Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 296/216 din 11 aprilie 2005

privind aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole

ACT EMIS DE: MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR



              Nr. 296 din 11 aprilie 2005
              MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
              Nr. 216 din 13 aprilie 2005
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 529 din 22 iunie 2005

    In conformitate cu prevederile art. 6 si 9 din Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 964/2000,
    in conformitate cu prevederile art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,

    ministrul mediului si gospodaririi apelor si ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emit urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Programul-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Comitetele de bazin infiintate conform art. 47 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc procedeul de elaborare, reexaminare sau de revizuire a programului de actiune pentru punerea in practica in zonele vulnerabile ori in fiecare parte a zonei vulnerabile si organizeaza grupuri de lucru care cuprind reprezentanti ai administratiei publice locale, directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala, organizatii profesionale agricole si zootehnice, directiile de sanatate publica, colectivitati teritoriale, directiile de gospodarire a apelor, oficii judetene de studii pedologice si agrochimie, agentii si asociatii de protectie a mediului si a consumatorilor si (in masura in care este necesar) toate persoanele sau organismele competente din domeniu (15 - 20 de persoane).
    Art. 3
    Situatia zonelor vulnerabile va fi examinata dupa stabilirea sau actualizarea unei diagnoze (identificari) a diferitelor surse de poluare cu nitrati proveniti din activitati agricole (culturi si zootehnie) si a importantei acestora in raport cu alte surse de poluare cu azot (neagricole).
    Diagnoza este realizata pe baza analizelor cu privire la:
    - caracteristicile mediului receptor (starea de calitate a apelor de suprafata si subterane);
    - caracteristicile reliefului si ale solului, capacitatea de productie si conditiile pedohidrogeologice;
    - caracteristicile sistemelor agricole (actuale si istorice) care sunt prezente in zonele vulnerabile;
    - clima;
    - riscurile pe care activitatile agricole le produc asupra calitatii apei si ecosistemelor acvatice.
    Diagnoza conduce la identificarea masurilor si actiunilor specifice pentru fiecare zona vulnerabila sau portiune de zona vulnerabila. Identificarea si stabilirea cu precizie a acestor masuri si actiuni vor permite stabilirea programului de actiune.
    Art. 4
    Sarcinile si componenta grupului de lucru vor fi avizate de Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 964/2000, iar un comitet stiintific si tehnic national format din specialisti ai Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului - ICPA Bucuresti si ai Administratiei Nationale "Apele Romane" va evalua si va confirma comisiei rigurozitatea diagnozei, corectitudinea si legitimitatea grupului de lucru si corectitudinea evaluarii impactului asupra riscurilor poluarii apelor si solului cu nitrati.
    Art. 5
    Masuri si actiuni suplimentare de punere in practica in zonele vulnerabile sau parti ale zonelor vulnerabile sunt definite pe baza diagnozei. Ele sunt destinate reducerii poluarii apelor provocate sau induse de nitratii proveniti din agricultura, in cazul in care masurile obligatorii cuprinse in anexa nr. 4 la Planul de actiune aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 964/2000 si in Codul de bune practici agricole nu sunt considerate suficiente pentru realizarea obiectivelor directivei. Totalitatea masurilor si actiunilor, inclusiv cele suplimentare, formeaza programul de actiune consolidat.
    Art. 6
    Aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole de catre fermieri si producatori agricoli este obligatorie in zonele vulnerabile.
    Art. 7
    Comitetul de bazin inceteaza (opreste) programul de actiune privitor la o zona vulnerabila/zone vulnerabile si parti ale acestora din teritoriul sau, dupa consultarea cu comisia, si dispune elaborarea si aprobarea unui nou program de actiune. El ia aceasta hotarare daca aceste programe nu sunt eficiente, daca masurile si actiunile nu sunt suficiente ori sunt improprii, daca acestea nu sunt aplicate corespunzator sau in functie de evolutia cunostintelor stiintifice si tehnice ori de evolutia starii mediului.
    Art. 8
    Fiecare program de actiune precizeaza indicatorii care permit urmarirea si evaluarea eficacitatii sale.
    Comitetul de bazin, dupa consultarea directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala, va desemna (specifica) unul sau mai multe organisme insarcinate cu obtinerea informatiilor de la agricultori, care sa permita aprecierea si analiza evolutiei actiunilor intreprinse si a implementarii masurilor, a riscurilor de poluare a apelor cu nitrati, si va furniza analiza integrala sau partiala a acestor informatii ori sinteza ei catre Sistemul national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, gestionat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului - ICPA Bucuresti, infiintat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 242/197/2005.
    Art. 9
    Comitetul de bazin intocmeste un raport care sa evidentieze modalitatile de punere in practica, progresele realizate in limitarea practica a riscurilor de poluare cu azot a apelor si evolutia continutului de nitrati al acestora. Raportul va fi intocmit inainte de incheierea anului pentru reexaminarea programului de actiune prevazut. Reexaminarea va avea loc nu mai tarziu de 20 decembrie 2008 si apoi o data la 2 ani.
    Art. 10
    Programul de actiune poate fi unic pentru bazinul/spatiul hidrografic si toti producatorii agricoli si fermierii trebuie sa il respecte in exploatatiile agricole situate in zone vulnerabile.
    Art. 11
    Programul local de actiune aprobat de comisie va fi distribuit tuturor institutiilor si factorilor implicati si un duplicat va fi afisat obligatoriu la primaria comunei din zona vulnerabila. Fiecare producator agricol sau fermier din zona vulnerabila va primi de la primarie un duplicat si va semna un tabel de confirmare a primirii.
    Art. 12
    Anexa face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 13
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                  Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
                              Sulfina Barbu

                         Ministrul agriculturii,
                     padurilor si dezvoltarii rurale,
                              Gheorghe Flutur

    ANEXA 1

                    PROGRAMUL-CADRU DE ACTIUNE TEHNIC
pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole

    PARTEA I
    Principii generale

    Prezentul program-cadru de actiune defineste masurile si actiunile necesare unei bune aplicari a fertilizarii cu azot si a unei gestiuni integrate a terenurilor agricole in vederea limitarii scurgerilor de compusi cu azot la un nivel compatibil cu obiectivele de remediere si de conservare, pentru parametrul nitrati, al calitatii apelor de suprafata si subterane in zona vulnerabila/zone vulnerabile si parti ale acestora dintr-un bazin/spatiu hidrografic. Ansamblul acestor masuri si actiuni se numeste primul program de actiune.
    Acest program de actiune se aplica pentru comuna/parte a comunei sau este unic pentru ansamblul de zone vulnerabile din bazinul/spatiul hidrografic respectiv.
    Lista comunelor implicate constituie anexa nr. 1 la programul de actiune.
    Toti agricultorii trebuie sa respecte programul de actiune in exploatatiile situate in zona/zonele vulnerabila/vulnerabile.
    Programul local de actiune va fi astfel redactat incat sa nu apara posibile confuzii intre:
    - codul de bune practici agricole, ale carui prevederi se aplica obligatoriu in zonele vulnerabile si pe baze voluntare (facultative) in afara zonelor vulnerabile;
    - programul de actiune, care defineste si alte masuri si actiuni suplimentare, precum si continutul lor, care, de asemenea, trebuie sa fie obligatoriu aplicate si implementate in zona vulnerabila sau in parti ale acesteia. Programul de actiune devine astfel un program de actiune consolidat.
    Aceasta anexa indica modalitatea de lucru pentru precizarea si adaptarea continutului masurilor si actiunilor programului de actiune consolidat, in functie de situatia locala analizata, o data cu stabilirea diagnozei definite in art. 3 din ordin.
    Concluziile diagnozei situatiei locale vor fi precizate in anexa nr. 2 la programul de actiune.
    Se vor prevedea actiuni si masuri legate de sensibilizarea, formarea si consilierea agricultorilor care participa la realizarea programului de actiune.

    PARTEA a II-a
    Definirea continutului masurilor programului de actiune

    Masurile programului de actiune vizeaza limitarea aportului activitatilor agricole la un nivel compatibil cu obiectivele refacerii si prevenirii poluarii, pentru parametrul nitrati, a calitatii apelor freatice si de suprafata. Ele trebuie nu doar sa elimine intreaga suprafertilizare, dar sa si reduca cantitatile de azot mineral din sol, supus riscului levigarii (spalarii). Fiecare masura a programului de actiune trebuie sa fie stabilita corespunzator modalitatilor de aplicare, sa indice referintele si valorile cifrelor utilizate, permitandu-se, de asemenea, adaptarea lor la conditiile locale.

    2.1. Obligatia de a stabili un plan de fertilizare si de a completa un caiet de evidente a aplicarilor pe camp a fertilizantilor cu azot, organici si minerali. Documentele pentru evidenta tipurilor si modului de aplicare a ingrasamintelor
    Documentele permit sprijinirea agricultorilor, crescatorilor de animale si a celor care gireaza (administreaza in locul altei persoane) fertilizarea cu azot. Unul sau mai multe modele de documente vor fi adaugate programului de actiune. Pentru fiecare parcela trebuie sa se inregistreze minimum: data efectuarii araturii, cultura practicata, data insamantarii, natura fertilizantului, cantitatea de azot adusa de tipul de fertilizant, data fertilizarii, obiectivul randamentului culturii, randamentul obtinut (cantitatea si calitatea necesare) si modalitatile de gestionare a subculturilor (resturile vegetale si cultura intermediara "inhibitoare" de nitrati).
    Pentru cresterea animalelor se recomanda descrierea septelului care a fost inregistrat in documente, in scopul estimarii cantitatii totale de azot continute de dejectiile produse de animale.
    Mai mult decat atat, de fiecare data cand dejectii provenite din zootehnie, produse de exploatatie si utilizate ca ingrasaminte organice au fost raspandite in afara zonei (suprafetei) agricole utile a fermei zootehnice respective (au fost exportate in afara fermei), va trebui furnizat un borderou contrasemnat de furnizorul dejectiilor si trebuie stabilit destinatarul la fiecare livrare. Acest borderou trebuie sa cuprinda cel putin: numele si adresa producatorului si destinatarului, cantitatea totala livrata, tipul si provenienta dejectiilor animaliere si data livrarii.
    Apoi, pentru fiecare parcela care a fost fertilizata, trebuie precizate localizarea (identificarea) suprafetei, data aplicarii ingrasamintelor, cultura care a fost fertilizata si cantitatea totala de azot imprastiat, furnizat de dejectiile animaliere utilizate ca ingrasaminte organice naturale.
    Diferitele modele de planuri de fertilizare si de evidente ale distribuirilor de ingrasaminte vor fi prezentate in anexa nr. 3 la programul de actiune.

    2.2. Obligatia de a respecta cantitatea maxima de azot continuta in dejectiile imprastiate (aplicate) anual
    Legislatia pentru zone vulnerabile la poluarea cu nitrati fixeaza o limita pentru incarcarile cu ingrasamant organic (azot), astfel: 250 kg/ha de N total pe fanete si 210 kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentand valori medii pentru intregul teren agricol incadrat ca zona vulnerabila la poluarea cu nitrati. Este necesar a se avea in vedere ca limita de incarcare pentru terenurile arabile scade la 170 kg/ha dupa primii 4 ani de aplicare a planului de actiune. Aceste limite sunt stabilite pentru azot din dejectiile provenite de la animalele crescute in interiorul fermei si din alte materiale organice reziduale importate. Aceste valori sunt limite anuale care se aplica de la data de 19 decembrie a anului in curs pana la data de 18 decembrie a anului urmator. Cantitatea de azot produsa de excrementele animaliere depinde de numarul si tipul de animale din cadrul fermei.
    Modalitatile de calcul se vor indica in anexa nr. 4 la programul de actiune.
    Aceasta cantitate se aplica, pentru fiecare exploatare, in cadrul fertilizarii cu azot pe parcela.

    2.3. Obligatia de a imprastia fertilizanti organici si minerali pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcela pentru toate culturile si de a respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si modalitatile de fractionare, facand deosebirea, daca este cazul, intre culturile irigate si neirigate. Reducerea aporturilor de azot provenit din apele reziduale (efluenti zootehnici)
    Aceste elemente vor fi indicate in anexa nr. 5 la programul de actiune, ca si modalitatile de calcul.
    Obiectivul reducerii aportului de azot continut de apele reziduale din zootehnie este obligatoriu pentru fiecare ferma zootehnica, in contextul unei fertilizari echilibrate si prin aplicarea unei furajari corespunzatoare.
    Se stabileste, pentru fiecare ferma (complex de crestere a animalelor), un plan de gestionare in acord cu conditiile specifice locale (tipul de sol, distanta fata de sursele de apa, panta terenului, volumul precipitatiilor), sistemul fermei si durata perioadelor de crestere, pentru asigurarea gestionarii corecte a dejectiilor, fara riscul de a provoca poluarea surselor de apa.

    2.3.1. Echilibrarea fertilizarii cu azot a parcelei irigate
    Doza de fertilizant aplicata este limitata din necesitatea echilibrarii necesarului previzibil de azot al culturilor si aporturile si sursele de azot de orice provenienta (natura). Aporturile de azot care trebuie considerate tin cont de toate fertilizarile ce au fost utilizate: dejectii provenite din zootehnie, composturi, ingrasaminte chimice sau alti fertilizanti pe baza de azot.
    In programul de actiune sunt cuprinse si modalitatile de aplicare, in cazul culturilor irigate, care sa asigure acest echilibru de fertilizare. Acestea se refera cel putin la: specificul culturii (separand culturile irigate de cele neirigate), elementele de calcul al normelor (randament previzibil, aportul de azot in sol) si modalitatile de fractionare a aplicarilor pe sol ale fertilizantilor.
    Aceste elemente de calcul si modalitati se stabilesc, plecandu-se de la resursele agricole locale disponibile, tinandu-se cont de nivelul de pierdere al nitratilor si de restrictiile impuse de protectia apei.
    Cantitatile de azot aduse de dejectii animaliere sau de alti fertilizanti organici (namol, composturi, resturi vegetale etc.) trebuie cunoscute de catre agricultor. In cazul fertilizantilor organici proveniti din afara exploatatiei agricole, exploatatorul agricol trebuie sa dispuna de informatii privitoare la tipul gunoiului de grajd sau la alte dejectii animaliere ce se constituie ca fertilizant, informatii pe care trebuie sa i le dea furnizorul acestora.

    2.4. Tipurile de fertilizanti si obligatia de a respecta perioadele de interdictie (restrictionare) de aplicare (imprastiere)
    Tipurile fertilizantilor organici sau chimici au fost definite in Codul de bune practici agricole. Programul de actiune trebuie sa specifice produsele susceptibile a fi aplicate pe sol ca fertilizanti.
    Sunt stabilite perioadele minime si maxime pentru care este interzisa imprastierea (aplicarea) diverselor tipuri de fertilizanti pe terenurile agricole.
    Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, programul de actiune pentru zone vulnerabile la poluarea cu nitrati impune, in functie de tipul de cultura, conditiile hidrometeorologice si vulnerabilitatea naturala a zonei, o perioada inchisa maxima in perioada 1 august - 1 februarie si o perioada minima (1 august - 1 noiembrie), in care nici un fel de ingrasamant organic, cum ar fi: balegarul animalier de consistenta solida, semilichida sau lichida, asternutul de pasare, fractiunea lichida a namolului orasenesc, nu poate fi aplicat pe terenurile care nu sunt fanete sau nu sunt semanate cu culturi de toamna si nici daca solurile sunt nisipoase ori cu un profil scurt. Perioada inchisa maxima pentru terenurile aflate sub fanete sau culturi de toamna este de la 1 septembrie la 1 februarie, iar perioada minima, de la 15 septembrie la 15 noiembrie.
    Avandu-se in vedere schimbarile climatice pe care Romania le traverseaza, aceste perioade minime si maxime pot fi modificate in functie de conditiile locale, la recomandarile specialistilor din cadrul Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, infiintat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 242/197/2005.
    Programul de actiune stabileste limitele perioadelor de interdictie (inchise), in functie de conditiile locale si mai ales de cele climatice. Trebuie stabilite tipurile de sol locale ale fiecarui teren agricol si tipurile culturilor practicate pe acestea. Perioadele de interdictie a aplicarii (imprastierii) ingrasamintelor trebuie sa fie stabilite local, in scopul reducerii scurgerilor (pierderilor) de azot in ape in anumite perioade ale anului (de exemplu, perioade ploioase), si, in mod special, pe perioada rece (de iarna). De asemenea, modalitatile de fractionare a aplicarilor pe sol ale ingrasamintelor se vor realiza in functie de tipul culturii si de diferitele faze de crestere a acestora.
    Codul de bune practici agricole prezinta informatii suplimentare cu privire la momentul aplicarii balegarului si a altor ingrasaminte naturale, in scopul evitarii poluarii directe a apelor curgatoare sau a altor corpuri de apa. Fermierii sunt incurajati sa dezvolte un plan de management al reziduurilor in cadrul fermei pentru a-i ajuta sa decida cand, unde si ce doza de ingrasamant organic trebuie sa imprastie pe terenul fermei lor.
    a) Perioade de interdictie de imprastiere a ingrasamintelor:
    Se prezinta sub forma de tabel in care se indica ocuparea solului (cultura), tipurile de ingrasaminte si perioadele de interdictie:

    Tabelul nr. 1 (exemplu)

________________________________________________________________________________
Ocuparea solului                        Tipuri de fertilizanti
(cultura)             __________________________________________________________
                      Gunoi de grajd      Mranita             Dejectii lichide
________________________________________________________________________________
Soluri necultivate    Tot anul            Tot anul            Tot anul
________________________________________________________________________________
Culturi mari          De la 1 noiembrie   De la 1 noiembrie   De la 1 noiembrie
infiintate toamna     la 1 februarie      la 15 ianuarie      la 15 ianuarie
________________________________________________________________________________
Culturi mari          De la 1 iulie       De la 1 iulie       De la 1 iulie
infiintate primavara  la 31 august        la 15 ianuarie      la 15 ianuarie
________________________________________________________________________________
Culturi de ierburi    De la 1 septembrie  De la 15 noiembrie  De la 1 noiembrie
perene infiintate de  la 1 februarie      la 15 ianuarie      la 31 ianuarie
mai mult de 6 luni
________________________________________________________________________________

    Definitia ocuparii solului:
    - culturi mari: cereale, oleaginoase, culturi de plante tehnice (sfecla, cartof, in, canepa), culturi semincere sau de reproducere, pasuni instalate de mai mult de 6 luni etc.;
    - soluri necultivate: suprafete neutilizate in vederea unei productii agricole, intelegandu-se suprafetele necultivate prin aplicarea directivelor sau regulamentelor comunitare.
    Perioadele de interdictie nu sunt valabile in cazul dejectiilor animaliere produse si depuse direct de animale (dejectii proaspete), pentru care se va examina oportunitatea limitarii duratei de pasunat si "incarcarii", mai ales in perioada hibernala. De asemenea, aceste perioade inchise nu se iau in considerare in cazul resturilor vegetale sau al altor tipuri de produse organice reziduale ramase pe sol.
    Pasunile infiintate de mai putin de 6 luni apartin, in functie de data infiintarii, categoriei culturilor mari de toamna sau de primavara.
    Se acorda derogari, cu titlu provizoriu, pentru perioadele de interdictie, in baza unui memoriu tehnic care va demonstra ca aplicarea derogarii nu impune riscuri de scurgere (pierdere) de azot in apele de suprafata sau subterane. Derogarea precizeaza, in functie de tipul culturii actuale si anterioare, durata pentru care se acorda, modalitatile de aplicare (tipul de sol, natura si caracteristicile fertilizantului, perioadele, normele si tehnicile de imprastiere) si procedurile de supraveghere puse in practica pentru evaluarea (judecarea) riscurilor aplicarii derogarii pentru ape.
    b) Este posibila acordarea derogarilor pentru anumiti fertilizanti pentru care se indica perioada la fiecare in parte, cu rezerva respectarii conditiilor care se impun.
    Acestea privesc:
    - solurile care se ara pana in iarna, in scopul de a putea profita de efectul gerului hibernal asupra structurii solului (soluri luto-argiloase spre argiloase);
    - infiintarea de culturi consumatoare de azot inainte de 1 septembrie si desfiintarea cel mai tarziu la 15 noiembrie;
    - furnizarea de azot de catre cultura consumatoare de azot care trebuie luata in considerare in ipoteza fertilizarii;
    - cantitatea imprastiata, care trebuie fixata in functie de mineralizarea azotului in sol, de capacitatea de absorbtie a covorului vegetal si de nevoile previzibile ale plantelor.
    De asemenea, este necesara infiintarea unui dispozitiv de urmarire si evaluare constituit de o retea locala de parcele test, care fac obiectul unei supravegheri a culturilor si unei supravegheri a azotului mineral din sol din imprastiere pana la infiintarea culturii urmatoare. Aceasta supraveghere va trebui sa permita evaluarea riscurilor derogarilor de imprastiere pentru calitatea apei. Rezultatele fac obiectul unei sinteze anuale.

    2.5. Obligatia de a respecta conditiile particulare de aplicare (imprastiere) a fertilizantilor azotati organici si minerali (cazuri specifice)
    1. In vecinatatea apelor de suprafata
    Masuri speciale la aplicarea ingrasamintelor se impun pe terenurile din vecinatatea cursurilor de apa, lacurilor, captarilor de apa potabila, care sunt expuse riscului de poluare cu nitrati (si, in unele situatii, cu fosfati) transportati cu apele de drenaj si scurgerile de suprafata.
    Se impune pastrarea fasiilor de protectie fata de aceste ape, late de minimum 5 - 6 m in cazul cursurilor de apa, cu exceptia dejectiilor lichide, la care banda de protectie trebuie sa fie lata de cel putin 30 m pentru cursuri de apa si de 100 m pentru captari de apa potabila. In zonele de protectie nu se aplica si nu se vehiculeaza ingrasaminte.
    Efluentul de siloz nu se aplica in zonele de protectie a cursurilor de apa. Inainte de a fi administrat pe teren, trebuie diluat cu o cantitate de apa echivalenta cu cantitatea de efluent. Nu se aplica mai mult de 50 mc/ha din efluentul diluat.
    2. Pe terenuri in panta
    Pe astfel de terenuri exista un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafata, care depind de o serie de factori, cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (in special permeabilitatea pentru apa), sistemul de cultivare, amenajarile antierozionale si, in mod deosebit, cantitatea de precipitatii. Riscul este maxim cand ingrasamintele sunt aplicate superficial si urmeaza o perioada cu precipitatii abundente.
    Pe terenurile cu panta mare aplicarea fertilizantilor este interzisa. Programul de actiune precizeaza situatiile pentru care se aplica aceasta interdictie, tinandu-se cont de riscurile de siroire pe parcela sau cel putin de inclinarea pantei pentru care aceasta aplicare se interzice.
    Pe terenurile agricole in panta fertilizarea trebuie facuta numai prin incorporarea ingrasamintelor in sol si tinand cont de prognozele meteorologice (nu se aplica ingrasaminte, mai ales dejectii lichide, cand sunt prognozate precipitatii intense).
    O atentie deosebita trebuie acordata culturilor pomicole si viticole situate, de regula, pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului si, implicit, pericolele de pierdere a nutrientilor prin siroire sunt mai frecvente si mai intense.
    3. Pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite de zapada
    Pe soluri periodic saturate cu apa sau inundate trebuie ales momentul de aplicare a ingrasamintelor atunci cand solul are o umiditate corespunzatoare, evitandu-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare si cu scurgerile, precum si pierderile prin denitrificare sub forma de azot elementar sau oxizi de azot.
    Se va evita administrarea gunoiului, precum si a oricarui tip de ingrasamant, pe timp de ploaie, ninsoare si soare puternic si pe terenurile cu exces de apa sau acoperite cu zapada. In plus, fata de cele aratate mai sus, nu se recomanda sa fie aplicate daca:
    - solul este puternic inghetat; sau
    - solul este crapat (fisurat) in adancime ori sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutura; sau
    - campul a fost prevazut cu drenuri sau a suportat lucrari de subsolaj in ultimele 12 luni.
    Pe solurile inghetate doar la suprafata, atunci cand solul este inghetat superficial in decurs de 24 de ore mai putin de 12 ore, este posibila imprastierea tuturor tipurilor de fertilizanti.
    Imprastierea gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisa pe soluri inzapezite sau inghetate.

    2.6. Depozitarea dejectiilor zootehnice. Obligatia de a dispune de o capacitate etansa de stocare
    Trebuie etansata orice platforma sau orice bazin de stocare a dejectiilor zootehnice existente.
    Capacitatea de depozitare a dejectiilor de la fermele zootehnice (cresterea animalelor) trebuie sa acopere cel putin perioadele de interdictie a aplicarii, fixate la pct. 2.4, si care tin cont de riscurile suplimentare datorate conditiilor meteorologice, de posibilitatile tratarii sau evacuarii fara riscuri pentru calitatea apelor.
    Programul de actiune aminteste ansamblul dispozitiilor de reglementare cu privire la stocarea dejectiilor de origine animala. (Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 242/197/2005 reglementeaza modul de calcul al capacitatii de stocare).
    Daca este nevoie, programul de actiune fixeaza capacitatile maxime de stocare.
    Durata de stocare se va prevedea sub forma de tabel, precizandu-se tipul dejectiilor si durata minima de stocare.

    Tabelul nr. 2
 _______________________________________________
| Tipul de dejectie          Durata de stocare  |
|_______________________________________________|

    In zonele vulnerabile, unde exista traditia cresterii animalelor in gospodariile populatiei, se vor prevedea, obligatoriu, dispozitii privind constructia platformelor individuale si comunale pentru depozitarea reziduurilor organice si infiintarea si organizarea serviciilor aferente gospodaririi acestora si a fertilizantilor organici rezultati. Se va insista pe constructia platformelor individuale, iar decizia de a construi platforme comunale va fi luata de catre colectivitatea si administratia locala.

    2.7. Gestionarea durabila a terenurilor agricole
    Masurile necesare unei gestiuni durabile a terenurilor vor fi bazate pe alegerea culturilor si rotatia acestora, ponderea culturilor de iarna in raport cu cele de primavara, gradul de acoperire a terenului intre ciclurile de recoltare-semanare si a fazelor de crestere la culturile perene (perioada de repaus vegetativ), amenajarile funciare, infiintarea culturilor intermediare si gestionarea resturilor vegetale.
    Programul de actiune fixeaza modalitatile de gestionare a resturilor vegetale si, daca este necesar, obiectivele, cel putin pentru zona vulnerabila sau parti ale acesteia, in materie de acoperire a solurilor necultivate sau a celor cultivate in sezoanele umede si reci (toamna - iarna), pentru a reduce cantitatile de azot mineral din sol, supus riscului spalarii, si pentru infiintarea culturilor inhibitoare de nitrati sau a culturilor intercalate.
    Se vor stabili la marginea cursurilor de apa obiectivele mentinerii suprafetelor ierboase, de arbori, cu garduri si impadurite si obiectivele inierbarii taluzurilor. De asemenea, atunci cand se impune, este necesara obligatia infiintarii culturilor permanente.
    Regulile de gestionare durabila a terenurilor agricole vor fi prevazute in anexa nr. 6 la programul de actiune.

    2.8. Limitarea aporturilor de azotati minerali si alte masuri
    In cazul in care se constata suprafertilizarile prin folosirea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot, contrar recomandarilor oficiilor de studii pedologice si agrochimice, se va impune o limitare a aporturilor de azot mineral la scara exploatatiei (acolo unde este cazul) sau macar a zonei sau a unei parti a zonei vulnerabile.
    In programul de actiune trebuie incluse toate celelalte masuri utile, cuprinse in Codul de bune practici agricole, pentru a raspunde la obiectivele protejarii calitatii apei, si alte masuri complementare care se impun.
    Diagnoza prevazuta in art. 3 din ordin permite identificarea zonelor cu excedent de azot datorat cresterii animalelor. Diagnoza indica, pentru aceste zone, situatia exploatatiilor si mai ales contributia lor la excedentul global, aplicari practice (tipuri si efective), tratamentele si transferurile actuale de afluenti in interiorul zonei si in afara ei, precum si evolutia previzibila a exploatatiilor si septelurilor. In programul de actiune comitetul de bazin desemneaza zonele cu excedent de azot datorat cresterii animalelor si defineste obiectivele de resorbtie pe zona si contributia diferitelor modalitati de resorbtie pentru a le atinge. Exploatatiile din aceste zone sunt supuse actiunilor suplimentare, care se refera la:
    - reducerea cantitatilor de azot provenind din dejectii aplicate in zona (tratarea apelor uzate, transportul si exportul dejectiilor animaliere in afara zonelor cu excedent, modificarile de alimentare si de structura a efectivelor de animale);
    - o mai buna utilizare a suprafetelor din zona, susceptibile de primirea dejectiilor (mai ales o imprastiere realizata efectiv pe toate terenurile incluse in planurile de aplicare a acestora, utilizarea de noi terenuri pentru imprastiere, aplicarea de tehnici si practici permitand o distribuire extinsa pe suprafetele ocupate de terti, pe terenurile sportive sau pe terenurile de camping agreate, daca aceste tehnici si practici sunt permise de reglementarile in vigoare).

    2.8.1. Indicatorii de supraveghere si evaluare a programelor de actiune
    Indicatorii de supraveghere si de evaluare a programelor de actiune trebuie sa arate avansarea resorbtiei de azot excedentar provenind din dejectii, precizand care dintre diferitele modalitati de resorbtie puse in functiune pentru a atinge acest obiectiv au fost eficiente. Unul dintre indicatorii obligatorii este continutul in nitrati al apelor subterane si de suprafata, masurat in punctele de monitorizare stabilite de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti si Administratia Nationala "Apele Romane".
    Lista indicatorilor va putea fi completata ulterior in functie de dispozitiile si de reglementarile la nivel national sau local.
    Indicatorii trebuie sa permita masurarea gradului de atingere a obiectivelor fixate ale programelor de actiune.

    2.8.2. Dispozitii pentru micile ferme de crestere a animalelor cu potential de dezvoltare si pentru cele detinute de tinerii agricultori
    Marimea maxima de creare si extindere a micilor ferme de crestere a animalelor de dimensiuni economice insuficiente, dar cu potential de dezvoltare, precum si a celor detinute de tinerii agricultori, pentru care se poate acorda derogare de la interdictia de a creste efective, este fixata in programul de actiune fara a se putea depasi o marja de dezvoltare definita in programul de actiune. Aceasta marja este exprimata in kilograme de azot produs de animale. Ea trebuie definita astfel incat scadentele prevazute de programele de conformare si de etapizare sa fie respectate. In orice caz, aceasta marja nu poate depasi un procentaj din cantitatea de resorbit, care va fi fixata in programul de actiune. Pe de alta parte, in nici un moment evolutia marjei nu poate depasi procentele din cantitatea de azot efectiv resorbita de culturi. Modalitatile precizate de gestiunea marjei, stiindu-se criteriile retinute pentru a calcula consumul sau alimentarea, sunt precizate in programul de actiune. Evolutia si ritmul de consum al marjei de dezvoltare si de resorbtie sunt urmate in fiecare ferma dupa evidentele de activitate zilnica. Se vor stabili si masuri speciale de sprijin al fermierilor care detin astfel de ferme.

    2.9. Alte masuri de remediere ce permit limitarea restrictionarilor si a efectelor socioeconomice nefavorabile asupra producatorilor agricoli si fermierilor
    Aplicarea programelor de actiune este dificila, mai ales ca sunt greu de evaluat consecintele si riscurile in ceea ce priveste aparitia unor efecte socioeconomice nefavorabile in conditiile in care in multe dintre zonele vulnerabile se practica o agricultura de subzistenta la nivelul micilor producatori agricoli, iar fermele mici si mijlocii au dimensiuni economice insuficiente, chiar daca au potential de dezvoltare. Din aceasta cauza este necesar ca programele de actiune sa fie corelate si chiar sa prescrie masuri care sunt comune programelor de dezvoltare rurala. Astfel, producatorii agricoli trebuie sa fie sprijiniti pentru a trece la practicarea agriculturii ecologice si pentru a obtine calitatea de producator in agricultura ecologica.
    Ca si in alte tari europene agricultura ecologica, cu contributia sa majora la dezvoltarea durabila a agriculturii, are in Romania un potential considerabil de dezvoltare. Suprafetele cultivate dupa modelul de productie ecologic au crescut in ultimii ani si acestea trebuie sa fie extinse si in zonele vulnerabile prin:
    - sprijinirea dezvoltarii agriculturii ecologice, ca metoda de producere a alimentelor prietenoase cu mediul;
    - sprijinirea si cresterea competitivitatii agriculturii ecologice;
    - conversia la metode ecologice de productie agricola pentru legume, fructe, plante aromatice si medicinale, culturi furajere (orz furajer), pasuni naturale, producerea de lapte si produse derivate ecologice, carne si produse derivate ecologice;
    - conversia terenurilor agricole catre agricultura ecologica si certificarea acestora in vederea infiintarii culturilor ecologice.
    Implementarea acestei masuri estimeaza si alte efecte favorabile:
    - reducerea riscurilor pentru mediu si sanatate, folosindu-se sub control strictul necesar de ingrasaminte organice si produse pentru protectia plantelor, care ajuta la mentinerea fertilitatii solului si la sporirea biodiversitatii, si protectia calitatii apelor;
    - cresterea suprafetelor cultivate dupa modul de productie ecologic pentru crearea unei piete interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantata de un organism de inspectie si certificare, si crearea unui disponibil pentru export;
    - cresterea valorii adaugate a produselor organice.
    In zonele vulnerabile in care restrictionarile care se impun sunt mai ample se vor implementa masurile Programului national de agromediu, care acorda producatorilor agricoli si fermierilor compensatii si alternative de cultura in cazul in care acestia accepta punerea sub incidenta acestui program a terenurilor agricole pe care le cultiva.
    O alta posibila masura de remediere consta in reabilitarea sau infiintarea de foraje de captare a apelor subterane cu concentratii mari de nitrati si utilizarea acestora pentru fertigarea culturilor, in special a celor mari consumatoare de azot.

    2.10. Masuri de sensibilizare, formare si consiliere a producatorilor agricoli implicati in implementarea programului de actiune
    Se vor stabili masurile si actiunile ce trebuie desfasurate pentru sensibilizarea, instruirea si consilierea producatorilor agricoli si fermierilor. Se stabilesc factorii care au responsabilitati in acest domeniu, programe de instruire si mijloace de informare, precum si modurile de evaluare a programelor de instruire.

    Anexe ale programului de actiune:
    1. Lista comunelor din bazinul/spatiul hidrografic, zonele vulnerabile, pentru care se aplica programul de actiune.
    2. Concluziile diagnozei situatiei locale.
    3. Modelele planurilor de fertilizare si ale caietelor de evidenta a distribuirilor de ingrasaminte si documentele insotitoare.
    4. Modalitatile de calcul al cantitatii maxime de azot in dejectii.
    5. Modalitatile de calcul al echilibrului fertilizarii cu azot si documentele insotitoare.
    6. Regulile de gestionare durabila a terenurilor agricole.



COMENTARII la Ordinul 296/2005

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 296 din 2005
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 32 2014
    Ai nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria dumneavoastră? Dacă da, să ne contactați prin collinsscotthelpfunds@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 32 2014
    Ai nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria dumneavoastră? Dacă da, să ne contactați prin collinsscotthelpfunds@gmail.com
ANONIM a comentat Ordin 335 2014
    posed permis categoria a din 1979 conduc un moped microcar politistul spune ca permisul este necorespuzator iar legislatia spune ca este bun carei adevarul pe cine dau in judecata pe politist pe minister sau pe cei ce au scris legislatia moped greutate 349kg viteza 45 km la ora 5 cp 4kw vreti sa se vada dina afara ca respectati legile iar in realitate le incalcatii ce faceti tel 0720175140.
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Bună ziua, Sunt domnul Maurice o, reputație, legitimă și un creditor certificate bani acreditat. Am împrumuta bani de la oameni care au nevoie de asistență financiară. Ai un credit rău sau vă aflați în nevoie de bani pentru a plăti facturile? Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa că am oferi asistență beneficiar de încredere ca vom fi bucuroși să vă ofere un împrumut. CONTACT EMAIL: mauricefinance@hotmail.com
ANONIM a comentat Ordin 825 2014
    Bună ziua, Sunt domnul Maurice o, reputație, legitimă și un creditor certificate bani acreditat. Am împrumuta bani de la oameni care au nevoie de asistență financiară. Ai un credit rău sau vă aflați în nevoie de bani pentru a plăti facturile? Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa că am oferi asistență beneficiar de încredere ca vom fi bucuroși să vă ofere un împrumut. CONTACT EMAIL: mauricefinance@hotmail.com
ANONIM a comentat OUG 1 2013
    Bună ziua, Sunt domnul Maurice o, reputație, legitimă și un creditor certificate bani acreditat. Am împrumuta bani de la oameni care au nevoie de asistență financiară. Ai un credit rău sau vă aflați în nevoie de bani pentru a plăti facturile? Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa că am oferi asistență beneficiar de încredere ca vom fi bucuroși să vă ofere un împrumut. CONTACT EMAIL: mauricefinance@hotmail.com
ANONIM a comentat Legea 50 1997
    Bună ziua, Sunt domnul Maurice o, reputație, legitimă și un creditor certificate bani acreditat. Am împrumuta bani de la oameni care au nevoie de asistență financiară. Ai un credit rău sau vă aflați în nevoie de bani pentru a plăti facturile? Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa că am oferi asistență beneficiar de încredere ca vom fi bucuroși să vă ofere un împrumut. CONTACT EMAIL: mauricefinance@hotmail.com
ANONIM a comentat Decretul 687 2013
    Sveiki, aš esu ponia Anita Grava, privati ​​paskola skolintojas, kuris suteikia RESURSAS galimybių paskolas. Ar jums reikia paskolos skubiai sumokėti savo skolų ar jums reikia paskolą padidinti savo verslą? Jūs buvote atmetė bankų ir kitų finansų institucijų? Ar jums reikia konsolidavimo paskolą arba hipoteką? ieško daugiau, nes mes esame čia, kad visi jūsų finansinių problemų praeityje. Mes skolinti fiziniams asmenims, kuriems reikalinga finansinė pagalba, kad yra bloga kredito ar reikia pinigų apmokėti sąskaitas, investuoti į verslą, esant 2% norma. Noriu naudoti šią laikmeną Jums pranešti, kad mes teikiame patikimas ir gavėjo pagalbą, ir bus pasirengę pasiūlyti paskolą. Taigi, susisiekite su mumis šiandien elektroniniu paštu: (anitagrava@live.co.uk)
ANONIM a comentat Ordin 2401 2013
    Sunt as. medical si as dori sa intreb cateva lucruri: -cum e posibil sa fiu incadrat cu salariu de femeie de serviciu adica salariul minim. -unde imi este sporul de vechime dupa 16 ani de munca lucrati inafara sistemului de sanatate. -de ce nu se platesc orele suplimentare dupa 1 luna in care nu ti se acorda zile libere.Am 70 de ore suplimentare de anul trecut dar nu beneficiez nici de zile libere dar nici de ore platite,dar le am pe hartie,tare...nu. -perioada de as.medical debutant aici e de cat timp vrea conducerea nu de cat specifica legea. -aici nimeni nu respecta mai nimic,daca ai curajul sa intrebi ceva despre drepturiile salariale te alegi doar cu urlete si indiferenta si daca insisti s-ar putea sa ramai si fara loc de munca. CONCLUZIE:nu puneti intrebari.
ANONIM a comentat Legea 122 1996
    Pentru Anonim - CAR urile au obligatia de a verifica corectitudinea datelor furnizate de catre membrii - imprumuturile se acorda doar membrilor CAR deci nu se poate face cerere de imprumut de catre o persoana care nu este membru CAR - exista CAR-uri care accepta si giranti pensionari cu varsta de 71 de ani Pentru mai multe informatii sunati direct la Uniunea Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariatilor din Romania la nr: 021 320 04 30
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 296/2005
Business Directory Directories Codul fiscal actualizat 2012 Coduri postale Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu