ORDIN Nr. 285
din 23 noiembrie 2009
pentru aprobarea
Metodologiei de lucru privind planificarea strategica si planificarea bugetara
pe programe în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor
ACT EMIS DE:
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 856 din 9 decembrie 2009
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr.
1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei
privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor
administraţiei publice de la nivel central şi ale Hotărârii Guvernului nr.
158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul
Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al
instituţiilor administraţiei publice de la nivel central,
în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu
modificările şi completările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul administraţiei şi
internelor, interimar, emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia de lucru privind
planificarea strategică şi planificarea bugetară pe programe în cadrul
Ministerului Administraţiei şi Internelor, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Unitatea de politici publice din cadrul
Ministerului Administraţiei şi Internelor va coordona implementarea
metodologiei la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Viceprim-ministru, ministrul administraţiei şi
internelor, interimar,
Vasile Blaga
ANEXĂ
METODOLOGIE DE LUCRU
privind planificarea strategică si planificarea
bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administraţiei si Internelor
1. Introducere
Prezenta metodologie îşi propune să furnizeze un suport
tehnic cu privire la derularea activităţii de planificare strategică şi
planificare bugetară pe programe la nivelul Ministerului Administraţiei şi
Internelor (MAI), astfel încât să se asigure o desfăşurare coerentă a
acestor activităţi la nivelul ministerului.
In cadrul acestei metodologii se regăseşte o nouă
abordare a procesului de elaborare a Planului strategic al MAI, ce are drept
scop transformarea acestuia într-un real instrument de management pentru
factorii de decizie ai fiecărui sector de activitate al ministerului, care să
contribuie la creşterea calităţii generale a serviciilor de la nivelul
ministerului.
Până în prezent, în procesul de elaborare şi actualizare
a planurilor strategice ale MAI au fost utilizate instrucţiunile şi
recomandările prezentate în Metodologia de planificare strategică pentru
elaborarea componentei de management şi a componentei de programare bugetară,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei
de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare
strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel
central, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea
Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de
planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice
de la nivel central. Cu toate acestea, au fost evidenţiate o serie de probleme,
printre care:
• neconcordanţe între cele două componente care
alcătuiesc Planul strategic al MAI, respectiv o armonizare redusă între
direcţiile de activitate structurate prin Componenta de management şi
dezvoltarea programelor bugetare din cadrul Componentei de programare bugetară;
• existenţa de priorităţi, probleme şi obiective
diferite pentru fiecare sector de activitate de la nivelul ministerului (unele
dintre acestea sunt atât de diferite încât nu pot fi abordate printr-un singur
document strategic);
• existenţa unei neconcordanţe între obiectivele
stabilite şi indicatorii de performanţă definiţi în cadrul direcţiilor de
activitate ale ministerului (din aceste considerente, un factor de decizie nu
poate urmări firul logic existent între obiective - activităţi - rezultatele
propuse şi indicatorii de performanţă);
• dimensiunea mare a Planului strategic al MAI, ceea ce
face ca acesta să fie dificil de utilizat de către departamentele de
specialitate ale ministerului şi de către factorii de decizie;
• dificultatea urmăririi şi evaluării de către fiecare
factor de decizie a rezultatelor propriului sector de activitate, datorită
faptului că într-un singur document de planificare sunt tratate toate
sectoarele de activitate ale MAI.
Pentru a răspunde acestor probleme, precum şi
necesităţii transformării Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013
într-un instrument de management pentru factorii de decizie, prezenta
metodologie prevede elaborarea la nivelul MAI de planuri strategice sectoriale
pe fiecare domeniu de activitate gestionat de minister, urmând ca informaţiile
fundamentale identificate în acestea să fie reunite de o manieră integrată de
către Unitatea de politici publice (UPP) în cadrul Planului strategic al
MAI pentru perioada 2010-2013.
2. Structura planurilor strategice sectoriale
elaborate la nivelul MAI
Planurile strategice care vor fi elaborate pentru
fiecare domeniu prioritar al MAI, domenii stabilite în anexa D, vor avea
următoarea structură:
1. Mandat - declaraţie care derivă din acte normative,
politici guvernamentale, documente de politici publice şi care statuează aria
sa de competenţă. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.
2. Viziune - obiectivul general pe termen lung,
situaţia spre care se tinde în respectivul sector de activitate. Dimensiune
recomandată: 1 paragraf.
3. Valori comune - Valorile împărtăşite de
angajaţi şi management. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.
4. Analiza mediului intern - scurtă prezentare
coerentă a mediului intern al sectorului de activitate. Se analizează resursele
financiare, umane, materiale şi tehnice, precum şi coerenţa instituţională
într-un format sintetizat. Se recomandă utilizarea analizei SWOT1.
Dimensiune recomandată: maximum 4 pagini.
5. Analiza mediului extern - se prezintă
factorii externi care pot influenţa dezvoltarea sectorului de activitate
respectiv şi pot accelera sau împiedica obţinerea rezultatelor estimate. Se
prezintă într-un format sintetizat. Se recomandă utilizarea metodei PESTLE2.
Dimensiune recomandată: maximum 4 pagini.
6. Priorităţi pe termen mediu - se prezintă
priorităţile pe termen mediu ale respectivului domeniu de activitate, în acord
cu Programul de guvernare, alte documente de politici publice sau angajamente
instituţionale. Numărul acestora este limitat, iar prioritizarea se reflectă în
modul de alocare a resurselor. Dimensiune recomandată: jumătate de pagină.
7. Direcţia de activitate - se vor detalia
următoarele aspecte:
7.1. Situaţia curentă - se face o scurtă
descriere a situaţiei curente în respectivul domeniu de activitate, astfel
încât să se obţină o imagină clară asupra acestuia. In acest sens vor fi
prezentate:
• informaţii privind starea de fapt a sectorului de
activitate supus analizei;
• date statistice care să susţină informaţiile
prezentate;
• indicatorii stabiliţi (în vederea clarificării
cadrului teoretic şi conceptual privitor la indicatorii de performanţă, se
recomandă consultarea informaţiilor asociate, descrise în anexa A la prezenta
metodologie).
Dimensiunea recomandată: maximum 2 pagini.
7.2. Obiective - se prezintă atât obiectivele
generale (sunt în acord cu direcţiile de acţiune corespunzătoare obiectivelor
sectoriale desprinse din Programul de guvernare), cât şi obiectivele specifice
care revin structurilor de specialitate din respectivul domeniu de activitate
pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Obiectivele vor fi
formulate SMART. Dimensiunea recomandată: 1 pagină.
7.3. Instituţii subordonate - sunt prezentate
instituţiile subordonate, în coordonarea sau sub autoritatea ministerului (al
căror buget este inclus în bugetul ministerului), precum şi rolul acestora
pentru atingerea obiectivelor din sectorul de activitate respectiv. Dimensiunea
recomandată: maximum 3 pagini.
7.4. Acte normative şi documente de politici publice
relevante - sunt prezentate actele normative şi documentele de politici
publice relevante pentru sectorul de activitate. Dimensiunea recomandată: 1
pagină.
7.5. Acte normative şi documente de politici publice
planificate/ce urmează a fi elaborate - sunt menţionate proiectele de acte
normative şi documente de politici publice care urmează a fi elaborate sau care
sunt în proces de elaborare, cu importanţă pentru sectorul de activitate. Se va
preciza calitatea instituţiei (iniţiator, coiniţiator etc), precum şi, dacă
este cazul, celelalte instituţii responsabile cu elaborarea şi termenul estimat
pentru aprobarea acestora. Dimensiune recomandată: 1 pagină.
7.6. Programe bugetare care finanţează domeniul de
activitate - se prezintă programul bugetar care finanţează respectivul domeniu
de activitate (codul şi denumirea programului bugetar, descrierea programului
bugetar, procentul din buget alocat respectivului domeniu de activitate).
Fiecare program bugetar urmează apoi a fi detaliat conform subpct. 7.6.1-7.6.4.
Dimensiune recomandată: 1 pagină.
7.6.1. Finanţarea programului bugetar - se
prezintă datele financiare ale programului, actualizate conform bugetului
aprobat pe 2009, şi estimări pentru perioada 2010-2013. Dimensiune recomandată:
1 pagină.
7.6.2. Obiective program bugetar - sunt
menţionate obiectivele ce urmează a fi atinse prin implementarea programului
bugetar. Acestea vor fi în număr limitat, maximum 3 obiective pentru un
program. Dimensiune recomandată: jumătate de pagină.
7.6.3. Măsuri de implementare - sunt descrise
măsurile concrete de implementare, rolul departamentelor de specialitate şi se
menţionează dacă programul respectiv are un impact transsectorial,
implementarea acestuia necesitând susţinere şi din partea altor instituţii
publice. Dimensiune recomandată: 2 pagini.
7.6.4. Rezultate şi indicatori - sunt prezentate
rezultatele politicii şi rezultatele acţiunii, precum şi indicatorii
corespunzători, menţionându-se nivelul estimat al acestora. Se recomandă
prezentarea acestor date prin utilizarea modelului „fişă indicatori
program", prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 158/2008. Dimensiune
recomandată: 1 pagină.
8. Monitorizarea planului strategic sectorial -
se precizează structura din cadrul sectorului de activitate respectiv
competentă să întocmească şi să transmită rapoartele de progres solicitate de
către UPP, pe baza cărora se vor întocmi rapoartele de monitorizare ale
planului strategic sectorial. Rapoartele de progres se vor întocmi pe baza
analizei modului de îndeplinire a măsurilor stabilite prin planurile de acţiuni
anuale pentru implementarea planului strategic sectorial.
9. Planul de acţiuni pentru implementarea planului
strategic sectorial - se va completa macheta prezentată în anexa B la
prezenta metodologie.
3. Etapele elaborării planurilor strategice
sectoriale în cadrul MAI
In elaborarea fiecărui plan strategic sectorial al MAI
vor fi parcurse următoarele etape:
Etapa 1
Se va constitui câte un grup de lucru pentru fiecare
domeniu de activitate (care corespund direcţiilor de activitate definite în
Planul strategic al MAI). Grupul de lucru va fi compus din reprezentanţi ai
structurilor aflate sub coordonarea directă a fiecărui secretar de stat şi câte
un reprezentant al UPP, în vederea colaborării pentru elaborarea planului strategic
pe sectorul de activitate respectiv.
1 Analiza SWOT-
presupune strângerea de informaţii privind sectorul de activitate respectiv şi
categorizarea lor sub forma: puncte forte (sarcinile realizate de către
personalul departamentelor de specialitate, în mod eficient şi responsabil;
considerentele pe care structurile sectorului respectiv şi-au construit
reputaţia în trecut; chestiunile în privinţa cărora alte instituţii publice
solicită consultanţă); puncte slabe (domeniile în care rezultatele obţinute în
sectorul de activitate sunt insuficiente); oportunităţi (direcţiile viitoare
profitabile pentru sectorul de activitate prin maximizarea punctelor sale forte
şi eliminarea punctelor slabe) şi ameninţări (piedici în buna funcţionare a
sectorului de activitate). Punctele forte şi slabe sunt evidenţiate în urma
evaluării sectorului de activitate respectiv, iar oportunităţile şi
ameninţările privesc manifestările relaţiei dintre sectorul de activitate şi
mediul său extern.
2 Metoda PESTLE-
presupune identificarea diferitelor componente ale mediului extern care
influenţează şi sunt influenţate de activitatea sectorului public, precum şi
caracterizarea relaţiilor dintre componentele mediului ambiant extern şi
sectorul de activitate, prin prisma variabilelor sau a factorilor de natură:
politică (sistemul politic intern, sursele de putere şi influenţă); economică
(bugetul aprobat, structura, managementul şi practicile financiare), socială
(cultura instituţională, metode organizaţionale şi de muncă, natura şi gradul
de acceptabilitate a serviciilor oferite); tehnologice (echipamentele şi
tehnicile existente, avantajele şi oportunităţile oferite de utilizarea
acestora); legislative şi de mediu.
Etapa 2
Reprezentanţii astfel desemnaţi pentru fiecare grup de
lucru vor realiza analizele sectoriale necesare, vor defini cu claritate
obiectivele, activităţile, rezultatele şi indicatorii de performanţă, în
conformitate cu priorităţile stabilite de factorii de decizie. In acest scop
este recomandabilă utilizarea următoarelor metode şi tehnici de lucru:
• analiza SWOT;
• arborele problemei;
• analiza PESTLE etc.
Etapa 3
In vederea elaborării planurilor strategice sectoriale
va exista o legătură directă între grupul de lucru, Direcţia generală
financiară din cadrul MAI şi reprezentanţii UPR O astfel de colaborare între
grupul de lucru şi Direcţia generală financiară va conduce la realizarea unei
versiuni preliminare a planurilor strategice sectoriale, printr-o corelare
adecvată a obiectivelor propuse cu resursele financiare necesare îndeplinirii
acestora.
Etapa 4
Versiunea preliminară a planului strategic sectorial va
fi transmisă directorilor structurilor aflate sub coordonarea directă a
fiecărui secretar de stat, în vederea analizării şi asumării. După obţinerea
acordului directorilor structurilor de specialitate, planul strategic sectorial
va fi transmis de către grupul de lucru către secretarul de stat în
responsabilitatea căruia se află sectorul de activitate analizat, pentru
aprobare.
Etapa 5
Fiecare secretar de stat, în funcţie de domeniul aflat
în responsabilitate, va analiza informaţiile cuprinse în planul strategic
sectorial şi va propune, dacă este cazul, eventuale modificări şi ajustări pe
care le va retransmite grupului de lucru pentru a acţiona în consecinţă. In
acest caz, documentul va fi revizuit pe baza recomandărilor formulate de către
secretarul de stat, urmând a fi retransmis acestuia în vederea aprobării.
Etapa 6
Fiecare plan strategic sectorial, aprobat de către
secretarul de stat care se ocupă de respectivul domeniu de activitate, va fi
transmis către UPR care va integra datele sintetice din planurile strategice
sectoriale într-un document unic, respectiv Planul strategic al MAI pentru
perioada 2010-2013.
Etapa 7
Varianta integrată a Planului strategic al MAI,
aprobată de fiecare secretar de stat pe propriul domeniu de activitate, va fi
transmisă spre informare Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului
Finanţelor Publice. Cele două instituţii vor formula puncte de vedere asupra
documentului în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii acestuia.
Necomunicarea în termenul precizat a eventualelor observaţii şi propuneri se va
interpreta ca un aviz tacit favorabil asupra formei şi conţinutului Planului
strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.
Etapa 8
Forma integrată finală a Planului strategic al MAI
pentru perioada 2010-2013 va fi înaintată ministrului administraţiei şi
internelor spre verificare şi aprobare finală. Versiunea integrată va include
şi Planul de acţiuni pentru implementarea Planului strategic al MAI pentru
perioada 2010-2013. După aprobare prin ordin al ministrului, Planul strategic
al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi publicat pe pagina de internet a
ministerului.
Etapa 9
Forma finală a Planului strategic al MAI pentru
perioada 2010-2013 va fi supusă unei monitorizări anuale de către UPR prin
utilizarea instrumentului de monitorizare integrată prezentat într-o formă
sintetizată în anexa C la prezenta metodologie, sub formă tabelară, reunind
ansamblul elementelor esenţiale cuprinse în Programul de guvernare şi în Planul
strategic al MAI.
Rapoartele de monitorizare întocmite de către UPP vor
fi prezentate fiecărui secretar de stat, precum şi ministrului administraţiei
şi internelor.
4. Concluzii
Prin prezenta metodologie UPP şi-a propus
eficientizarea realizării concertate a obiectivelor sectoriale, prin
parcurgerea logică a etapelor ce conduc la elaborarea şi gestionarea Planului
strategic al MAI. Prin intermediul acestei metodologii se doreşte transformarea
Planului strategic al MAI într-un instrument real de management pentru factorii
de decizie ai fiecărui sector de activitate al ministerului, menit să asigure
standardul necesar de calitate a serviciilor la nivelul ministerului.
In partea introductivă a acestei metodologii am
evidenţiat studiul comparativ între procesul managementului actual de elaborare
a Planului strategic al MAI (în baza instrucţiunilor şi recomandărilor
prezentate în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1.807/2006, respectiv Hotărârii
Guvernului nr. 158/2008) şi noua viziune a UPP cu privire la ameliorarea
modului actual de lucru, având drept finalitate elaborarea Planului strategic
al MAI pentru perioada 2010-2013, prin regruparea informaţiilor esenţiale
cuprinse în planurile strategice ce vor fi elaborate pentru fiecare sector de
activitate al ministerului.
Pentru a creiona într-un mod logic şi argumentat
propunerea noastră, am prezentat în continuare structura planurilor strategice
sectoriale elaborate în cadrul MAI, urmată de elaborarea succesiunii logice a
etapelor necesare elaborării versiunii integrate a Planului strategic al MAI.
In contextul celor prezentate, rolul UPP constă în
asigurarea procesului de coordonare, consultare şi monitorizare a versiunii
finale integrate a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013,
contribuind astfel la garantarea calitativă a gestionării armonizate a
elementelor fundamentale conţinute în planurile strategice sectoriale şi în
Programul de guvernare.
Pe perioada 2010-2013, UPP va realiza monitorizări
anuale ale planurilor strategice sectoriale, urmărind:
• stadiul îndeplinirii obiectivelor;
• costurile aferente;
• rezultatele obţinute;
• motivele neîndeplinirii obiectivelor;
De asemenea, UPP va formula propuneri de îmbunătăţire
şi o eventuală revizuire a obiectivelor propuse. Rezultatele vor fi prezentate
fiecărui factor de decizie, pentru propriul sector de activitate, şi
ministrului administraţiei şi internelor, în forma integrată.
Valoarea adăugată a prezentei metodologii constă pe de
o parte în avantajul corelării logice a obiectivelor sectoriale desprinse din
Programul de guvernare cu bugetele aferente acestora, iar pe de altă parte prin
armonizarea integrată a elementelor esenţiale cuprinse în planurile strategice
sectoriale (obiective, activităţi, rezultate, indicatori, buget, termene,
responsabili) în Planul strategic al MAI. Varianta propusă mai prezintă şi
avantajul major al utilizării unui instrument de monitorizare convivial, ce
permite monitorizarea globală anuală a ansamblului elementelor conţinute în
documentul integrat.
ANEXA A
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Definiţie
Indicatorii de performanţă reprezintă etaloane de
măsură care permit examinarea şi indicarea viabilităţii strategiei de
performanţă, în vederea realizării obiectivelor precise ce decurg din aceasta.
Indicatorii rezumă o informaţie simplă şi clară, plecând de la sisteme
complexe.
Indicatorii oferă o informaţie specifică măsurată la un
moment precis; aceştia oferă imaginea evoluţiei şi anticipării performanţei
unei organizaţii.
Indicatorii de performanţă permit măsurarea
performanţei pentru fiecare acţiune întreprinsă, în vederea atingerii unui
obiectiv propus. Sunt deci date cantitative, care măsoară eficienţa sau
eficacitatea unei acţiuni precise.
Scopul alegerii şi utilizării indicatorilor de
performanţă
O organizaţie nu poate ameliora efectiv decât ceea ce
poate măsura şi compara.
Sunt 5 motive pentru care trebuie măsurată performanţa:
• reduce incertitudinea;
• stabilizează informaţia;
• facilitează comunicarea;
• dinamizează capacitatea de reflectare (gândirea);
• contribuie la o mai bună stăpânire (controlare) a
riscului.
Importanţa măsurării performanţelor
• Este parte componentă a strategiei instituţiei şi
permite evaluarea gradului de implementare a acesteia.
• Măsurarea performanţei permite dirijarea/coordonarea
implementării strategiei instituţiei.
• Contribuie la luarea deciziilor pe baza faptelor
(rezultatelor evidente).
• Clasifică probleme existente: acolo unde este nevoie
de îmbunătăţire şi dacă activităţile clasificate au contribuit la îmbunătăţire.
Clase de indicatori
• indicatori de intrare (input);
• indicatori de ieşire (output);
• indicatori de proces;
• indicatori de valoare adăugată.
Măsurarea performanţelor va permite coordonarea
implementării, precum şi oferirea informaţiei obiective conducerii pentru
adoptarea deciziilor corecte pe anumite direcţii de activitate. De asemenea,
metoda nouă de lucru facilitează procesul de identificare a problemelor
existente şi a sectoarelor unde este nevoie de intervenţii privind ameliorarea
situaţiei, precum şi de apreciere în ce măsură activităţile planificate şi-au
atins scopul.
Exemple de indicatori de performanţă
• Exemplul nr. 1: Implementarea de proiecte cu
finanţare comunitară în domeniul reformei administraţiei publice
Obiectiv de performanţă: Implementarea unui număr cât mai mare de proiecte cu finanţare
comunitară în domeniul administraţiei publice, ca urmare a acceptării cererii
de finanţare
Indicator de performanţă: Numărul de cereri de finanţare acceptate din totalul celor
prezentate spre aprobare, de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (6
luni, 1 an).
Acest indicator este pertinent, deci măsurabil,
întrucât permite cuantificarea numărului de cereri de finanţare depuse şi a
celor aprobate, precum şi a raportului dintre cele aprobate şi cele depuse
(acest raport reprezintă un indice al calităţii şi pertinenţei proiectelor cu
finanţare comunitară, deci un indice al performanţei pe această direcţie).
Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis şi de
calitate, care permite măsurarea performanţei cu privire la calitatea
proiectelor depuse spre finanţare din fondurile structurale. Măsurarea se va
face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor
înregistrate de la o perioadă la alta şi deci evoluţia performanţei în timp pe
direcţia obiectivului propus.
Rezultatul măsurabil va permite stabilirea performanţei
proiectelor prezentate spre finanţare comunitară, prin cuantificarea proiectelor
acceptate din totalul proiectelor prezentate (în %) în perioada respectivă,
propusă pentru măsurare.
Rezultatul astfel obţinut poate fi comparat de la o
perioada la alta, monitorizând astfel evoluţia (progresul sau regresul)
înregistrată cu privire la acceptarea cererilor de finanţare comunitară.
• Exemplul nr. 2: Procesul de simplificare
administrativă în cazul accidentelor rutiere
Obiectiv de simplificare administrativă: Imbunătăţirea cadrului legal cu privire la administrarea
accidentelor rutiere prin introducerea constatului amiabil şi transferul
soluţionării tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de
asigurări.
Obiectiv de performanţă: Impactul introducerii constatului amiabil şi a transferului
tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de asigurări asupra
simplificării administrative a cadrului legal cu privire la administrarea
accidentelor rutiere. Cu alte cuvinte, acest obiectiv poate fi simplificat la
formularea următoare: reducerea cazurilor de tamponări uşoare înregistrate la
poliţia rutieră, ca urmare a introducerii constatului amiabil şi a transferului
tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de asigurări.
Indicator de performanţă propus: Numărul (procentajul) cazurilor de tamponare uşoară înregistrate
de către poliţia rutieră din totalul acestora, identificate de-a lungul unei
perioade de timp bine determinate (de exemplu: 6 luni, 1 an).
Acest indicator este pertinent, deci măsurabil,
întrucât permite cuantificarea numărului total de cazuri de tamponare uşoară,
precum şi a celor înregistrate de către poliţia rutieră, ca urmare a
introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare de la
poliţia rutieră către societăţile de asigurări.
Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un
instrument precis şi de calitate, care permite măsurarea performanţei cu
privire la eficacitatea introducerii constatului amiabil şi a transferului
tamponărilor uşoare de la poliţia rutieră către societăţile de asigurări. Mai
precis, acest indicator permite măsurarea cu precizie relativă a impactului
introducerii constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare asupra
simplificării cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.
Măsurarea se va face la intervale de timp bine
determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o
perioadă la alta şi deci evoluţia performanţei în timp, pe direcţia
obiectivului propus.
Rezultatul astfel obţinut poate fi comparat de la o
perioada la alta, monitorizând astfel evoluţia (progresul sau regresul)
înregistrată cu privire la reducerea sau creşterea cazurilor de tamponări
uşoare înregistrate la poliţia rutieră. In egală măsură, indicatorul de
performanţă ales permite compararea rezultatelor înregistrate la nivel naţional
cu cele înregistrate în alte state membre ale Uniunii Europene, în urma
implementării constatului amiabil şi a transferului tamponărilor uşoare, din
perspectiva simplificării cadrului legal cu privire la administrarea
accidentelor rutiere.
Recomandări
• Numărul indicatorilor, ca şi al obiectivelor trebuie
să fie limitat (în medie 2 indicatori asociaţi fiecărui obiectiv).
• Pentru fiecare indicator vor fi afişate o valoare anuală
a activităţii, precum şi o ţintă pe termen mediu (de exemplu: 1-5 ani).
Indicatori de performanţă minimali
Prin acelaşi document se pot stabili şi indicatorii de
performanţă minimali pe care trebuie să îi atingă/măsoare unitatea pentru ca
activitatea să fie considerată bună.
Exemple de indicatori de performanţă
• Reducerea timpului de intervenţie la evenimente care
aduc atingere ordinii şi liniştii publice
• Creşterea cu 3% a procentului de identificare în
cauzele penale cu autori necunoscuţi
• Reducerea cu 5% a numărului infracţiunilor comise cu
violenţă la nivelul judeţului
• Creşterea cu 5% a procentului de recuperare a
prejudiciilor aduse bugetului de stat, prin comiterea infracţiunilor
economico-financiare
• Reducerea cu 3% a accidentelor de circulaţie şi a
consecinţelor acestora
• Reducerea braconajului piscicol şi forestier pe
teritoriul judeţului
• Reducerea timpului de soluţionare a anchetelor
•Apărarea patrimoniului privat şi public
• Reducerea cu 5% a furturilor din locuinţe, societăţi
comerciale şi de autoturisme;
• Reducerea infracţiunilor stradale cu 3% şi reducerea
infracţiunilor de mare violenţă cu 5%.
ANEXA B
PLANUL DE ACŢIUNI
pentru implementarea Planului strategic sectorial
pentru perioada 2010-2013
Capitol nr. (descriere)
|
Obiective generale
|
Obiective specifice
|
Activităţi
|
Indicatori de performanţă
|
Estimare bugetară
|
Termen
|
Structuri responsabile
|
- Model de aplicaţie -
Capitolul nr. 22 - REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
|
Obiective generale
|
Obiective specifice
|
Activităţi
|
Indicatori de performanţă
|
Estimare bugetară
|
Termen
|
Structuri responsabile
|
|
Continuarea reformei în administraţia publică
|
Descentralizarea administrativă
|
Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea
serviciilor publice Aplicarea unor reglementări care să permită gestionarea
descentralizării într-o manieră transparentă şi stabilă
|
Descrierea indicatorilor de performanţă măsurabili stabiliţi pentru
realizarea activităţii (pot fi identificaţi unul sau mai mulţi indicatori
pentru o singură activitate)
|
Bugetul estimat pentru fiecare dintre activităţile propuse
|
Data-limită
propusă pentru
îndeplinirea
activităţilor
propuse
|
Prezentarea structurilor
responsabile pentru îndeplinirea activităţilor
stabilite (de exemplu: UCRAP, UPP, DGAERI etc.)
|
GHID DE COMPLETARE A MACHETEI
1. Conţinutul documentului
Documentul tabelar conţine 7 coloane (fără cea
referitoare la estimarea bugetară), dispuse în formă logică, conţinând
următoarele rubrici: obiective, obiective specifice, activităţi, indicatori de
performanţă, termen şi structuri responsabile. Există o corelaţie logică între
Programul de guvernare şi elementele acestui document tabelar. Astfel, direcţiile
de acţiune stabilite prin Programul de guvernare 2009-2012 vor servi drept
cadru de referinţă în stabilirea şi descrierea obiectivelor din coloana nr. 1 a
acestui document. La rândul lor, obiectivele din coloana nr. 1 servesc drept
criteriu de bază în stabilirea obiectivelor specifice domeniului de activitate
respectiv şi în descrierea activităţilor ce urmează a fi întreprinse în vederea
atingerii obiectivelor propuse.
2. Descrierea conţinutului fiecărei rubrici a
tabelului
• Obiective generale - sunt în acord cu
direcţiile de acţiune corespunzătoare obiectivelor sectoriale desprinse din
Programul de guvernare 2009-2012. Fiecare obiectiv general va răspunde la
întrebarea „Ce trebuie să realizăm pe acest sector de activitate?".
Fiecărui obiectiv general îi poate fi asociat unul sau mai multe obiective
specifice.
• Obiective specifice - reprezintă obiectivele
urmărite de fiecare dintre structurile de specialitate din respectivul domeniu
de activitate, pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Aceste
obiective vor trebui să răspundă întrebării „Ce ne propunem să realizăm în
vederea atingerii obiectivelor generale?".
• Activităţi- reprezintă descrierea manierei
concrete în care se va acţiona în vederea atingerii obiectivului propus. Mai
exact, coloana „Activităţi" va cuprinde una sau mai multe maniere concrete
prin care se va acţiona în vederea atingerii obiectivului stabilit.
Activităţile vor răspunde la întrebarea „Ce facem în mod concret în sensul
atingerii obiectivului propus?".
• Indicatorii de performanţă - reprezintă un
instrument de măsurare a performanţei activităţilor întreprinse, care permite
cuantificarea gradul de realizare a obiectivului propus. Mai exact, indicatorii
de performanţă permit măsurarea impactului acţiunilor întreprinse în vederea
atingerii obiectivului propus asociat acestora. Un indicator de performanţă
răspunde la întrebarea „In ce măsură sau în ce proporţie am putut realiza ceea
ce ne-am propus?".
• Termen - reprezintă data la care este estimată
îndeplinirea activităţilor propuse.
• Structuri responsabile - vor fi prezentate
structurile responsabile de îndeplinirea obiectivelor şi activităţilor
întreprinse în acest sens şi măsurate prin intermediul indicatorilor de
performanţă aleşi pe criteriul pertinenţei.
ANEXA C
INSTRUMENT DE MONITORIZARE INTEGRATĂ
utilizat de Unitatea de politici publice pentru
gestiunea centralizată asigurată de UPP
Capitol nr.
|
Obiective generale
|
Obiective specifice
|
Activităţi
|
Indicatori de performanţă
|
Monitorizare intermediară/
Rezultate intermediare (periodice)*
|
Monitorizare finală
|
Buget
|
Termen
|
Structuri responsabile
|
|
Rezultat intermediari**
|
Rezultat intermediari**
|
Rezultat final înregistrat
|
Buget estimat
|
Buget alocat
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
* Se va completa doar în cazul în care activitatea este
complexă şi se derulează pe o perioadă mai mare.
** i = 1 ...N, in funcţie de gradul de complexitate şi
durata activităţii (numărul de coloane asociate monitorizării intermediare
variază în funcţie de complexitatea şi perioada de desfăşurare a activităţii
propuse).
- Model de aplicaţie intern -
Capitolul nr. 22 - REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
|
Obiective
generale
|
Obiective
specifice
|
Activităţi
|
Indicatori
de performanţă
|
Monitorizare
intermediară/ Rezultate intermediare (periodice)*
|
Monitorizare
finală
|
Buget
|
Termen
|
Structuri
responsabile
|
|
Rezultat
intermediari**
|
Rezultat
intermediari**
|
Rezultat
final înregistrat
|
Buget
estimat
|
Buget
alocat
|
|
Continuarea reformei în administraţia
publică
|
Descentralizarea administrativă
|
Definitivarea unui calendar riguros
privind descentralizarea serviciilor publice
Aplicarea unor reglementări care să
permită gestionarea descentralizării într-un mod transparent şi stabil
|
Descrierea indicatorilor de performanţă
stabiliţi pentru realizarea activităţii (pot fi identificaţi unul sau mai
mulţi indicatori pentru o singură activitate)
|
Introducerea rezultatelor parţiale
obţinute prin intermediul indicatorilor de performanţă stabiliţi (lunar,
trimestrial, semestrial)
|
Introducerea
rezultatelor
secundare
obţinute prin
intermediul
indicatorilor de
performanţă
stabiliţi (lunar,
trimestrial,
semestrial)
|
Introducerea
rezultatelor
finale
înregistrate
la finele
perioadei de
monitorizare
|
Bugetul
estimat
pentru
fiecare
dintre
activităţile
propuse
|
Bugetul alocat pentru fiecare dintre
activităţile propuse
|
Data-limită
propusă
pentru
îndeplinirea
activităţilor
propuse
|
Prezentarea
structurilor
responsabile
pentru
îndeplinirea
activităţilor
stabilite
(de exemplu: UCRAP, UPP, DGAERI etc.)
|
|
NOTĂ:
Aceste coloane vor fi completate cu
datele furnizate periodic de structura competentă, pe fiecare sector de
activitate al ministerului, să întocmească rapoartele de progres privind activităţile
asumate.
|
|
|
ANEXA D
PLAN STRATEGIC AL MAI
pentru perioada 2010-2013
DIRECŢII DE ACTIVITATE
|
Direcţia de activitate
|
Reforma administraţiei publice
|
Instituţia prefectului şi servicii
deconcentrate
|
Comunităţi locale
|
Ordine publică şi siguranţa
cetăţeanului
|
Schengen şi cooperare europeană
|
Prevenire şi combatere corupţie,
protecţie internă,
control şi audit intern
|
Suport
|
|
Structuri responsabile
|
|
1.
|
Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice
|
Direcţia pentru relaţiile cu instituţiile prefectului
|
Direcţia pentru comunităţi locale, zone asistate, ajutor de stat
şi parteneriat cu structurile asociative
|
Direcţia generală
management
operaţional
|
Direcţia Schengen
|
Direcţia generală control şi audit intern
|
Direcţia juridică
|
|
2.
|
Direcţia pentru dezvoltarea capacităţii administrative
|
Direcţia pentru serviciile publice deconcentrate
|
Direcţia pentru servicii de interes general, investiţii şi
dezvoltare locală
|
Inspectoratul General al Poliţiei Române
|
Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale
|
Direcţia generală anticorupţie
|
Direcţia generală financiară
|
|
3.
|
Direcţia pentru politici fiscale şi bugetare locale
|
Instituţia Prefectului (42)
|
Autoritatea Naţională
de Reglementare
pentru Serviciile
Comunitare
de Utilităţi Publice
|
Inspectoratul
General
al Jandarmeriei
Române
|
|
Direcţia generală
de informaţii
şi protecţie internă
|
Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei
|
|
4.
|
Unitatea de politici publice
|
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
|
|
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
|
|
|
Direcţia medicală
|
|
5.
|
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
|
Direcţia generală de paşapoarte
|
|
Inspectoratul General de Aviaţie al MAI
|
|
|
Direcţia logistică
|
|
6.
|
|
Direcţia regim
permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor
|
|
Administraţia
Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale
|
|
|
Direcţia informare şi relaţii publice
|
|
7.
|
|
|
|
Oficiul Român pentru Imigrări
|
|
|
Secretariatul General
|
|
8.
|
|
|
|
Direcţia pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de
date
|
|
|
Direcţia generală resurse umane
|
|
9.
|
|
|
|
|
|
|
Direcţia economico- administrativă
|
|
10.
|
|
|
|
|
|
|
Centrul Informatic Naţional al MAI (e-administraţie)
|
|
11.
|
|
|
|
|
|
|
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza"
|
|
12.
|
|
|
|
|
|
|
Arhivele Naţionale
|
|
13.
|
|
|
|
|
|
|
Club Sportiv „Dinamo" Bucureşti
|
|
14.
|
|
|
|
|
|
|
Societatea Comercială „Comicex" - S.A.
|
|
15.
|
|
|
|
|
|
|
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
|