ORDIN Nr. 286
din 29 august 2007
privind aprobarea Strategiei
nationale de implementare a masurilor de prevenire si combatere a discriminarii
(2007-2013)
ACT EMIS DE:
CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 674 din 3 octombrie 2007
Având în vedere prevederile art. III alin. (1) şi (3)
din Legea nr. 324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului
nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare,
în temeiul art. 29 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului
nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare, republicată,
preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea
Discriminării emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională de implementare
a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013), prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea
Discriminării,
Csaba Ferenc Asztalos
ANEXĂ
STRATEGIA NAŢIONALĂ
de implementare a
măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013)
PREAMBUL
Universalitatea recunoaşterii şi apărării drepturilor
omului impune în mod necesar aplicarea lor egală pentru toţi indivizii: „Toate
fiinţele se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi", proclamă
primul articol al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului din 1948. Aceasta
înseamnă că drepturile şi libertăţile fundamentale sunt recunoscute tuturor
indivizilor, fără nicio deosebire, oricare ar fi izvorul ei, adică fără nicio
discriminare.
Promovarea egalităţii nu trebuie confundată cu simplul
obiectiv de a crea un balans de egalitate; este o problemă de promovare a
oportunităţilor pe termen lung în toate sferele vieţii, practicile
instituţionale, organizarea cadrului ocupaţional şi de angajare, dar şi în
societate ca întreg.
Promovarea egalităţii nu necesită în special adoptarea
unor măsuri pozitive, ci măsuri al căror scop este adaptarea organizării
societăţii spre o mai corectă împărţire a rolurilor; nu înseamnă doar
realizarea unor programe şi resurse accesibile cetăţenilor, ci mai degrabă
presupune mobilizarea simultană a instrumentelor legale, a resurselor
financiare şi a abilităţilor analitice şi organizaţionale ale tuturor actorilor
şi instituţiilor implicate, cu scopul de a introduce în toate domeniile dorinţa
de a construi o relaţionare bazată pe principiile egalităţii de şanse,
echităţii sociale, diversităţii şi nediscriminării.
In ultimii ani România a depus eforturi susţinute
pentru crearea cadrului legislativ necesar transpunerii directivelor europene
(Directiva 2000/43/CE a Consiliului Uniunii Europene şi Directiva 2000/78/CE a
Consiliului Uniunii Europene), ce constituie acquis-ul comunitar în domeniul
prevenirii şi combaterii discriminării.
In acest sens, cadrul legal din
România, sub aspectul combaterii tuturor formelor de discriminare, a fost
stabilit prin adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea
şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare1).
Prin Legea nr. 324/20062) se transpun în totalitate prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE
privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între persoane, fără
deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000, precum şi prevederile
Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în
ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr.
L303 din 2 decembrie 2000.
1) Ordonanţa Guvernului
nr. 137/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, şi
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 99 din 8 februarie 2007.
2) Legea nr.
324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din
20 iulie 2006.
Domeniul de aplicare a legislaţiei privind prevenirea
şi combaterea tuturor formelor de discriminare are în vedere în special
protejarea dreptului la demnitate personală, accesul la educaţie, accesul la
servicii publice administrative, juridice, de sănătate şi de asistenţă socială,
dreptul la bunuri şi servicii, libertatea de circulaţie, dreptul la libera
alegere a domiciliului şi accesul în locuri publice, egalitate în activitatea
economică, în materie de angajare, profesie şi securitate socială.
Având în vedere că dreptul la egalitate în faţa legii
şi la protecţie împotriva discriminării pentru toate persoanele constituie un
drept universal, recunoscut de către Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului, Convenţia Naţiunilor Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de
Discriminare împotriva Femeilor, Convenţia Internaţională privind Eliminarea
Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, de pactele Naţiunilor Unite cu
privire la drepturile civile şi politice şi la drepturile economice, sociale şi
culturale şi de Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a
Libertăţilor Fundamentale, semnată de toate statele membre,
luând în considerare prevederile Convenţiei
Internaţionale privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială,
având în vedere art. 14 din Convenţia Europenă pentru
Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi Protocolul
adiţional nr.12 la Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a
Libertăţilor Fundamentale, care conţine o clauză generală de interzicere a
discriminării, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului,
ţinând cont de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii
Europene,
ţinând seama de Directiva Consiliului 2000/43/CE
privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între persoane, fără
deosebire de origine rasială sau etnică, şi de Directiva Consiliului 2000/78/CE
de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce
priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă,
reamintind Recomandarea de politică generală nr.1 a
Comisiei Europene Impotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) privind
combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei,
Recomandarea de politică generală nr. 2 a ECRI privind organismele specializate
în combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei la nivel
naţional şi Recomandarea de politică generală nr. 7 a ECRI privind legislaţia
naţională referitoare la combaterea rasismului şi discriminării rasiale,
având în vedere cadrul legislativ existent în România
în domeniul nediscriminării,
Colegiul directorat Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării adoptă Strategia
naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării
(2007-2013).
CAPITOLUL I
Funcţiile, scopul,
obiectivele-cadru şi priorităţile Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a
discriminării (2007-2013)
Art. 1. - Strategia naţională de implementare a
măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării, denumită în continuare SNImPCD, reprezintă un element de
sprijin cu o contribuţie importantă al unei noi practici a Consiliului Naţional
pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare CNCD, pornind de la abordarea
administrării problemelor curente la programe de dezvoltare planificată, în
vederea prevenirii şi combaterii tuturor formelor de discriminare în România.
Art. 2. - SNImPCD este concepută a avea următoarele
funcţii:
a) un instrument de conştientizare colectivă a
problemelor societăţii româneşti şi a direcţiilor construcţiei sociale, al
dezvoltării culturii acţiunii antidiscriminare şi de promovare a unei societăţi
incluzive;
b) promovarea unui concept articulat de
nediscriminare, cristalizat într-un număr de principii fundamentale;
c) un plan de acţiune globală,
multisectorială (pe principalele domenii de aplicare a legislaţiei), de
prevenire şi combatere a discriminării;
d) un instrument de acţiune globală care să stimuleze
articularea planurilor de acţiune sectoriale, având în vedere criteriile care stau la baza comportamentului discriminatoriu;
e) un instrument de monitorizare a eforturilor CNCD de
prevenire şi combatere a discriminării şi de promovare a principiului
egalităţii.
Art. 3. - (1) Scopul strategiei este stabilirea unor
linii directoare de acţiune în domeniul prevenirii şi
combaterii discriminării şi dezvoltarea unei societăţi incluzive şi
interculturale şi este bazată pe politici care promovează interacţiunea, egalitatea de şanse,
înţelegerea reciprocă şi respectul.
(2) In acest sens, CNCD îşi
propune:
a) să construiască şi să consolideze un sistem
naţional eficient pentru prevenirea discriminării, prin stabilirea unor
standarde în materia nediscriminării prin legislaţia şi jurisprudenţa CNCD,
respectiv prin dezvoltarea capacităţii instituţionale a CNCD;
b) să adapteze şi să îmbunătăţească procedurile de
soluţionare a petiţiilor privind acte sau fapte de discriminare, prin:
îmbunătăţirea managementului petiţiilor individuale şi a soluţionării, reacţia
promptă împotriva actelor de discriminare, uşurarea procedurilor în vederea
asigurării accesului şi a garantării unui remediu efectiv pentru drepturile
încălcate, asigurarea unei relaţionări interdependente între activităţile de
prevenire şi cele de combatere a discriminării;
c) să consolideze cooperarea cu societatea civilă,
instituţiile administraţiei publice centrale, locale şi mass-media, prin:
atingerea unui impact mai mare asupra grupurilor, comunităţilor şi a
sectoarelor/domeniilor de aplicare a legislaţiei antidiscriminare,
conştientizarea de către funcţionarii publici a efectelor discriminării şi
asigurarea unei mai bune cunoaşteri a drepturilor, precum şi a unei abordări
multisectoriale;
d) să crească gradul de cunoaştere al publicului cu
privire la fenomenul discriminării, prin: mediatizarea cazurilor de
discriminare soluţionate de CNCD, crearea unui impact mai mare şi
eficientizarea folosirii resurselor proprii, precum şi conştientizarea de către
public a problemelor discriminării, instituţia specializată în domeniu şi
obţinerea remediului dreptului încălcat prin discriminare.
Art. 4. - (1) In realizarea şi implementarea SNImPCD se
va urmări intercondiţionat îndeplinirea următoarelor obiective:
I. Protecţie: intensificarea protecţiei împotriva discriminării, inclusiv
victimizarea, hărţuirea sau incitarea la discriminare
II. Incluziune: asigurarea
incluziunii şi a egalităţii în domeniul economic şi în materie de angajare şi
profesie
III. Promovare: asigurarea
egalităţii în acces, participare şi rezultate în ceea ce priveşte serviciile
publice şi private destinate publicului larg
IV. Recunoaştere: recunoaşterea şi întărirea respectului într-o cultură de
diversitate, în promovarea interacţiunii şi a înţelegerii reciproce
V. Prevenire: întărirea
eforturilor de prevenire şi de aplicare a unui grad de toleranţă zero faţă de
manifestările discriminatorii din societatea românească
(2) In acest sens, se vor urmări cu prioritate:
1. realizarea şi implementarea unor măsuri
specifice, comprehensive, în diferite domenii, direcţionate spre prevenirea şi
combaterea discriminării;
2. eliminarea practicilor şi a stereotipurilor care
încurajează discriminarea; prevenirea şi combaterea discriminării
instituţionale în accesul la servicii publice;
3. realizarea şi asigurarea condiţiilor de şanse egale
în toate sferele vieţii publice;
4. dezvoltarea principiului transversalităţii, care
asigură că orice acţiune apără şi garantează principiul tratamentului egal în
România, într-un efort susţinut de cooperare la toate nivelele;
5. aplicarea principiului
cooperării şi al parteneriatului cu societatea civilă şi organizaţiile
neguvernamentale în crearea, implementarea şi monitorizarea politicilor publice
de prevenire şi combatere a discriminării.
CAPITOLUL II
Obiectivele Strategiei naţionale de implementare a
măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013)
OBIECTIVUL 1
Protecţie efectivă şi remediu împotriva
discriminării
Art. 5. -In vederea atingerii obiectivului de protecţie
efectivă şi remediu împotriva discriminării, CNCD are
ca scop:
a) asigurarea protecţiei efective şi a remediului
împotriva discriminării, printr-un cadru juridic adecvat şi proceduri
eficiente;
b) dezvoltarea capacităţii instituţionale în vederea
prevenirii şi combaterii efective a tuturor formelor de
discriminare;
c) dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi analiză
a datelor privind actele/faptele de discriminare;
d) consolidarea cooperării în domeniul combaterii
discriminării cu alte instituţii competente în acest domeniu.
Prioritatea 1.1-Asigurarea protecţiei efective şi a remediului împotriva
discriminării, printr-un cadru juridic adecvat şi proceduri eficiente
Context: Provocarea în
ceea ce priveşte combaterea discriminării şi asigurarea unui remediu efectiv în
cazul încălcării drepturilor omului sau a altor drepturi prevăzute de lege
constă atât în consolidarea cadrului legislativ existent, cât şi în construcţia
unor măsuri proactive în vederea combaterii tuturor formelor de discriminare.
In acest sens, atenţia trebuie orientată spre eficientizarea cadrului de
sprijin privitor la procedura de soluţionare a petiţiilor, procedura de mediere
pe cale amiabilă a cazurilor de discriminare precum şi de sancţionare a
actelor/faptelor de discriminare.
Art. 6. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) asigurarea respectării prevederilor legislaţiei
antidiscriminare prin acţiuni specifice de investigare, constatare şi
sancţionare a actelor de discriminare;
b) elaborarea şi adoptarea procedurii de soluţionare a
petiţiilor privind actele/faptele de discriminare;
c) elaborarea şi adoptarea procedurii de mediere a
cazurilor de discriminare;
d) întărirea prin personal de specialitate a Biroului
relaţii publice şi comunicare, în vederea asigurării asistenţei de specialitate
victimelor discriminării;
e) instituirea, conform legii, de măsuri şi acţiuni
speciale de protecţie a persoanelor discriminate sau a categoriilor de persoane
defavorizate;
f) adoptarea şi dezvoltarea unui sistem de
monitorizare a cazurilor de discriminare, ulterior adoptării unei hotărâri a
Colegiului director.
Prioritatea 1.2 - Dezvoltarea capacităţii instituţionale în vederea prevenirii şi
combaterii efective a tuturor formelor de discriminare
Context: Cheia
implementării legislaţiei antidiscriminare constă în existenţa unui mecanism
instituţional adecvat, care să răspundă prompt şi efectiv la ameninţările aduse
de fenomenul discriminării atât prin acţiuni specifice de investigare,
constatare şi sancţionare a faptelor de discriminare, cât şi prin acţiuni şi
politici de prevenire a tuturor formelor de discriminare. In acest scop este
imperios necesar ca instituţia specializată în prevenirea şi combaterea
discriminării să aibă asigurat un cadru instituţional de autoritate autonomă şi
independenţă, având competenţe clare în a conduce investigaţii, puteri de a
dispune sancţiuni împotriva discriminării, fonduri suficiente şi personal
calificat, să fie accesibilă şi reprezentată în teritoriu.
Art.7. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) suplimentarea în anul 2007 a
numărului de personal cu cel puţin 30 de posturi, cu scopul de a spori
capacitatea de reacţie a instituţiei;
b) crearea de noi compartimente şi reorganizarea celor
existente, pentru eficientizarea activităţii sale;
c) perfecţionarea continuă atât a noilor salariaţi,
cât şi a celor existenţi, în funcţie de domeniul de activitate, atât în ţară
cât şi în străinătate;
d) în fiecare an, începând cu anul 2007 şi până în
2012, se vor crea la nivel regional structuri teritoriale de control şi de
monitorizare şi se va suplimenta numărul de angajaţi în aşa fel încât să
asigure funcţionarea instituţiei la parametrii optimi.
Prioritatea 1.3 - Dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi analiză a datelor
privind actele/faptele de discriminare
Context: Monitorizarea eficientă şi analiza actelor/faptelor de discriminare
oferă date importante care contribuie la formarea şi orientarea viitoarelor
politici şi strategii, având în vedere aspecte ce privesc: locurile unde se
manifestă cazuri de discriminare, criteriile în baza cărora se discriminează cu
preponderenţă, grupurile expuse discriminării, categoriile de drepturi
încălcate etc. In acest sens, se va urmări dezvoltarea unei strategii
comprehensive privind monitorizarea şi analiza cazurilor de discriminare, având
în vedere cu preponderenţă respectarea cadrului legal privind protecţia datelor
personale.
Art.8. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) dezvoltarea unei strategii de monitorizare şi
analiză a datelor/statisticilor privind actele/faptele de discriminare, având
în vedere aspecte privind locul săvârşirii faptelor, domeniul în care se
manifestă, drepturile încălcate, părţile implicate, criteriul care a stat la
baza discriminării etc;
b) înfiinţarea unui sistem electronic de management al
petiţiilor şi plângerilor privind actele/faptele de discriminare, care permite
realizarea de statistici şi date privind fenomenul discriminării;
c) realizarea şi publicarea de analize în baza datelor
şi statisticilor CNCD privind fenomenul discriminării, sub toate aspectele în
care se manifestă;
d) integrarea datelor obţinute în urma monitorizării şi
analizei în politicile şi practicile CNCD privind prevenirea tuturor formelor
de discriminare.
Prioritatea 1.4 - Consolidarea cooperării în domeniul combaterii discriminării cu
alte instituţii competente în acest domeniu, la nivel naţional şi internaţional
Context: Consolidarea
cooperării în domeniul combaterii discriminării este un element fundamental al
SNImPCD. Acest lucru este întărit de faptul că în acest domeniu îşi exercită
competenţe pe lângă CNCD şi alte instituţii sau organizaţii cu un rol
fundamental în societatea românească. Astfel, au un rol esenţial instanţele de
judecată, alte instituţii specializate, precum Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Handicap, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Avocatul
Poporului, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi,
Jandarmeria Română, Poliţia Română sau alte entităţi, precum Federaţia Română
de Fotbal, şi nu în ultimul rând organizaţiile neguvernamentale active în acest
domeniu.
Art. 9. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) cooperarea eficientă şi constantă cu societatea
civilă în implementarea SNImPCD;
b) elaborarea şi implementarea de proiecte comune cu
organizaţii neguvernamentale în domeniul prevenirii şi combaterii tuturor
formelor de discriminare;
c) cooperarea pe latura de combatere a discriminării,
în special cu privire la plângerile individuale, având în vedere competenţele
diferitelor instituţii, precum Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu
Handicap, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Avocatul Poporului, Agenţia
Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Jandarmeria
Română, Poliţia Română etc;
d) elaborarea şi implementarea de proiecte comune cu
instituţii publice şi entităţi care acţionează în domeniul prevenirii şi
combaterii tuturor formelor de discriminare;
e) cooperarea internaţională cu instituţii similare din
domeniul drepturilor omului, combaterii discriminării şi egalităţii de şanse,
cu alte organizaţii neguvernamentale, în vederea organizării de iniţiative
comune în acest domeniu;
f) cooperarea cu alte instituţii naţionale şi
internaţionale în vederea schimbului de experienţă şi de implementare de bune
practici în domeniul nediscriminării şi al drepturilor omului.
OBIECTIVUL 2
Asigurarea incluziunii şi a egalităţii de şanse în
domeniul economic şi în materie de angajare şi profesie
Art. 10. -In vederea atingerii obiectivului de
asigurare a incluziunii şi a egalităţii de şanse în domeniul economic şi în
materie de angajare şi profesie, CNCD are ca scop:
a) incluziunea grupurilor vulnerabile la fenomenul
discriminării în politicile sociale şi economice, având în vedere asigurarea
respectării principiului egalităţii şi nediscriminării;
b) incluziune prin respectarea dreptului la muncă,
responsabilizare şi politici privind angajarea şi profesia din prisma
principiului egalităţii şi nediscriminării;
c) incluziune prin dezvoltarea unei abordări comprehensive
în domeniul muncii, prin analize şi statistici cu obiective sociale.
Prioritatea 2.1 - Incluziunea grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării în
politicile sociale şi economice, având în vedere asigurarea respectării
principiului egalităţii şi nediscriminării
Context: Planificarea,
elaborarea şi implementarea politicilor economice şi sociale atât la nivel
european, cât şi la nivel naţional constituie elemente cheie în asigurarea
incluziunii, a egalităţii şi şanselor egale. Includerea principiilor
nediscriminării în politicile sociale şi economice din România în vederea
garantării egalităţii constituie o prioritate.
Art. 11. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) analiza politicilor guvernamentale în domeniul
economic şi social, având în vedere principiul nediscriminării, includerea şi
asigurarea respectării principiului egalităţii în cadrul acestor politici,
având ca ţintă persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul
discriminării;
b) analiza politicilor guvernamentale în domeniul economic şi social, având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri
pozitive (măsuri afirmative) şi includerea unor astfel de măsuri acolo unde
este necesar;
c) analiza modului în care s-au transpus prevederile
directivelor europene în domeniul angajării (muncă) în legislaţia naţională din
perspectiva principiului nediscriminării.
Prioritatea 2.2 - Incluziunea prin respectarea dreptului la muncă,
responsabilizare şi politici privind angajarea şi profesia din prisma
principiului egalităţii şi al nediscriminării
Context: Schimbările
rapide care au loc în domeniul economic şi social creează un impact important
asupra mediului de lucru şi aduc noi provocări în domeniul dreptului la muncă,
al responsabilităţilor şi politicilor care vizează locul de muncă, angajarea,
mediul economic, desfacerea contractului de muncă etc, existând deseori
posibile interferenţe cu fenomenul discriminării. Mediul de lucru trebuie să
asigure respectarea principiului diversităţii şi al nediscriminării, un mediu
fără hărţuire sau victimizare, deschis minorităţilor, care transmite un mesaj
pozitiv sub aspectul principiului egalităţii.
Art. 12. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) realizarea de către CNCD a unor programe de
informare şi conştientizare a prevederilor legislaţiei antidiscriminare în
colaborare cu instituţiile specializate (Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă) şi cu organizaţii neguvernamentale;
b) elaborarea de către CNCD, în colaborare cu instituţiile
specializate, a unor coduri de conduită pentru angajatorii din sectorul public
şi privat privind prevenirea şi combaterea discriminării;
c) adoptarea de către CNCD a unor instrucţiuni privind
eliminarea oricăror forme de discriminare în domeniul economic, în materie de
angajare şi profesie, adresate sectorului public şi privat;
d) încurajarea asociaţiilor profesionale şi a
sindicatelor de a iniţia acţiuni de prevenire a discriminării la locul de
muncă.
Prioritatea 2.3 - Incluziunea prin dezvoltarea unei abordări comprehensive în
domeniul muncii prin analize şi statistici cu obiective sociale
Context: Dezvoltarea
unei strategii bazate pe analiza datelor statistice, având ca scop respectarea
principiului egalităţii, este esenţială în stabilirea obiectivelor, precum şi
în monitorizarea situaţiei discriminării într-un anumit domeniu. Monitorizarea
eficientă şi analiza actelor/faptelor de discriminare oferă date importante,
care contribuie la formarea şi orientarea viitoarelor politici şi strategii,
având în vedere aspecte ce privesc locul unde se manifestă cu preponderenţă
cazuri de discriminare, criteriile în baza cărora se discriminează, grupurile
expuse discriminării, categoriile de drepturi încălcate etc.
Art. 13. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) dezvoltarea unei strategii de monitorizare şi analiză a datelor/statisticilor privind
actele/faptele de discriminare manifestate în domeniul economic, în materie de
angajare şi profesie, având în vedere aspecte privind locul săvârşirii faptelor,
domeniul în care se manifestă, drepturile încălcate, părţile implicate,
criteriul care a stat la baza discriminării etc;
b) elaborarea unui raport anual privind tendinţele de
manifestare a discriminării în domeniul economic, în materie de angajare şi
profesie;
c) elaborarea şi implementarea de politici şi acţiuni
specifice de prevenire şi combatere a discriminării, având în vedere analiza
datelor/statisticilor în domeniul economic, în materie de angajare şi profesie.
OBIECTIVUL 3
Asigurarea egalităţii în acces, participare şi
rezultate în ceea ce priveşte serviciile publice şi private destinate
publicului larg
Context: In vederea
atingerii obiectivului de asigurare a egalităţii în acces, participare şi
rezultate în ceea ce priveşte serviciile publice şi private destinate
publicului larg, CNCD are ca scop promovarea principiului egalităţii şi al
nediscriminării în accesul la serviciile publice administrative şi juridice, de
sănătate, la alte servicii, bunuri şi facilităţi, educaţie, alegerea domiciliului
şi accesul în locuri publice.
Art. 14. - Promovarea
egalităţii în domeniul serviciilor publice administrative şi juridice se va
realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD, în colaborare cu
organizaţiile neguvernamentale, a unor programe de informare a personalului
angajat în instituţii cu atribuţii în domeniul judiciar şi ordine publică,
magistraţi, poliţişti, jandarmi etc, cu privire la legislaţia privind
prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare;
b) elaborarea de către CNCD, în parteneriat cu
organizaţiile neguvernamentale, a unor coduri de conduită pentru personalul
angajat în instituţii cu atribuţii în domeniul judiciar şi al ordinii publice,
referitoare la prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare;
c) realizarea de către CNCD, împreună cu Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative şi organizaţiile neguvernamentale, a unor
programe privind prevenirea şi combaterea discriminării în relaţia instituţiei
cu persoane aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării;
d) iniţierea de către CNCD,
în colaborare cu Avocatul Poporului, a unor programe de prevenire şi combatere
a discriminării, în ceea ce priveşte protecţia datelor personale şi realizarea statisticilor de către instituţii
cu atribuţii în domeniul judiciar şi al ordinii
publice.
Art. 15. - Promovarea egalităţii în domeniul sănătăţii
se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD a
unor programe de informare şi conştientizare a prevederilor legislaţiei privind
prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare, în colaborare cu
Colegiul Medicilor din România, Ministerul Sănătăţii Publice, având ca
grup-ţintă instituţiile medicale, cadrele medicale şi sanitare, medicii de
familie;
b) elaborarea de către CNCD a unor coduri de conduită
pentru instituţiile medicale privind prevenirea şi combaterea discriminării;
c) adoptarea de către CNCD, în colaborare cu
Ministerul Sănătăţii Publice şi organizaţiile neguvernamentale, a unor măsuri pentru
a îmbunătăţi dialogul şi comunicarea între personalul medical şi comunităţile
vulnerabile la fenomenul discriminării, cu scopul de a preveni şi elimina
prejudecăţile, stereotipurile şi atitudinile discriminatorii în sistemul de
sănătate.
Art. 16. - Promovarea egalităţii în domeniul educaţiei
se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) promovarea de către CNCD a educaţiei civice
antidiscriminare în sistemul de învăţământ de stat şi privat;
b) realizarea de către CNCD a unor programe de informare
şi conştientizare a prevederilor legislaţiei privind prevenirea şi combaterea
tuturor formelor de discriminare, în colaborare cu Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului şi inspectoratele şcolare, având ca grup-ţintă
instituţiile de învăţământ şi cadrele didactice;
c) elaborarea de către CNCD, în colaborare cu
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi organizaţiile
neguvernamentale, a unor coduri de conduită pentru instituţiile de învăţământ
privind prevenirea şi combaterea discriminării;
d) prevenirea situaţiilor de segregare în educaţie,
prin conceperea şi implementarea de către CNCD în colaborare cu Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, inspectoratele şcolare şi organizaţiile
neguvernamentale, a unor programe privind aplicarea principiilor
nediscriminării în domeniul educaţiei;
e) realizarea de către CNCD, în colaborare cu
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, a unor programe de prevenire a
segregării, precum şi de desegregare, având în vedere şi ridicarea standardelor
de calitate a educaţiei la toate nivelele de învăţământ;
f) adoptarea de către CNCD a Instrucţiunii privind
prevenirea şi sancţionarea segregării în educaţie;
g) promovarea de către CNCD a
introducerii temelor de prevenire şi combatere a discriminării în trunchiul
comun al programei şcolare;
h) adoptarea de către CNCD, în colaborare cu Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi organizaţiile neguvernamentale, a unor
măsuri pentru a îmbunătăţi dialogul şi comunicarea între personalul didactic,
părinţii şi elevii romi, cu scopul de a preveni şi elimina prejudecăţi,
stereotipuri şi atitudini discriminatorii în sistemul de învăţământ.
Art. 17 - Promovarea egalităţii în domeniul bunurilor,
facilităţilor şi accesului în locuri publice se va realiza prin adoptarea
următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD a unor programe de
informare a prestatorilor de servicii destinate publicului, cu privire la
legislaţia privind prevenirea şi combaterea discriminării;
b) elaborarea de către CNCD a unor coduri de conduită
pentru prestatorii de servicii destinate publicului, privind prevenirea şi
combaterea tuturor formelor de discriminare.
Art. 18. - Promovarea egalităţii în domeniul liberei
alegeri a domiciliului se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD a unor programe de
informare a autorităţilor publice în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la
prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare şi libera alegere a
domiciliului;
b) dezvoltarea şi implementarea de către CNCD în
colaborare cu instituţii publice şi/sau organizaţii neguvernamentale a unor
programe, cu scopul de a preveni şi combate discriminarea manifestată prin
segregarea rezidenţială de restul populaţiei în domeniul locuinţei, sprijinirea
includerii comunităţilor vulnerabile la fenomenul discriminării în proiecte de
locuinţe, reabilitare şi menţinere, avându-se în vedere respectarea
principiului nediscriminării şi a egalităţii de şanse;
c) adoptarea de către CNCD a unor măsuri de prevenire
şi sancţionare a practicilor discriminatorii care afectează anumite grupuri
vulnerabile, fie din partea autorităţilor locale, fie private, în ceea ce
priveşte rezidenţa şi locuinţele.
OBIECTIVUL 4
Intensificarea recunoaşterii şi conştientizării
diversităţii având ca ţintă media, cultura şi sportul
Art. 19. -In vederea atingerii obiectivului de
intensificare a recunoaşterii şi conştientizării diversităţii având ca ţintă
media, cultura şi sportul, CNCD are ca scop:
a) consolidarea iniţiativelor antidiscriminare la nivel
naţional şi derularea unor programe de conştientizare interculturală privind
diversitatea şi nediscriminarea;
b) cooperarea şi consolidarea relaţiilor cu media în
prevenirea şi combaterea discriminării, promovarea interacţiunii şi
diversităţii etnoculturale;
c) cooperarea şi consolidarea relaţiilor cu
instituţiile şi entităţile sportive, prin promovarea de acţiuni şi programe în
vederea prevenirii şi combaterii tuturor formelor de
discriminare în sport.
Prioritatea 4.1 - Consolidarea iniţiativelor antidiscriminare la nivel naţional şi
derularea unor programe de conştientizare interculturală privind diversitatea
şi nediscriminarea
Context: In societatea
românească au fost derulate o serie de acţiuni şi programe în domeniul
prevenirii şi combaterii discriminării, existând atât iniţiative
guvernamentale, cât şi neguvernamentale de succes. Provocarea în acest domeniu
o reprezintă asigurarea că desfăşurarea acestor programe şi acţiuni este
consolidată, existând o coerenţă în mesaje şi abordări ca răspuns la fenomenul
discriminării. Conştientizarea publicului şi a întregii societăţi în general
asupra consecinţelor discriminării constituie un element esenţial.
Art. 20. - CNCD are în vedere
adoptarea următoarelor măsuri:
a) promovarea cooperării CNCD în cadrul diverselor
iniţiative de prevenire a oricăror forme de discriminare şi participarea în
parteneriat cu autorităţile publice şi/sau organizaţiile neguvernamentale, în
vederea eficientizarii impactului asupra publicului şi grupurilor vulnerabile
discriminării;
b) monitorizarea iniţiativelor guvernamentale şi
neguvernamentale în domeniul promovării principiului egalităţii de şanse, a
nediscriminării, în vederea consolidării la nivel naţional a programelor de
conştientizare în acest domeniu;
c) promovarea şi conştientizarea formelor de
discriminare prin campanii derulate cu ocazia aniversărilor Zilei
internaţionale a drepturilor omului, Zilei internaţionale a romilor, Zilei
internaţionale a femeii etc;
d) organizarea anuală a manifestărilor privind
promovarea diversităţii, toleranţei, nediscriminării, prin acţiuni promovate de
CNCD de notorietate în societatea românească, precum DiversFest, CultFest etc.
Prioritatea 4.2
- Cooperarea şi consolidarea relaţiilor cu
mass-media în prevenirea şi combaterea discriminării, promovarea interacţiunii
şi diversităţii etnoculturale
Context: Mass-media a
jucat un rol important în procesul de conştientizare a diversităţii culturale
şi a nediscriminării, precum şi în prezentarea chestiunilor de interes public
cu relevanţă în acest domeniu. Au existat însă şi motive de îngrijorare cu
privire la modul în care în cadrul mass-media sunt realizate, prezentate şi
diseminate informaţii cu un potenţial caracter discriminatoriu, In acest sens,
o importanţă deosebită o are asigurarea rolului de promotor al mass-media în
ceea ce priveşte subiectele de interes public, precum şi cel de conştientizare
a publicului, însă e important totodată să existe atât mecanisme de
autoreglare, cât şi de prevenire şi combatere a unor potenţiale acte sau fapte
de discriminare.
Art. 21. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) înfiinţarea în cadrul CNCD a Biroului relaţii
publice şi comunicare;
b) eficientizarea comunicării
formale a CNCD, prin organizarea de conferinţe de presă, elaborarea de
comunicate de presă şi informaţii disponibile mass-mediei;
c) promovarea de Parteneriate cu instituţii
specializate, organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale media în acţiuni
comune pentru prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare în
mass-media;
d) promovarea de acţiuni comune cu instituţiile,
asociaţiile şi formele de organizare ale mass-media, în vederea promovării
principiului nediscriminării şi al dreptului la libertatea de exprimare a
mass-media;
e) elaborarea, împreună cu asociaţiile profesionale
media şi organizaţiile neguvernamentale, a unor ghiduri adresate jurnaliştilor
privind limitele dreptului la libertatea de exprimare şi dreptul de a nu fi supus
discriminării.
Prioritatea 4.3 - Cooperarea şi consolidarea relaţiilor cu instituţiile şi
entităţile sportive, prin promovarea de acţiuni şi programe în vederea
prevenirii şi combaterii tuturor formelor de discriminare în sport
Context: Activităţile sportive oferă publicului un important instrument de
interacţiune şi incluziune. Cea mai importantă provocare în acest domeniu o
constituie prevenirea şi combaterea rasismului şi a discriminării în sport.
Art. 22. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) promovarea de Parteneriate cu instituţii sportive
specializate, organizaţii neguvernamentale şi cu asociaţii profesionale din
România vizând acţiuni comune pentru prevenirea şi combaterea tuturor formelor
de discriminare în sport;
b) promovarea de activităţi comune cu instituţiile,
asociaţiile şi formele de organizare din sport la nivel internaţional, precum
şi la nivel naţional, în vederea promovării principiului nediscriminării şi a
combaterii rasismului în sport.
OBIECTIVUL 5
Concentrarea eforturilor
către aplicarea unei politici de toleranţă zero faţă de orice forme de discriminare în societatea românească
Art. 23. -In vederea atingerii obiectivului de
concentrare a eforturilor către aplicarea unei politici de toleranţă zero faţă
de orice forme de discriminare în societatea românească, CNCD are ca scop:
a) promovarea iniţiativelor de informare a cetăţenilor
în vederea conştientizării efectelor discriminării în toate aspectele vieţii
sociale;
b) consolidarea educaţiei cetăţenilor în domeniul
nediscriminării prin procese educaţionale formale şi nonformale;
c) promovarea, consolidarea şi cooperarea în cadrul
iniţiativelor derulate în prevenirea şi combaterea tuturor formelor de
discriminare la nivel instituţional şi neguvernamental;
d) monitorizarea şi cercetarea fenomenului
discriminării în România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcţiilor
de acţiune, măsurilor necesare şi iniţiativelor în prevenirea tuturor formelor
de discriminare.
Prioritatea 5.1
- Promovarea iniţiativelor de informare a
cetăţenilor în vederea conştientizării efectelor discriminării în toate
aspectele vieţii sociale
Context: Astfel cum
releva un recent sondaj de opinie comandat de CNCD, la întrebarea „ce ar trebui
făcut în România pentru a nu mai exista discriminare?", în ierarhia
stabilită prin nota acordată importanţei, pe o scală în care 1=deloc important,
iar 10=cel mai important, coeficienţii acordaţi au relevat note de: 9.46 pentru promovarea şi respectarea
principiului egalităţii de şanse în toate zonele vieţii, 9.44 ca şcoala să ofere mai multe
programe despre toleranţă şi respect, 9.19 acceptarea diversităţii culturale şi a stilurilor de viaţă
diferite, 9.17
susţinerea organizaţiilor care fac posibilă interacţiunea între grupurile
etnice, 9.09 implicarea mai activă a reprezentanţilor bisericilor pentru
promovarea ideii de diversitate şi toleranţă, 9.04 ca mass-media să fie sancţionată mai aspru pentru mesaje
discriminatorii, 8.75 implicarea
mai activă a sindicatelor în activitatea de combatere a discriminării, 8.29 oamenii care discriminează să fie
daţi în judecată.
In societatea românească actuală, conceptele de
diversitate, toleranţă, egalitate de şanse şi discriminare nu sunt pe deplin
cunoscute în toate mediile sociale. Cu atât mai mult, nivelul de conştientizare
a efectelor discriminării asupra unui individ este relativ redus. Cunoaşterea
şi înţelegerea acestor concepte se pot realiza şi prin informarea şi educarea
cetăţenilor în mod permanent şi în toate mediile.
Art. 24. - CNCD are în vedere
adoptarea următoarelor măsuri:
a) organizarea de campanii de conştientizare asupra
problematicii discriminării şi a consecinţelor acesteia în toate domeniile de
aplicabilitate a legislaţiei în materie (educaţie, sănătate, accesul liber la
serviciile publice, libertatea de exprimare, muncă, activitate economică,
angajare etc);
b) organizarea de mese rotunde, dezbateri, ateliere de
lucru, seminarii în domeniul drepturilor omului, cu accent pe respectarea
principiului egalităţii şi al nediscriminării;
c) organizarea şi desfăşurarea de programe şi proiecte
la nivel naţional, regional şi local destinate abordării situaţiei unor
categorii vulnerabile la fenomenul discriminării, cu accent pe efecte şi măsuri
necesare prevenirii discriminării;
d) întărirea capacităţii informative a CNCD prin
dezvoltarea paginii de web a CNCD, actualizarea continuă a acesteia, a
materialelor privind activitatea instituţiei, care să permită informarea
publicului cu privire la problematica nediscriminării.
Prioritatea 5.2
- Consolidarea educaţiei cetăţenilor în
domeniul nediscriminării prin procese educaţionale formale şi nonformale
Context: Educaţia este
unul dintre cele mai importante mijloace de combatere a discriminării şi
dezvoltare a unei societăţii multietnice, multiculturale şi incluzive. Prin
strategii educaţionale adecvate, atât elevii, studenţii, tinerii, cât şi
publicul în general trebuie să fie capabili să aprecieze importanţa
diversităţii culturale şi trebuie sprijiniţi pentru a recunoaşte şi a se opune
prejudecăţilor şi discriminării. La toate nivelurile, procesul educativ trebuie
să se raporteze la principiul nediscriminării, al promovării
interculturalităţii, diversităţii şi toleranţei.
In acest sens este necesară atât pregătirea de
specialişti, cât şi organizarea de cursuri de formare la toate nivelurile
educative formale şi nonformale în vederea promovării principiului
nediscriminării.
Art. 25. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) organizarea şi participarea la iniţiative proprii,
precum şi ale altor actori instituţionali sau neguvernamentali privind formarea
de specialişti în domeniul drepturilor omului şi nediscriminării;
b) organizarea şi desfăşurarea de cursuri de formare
în domeniul nediscriminării pentru diferite categorii sociale şi profesionale;
c) promovarea conceptului de mediatori
antidiscriminare, continuarea procesului de formare a acestora, precum şi
formarea unor lideri de opinie sau formatori pentru realizarea continuităţii pe
termen lung;
d) organizarea de ateliere de lucru având ca tematici noţiuni, concepte, idei, teorii, practici în
domeniul nediscriminării şi al drepturilor omului;
e) promovarea introducerii unor discipline în
programele şcolare (pentru nivel elementar, gimnazial şi liceal), care tratează
problematica drepturilor omului şi nediscriminării, precum şi susţinerea de noi
cursuri opţionale care să trateze în detaliu aspectele incluse şi cele care
derivă din problematica nediscriminării;
f) promovarea şi susţinerea introducerii unor
discipline în domeniul nediscriminării la nivel universitar;
g) promovarea iniţiativei de înfiinţare şi dezvoltare
în centrele universitare a unor centre studenţeşti de studiere a discriminării;
h) promovarea şi contribuirea la formarea şi
dezvoltarea unor reţele naţionale la nivel liceal şi universitar de promovare
şi combatere a discriminării, prin formare de lideri de opinie;
i) organizarea şi desfăşurarea unor programe de tip
„şcoala de vară" pe tematica drepturilor omului, nediscriminării,
diversităţii, egalităţii de şanse şi toleranţă la nivel naţional;
j) derularea unor proiecte împreună cu liceele şi
universităţile privind tematica nediscriminării.
Prioritatea 5.3 - Promovarea, consolidarea şi cooperarea în cadrul iniţiativelor
derulate în prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare la nivel
instituţional şi neguvernamental
Art. 26. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor
măsuri:
a) promovarea cooperării CNCD cu autorităţile publice
şi organizaţiile neguvernamentale în cadrul diverselor iniţiative de prevenire a oricăror forme de
discriminare, în vederea eficientizarii impactului asupra publicului, precum şi
asupra grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării;
b) monitorizarea iniţiativelor guvernamentale şi
neguvernamentale în domeniul promovării principiului egalităţii de şanse şi a
principiului nediscriminării, în vederea consolidării la nivel naţional a
programelor în acest domeniu;
c) participarea CNCD în programe de prevenire şi
combatere a tuturor formelor de discriminare, în cadrul diferitelor iniţiative
neguvernamentale, în cadrul programelor proprii sau în parteneriat cu alte
instituţii, organizaţii neguvernamentale sau cu entităţi legal constituite cu
interes în combaterea discriminării, prin instrumentele de promovare ca
documente, materiale audio, video, confecţionarea de materiale promoţionale,
acordarea de premii etc.
Prioritatea 5.4 - Monitorizarea şi cercetarea fenomenului discriminării în
România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcţiilor de acţiune,
măsurilor necesare şi iniţiativelor în
prevenirea tuturor formelor de discriminare
Context: - Monitorizarea
şi cercetarea fenomenului discriminării, realizarea de studii, analize, sondaje
de opinie, publicaţii etc. constituie unele dintre mijloacele principale prin
care se poate obţine o imagine de ansamblu asupra fenomenului de discriminare
în societate. In acest sens, activitatea de cercetare constituie un instrument
de măsură fundamental al fenomenului discriminării. De asemenea, colaborarea cu
instituţii specializate în sondarea opiniei publice cu privire la manifestările
şi percepţiile privitoare la discriminare rămâne un element cheie în definirea
priorităţilor, măsurilor şi eficientizarea eforturilor de prevenire a
discriminării.
Art. 27. - CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea şi tipărirea de studii de cercetare şi
rapoarte în domeniul drepturilor omului sub aspectul principiului egalităţii şi
al nediscriminării;
b) realizarea şi publicarea anuală a jurisprudenţei
Colegiului director al CNCD;
c) realizarea şi publicarea
legislaţiei privind prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare,
comentată şi adnotată de Colegiul director al CNCD;
d) realizarea şi tipărirea trimestrială a unei reviste
a CNCD, care să conţină informaţii din domeniul de activitate al instituţiei
privind activităţile de prevenire şi de combatere a tuturor formelor de
discriminare; această revistă va fi accesibilă şi în format electronic pe
site-ul CNCD;
e) participarea la elaborarea de articole de
specialitate, studii, rapoarte, cercetări, materiale
informative în colaborare cu alte instituţii, precum şi organizaţii
neguvernamentale;
f) realizarea şi comandarea anuală a barometrului de
opinie privind percepţiile şi atitudinile faţă de fenomenul de discriminare în
România, care reflectă percepţia cetăţenilor referitoare la conceptele,
principiile, situaţiile care derivă din discriminare;
g) realizarea analizei de imagine a CNCD, care relevă
notorietatea instituţiei, dar şi situaţia apariţiei problematicii nediscriminării
în mass-media.
CAPITOLUL III
Aplicarea Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi
combatere a discriminării la grupurile vulnerabile la fenomenul discriminării
Context: Aşa cum releva
recent un sondaj de opinie comandat de Consiliul Naţional
pentru Combaterea Discriminării, categoriile de
persoane percepute de populaţie ca fiind cel mai adesea victime ale
discriminării sunt persoanele infestate cu HIV, homosexualii şi romii. Analiza
contextelor favorizante pentru comportamentele de discriminare configurează 3
categorii de frecvenţă percepută a producerii acestora:
a) prima categorie vizează accesul şi exercitarea unei
ocupaţii, considerată în medie de 47, respectiv 41% din populaţia eşantionului
ca fiind un context în care „foarte des" sau „des" au loc tratamente
diferenţiate; persoanele în vârstă, romii şi persoanele infestate cu HIV sunt
considerate cel mai adesea a fi cele mai discriminate în acest context;
b) a doua categorie este reprezentată de şcoală şi
locuri publice (cu o pondere de 30% fiecare), unde percepţia tratamentului
diferenţiat vizează preponderent persoanele infestate cu HIV, homosexualii şi
romii;
c) a treia categorie este reprezentată de relaţia cu autorităţile
publice (24%), justiţia (20%) şi familia (18%). In interiorul acestei categorii
remarcăm ponderile mai mari atribuite discriminării romilor în „relaţia cu
autorităţile" şi în „justiţie" şi homosexualilor şi persoanelor
infestate cu HIV „în familie".
Pe de altă parte, astfel cum rezultă din statisticile
CNCD, sub aspectul plângerilor depuse, începând cu anul 2002 până în 2006,
ponderea situaţiilor care au ca obiect discriminarea, într-o ierarhizare în
funcţie de numărul plângerilor, raportată la criteriile de discriminare, se
prezintă astfel:
1. etnie/naţionalitate
2. categorie socială
3. dizabilitate
4. convingeri
5. vârstă
6. infectare cu HIV
7. sex
8. orientare sexuală
9. religie etc.
Sub aspectul sancţiunilor aplicate, începând cu anul
2002 până în 2006, ponderea cazurilor în care s-a constatat discriminarea,
într-o ierarhizare în funcţie de numărul sancţiunilor, raportată la criteriile
de discriminare, se prezintă astfel:
1. etnie
2. vârstă
3. sex
4. naţionalitate
5. categorie socială
6. religie
7. orientare sexuală
8. infectare cu HIV
9. dizabilitate etc.
Contextul evidenţiat prin percepţia publicului faţă de
fenomenul discriminării şi faţă de categoriile de persoane ca fiind cel mai
adesea victime ale discriminării, precum şi statisticile CNCD configurează
tipul de discriminare care se înregistrează în mod prevalent ca fiind în
special discriminarea pe criteriul etnic (romi), urmată de criteriul de vârstă,
sex, categorie socială, religie, infectare cu HIV, orientare sexuală, dizabilitate.
Art. 28. - Luând în considerare aceste aspecte,
obiectivele SNImPCD vor fi orientate spre grupurile
afectate prin manifestarea diferitelor forme de discriminare, având în vedere
criteriul corelativ al acestora, respectiv: etnie, vârstă, sex, religie,
infectare cu HIV, orientare sexuală, dizabilitate etc.
Art. 29. - CNCD va evalua anual
situaţia discriminării, în vederea monitorizării şi orientării obiectivelor
SNImPCD către grupurile care sunt prevalent vulnerabile la fenomenul
discriminării. In acest sens, grupurile vulnerabile la fenomenul discriminării
vor constitui subiectul măsurilor de realizare a obiectivelor SNImPCD.
CAPITOLUL IV
Implementarea şi finanţarea Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de
prevenire şi combatere a discriminării
Art. 30. - Toate etapele dezvoltării şi aplicării
SNImPCD, incluzând planificarea, revizuirea, implementarea, monitorizarea,
trebuie să fie participative şi să implice grupurile vulnerabile la fenomenul
discriminării.
Art. 31. - (1) In vederea implementării SNImPCD există
un număr de actori cheie a căror participare condiţionează succesul acesteia.
Actori-cheie identificaţi în acest proces sunt: instituţiile centrale şi
locale, instituţiile specializate, instituţii cu experienţă în domeniu, organizaţii
neguvernamentale şi orice entităţi legal constituite care au un interes în
prevenirea şi combaterea discriminării.
(2) Contribuţia acestor actori-cheie are în vedere:
a) participarea în coordonare, cooperare şi colaborare
prin structurile stabilite de strategie; dezvoltarea şi participarea la
implementarea măsurilor prevăzute în strategie;
b) participarea la diseminarea strategiei în rândul
grupurilor vulnerabile discriminării;
c) participarea în monitorizare şi revizuirea
strategiei.
Art. 32. - Responsabilitatea implementării cu succes a
strategiei revine CNCD. In acest sens, procesul de aplicare va fi supervizat de
către Colegiul director al CNCD, implementarea propriu-zisă a SNImPCD fiind
asigurată de compartimentele funcţionale ale instituţiei.
Art. 33. - CNCD va asigura procesul de consultare şi
coordonare cu actorii-cheie identificaţi în vederea aplicării SNImPCD, urmând a
fi stabilite mecanismele de consultare şi cooperare în acest sens.
Art. 34. - CNCD va asigura sursele de finanţare a SNImPCD
având în vedere 2 piloni:
a) alocarea de resurse financiare interne pentru
implementarea SNImPCD din bugetul propriu al CNCD de la momentul intrării în vigoare a strategiei (2007) până la finalizare
(2013);
b) identificarea de resurse financiare externe CNCD, în
vederea utilizării acestora pentru implementarea SNImPCD.
Art. 35. - Pentru finanţarea
acţiunilor şi măsurilor prevăzute în SNImPCD se vor acoperi cheltuielile
ocazionate de:
- editarea, tipărirea, achiziţia şi distribuirea de
cărţi, manuale, ziare, reviste şi alte publicaţii, dicţionare, albume,
enciclopedii, hărţi, casete video, casete audio, compact-discuri şi alte
suporturi magnetice, broşuri, pliante, mape, postere, bannere şi alte
tipărituri pentru documentare şi pentru activităţi de promovare;
- realizarea şi achiziţia de materiale promoţionale:
tricouri, şepci, alte obiecte de îmbrăcăminte, rechizite şi papetărie, căni,
pahare, brichete, scrumiere, umbrele, genţi, rucsacuri, precum şi orice alte
obiecte cu caracter promoţional;
- realizarea, achiziţia şi distribuirea de filme,
fotografii, imagini şi altele asemenea;
- organizarea şi participarea
la simpozioane, festivaluri, conferinţe, expoziţii, colocvii, târguri, lansări
de carte şi alte asemenea manifestări, desfăşurate în ţară şi în străinătate
(cheltuieli de transport, cazare, masă sau diurnă);
- servicii de traduceri,
interpretariat, servicii şi asistenţă IT;
- publicitate în mass-media;
- realizarea de sondaje, cercetări şi studii;
- organizarea de vizite de documentare, manifestări
culturale, tabere, şcoli de vară, întâlniri zonale şi alte asemenea
manifestări, desfăşurate în ţară şi în străinătate (cheltuieli de transport,
cazare, masă sau diurnă);
- vizite ale reprezentanţilor organizaţiilor
internaţionale sau străine în România (cheltuieli de transport, cazare, masă
sau diurnă);
- trataţii, reprezentare, deplasări interne şi
externe (transport, cazare, masă sau diurnă), taxe de participare şi de
vizitare, taxe consulare, taxe de înregistrare, taxe vamale, asigurări,
combustibil auto şi alte cheltuieli de transport şi difuzare;
- alte cheltuieli necesare şi oportune pentru
realizarea proiectelor şi acţiunilor mai sus menţionate.
Art. 36. - Un raport anual de progres cu privire la
aplicarea SNImPCD va fi realizat de către CNCD, supervizat de Colegiul director
şi ulterior supus dezbaterii publice.