabilitate la adulte                                   90 - 92%
    - productie de oua pe ciclu de ouat                       280 - 290 buc
    - greutate ou                                             12,5 - 13 g
    - consum de furaje pe ou                                  30 g/ou
    - consum de furaje pe zi                                  25 g
    - fecunditate                                             95%

    5. Hibrizi de bibilica cu productie mixta

    ICPPAM Balotesti detine in stoc genetic o linie de bibilici specializata pe productia de oua cu perspectiva de marire a efectivului, datorita cerintelor de carne si oua de bibilica cu calitati dietetice (continut scazut in colesterol comparativ cu carnea de la celelalte specii) obtinuta atat in sistem intensiv cat si ecologic. Performantele materialului detinut de ICPPAM Balotesti sunt:
    - viabilitate tineret                                     90 - 92%
    - viabilitate adult                                       89 - 90%
    - precocitate                                             208 zile
    - greutate corporala la 28 saptamani                      1462 g
    - productia de oua pe ciclu de ouat                       180 - 190 buc
    - greutate ou la 34 saptamani                             38,5 g
    - fertilitate                                             92%
    - eclozionabilitate                                       80%
    - consum de furaj pe zi                                   80 g/zi
    - consum de furaj/ou                                      108 g/ou
    In perspectiva apropiata, se are in vedere obtinerea unor hibrizi crescuti atat in sistem ecologic, cat si in sistem intensiv.

    6. Hibrizi de curca pentru carne

    Preocuparile selectionerilor s-au indreptat spre crearea de hibrizi performanti de curca datorita calitatilor organoleptice ale carnii. Se urmareste obtinerea de carne alba prin retinerea in familie a subiectilor care au pieptul foarte bine dezvoltat si realizeaza un spor mediu zilnic ridicat.
    Pe baza liniilor pure importate si indigene de curci albe si bronzate s-au creat hibrizii comerciali de curca pentru carne.
    Caracteristicile morfofiziologice ale curcilor albe, din care au fost extrase liniile medii, mediu-greu si usor, utilizate in hibridari, ca forma parentala-materna:
    - culoarea penajului                                      alba
    - productia medie oua/curca furajata                      140 buc
    - greutatea oualor                                        60 - 80 g
    - greutate corporala medie, la:
        - femele                                              5,0 kg
        - masculi                                             9,0 kg
    - eclozionabilitatea oualor                               85%
    Caracteristicile morfofiziologice ale curcilor, din care au fost extrase liniile grele, utilizate in hibridari, ca forma parentala-paterna:
                                                 Bronzate          Albe
    - culoarea penajului                         bronzata          alba
    - productia oua/curca furajata               60 - 70 buc     60 - 80 buc
    - greutatea oualor                           80 - 90 g       80 - 90 g
    - greutatea corporala, la:
        - femele                                 8 - 10 kg       6,5 - 7,5 kg
        - masculi                                15 - 18 kg      10 - 12 kg
    - fertilitatea oualor                        85 - 90%        85 - 90%
    - eclozionabilitatea oualor                  80%             80%
    ICPC - Filiala curci Brasov se ocupa de cresterea curcilor din anul 1971, pe baza unor programe de ameliorare bine structurate. In prezent exista sapte linii pure pentru carne si oua, care permit obtinerea de parinti si hibrizi simpli si triliniari care sa asigure solicitarile consumatorilor.
    Programul de selectie in cadrul liniilor se face pe baza a 3 - 4 serii de ecloziune. In perspectiva se lucreaza pe baza acestor 7 linii la obtinerea a 4 hibrizi triliniari pe urmatoarele scheme de incrucisare:

    Linii grele    x    hibrizi simpli pentru oua
    -----------         -------------------------
    Alba mare           Alba de Rusetu       x      Alba mica
    Diana               Alba de Brasov       x      Alba mica
                        Alba mica            x      Anemona
                        Alba mica            x      Alba de Brasov

    7. Hibrizi de rate pentru carne, ficat gras si oua

    7.a. Hibrizi de rate pentru carne si ficat gras

    In contextul economic actual efectivele de rate din rasele si liniile existente in Statiunea Didactica Baneasa (U.S.A.M.V. - Bucuresti) asigura hibrizi performanti pentru productia de carne, respectiv de ficat gras, solicitati atat de Societatile economice de profil, cat si de micii intreprinzatori.
    Principalele rase de rate pentru carne sunt rasa Leseasca (Barbarie) si Pekin, reprezentand parintii urmatorilor hibrizi:

    ROMBAR 18
    Hibridul Rombar 18 (anexa nr. 11) este un hibrid triliniar de rata Leseasca, cu greutate mare la valorificare si mai ales cu carcase de tip deosebit, cu proportie de grasime mai mica decat rasele de rata comuna (Pekin) si proportie mai mare de musculatura pectorala.
    Are la baza linia B4 ca forma paterna si hibridul simplu B3B2 ca forma materna. Linia B4 este selectionata pentru viteza de crestere, conformatie corporala, fertilitate si conversie a furajului, linia B3 este selectionata pentru viteza de crestere, productie de oua, fertilitate si eclozionabilitate, iar linia B2 pentru viteza de crestere, productie de oua, greutatea oului si eclozionabilitate ridicata.
    Caracteristicile morfologice ale formelor parentale:
    - Masculul:
        - penaj negru baltat cu alb pe aripi
        - piele si picioare cenusii
        - puful la bobocii de o zi de culoare salbatica
    - Femela:
        - penaj baltat negru cu alb
        - piele si picioare galbene
        - puful la bobocii de o zi galben cu codita neagra
    Caracteristici productive ale parintilor:
    - greutate corporala la 32 saptamani:
        - masculi B4: 3560 g
        - femele B3B2: 2010 g
    - greutate la 80 saptamani:
        - masculi B4: 5250 g
        - femele B3B2: 2570 g
    - productia de oua pe ciclu: 74,3 buc
    - fertilitate 89%
    - capacitate de ecloziune: 70%
    - viabilitate:
        - tineret: 90 - 92%
        - adulte: 87 - 89%
    Caracteristici productive ale hibridului:
    - greutate corporala medie la 10 saptamani: 2900 g
    - consum specific - 2,8 kg nutret combinat/kg spor
    - viabilitate 94 - 95%
    - piele galbena
    - penaj barat deschis
    - subpenaj alb
    In afara acestui hibrid performant, Statiunea livreaza hibrizi de rasa Leseasca Rombar 17, biliniar, cu greutate corporala medie la 10 saptamani de 3030 g, piele cenusie, penaj barat inchis si subpenaj cenusiu si Rombar 20 cu greutate corporala medie la 10 saptamani de 2800 g, piele galbena si subpenaj alb.

    ROM-Mulard M 117
    Hibridul pentru carne si ficat gras ROM-Mulard M 117 (anexa nr. 10) este un hibrid interspecific triliniar produs intre rasele Leseasca (doua linii) si Pekin (o linie) in cadrul U.S.A.M.V. - Bucuresti si verificat in productie la Avicola Arad. La formarea acestui hibrid participa trei linii apartinand la doua rase si specii diferite de rate. Liniile de tata din rasa Leseasca B4 si B2 se selectioneaza pentru viteza de crestere, conformatie corporala, fertilitate si conversia furajului, iar linia de mama Pekin se selectioneaza pentru viteza de crestere, productie de oua, greutate ou si capacitate de ecloziune ridicata.
    Caracteristici productive ale parintilor:
    - masculul are penaj de culoare barat inchis
    - femela are penaj alb
    - productie medie de oua pe ciclu: 140 oua/femela
    - fertilitate medie 48%
    - capacitate de ecloziune 78%
    Caracteristici productive ale hibridului:
    - penaj baltat negru cu alb
    - greutate vie la 10 saptamani 3300 g
    - consum specific pana la 10 saptamani 2,8 kg nutret combinat/kg spor
    - consum amestec indopare 14 kg/cap
    - greutate ficat gras 480 g
    - randament la taiere 76,2%
    - randament filet 14,25%
    - viabilitate:
        - pana la 10 saptamani: 96 - 98%
        - in perioada de ingrasare fortata: 95 - 96%
    In afara acestui hibrid valoros, Statiunea Didactica Baneasa (U.S.A.M.V. - Bucuresti) mai produce hibrizii ROM-Mulard M120, un hibrid interspecific triliniar cu greutatea vie la 10 saptamani de 3050 g, consumul de amestec de indopare 13 kg/cap, greutatea ficatului gras de 460 g, randamentul de filet 13,6% si ROM-Mulard B1, biliniar cu greutatea vie la 10 saptamani de 2880 g si consumul de porumb la indopare de 8,6 kg/cap, omologat de catre ANARZ in anul 2003.

    7.b. Hibrizi de rate pentru oua cu crestere in sistem ecologic

    Acesti hibrizi se bazeaza pe insusirile de rusticitate ale raselor Campbell kaki (Ck) si Alergatoare indiana (Ai), cu productie de oua asemanatoare cu a gainilor crescute intensiv. Ele se pot folosi cu bune rezultate si ca forma materna pentru producerea de broiler de rata, in vederea obtinerii de carne ecologica de rata, prin crestere gospodareasca sau intensiva.
    Insusirile morfoproductive ale liniilor de rase usoare care stau la baza hibrizilor de oua si carne ecologica de rata din rasa Campbell kaki (Ck) evidentiaza greutatea corporala la tineret (20 saptamani) de 1850 g la masculi si 1740 g la femele, productia de oua pe ciclu de ouat de 189,7 oua/femela, carnea de buna calitate, viabilitatea foarte mare, de 98%, iar din rasa Alergatoare indiana (Ai) greutatea corporala la tineret (20 saptamani) de 1700 g la masculi si la femele 1590 g, productia de oua pe ciclu de ouat 173,8 oua/femela, carnea de buna calitate, viabilitatea de 98% .

    8. Rase si linii de gaste pentru carne

    Solicitarile din ce in ce mai mari si mai diversificate de carne de pasare ale consumatorilor au orientat programul de ameliorare al raselor de gaste spre producerea de hibrizi tot mai performanti. In cadrul Statiunii Didactice Baneasa a U.S.A.M.V. - Bucuresti exista inca din 1962 o genoteca de rate si gaste in prezent unica in tara. Rasele si liniile de gaste de aici sunt capabile ca prin hibridare intre ele sa produca boboci broiler cu crestere rapida si consum specific scazut. In principal in cadrul programului de ameliorare se folosesc rase grele de gaste, Toulouse si Embden, capabile ca prin indopare sa produca carne de foarte buna calitate si linii usoare de gaste, de rasa Chineza, cu productie de oua ridicata, capabile ca prin hibridare cu linii grele, slab ouatoare sa produca boboci broiler in numar mare si cu consum specific scazut la valorificare. Prin populatiile de gaste existente la micii crescatori din tara, se pot obtine imbunatatiri ale calitatii carcasei broilerului si marirea productiei de oua.

    Hibridul Gabro TEC
    Este creat in cadrul U.S.A.M.V. - Bucuresti. Este un hibrid triliniar, care are la baza linia T din cadrul rasei Toulouse ca forma paterna si ca forma materna hibridul simplu EC, format din linia E din rasa Emden, ca tata si linia C din rasa Chineza, ca mama (anexa nr. 12).
    Caracteristicile morfoproductive ale parintilor:
    - masculul are penaj de culoare salbatica cenusie
    - femela are penaj baltat
    - greutatea corporala medie la 32 saptamani:
        - masculi: 5200 g
        - femele: 3850 g
    - greutatea corporala medie la 76 saptamani:
        - masculi: 6300 g
        - femele: 4800 g
    - productie de oua pe ciclu de ouat 52,5 oua/femela
    - fertilitate 63%
    - capacitate de ecloziune 82,8%
    Caracteristicile morfoproductive ale hibridului:
    - greutate corporala medie la 56 zile 3910 g
    - consum specific 2,9 kg nutret combinat/kg spor
    - viabilitate 95 - 97%
    In afara acestui hibrid mai important, Statiunea Didactica Baneasa din Facultatea de Zootehnie a U.S.A.M.V. - Bucuresti mai produce hibrizii Gabro EC, biliniar, cu greutatea corporala medie la 56 zile 3550 g, consumul specific de 3,2 kg nutret combinat/kg spor si Gabro EEC, triliniar, cu greutatea corporala medie la 56 zile 3910 g, consumul specific de 2,9 kg nutret combinat/kg spor.

    ANEXA 1

                     SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
                                 ROSO SL - 2000

    m = masculin
    f = feminin

                     5K              3H              5M              5F
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |               |
                      |               |               |               |
                      v               v               v               v
                     ___             ___             ___             ___
    BUNICI          | m |     x     | f |           | m |     x     | f |
                    |___|     |     |___|           |___|     |     |___|
                              |                               |
                              |                               |
                              v                               v
                             ___                             ___
    PARINTI                 | m |             x             | f |
                            |___|             |             |___|
                                              |
                                              |
                                              v
                                             ___
    HIBRIZI                                 | f |
                                            |___|

    ANEXA 2

                     SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
                                 ROSO SL - 93

    m = masculin
    f = feminin

                     3H              3D              3E
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |
                      |               |               |
                      v               v               v
                 ___     ___         ___             ___
    BUNICI      | m | x | f |       | m |     x     | f |
                |___| | |___|       |___|     |     |___|
                      |                       |
                      |                       |
                      v                       v
                     ___                     ___
    PARINTI         | m |         x         | f |
                    |___|         |         |___|
                                  |
                                  |
                                  v
                                 ___
    HIBRIZI                     | f |
                                |___|

    ANEXA 3

                     SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
                                 ROBAR SL - 2001

    m = masculin
    f = feminin

                     3H              54B
                 ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |
                      |               |
                      v               v
                 ___     ___     ___     ___
    BUNICI      | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |
                      |               |
                      v               v
                     ___             ___
    PARINTI         | m |     x     | f |
                    |___|     |     |___|
                              |
                              |
                              v
                             ___
    HIBRIZI                 | f |
                            |___|

    ANEXA 4

                     SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
                                 ROBAR SL - 2002

    m = masculin
    f = feminin

                     5K              54B             3H
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |
                      |               |               |
                      v               v               v
                 ___     ___         ___             ___
    BUNICI      | m | x | f |       | m |     x     | f |
                |___| | |___|       |___|     |     |___|
                      |                       |
                      |                       |
                      v                       v
                     ___                     ___
    PARINTI         | m |         x         | f |
                    |___|         |         |___|
                                  |
                                  |
                                  v
                                 ___
    HIBRIZI                     | f |
                                |___|

    ANEXA 5

                     SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
                                 ALBO SL - 2000

    m = masculin
    f = feminin

                     4Z              2G              4X              4C
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |               |
                      |               |               |               |
                      v               v               v               v
                     ___             ___             ___             ___
    BUNICI          | m |     x     | f |           | m |     x     | f |
                    |___|     |     |___|           |___|     |     |___|
                              |                               |
                              |                               |
                              v                               v
                             ___                             ___
    PARINTI                 | m |             x             | f |
                            |___|             |             |___|
                                              |
                                              |
                                              v
                                             ___
    HIBRIZI                                 | f |
                                            |___|

    ANEXA 6

                     SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
                                 ALBO SL - 93

    m = masculin
    f = feminin

                     2G              K77             2D
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |
                      |               |               |
                      v               v               v
                 ___     ___         ___             ___
    BUNICI      | m | x | f |       | m |     x     | f |
                |___| | |___|       |___|     |     |___|
                      |                       |
                      |                       |
                      v                       v
                     ___                     ___
    PARINTI         | m |         x         | f |
                    |___|         |         |___|
                                  |
                                  |
                                  v
                                 ___
    HIBRIZI                     | f |
                                |___|

    ANEXA 7

                    SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE
                                    ROBRO 69

    m = masculin
    f = feminin

                     CY1             CY2              N               H
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |               |
                      |               |               |               |
                      v               v               v               v
                     ___             ___             ___             ___
    BUNICI          | m |     x     | f |           | m |     x     | f |
                    |___|     |     |___|           |___|     |     |___|
                              |                               |
                              |                               |
                              v                               v
                             ___                             ___
    PARINTI                 | m |             x             | f |
                            |___|             |             |___|
                                              |
                                              |
                                              v
                                             ___
    HIBRIZI                                 | f |
                                            |___|

    ANEXA 8

                    SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE
                                    ROBRO 70

    m = masculin
    f = feminin

                      C               W               S               F
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |               |
                      |               |               |               |
                      v               v               v               v
                     ___             ___             ___             ___
    BUNICI          | m |     x     | f |           | m |     x     | f |
                    |___|     |     |___|           |___|     |     |___|
                              |                               |
                              |                               |
                              v                               v
                             ___                             ___
    PARINTI                 | m |             x             | f |
                            |___|             |             |___|
                                              |
                                              |
                                              v
                                             ___
    HIBRIZI                                 | f |
                                            |___|

    ANEXA 9

                    SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE
                                    ROBRO 84

    m = masculin
    f = feminin

                     T2              T5              T8              T9
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |   | m | x | f |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |               |
                      |               |               |               |
                      v               v               v               v
                     ___             ___             ___             ___
    BUNICI          | m |     x     | f |           | m |     x     | f |
                    |___|     |     |___|           |___|     |     |___|
                              |                               |
                              |                               |
                              v                               v
                             ___                             ___
    PARINTI                 | m |             x             | f |
                            |___|             |             |___|
                                              |
                                              |
                                              v
                                             ___
    HIBRIZI                                 | f |
                                            |___|

    ANEXA 10

            SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI PENTRU CARNE SI FICAT GRAS
                                   ROM-MULARD M117

                 LESEASCA B4     LESEASCA B3      PEKIN B11
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  |   | x |   |   |   | x |   |   |   | x |   |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |
                      |               |               |
                      v               v               v
                 ___                 ___             ___
    BUNICI      |   |      x        |   |           |   |
                |___|      |        |___|           |___|
                           |                          |
                           |                          |
                           v                          v
                          ___                        ___
    PARINTI              |   |            x         |   |
                         |___|            |         |___|
                                          |
                                          |
                                          v
                                     ___________
    HIBRIZI                         |   |   |   |
                                    |___|___|___|


    ANEXA 11

       SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE DE RATA LESEASCA (BARBARIE)
                               ROMBAR 18

                      B4              B3              B2
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  |   | x |   |   |   | x |   |   |   | x |   |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |
                      |               |               |
                      v               v               v
                     ___             ___             ___
    BUNICI          |   |           |   |     x     |   |
                    |___|           |___|     |     |___|
                      |                       |
                      |                       |
                      v                       v
                     ___                     ___
    PARINTI         |   |         x         |   |
                    |___|         |         |___|
                                  |
                                  |
                                  v
                             ___________
    HIBRIZI                 |   |   |   |
                            |___|___|___|

    ANEXA 12

                SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE DE GASCA
                                    GABRO TEC

                 TOULOUSE T        EMDEN E        CHINEZA C
                 ___     ___     ___     ___     ___     ___
    LINII PURE  |   | x |   |   |   | x |   |   |   | x |   |
                |___| | |___|   |___| | |___|   |___| | |___|
                      |               |               |
                      |               |               |
                      v               v               v
                     ___             ___             ___
    BUNICI          |   |           |   |     x     |   |
                    |___|           |___|     |     |___|
                      |                       |
                      |                       |
                      v                       v
                     ___                     ___
    PARINTI         |   |         x         |   |
                    |___|         |         |___|
                                  |
                                  |
                                  v
                             ___________
    HIBRIZI                 |   |   |   |
                            |___|___|___|

    ANEXA 4*)

    *) Anexa nr. 4 este reprodusa in facsimil.

                PROGRAMUL DE AMELIORARE A ALBINELOR DIN ROMANIA

    INTRODUCERE

    Obiectivul ameliorarii albinelor este de a produce modificari genetice, in scopul cresterii profitabilitatii durabile, respectiv a cresterii productiei si a scaderii cheltuielilor de productie.
    Aceasta actiune se desfasoara in diferite sisteme de exploatare (functie de clima, flora, marimea stupinei, tip de exploatare) asa incat orice program de ameliorare trebuie sa se adapteze acestor cerinte.

    CAP. 1
    SISTEMUL DE EXPLOATARE SI TENDINTELE EVOLUTIEI EFECTIVELOR DE ALBINE SI ALE METODICII DE EXPLOATARE

    Sistemele de exploatare sunt in functie de categoria de apicultori. In Romania categoriile de apicultori sunt urmatoarele:
    - apicultori amatori cu 10 - 50 familii de albine, care practica, de regula, o apicultura stationara, cu cheltuieli mici, care isi asigura consumul familial de produse apicole si realizeaza un excedent pentru vanzare din care isi acopera cheltuielile;
    - apicultori semiprofesionisti cu 50 - 100 familii de albine care practica apicultura ca a doua profesie, vizeaza profituri mari din productia albinelor, implicit sunt preocupati de investitii si pot practica pastoralul pe scara larga;
    - apicultori profesionisti cu peste 100 familii de albine, care isi asigura existenta din apicultura si sunt cei mai interesati in ameliorarea genetica a albinelor.
    O structura a acestor tipuri de exploatare este redata in tabelul nr. 1.

    Dinamica tipurilor de stupine din Romania in perioada 1989 - 2002

    Tabel nr. 1
 _________________________________________________________________________
| Marimea stupinei                 | Nivelul procentual al detinatorilor  |
|__________________________________|______________________________________|
| Nr. familii de albine pe stupina |         1989        |      2000      |
|__________________________________|_____________________|________________|
| Pana la 10 familii de albine     |         56,9%       |      31,9%     |
|__________________________________|_____________________|________________|
| Intre 11 si 40 familii de albine |         33,5%       |      47,9%     |
|__________________________________|_____________________|________________|
| Intre 41 si 100 familii de albine|          9,2%       |       9,6%     |
|__________________________________|_____________________|________________|
| Peste 100 familii de albine      |          0,4%       |      10,6%     |
|__________________________________|_____________________|________________|

    Programul de ameliorare se bazeaza pe apicultorii profesionisti si semiprofesionisti, fara a neglija interesele celor amatori.
    Pentru programul de ameliorare prezinta importanta deosebita dinamica numarului de familii de albine. Pe aceasta linie este util sa fie cunoscuta capacitatea de suport a mediului, din punct de vedere al florei tarii, pentru numarul de familii, capacitate spre care ar trebui sa tinda evolutia numarului de familii de albine. Aceasta capacitate de suport poate fi dedusa intr-o anumita masura din urmarirea dinamicii numarului de familii din tara.
    O problema de mare actualitate in momentul de fata este atragerea in sectorul apicol a cat mai multor crescatori, deoarece efectivul familiilor de albine in momentul de fata reprezinta 43,7% fata de cel din anul 1989, cand pe teritoriul tarii existau 1.418.000 familii de albine din care 1.205.000 (85%) familii de albine se gaseau in gospodariile populatiei.
    Variatiile de clima si flora de pe teritoriul tarii impun in diferite zone sisteme de exploatare relativ diferite. Ca rezultat, este necesar ca ameliorarea sa vizeze producerea unor albine adaptate principalelor tipuri climatice si flora ale tarii si sistemului de exploatare - pastoral sau stationar.

    CAP. 2
    SISTEMUL DE AMELIORARE

    In apicultura sunt posibile 2 sisteme de ameliorare:
    a. ameliorarea in rasa curata (Apis mellifica carpatica)
    b. incrucisare industriala pornind de la rase sau linii diferite.
    Tinand seama de nivelul posibilitatilor actuale ale productiilor apicole din Romania, in prezent cat si pe viitor, se urmareste aplicarea unui sistem de ameliorare in rasa curata diferentiat in functie de principalele zone climatice si de populatiile de albine. Odata cu cresterea numerica a apicultorilor profesionisti se va intensifica si diversifica productia apicola si se va trece la un sistem de ameliorare in incrucisare industriala, in special in linii din aceeasi rasa (Apis mellifica carpatica). Nu se preconizeaza incrucisarea cu alte rase, deoarece sistemul poate fi scapat de sub control si se poate ajunge la producerea unor metisi nedoriti si neadaptati la conditiile de mediu din tara noastra.

    2.1. FACTORII RESTRICTIVI AI PROGRESULUI GENETIC LA ALBINE DETERMINATI DE PARTICULARITATILE GENETICE SI CONDITIILE DE MEDIU

    - In desfasurarea programului de ameliorare a populatiilor de albine este necesar sa se tina seama de particularitatile biologice ale acestora. Este cunoscut si acceptat faptul ca albina constituie un obiect dificil pentru ameliorare, deosebindu-se profund de celelalte specii crescute de om. Dintre acestea, mentionam pe cele mai importante care au legatura cu procesul de ameliorare:
       - in mod permanent in familia de albine exista doua generatii de indivizi;
       - caracterul partenogenetic si haploid al trantorilor;
       - poliandria matcilor;
       - imperecherea reproducatorilor are loc in zbor in aer liber;
       - obtinerea dintr-o singura familie de albine, respectiv dintr-o singura femela a unui numar mare de urmasi - matci fiice;
       - posibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma radical o familie de albine necorespunzatoare din punct de vedere genetic (in numai 60 de zile de la schimbarea matcii acesteia) cu una care intruneste calitatile dorite.
       - familia de albine depinde de mediul existent, intr-o masura mult mai mare decat celelalte specii crescute de om, intrucat alimentatia ei a ramas cea naturala, din prelucrarea nectarului si polenului florilor pe care si le colecteaza singura.
    - In momentul de fata apicultura se constituie ca activitate productiva ce se realizeaza pe vetre "in dispersie", neexistand posibilitatea si nedorita de altfel de concentrare a fondului biologic in unitati industriale, ca la alte animale, amplasate pe suprafete sau incinte cu conditii de crestere controlate.
    - Resursele melifere traditionale se restrang si apar goluri de cules pe perioade mari din sezonul activ, contracarate prin practicarea stuparitului pastoral, de multe ori daunator conservarii fondului genetic autohton.
    - Este in crestere efectul distructiv al unor factori de agresie ca: fluctuatia conditiilor meteorologice, care calamiteaza secretia de nectar si implicit impiedica dezvoltarea normala a familiilor de albine prin valorificarea optima a culesurilor, poluarea resurselor nectaro-polenifere, cu efecte nocive asupra familiilor.

    CAP. 3
    OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE AMELIORARE

    Din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare in venitul stupinei (cca 95%) este reprezentat de productia de miere. Desi are o heritabilitate mica, ceea ce nu favorizeaza progresul genetic rapid prin selectie, cantitatea de miere produsa pe familia de albine este totusi obiectivul principal al selectiei albinelor, implicit principalul criteriu de selectie. Intrucat selectia se face de regula in cadrul stupinei prin compararea cu contemporanii, criteriul de selectie este cantitatea de miere pe familia de albine.
    Productia de miere este un caracter complex in care intra mai multe caractere simple: inclinatia pentru roire, viabilitatea pontei, instinctul de acumulare a hranei si altele. Mai mult, performantele care se ating nu pot fi clar atribuite unui anumit genotip. Prolificitatea nu poate fi atribuita numai matcii ci si trantorilor cu care a avut sansa sa se imperecheze. Activitatea de cules depinde de genotipurile lucratoarelor, care pot fi genetic heterogene. In aprecierea corecta a productiei de miere se tine seama, de aceea, in afara de parametrul productiei de miere si de parametrii sferei reproductive (precocitatea dezvoltarii, ritmul dezvoltarii cuibului de puiet, longevitatea albinelor, rezistenta la iernare a familiei de albine, rezistenta la boli sau la alti factori de agresie) si ai sferei comportamentale (agresivitate/blandete, tendinta de roire, comportament linistit pe faguri etc.).
    Aceste caractere intra in obiectivul selectiei, ele favorizand progresul genetic in productia de miere. Introducerea lor trebuie facuta cu atentie pentru a nu estompa importanta caracterului principal si a complica prea mult tehnologia de selectie, implicit cresterea pretului de cost.
    Ca obiective secundare vizate in programul de ameliorare sunt: productia de polen, ceara, laptisor de matca, venin. Acestea vor intra in obiectivul selectiei in special la stupinele care realizeaza beneficii pe seama acestor produse, implicit sunt interesati in cresterea lor.

    CAP. 4
    PROGRAMUL TEHNIC SI TEHNOLOGIA DE AMELIORARE

    Cresterea potentialului genetic de productie al familiilor de albine se realizeaza in conditiile cresterii in rasa curata, pe baza selectiei, urmarindu-se in acelasi timp o diversitate destul de mare a imperecherilor pentru a se evita consangvinizarea (scaderea viabilitatii puietului). Selectia trebuie practicata diferentiat in principalele populatii ale tarii, diferentiate pe principalele zone climatice.
    Structura in cadrul rasei de albine romanesti include cinci populatii geografice distincte si anume:
    - populatia din Campia Romana (dunareana) 36,43%;
    - populatia de deal-munte 14,60%;
    - populatia din Podisul Moldovei 17,29%;
    - populatia din Podisul Transilvaniei 17,40%;
    - populatia din Campia de Vest si din Banat 14,54% .

    4.1. METODICA SELECTIEI

    Progresul genetic la albine se realizeaza prin selectie masala practicata in majoritatea stupinelor, fiind un instrument de baza in stupinele de amatori. Progresul genetic se transmite, in acest caz, prin matci si presupune o coordonare a activitatii pe baza unui sistem national de ameliorare.
    4.1.1. Selectia masala este selectia facuta pe baza productiei de miere a familiilor de albine, comparatia facandu-se intre contemporane (stupina, an, sezon).
    Metodica este o selectie pe descendenti, respectiv o selectie facuta pe activitatea fiicelor matcii, asa incat este de asteptat sa fie eficienta, cand este practicata corect. Se recomanda tuturor apicultorilor care isi produc matci din prasila proprie sa aplice acest sistem.
    Metodica presupune ca inmultirea familiilor de albine sa se faca prin roire artificiala, asigurandu-se matci numai din cele mai bune familii. Imperecherea libera cu trantori si de la alte stupine reduce la maximum pericolul de consangvinizare. Datorita imperecherilor libere, beneficiaza de progresul genetic realizat in fermele de elita chiar si apicultorii care nu cumpara matci (matcile lor se imperecheaza cu trantorii de la matcile din fermele de elita).
    4.1.2. Selectia pentru producerea de matci si difuzarea lor
    Selectia pentru producerea de matci presupune existenta unei piramide a ameliorarii formata din doua trepte: ferma de elita si ferma de productie.
    Progresul genetic se realizeaza in ferma de elita si se transmite prin matci fiice in fermele de productie. Fermele de productie, care nu achizitioneaza matci, realizeaza progresul genetic prin selectie masala. Aceste matci trebuie schimbate in proportie de 30 - 50% anual.
    Metodica de selectie in fermele de elita
    Date fiind complicatiile tehnice ale muncii de ameliorare in ferma de elita, nu se admite stuparitul pastoral, chiar daca aceasta va afecta productia de miere. Selectia se face pe productia relativa si nu pe cea absoluta.
    Ferma de elita cuprinde 3 sectoare:
    - nucleul matca, care include cele mai bune familii producatoare de matci pentru testare, implicit pentru difuzare. Aceste familii sunt achizitionate din zona, reprezentand o proba medie de recordiste a populatiilor din zona respectiva, care asigura cuprinderea in populatie a unui numar mare de gene, in special de sexalele care sunt responsabile de viabilitatea puietului. Numarul lor este de dorit sa tinda spre 25, ceea ce poate asigura pentru cel putin 10 ani in conditii de izolare reproductiva, o viabilitate a puietului de minimum 85% . In cazul in care numarul de matci scade spre un numar de 10 familii, se va evita izolarea reproductiva absoluta, inlocuindu-se anual cea mai slaba familie cu o familie de cea mai buna calitate achizitionata din zona. Matcile sunt inlocuite anual de cea mai buna fiica a lor din sectorul de testare. In acest fel durata de exploatare a unei matci este de 2 ani (un an la testare si un an ca matca de baza), ceea ce mareste intervalul intre generatii si scade prolificitatea. Este util a se cauta o solutie de scadere a intervalului intre generatii, chiar daca metoda preconizata este cea mai clara si simpla.
    Pentru primele generatii de selectie, cand este asteptat un progres genetic mai ridicat, se recomanda ca intervalul intre generatii sa fie redus la un an. Pentru aceasta se impune ca inlocuirea matcii in sectorul de testare sa se faca pana la inceputul lunii iulie, astfel incat pana la introducerea in iarna intreaga populatie a familiilor de albine sa fie constituita din fiicele matcii ce urmeaza a fi testata.
    - sectorul de testare consta din 5 - 10 familii fiice ale unei familii din sectorul matca (invers proportional cu marimea populatiei din sectorul matca). In felul acesta numarul de familii la testare urca la aproximativ 100 - 125 de familii (25 x 5 sau 10 x 10).
    Familiile fiice sunt produse in anul precedent si sunt testate pe productia de miere si celelalte caractere care fac obiectul selectiei pe parcursul unui an. Prin comparatie intre ele (fiicele aceleiasi matci in aceleasi conditii de productie) se alege cea mai buna matca care inlocuieste mama (selectie intrafamiliala). Celelalte matci din familie pot fi livrate in retea.
    In dimensionarea structurii fermei de elita (numarul de matci mame, familii testare) se vor continua lucrarile de optimizare in vederea gasirii structurii care sa asigure un progres genetic maxim.
    Pentru a minimaliza efectele mediului in momentul schimbarii matcilor, toate familiile se uniformizeaza (albine, puietul, hrana proteica, rezervele de miere) pentru a da sanse egale de competitie matcilor ce vor fi testate.
    - pepiniera producatoare de matci (multiplicare) este un sector al fermei de elita. Ea poate livra matci din linia pura selectionata, sau poate produce matci hibride in cazul in care in zona exista mai multe ferme de elita. Livrarea matcilor se va face numai in zona de influenta (populatia geografica).

    CAP. 5
    CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE LA ALBINE (REZERVATII)

    Datorita faptului ca selectia practicata in fermele de elita poate duce la uniformizarea familiilor de albine in fiecare zona si la modificarea lor genetica, apare necesitatea de a se conserva anumite populatii locale cu insusiri valoroase adaptate la zona respectiva. Aceste populatii sunt identificate si nominalizate la anumiti apicultori amatori si semiprofesionisti din zone relativ izolate reproductiv, care nu practica stuparit pastoral si nu introduc matci de crescatorie.

    CAP. 6
    CADRUL INSTITUTIONAL

    In realizarea programului de ameliorare sunt angajate in egala masura urmatoarele institutii si organizatii:
    - ferma de elita cu urmatoarele atributii:
       - desfasoara activitatea de crestere si ameliorare a familiilor de albine din tara noastra;
       - organizeaza si efectueaza controlul productiei.
    - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura cu urmatoarele atributii:
       - elaboreaza metodologii moderne de selectie si estimare a valorii de ameliorare;
       - asigura testarea liniilor obtinute in stupinele pilot din zonele bioapicole ale tarii;
       - participa la evaluarea parametrilor biologici si reproductivi la materialul testat;
       - elaboreaza programe de conservare a patrimoniului genetic apicol din tara noastra;
       - asigura suportul stiintific pentru realizarea de noi creatii biologice;
       - elaboreaza norme tehnice pentru controlul productiei.
    - Institutii pentru inspectia de stat in domeniul ameliorarii reprezentate la nivel central de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, iar la nivel judetean de Oficiile pentru ameliorare si reproductie in zootehnie cu urmatoarele atributii:
       - asigura inspectia activitatii de ameliorare;
       - certifica anual calitatea materialului biologic apicol.
    - Asociatii profesionale ale crescatorilor cu urmatoarele atributii:
       - participa la stabilirea obiectivelor si la elaborarea programelor de ameliorare;
       - instruieste crescatorii pentru aplicarea tehnologiilor moderne de crestere;
       - stabileste relatii de colaborare cu alte organizatii din tara si strainatate;
       - sprijina crescatorii in procurarea materialului biologic valoros si in valorificarea produselor apicole.

    CAP. 7
    CADRUL LEGISLATIV

    Activitatea de ameliorare la albine se desfasoara in conformitate cu Legea zootehniei nr. 72/2002.

    ANEXA 5*)

    *) Anexa nr. 5 este reprodusa in facsimil.

           PROGRAMUL DE AMELIORARE A VIERMILOR DE MATASE DIN ROMANIA

    INTRODUCERE

    In conditiile trecerii la economia de piata, atat structura organizatorica a sericiculturii, cat si productia sericicola au suferit modificari insemnate. Acestea constau in lichidarea majoritatii societatilor comerciale si conservarea patrimoniului (plantatii de dud si constructii) in cadrul unui numar redus de societati, aspect ce a avut drept consecinta scaderea productiei de gogosi de matase.
    Pe langa decapitalizarea societatilor comerciale cu profil sericicol, la declinul sericiculturii au contribuit si alti factori cum ar fi: inchiderea Filaturii de la Lugoj si a celor trei tesatorii de matase naturala din Bucuresti.
    In acest context, principalul obiectiv al strategiei de dezvoltare a sericiculturii in urmatorii ani il reprezinta relansarea acestui domeniu de activitate, a carui traditie si utilitate este unanim recunoscuta.
    Acest lucru este posibil de realizat daca se are in vedere faptul ca, in urma derularii programelor de ameliorare a viermilor de matase, in ultimele decenii s-a reusit cresterea productiei de gogosi de matase pe cutie cu 25%, a greutatii incartamentului cu 15%, a continutului in invelis matasos cu 10,5% si a lungimii fibrei cu 20% .

    CAP. 1
    SCOPUL SI OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE AMELIORARE

    Programul de ameliorare al viermilor de matase, bazat pe utilizarea resurselor genetice existente si a metodelor de ameliorare aplicabile in cazul acestei specii, urmareste in principal:
    - continuarea actiunii de ameliorare genetica a raselor de viermi de matase existente;
    - crearea de noi rase, linii si hibrizi cu insusiri superioare;
    - organizarea actiunii de reproductie a viermilor de matase, cu realizarea necesarului de oua comerciale la nivelul cerintelor pietei interne;
    - conservarea fondului genetic sericicol.
    Pentru diferitele categorii biologice de material de reproductie se prevede realizarea parametrilor cantitativi prezentati in tabelul 1:

    Tabel 1
 _________________________________________________________________________
|       Parametrii        |      U.M.     |      Categorii biologice      |
|                         |               |_______________________________|
|                         |               | Bunici | Parinti |  Hibrizi   |
|                         |               |        |         | comerciali |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Prolificitate           | nr. oua/ponta |  400   |  400    |  500       |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Perioada larvara        | zile          |  31    |  30     |  28        |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Productia de gogosi     | kg/familie    |  0,700 |  0,700  |  -         |
|                         | kg/cutie      |  -     |  -      |  35        |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Greutatea gogosii crude | g             |  2,0   |  2,2    |  2,5       |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Greutate incartament    | g             |  0,420 |  0,420  |  0,480     |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Invelis matasos         | %             |  21    |  21     |  22        |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Lungimea fibrei         | m             |  1200  |  1200   |  1350      |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Finetea fibrei          | denyer        |  3,0   |  3,0    |  2,8       |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Matase fiabila          | %             |  38    |  38     |  40        |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Continut in sericina    | %             |  25    |  25     |  25        |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|

    CAP. 2
    PROGRAMUL TEHNIC AL LUCRARILOR DE AMELIORARE

    2.1. STRUCTURA SISTEMULUI DE AMELIORARE LA VIERMII DE MATASE

    Structura sistemului de ameliorare presupune existenta unei piramide a ameliorarii avand in structura sa trei trepte, astfel:
    Treapta I reprezinta varful piramidei si cuprinde ferma de elita a Statiunii de Cercetari Sericicole Baneasa - Bucuresti in care sunt concentrate urmatoarele activitati:
    - selectia si multiplicarea raselor pure active (rase parentale) - 10 rase;
    - crearea de noi rase si hibrizi de viermi de matase;
    - conservarea fondului genetic (rase indigene sau straine adaptate la conditiile tarii noastre, neutilizate in productie).
    Pentru a realiza un progres genetic maxim, in selectia si multiplicarea raselor pure active se practica:
    - selectia familiala, intrafamiliala si combinata, selectia pe performante proprii, cu evidenta originii;
    - dirijarea imperecherilor reproducatorilor, in primul rand pentru evitarea consangvinizarii.
    Treapta a II-a cuprinde fermele de hibridare din cadrul Statiunii de Cercetari Sericicole Baneasa - Bucuresti, in care se obtin hibrizi simpli sau dubli. Schema de incrucisare este stabilita prin testarea prealabila a capacitatii combinative a raselor pure.
    In aceste unitati lucrarile se desfasoara pe baza unei tehnologii specifice, care prevede lucrari de selectie bazate pe criterii fenotipice.
    Treapta a III-a este reprezentata de centrele sericicole teritoriale apartinand Statiunii de Cercetari Sericicole Baneasa - Bucuresti si de gospodariile populatiei in care se folosesc oua comerciale hibride destinate obtinerii de gogosi pentru industrializare, prin aplicarea tehnologiei specifice de crestere a acestei specii.

    2.2. MATERIALUL BIOLOGIC

    Viermii de matase sunt reprezentati prin doua specii:
    - viermele de matase de dud (Bombyx mori L)
    - viermele de matase de ricin (Phylosamia ricini)
dar numai viermele de matase de dud este raspandit in productie. Un numar de 10 rase sunt active (Alb Baneasa, Baneasa 75, AC29, B1, AC/T, S8, SK2/F, RG90, J90, B2/T), folosite ca parinti hibrizi.

    2.3. METODICA DE AMELIORARE LA VIERMII DE MATASE

    2.3.1. AMELIORAREA IN RASA CURATA
    Sistemul de ameliorare in rasa curata se practica in unitatile situate in varful piramidei ameliorarii, urmarind realizarea la acest nivel a unui progres genetic maxim. Lucrarile de aceasta natura au drept obiectiv:
    - mentinerea potentialului genetic al raselor existente sau imbunatatirea unor caractere biologice si tehnologice ale acestora;
    - crearea de rase noi, actiune in care se urmareste realizarea unor forme superioare celor existente, sub aspectul unuia sau mai multor caractere biologice, tehnologice sau economice.
    Pentru crearea de rase noi se folosesc urmatoarele cai:
    a) Anageneza si cladogeneza, in acest caz pornindu-se de la o singura rasa, in cadrul careia se aleg indivizi incepand cu stadiul de ou, continuand cu cel de larva, crisalida si fluture. Alegerile repetate, timp de cateva generatii, permit reproducerea acelor indivizi care intrunesc valorile maxime la caracterele urmarite, obtinandu-se ameliorarea raselor vechi sau/si producerea in paralel, prin scindare, a unei rase noi.
    b) Fuzionarea unor rase vechi si formarea unor rase noi de sinteza, in acest caz, doua sau mai multe rase incrucisandu-se intre ele iar hibrizii simpli sau dubli obtinuti fiind supusi selectiei dupa criteriile stabilite, in functie de caracterele pe care urmeaza sa le intruneasca noua rasa.
    Lucrarile de cercetare destinate crearii de rase noi sunt incheiate dupa omologarea performantelor de crestere in rasa pura. Etapa urmatoare o constituie stabilirea capacitatii combinative a rasei si se concretizeaza in obtinerea de hibrizi noi.

    2.3.2. METODE DE SELECTIE
    In unitatile in care se lucreaza cu rase pure, cresterea se realizeaza in familii, iar lucrarile de selectie se efectueaza separat pe fiecare rasa, aplicandu-se criterii de selectie diferentiate pe stadii de crestere, astfel:

    - stadiul de ou              - aspectul pontei;
      (selectie familiala)       - numar oua/ponta;
                                 - procent de ecloziune;
    - stadiul de larva           - viabilitatea larvelor;
      (selectie familiala)       - durata perioadei larvare;
                                 - uniformitatea dezvoltarii larvelor;
                                 - culoarea tegumentului;
                                 - procent de transformare in crisalida;
    - stadiul de cocon           - forma, dimensiunea si culoarea gogosii;
      (selectie intrafamiliala,  - greutatea totala a gogosii crude;
      performante proprii,       - greutatea incartamentului;
      combinata)                 - procent de invelis matasos;

    - stadiul de fluture         - aspectul morfologic al fluturilor;
                                 - viabilitatea femelelor.

    In stadiul de oua si de larva, in cazul unor caractere ca: prolificitate, procent de ecloziune, viabilitatea larvelor, productia de gogosi se aplica selectia intrafamiliala, familiile sunt admise sau respinse de la reproductie ca un intreg.
    Reproducatorii sunt alesi apoi individual, pe baza performantelor proprii, determinate in stadiul de gogoasa, exprimate ca abatere de la media rasei respective.
    Tinand seama de modul cum sunt luate in considerare caracterele se fac obiectul selectiei, in cazul viermelui de matase este adecvata selectia pe niveluri independente determinata si de faptul ca celor patru etape din ontogenia viermelui de matase (ou, larva, crisalida, adult) le sunt proprii caractere distincte. In acest fel, selectia in stadiul de larva pe baza viabilitatii si uniformitatii dezvoltarii larvare, de exemplu, se face independent de selectia efectuata in stadiul de ou, dupa numarul de oua in ponta, procentul de fecunditate si ecloziune.
    In functie de modul in care se urmareste modificarea caracterelor, se practica:
    - selectia directa, situatie in care se efectueaza controlul caracterului ce formeaza obiectul ameliorarii, asa cum este cazul productiei de gogosi/familie, greutatea gogosii crude, greutatea incartamentului etc.;
    - selectia indirecta, constand in selectia unui caracter pe baza valorii realizate de un caracter corelat, de exemplu selectia pentru viabilitatea larvelor, pe baza productiei de gogosi pe familie.
    In cazul parintilor si hibrizilor comerciali, criteriile de selectie sunt mai reduse, iar valorile parametrilor, dupa care loturile de gogosi sunt admise la reproductie, inferioare celor prevazute pentru bunici.

    2.3.3. INCRUCISAREA INDUSTRIALA
    La viermii de matase se practica:
    1. incrucisarea industriala dubla, care consta in imperecherea femelelor apartinand unui hibrid simplu cu:
    a. unul din parinti (back - cross)
    b. cu o alta rasa sau linie (incrucisare tripla)
    c. cu un alt hibrid simplu (incrucisare cvadrupla)
    2. incrucisarea industriala simpla constand in imperecherea indivizilor apartinand la doua rase diferite, aceasta reprezentand metoda cea mai utilizata in obtinerea oualor comerciale.
    Din ratiuni de ordin economic, se practica incrucisari directe si reciproce, folosindu-se hibrizii simpli de ambele sexe. Incrucisarea raselor decurge dupa o schema anterior stabilita. In stabilirea schemei se parcurg doua etape:
    a. intr-o prima etapa sunt selectionate rasele pe baza performantelor proprii (capacitate combinativa generala);
    b. in cea de-a doua etapa, rasele selectionate sunt apreciate pe baza rezultatelor hibrizilor realizati intre ele (capacitate combinativa speciala). In acest scop, se foloseste sistemul incrucisarilor dialele, alcatuindu-se in prealabil un tabel dialel.

    CAP. 3

    3. CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE

    Elaborarea programelor de ameliorare a viermilor de matase pe baze genetice este conditionata de existenta unei largi diversitati a resurselor genetice, in acest domeniu fiind intreprinse unele actiuni care au drept scop:
    - imbogatirea permanenta a fondului genetic prin identificarea de noi surse de gene;
    - conservarea genofondului sericicol existent si mentinerea parametrilor acestuia la un nivel care sa asigure o variabilitate genetica cat mai mare si un complex de insusiri valoroase utile pentru ameliorare.
    Pentru conservarea fondului genetic sericicol se aplica metoda de conservare "in situ" elaborata de colectivul de ameliorare, care precizeaza marimea optima a populatiilor in conservare si criterii de selectie specifice.
    3.1. Specia Bombyx mori (viermele de matase de dud)
    Rasele existente in fondul genetic sunt grupate astfel:
    a) Rase adaptate local - sunt realizate in tara sau sunt importate de mai multe generatii si adaptate la conditiile de mediu. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele rase: Alb Orsova 33, Alb Orsova/T, Alb Baneasa22, Alb Cislau, S76, Galben Centurat Baneasa, CTK, Linia Z, C108/T, Kahuri/T, Primavara 4, China 10, Kempaku, C122, C127, Saniis30, Saniis 17, Gunko-Banhri, Ciuan-Nung, Saniis 9, Tokay, Ucraina 2, VF, Var, N2, N6, Honen, AJ5/F, AJ37, AJ2, AJ17, AJ124, Saniis21, V39, Maritza III, Maritza IV, SK2, US/F, Fuyo, Ucraina 1, N1, Ax, AC29/T, B2/T, Bx, BC103.
    c) Rase recent introduse Qingsong, EM 5, Three-molter, JH3.
    3.2. Specia Phylosamia ricini (viermele de matase de ricin)
    Din specia Phylosamia ricini exista in fondul genetic 5 rase (6101, 6102, 6803, 6804, PH 79) ce se incadreaza in grupa raselor adaptate local, dar care nu sunt raspandite in productie.
    Structura pe rase a fondului genetic sericicol avand la baza criterii de clasificare privind originea si unele caracteristici specifice acestor specii este redata in figurile nr. 1 si 2.

    CAP. 4

    4. CADRUL INSTITUTIONAL

    In aplicarea programului de ameliorare a viermilor de matase sunt implicate urmatoarele institutii:
    a) Statiunea de Cercetari Sericicole Baneasa - Bucuresti, avand urmatoarele atributii:
    - elaborarea metodelor moderne de ameliorare si reproductie a materialului biologic sericicol;
    - realizarea categoriilor de material biologic (bunici, parinti, hibrizi comerciali);
    - realizarea de noi creatii biologice;
    - elaborarea de programe de conservare a resurselor genetice sericicole;
    - elaborarea normelor tehnice pentru controlul productiei.
    b) Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie aproba normelor tehnice pentru controlul productiei si efectueaza inspectia de stat in domeniu.
    c) Asociatii profesionale care au ca obiective:
    - colaborarea la stabilirea obiectivelor si elaborarea programelor de ameliorare;
    - sprijinirea crescatorilor in procurarea si comercializarea materialului biologic sericicol de valoare si in organizarea de exploatatii eficiente de crestere a viermilor de matase;
    - cooperarea cu alte organizatii de profil din tara si strainatate.

    CAP. 5

    5. CADRUL LEGISLATIV

    Cadrul legislativ al lucrarilor de ameliorare a viermilor de matase are in vedere alinierea legislatiei in domeniu la normativele Comisiei Sericicole Internationale cu sediul la Lyon - Franta (reglementarea nr. 1054/1973).
    Activitatea de ameliorare se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii zootehniei nr. 72/2002.

    Fig. 1. STRUCTURA PE RASE A FONDULUI GENETIC SPECIA BOMBYX MORI L.

                             SPECIA BOMBYX MORI L.
                          (viermele de matase de dud)

                           _________________________
                          | CRITERII DE CLASIFICARE |
                          |_________________________|
                                      |
                                      |
            __________________________|________________________
      _____|____   _____|_____   _____|____   ____|____   _____|_____
     | ORIGINEA | | VOLTINISM | | CULOAREA | | FORMA   | | MODUL DE  |
     | RASELOR  | |           | | GOGOSII  | | GOGOSII | | UTILIZARE |
     |          | |           | |          | |         | | A RASELOR |
     |__________| |___________| |__________| |_________| |___________|
          |             |               |         |             |
          |___          |_____          |___      |___________  |______________
 _________    |  ___________  |  _______    |  ___________    |  __________    |
|RASE     |   | |BIVOLTINE  | | |ALBE   |_  | |OVALA      |   | |Rase      |   |
|CHINEZE  |_  | |    55     | | |  54   | | | |necenturata|_  | |active    |   |
|   18    | | | |___________|_| |_______| | | |    17     | | | |(parinti  |_  |
|_________| | | |POLIVOLTINE|   |GALBENE|_|_| |___________| | | |de        | | |
|RASE     | | | |     5     |   |   5   | |   |FUSIFORMA  | | | |hibrizi)  | | |
|JAPONEZE |_| | |___________|   |_______| |   |     4     |_|_| |     6    | | |
|   29    | | |                 |VERZI  |_|   |___________| |   |__________| | |
|_________| |_|                 |   1   |     |OVALA      | |   |Rase      | | |
|RASE     | |                   |_______|     |centurata  |_|   |candidate | | |
|INDIGENE |_|                                 |    39     |     |pentru    |_|_|
|    8    | |                                 |___________|     |parinti de| |
|_________| |                                                   |hibrizi   | |
|RASE     | |                                                   |     4    | |
|TROPICALE|_|                                                   |__________| |
|    5    |                                                     |Rase in   | |
|_________|                                                     |conservare|_|
                                                                |(in situ) |
                                                                |    50    |
                                                                |__________|

    Fig. 2. STRUCTURA PE RASE A FONDULUI GENETIC SPECIA PHYLOSAMIA RICINI

                        SPECIA PHYLOSAMIA RICINI
                      (viermele de matase de ricin)

                        _________________________
                       | CRITERII DE CLASIFICARE |
                       |_________________________|
                                   |
           ________________________|________________________
     _____|____       _____|____                       _____|____
    | ORIGINEA |     | MODUL DE |                     | CULOAREA |
    | RASELOR  |     | UTILIZARE|                     | LARVELOR |
    |__________|     |__________|                     |__________|
          |                |          ______________________|_______________
 _________|________   _____|____   __|________|__________|________|_________|__
| RASE   | RASE    | |CONSERVARE| |VERDE| VERDE CU   |GALBENE| GALBEN CU  |BLEU|
| CHINEZE| INDIGENE| |"IN SITU" | |     | PIGMENTATII|       | PIGMENTATII|    |
|    4   |    1    | |     5    | |  1  |      1     |   1   |      1     |  1 |
|________|_________| |__________| |_____|____________|_______|____________|____|



COMENTARII la Ordinul 309/2003

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 309 din 2003
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 26 2014
    Ai nevoie de un împrumut? Ești în datorii și aveți nevoie de un împrumut pentru a clarifica datoria ta ?? Ai nevoie de un împrumut pentru orice motiv? Dacă da, vă faceți griji nu mai fi de ajutor este în sfârșit aici. Suntem o firmă privată de creditare de împrumut care oferă credite pentru persoane fizice și firme, la o rată scăzută și accesibile dobândă de 2%, contactati-ne astăzi la (Jamesblue112@hotmail.com) pentru a obține împrumuturi ieftine tale azi. Debitori interesate sunt rugate sa ne contacteze astăzi la adresa de e-mail nostru (Jamesblue112@hotmail.com) și bucurați-vă de numeroasele noastre servicii financiare.
ANONIM a comentat Ordin 2654 2010
    Buna ziua tuturor celor Sunt Mrs.Rosita Dawson, o reputație, legitimă și un creditor bani acreditat companie. ne împrumut bani pentru a persoanelor fizice la o rată de 3%, care au nevoie de asistență financiară. Ai un credit rău sau vă aflați în nevoie de bani pentru a plăti facturile? Vrem să folosim acest mediu pentru a vă informa că am acorda asistență beneficiar de fiabile ca vom fi bucuroși să vă ofere un împrumut. Nu verificare de credit, 100% garantat. (Email: dawsonrositaloans@live.com) solicitantul va începe rambursarea creditului 6 luni de la împrumut a fost transferat la el / ea. Imposibilitatea de a plăti înapoi împrumutul de la această dată așteptat / perioadă, acțiuni legale vor fi luate împotriva reclamantului de către avocatul nostru imediat. Solicitant care nu este în măsură să se întâlnească cu rambursarea va fi dat două săptămâni mai mult ca o perioadă de grație înainte de acțiunile legale vor fi luate. Particularități: împrumutatul trebuie să furnizeze fie una dintre următoarele: Licența -A de conducere, un pașaport internațional sau o carte de identitate valabilă poartă numele lui / ei. Vi se cere sa completati formularul de mai jos înainte de a putea continua cu împrumut dumneavoastră. CREDIT formularul de cerere: Numele solicitantului: ............... Adresa: ................ Oraș: ..................... .. State: ........................ Tara: .................. .. Sex: ...................... Starea civila: ................ Varsta: ........................ .. Ocupația: ................... Rate Venit: ................... Spune-i: ........................ ... Numărul de birouri: ................ Mobil: ..................... .. Suma solicitată: ............... Durata de împrumut: .................. Scopul de împrumut ..................... După depunerea cererii de împrumut, vă puteți aștepta la un răspuns preliminar mai puțin de 24 de ore și de finanțare în termen de 72-96 de ore de la primirea informațiilor avem nevoie de tine ma contactati pe email companiei noastre: dawsonrositaloans@live.com Cu respect. D-na Rosita Dawson.
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Bună ziua Ești în nevoie de un împrumut de urgență de împrumut De exemplu, pentru afaceri, pentru casa chirie, plata facturii sau pentru sprijinul pe afacerea dvs. și organizația companie dacă da, să ne contactați prin e-mail FAVOURIGHTLOAN@GMAIL.COM
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Bună ziua doamnelor și domnilor! Aveți nevoie de un împrumut? Tu sunt respinse de către bancă și doriți să obțineți un împrumut pentru a satisface orice nevoi? Nici o problemă. Oricare ar fi situația dumneavoastră financiară. Ofer credite ipotecare, credite comerciale, împrumuturi internaționale, credite personale și de împrumuturi împrumuturi de învățământ exclusive. Ofer credite disponibile pentru parteneriate, alte alții publice și private, și multe. Sunt disponibil pentru a vă acorda nici un credit, imobiliare, finanțe, și mai mult. Ofer atât de lungă și pe termen scurt de împrumut cu o rată a dobânzii de 2%. Contactați-mă astăzi și de a lua un prim-clasă de servicii financiare împrumut de e-mail: jonnafinance@outlook.com - Împrumut financiar - Credit pentru Investiții - Creditul Auto - Consolidarea datoriilor - Achiziționarea de credit - Personal de imprumut Sunteți blocat Dacă sunteți cu adevărat în nevoie de un împrumut pentru a încerca să mă contacteze. E-mail: jonnafinance@outlook.com
ANONIM a comentat Ordin 51 2014
    nu vad nci un articol referitor la mutarile la cerere.
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Bună ziua, Sunt domnul Maurice un certificat, reputație, legitimă și un creditor bani acreditat. Am împrumut bani la oameni care au nevoie de asistență financiară. Ai un credit rău sau vă aflați în nevoie de bani pentru a plăti facturile? Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa că am acorda asistență beneficiar de fiabile ca vom fi bucuroși să vă ofere un împrumut. Contact Email: mauricefinance@hotmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 662 2014
    aceasta hotarare de guvern arata inca odata cine este PSD, adica niste minti de comunisti fara de lege. Dupa ce o parte din terenuri au fost platite celor expropriati la sume de 12 ori mai mari, dupa 9 ani de zile de la constructia soselei, vin cu aceasta hotie: diminueaza sumele prevazute in prima hotarare de guvern de 12 ori, la 1 leu/mp, si emana desteptul de guvern aceasta noua hotarare. Hotie a la PSD, a la Ponta. Comunisti imputiti! Tot timpul pusi pe furat. Hoti nenorociti.
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Bună ziua, numele meu este domnul Lugard agent de publicitate împrumut privat Caritate Finanțe Studio si suntem aici pentru a realiza visele lor de a obține un împrumut făcut de fapt. Ai nevoie de un împrumut de urgență? Ai nevoie de un împrumut pentru a achita datoriile? Aveți nevoie de un împrumut pentru a extinde? ocuparea forței de muncă sau de a începe propria afacere, așa că eu sunt aici pentru tine cu o rată scăzută a dobânzii de 2%, împrumut și puteți obține un împrumut de 5.000 $ 100.000,00 $ și un împrumut maxim. până la 15 ani, iar acum vă rugăm să ne contactați prin e-mail (charityfinancialservices@hotmail.com).
ANONIM a comentat Hotărârea 1223 1990
    Ai suspiciuni ca pensia ta nu a fost calculata corect ? Esti aproape de data pensionarii si doresti sa afli valoarea estimata a pensiei tale ? Ai la dipozitie cel mai mare portal de pensii publice la dispozitie: www.pensiata.ro
ANONIM a comentat Legea 112 2014
    Aici vine un împrumut la prețuri accesibile, care va schimba viața ta pentru totdeauna, dacă aveți nevoie de asistență financiară de orice fel sau ai nevoie de un împrumut pentru a achita facturile, cumpăra o mașină sau transmite educatia ta, nu trebuie să vă faceți griji mă întorc la ne așteptăm ca pentru a vă ajuta și de a schimba situatia dumneavoastra contactati-ne acum prin e-mail ca ruthbeckhaminvestment@outlook.com
Business Directory Directories Codul fiscal actualizat 2012 Coduri postale Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu