ORDIN   Nr. 2530 din 31 octombrie 2007

privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invatamantul preuniversitar la Limba si literatura slovaca - educatoare, invatatori, profesori, Limba si literatura turca - institutori, profesori, Limba si literatura rusa materna - profesori, Limba si literatura germana - educatoare, invatatori, profesori

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 861 din 17 decembrie 2007

In conformitate cu prevederile Legii invaţamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare,

in temeiul Hotararii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetarii şi Tineretului, cu modificarile şi completarile ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetarii şi tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aproba Programa de Limba şi literatura slovaca pentru educatoare, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura slovaca pentru invaţatori, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura slovaca pentru profesori, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura turca pentru institutori, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura turca pentru profesori, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura rusa materna pentru profesori, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura germana materna pentru educatoare, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura germana materna pentru invaţatori, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura germana materna pentru profesori, specifica pentru ocuparea posturilor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar.

Art. 2. - Programele prevazute la art. 1 sunt cuprinse in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 3. - Programele aprobate prin prezentul ordin se aplica incepand cu anul şcolar 2007-2008.

Art. 4. - Direcţia generala management invaţamant preuniversitar, Direcţia generala invaţamant in limbile minoritaţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generala managementul resurselor umane, inspectoratele şcolare, unitaţile/secţiile de invaţamant preşcolar cu predare in limba slovaca, germana materna, unitaţile/secţiile de invaţamant gimnazial şi liceal cu limba de predare slovaca, germana materna, unitaţile/secţiile de invaţamant gimnazial şi liceal in care se studiaza limba turca sau limba rusa materna duc la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei, cercetarii şi tineretului,

Cristian Mihai Adomniţei

ANEXA

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR VACANTE

EDUCATOARE

LIMBA ŞI LITERATURA  SLOVACA

Nota de prezentare

Programa pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante in invaţamantul preuniversitar la Limba şi literatura slovaca se adreseaza educatoarelor. Programa este corelata cu planul de invaţamant şi curriculumul naţional. Aceasta corelare se reflecta atat in formularea tematicii, cat şi in cea a bibliografiei. Programa de faţa reprezinta in mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra- şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative. De asemenea, aceasta include teme care reflecta capacitatea de corelare a didacticii specialitaţii cu cerinţele psihopedagogice specifice varstei copiilor, teme care vizeaza activitatea extracurriculara si activitaţile de consiliere si orientare.

I. LIMBA SLOVACA

1. Elemente de fonetica şi fonologie. Sistemul vocalic, consonantic.

2. Morfologie. Parţile de vorbire flexibile şi neflexibile.

3. Probleme de punctuaţie şi ortografie.

II. LITERATURA SLOVACA

1. Lirica romantica: A. Sladkovic: Marina, J. Botto: Smrt Janosikova, S. Chalupka: Mor hol, J. Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny Janko.

2. Lirica realismului slovac: P.O.Hviezdoslav: Hajnikova zena.

3. Proza realismului slovac: J.G.Tajovsky: Na chlieb, B.S.Timrava: Tapakovci

4. Lirica lui I. Krasko: Otcova rol'a.

5. Proza scurta a lui J. Jesensky: Medicina.

6. Literatura slovaca din Romania: P. Bujtar: Lesni muzikanti, D.M.Anoca: Knizka pre prvakov.

Bibliografie

1. E. Pauliny, J.Ruzicka, J Stoic - Slovenska gramatika. SPN. Bratislava, 1968.

2. SAV - Pravidla slovenskeho pravopisu.

3. Slovensky jazyk, ucebnice pre V, VL, VIL rocnik, EDP, Bucureşti,1993.

4. Slovensky jazyk, ucebnica pre VIII. rocnik, EDP, Bucureşti 1995.

5. SAV - Morfologia, Bratislava, 1998.

6. Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.

7. Ucebnice pre V-XII. rocnik, EDP, Bucureşti, 1995.

III. METODICA

A. Competenţe psihopedagogice:

- inţelegerea obiectivelor invaţamantului contemporan;

- prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea in situaţii educaţionale specifice;

-  realizarea sistemelor,  corelaţiilor dintre conţinuturile asimilate;

-  asimilarea   conţinutului   psihopedagogiei   varstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;

- inţelegerea genezei psihicului copilului.

B. Conţinuturi metodice:

1. invaţamantul preşcolar (cerinţe);

2.  rolul materialului didactic in activitaţi;

3. jocuri didactice in activitatea de educare a limbajului;

4.  activitaţi artistice şi lucru manual;

5. caracteristicile psihopedagogice ale copiilor avand varsta de 3-6 ani;

6. demersuri metodice referitoare la educarea limbajului oral, citit şi scris;

7. tipuri de evaluare in invaţamantul preşcolar;

8. activitaţi recreative şi de relaxare in activitatea de educaţie a copilului preşcolar.

Bibliografie

1. E. Sch. Kolumbus (traducere şi adaptare Magdalena Dumitrana) - Didactica preşcolara, Bucureşti, 1998.

2. H. Barbu, A. Mateias, E. Rafaila, E. Popescu, F. Şerban - Pedagogie preşcolara, Didactica, Bucureşti, 1997.

3. Magdalena Dumitrana - Educarea limbajului in invaţamantul preşcolar, Bucureşti, 1999.

4. A. Nica, G. Kelemen - Metodica activitaţilor instructiv-educative - Ed. U. A.V. Arad, 2004.

5. A. Nica, J. Cozma, V. Preda, E. Soriţeu, G. Kelemen - Didactica invaţamantului preşcolar - Ed. U.A.V Arad, 2005.

IV. LITERATURA PENTRU COPII

1.  Ludova slovesnost' - hadanky, riekanky, rechovanky, vycitanky.

2. Poezia pre deti: K. Bendova: Cacky - hracky, L.Podjavorinska: Cincin, E. Cepcekova: Zrkadielko, D. Hevier: Basnicka ti pomoze.

3. Ludove rozpravky fantasticke: Popoluska, Tri kozliatka, Sol' nad zlato, Tri stromy, Cervena ciapocka.

4. Ludove rozpravky realisticke: O troch grosoch.

5. Urnele rozpravky: H.C.Andersen: Dievcatko so zapalkami, O skaredom kacatku.

6. Tuzba l'udi po pravde a spravodlivosti v rozpravkach.

7. Pribehy zo zivota deti: B. Nemcova: Babicka, M.Jancova: Rozpravky starej matere, I. Creanga: Amintiri din copilarie.

8. Zobrazenie sveta v bajach a rozpravkach: L. Podjavorinska: Cakanka.

9. Literatura pre deti v tvorbe slovenskych autorov zijucich v Rumunsku: P. Bujtar: Lesni muzikanti, D.M.Anoca: Kde bolo, tam bolo.

Bibliografie

1. Sliacky, O. Dejiny Slovenskej literatury pre deti a mladez do roku 1945, Mlade leta, Bratislava, 1990.

2. Jurcikova, E. Krpciar, J. Literatura pre 5. rocnik ZS, SPN, Bratislava, 1991.

3. Harpah, M. Teoria literatury, Bratislava, 1994.

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE

INVAŢATORI

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACA

Nota de prezentare

Programa pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante in invaţamantul preuniversitar la limba şi literatura slovaca şi literatura pentru copii se adreseaza absolvenţilor de şcoala pedagogica cu limba de predare slovaca. Afost revizuita cu scopul corelarii acesteia cu planul de invaţamant şi curriculumul naţional, inscriindu-se astfel pe coordonatele reformei invaţamantului romanesc. Aceasta corelare se reflecta atat in formularea tematicii, cat şi in cea a bibliografiei. Programa de faţa reprezinta in mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra- şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative. De asemenea, aceasta include teme care reflecta capacitatea de corelare a didacticii specialitaţii cu cerinţele psihopedagogice specifice diferitelor varste, teme care vizeaza activitatea extracurriculara şi activitaţile de consiliere şi orientare.

Competenţele pentru profesia de cadru didactic

Competenţele de  baza ale cadrului didactic cerute  la examenul de ocupare a locurilor vacante deriva din obiectivele şi conţinutul invaţamantului, precum şi din rolurile - funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt:

- comunicativitatea;

- invaţarea;

- conducerea - analiza;

- organizarea - indrumarea - dirijarea - evaluarea - decizia;

- cunoaşterea elevului, copilului.

ELEMENTE DE LIMBA SLOVACA

1. Ortografia şi punctuaţia -Pravopis a rozdel'ovacie znamienka

Pismo a pismena. Pravopisne principy, pisanie i-i, y-y. u, e, 6 pisanie dvojhlasok. Rozdel'ovacie znamienka.

2. Lexicul - Nauka o slovnej zasobe

Slovo. Slovna zasoba. Zakladny slovny fond. Masa slovnej zasoby. Obohacovanie slovnej zasoby. Rozvoj slovnej zasoby. Synonyma, homonyma, antonyma. Spisovne a nespisovne slova.

3. Noţiuni de fonetica - Hlaskoslovie

Hlaska, litera, pismeno. Rozdelenie hlasok. Slovo, slabika, hlaska.

4. Morfologie - Tvaroslovie

Ohybne druhy. Neohybne slovne druhy.

Podstatne mena: druh, rod, cislo, pad, uloha vo vete. Pravopis.

Pridavne mena: druh, zhoda, uloha vo vete. Zamena: druhy. Pravopis.

Cislovky: vyznam a rozdelenie. Pravopis.

Slovesa: vyznam, slovesny sposob. Osoba, cislo, cas. Pravopis.

Prislovky: rozdelenie.

Predlozky: jednoduche a zlozene, vokalizovanie. Pravopis.

Spojky: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Pravopis.

5. Sintaxa - Syntax

Veta. Suvetie. Druhy viet. Jednoducha veta. Zakladne vetne cleny: podmet a prisudok, predmet a privlastok.

Bibliografie - Pouzita literatura

1.  E. Pauliny, J.Ruzicka, J.Stoic - Slovenska gramatika. SPN. Bratislava, 1968.

2.  SAV - Pravidla slovenskeho pravopisu.

3.  Slovensky jazyk, ucebnice pre V., VL, VII. rocnik, EDP, Bucureşti, 1993.

4. Slovensky jazyk, ucebnica pre VIII. rocnik, EDP, Bucureşti, 1995.

5.  SAV - Morfologia, Bratislava, 1998.

6.  Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.

LITERATURA SLOVACA - SLOVENSKA LITERATURA

1. Creaţie orala - Ludova slovesna tvorba

Vznik, rozsirovanie a jej charakter. Ludova piesen. Ludova epika. Rozpravka. Povest. Ludova balada.

2.  Literatura slovaca din perioada romantismului - Sturovska literatura

1.  Ludovit Stur - Spevy a piesne.

2.  Samo Chalupka - Mor ho!

3. Andrej Sladkovic - Marina

4. Jan Botto - Smrt' Janosikova

3. Postromantismul şi realismul - Od romantizmu k realizmu

1.  G.K.Z.Laskomersky - Lipovianska masa

2. P.O. Hviezdoslav - Cyklus letorosty: Co davam, davam z uprimnosti duse

Mha kedy's zvadzal svet, mi hovoriac Krvave sonety Hajnikova zena

3.  Bozena Slancikova Timrava - iapakovci

4. Jozef Gregor Tajovsky - Statky - zmatky

4.  Literatura moderna - Moderna literatura

1. Ivan Krasko - Moje piesne (Nox et solitudo) Otcova rol'a (Verse)

5.  Literatura interbelica - Medzivojnova literatura

1.  Martin Razus - Marosko

2. Jozef Ciger Hronsky - Jozef Mak

3.  Ludo Ondrejov - Zbojnicka mladost'

4.  Margita Figuli - Tri gastanove kone

6.  Literatura postbelica - Povojnova literatura

1. Jan Kostra - Peniaztek

2.  Milan Rufus - Vyjdi z lesa a klcuj zem

7. Literatura scriitorilor slovaci din Romania- Slovenska literatura na uzemi Rumunska

1. Pavel Bujtar-Aneta

2. Ondrej Stefanko-Rodokmen

3.  Dagmar Maria Anoca - Knizka pre prvakov, Kde bolo, tam bolo.

LITERATURA PENTRU COPII - LITERATURA PRE DETI

A.  Creaţia populara - Ludova slovesnost' -definicia, zanre, inspiracny zdroj pre umelecku literaturu

1.  Ludove piesne

2.  Ludove rozpravky, povesti

3.  Prislovia a porekadla, detske hry, riekanky

4.  Uspavanky

Rozpravky - pojem, stavba, ustalene zvraty, tematika

1.  Ludove rozpravky - Slovenske rozpravky

2.  Urnele rozpravky - P. Dobsinsky, M.Rufus

M.Rufus - Zversovane rozpravky - Pamodaj st'astia lavicka

L. Podjavorinska - Cin - Cin

J. Pavlovic - Kuriatko a oblacik

J.C.Hronsky - Smely zajko, Smely zajko v Afrike

Maria Durickova - Oriesky

H.C. Andersen - Mala morska panna

Bratia Grimmovci - Popoluska

Lubomfr Feldek - Zelena kniha rozpravok

B.  Povesti: J. Horak-Povesti M. Ferko - Janosik

C. Dobrodruzna literatura - Jules Verne - 15 rocny kapitan

Rozdiel medzi etickou a estetickou strankou rozpravky Moralny podklad rozpravky

Metodica limbii slovace - Metodika slovenskeho jazyka

Ulohy vyucovania slovenskeho jazyka v skolach s vyucovacfm jazykom slovenskym v Rumunsku. Zlozky slovenskeho jazyka a literatury. Ucebny plan. Ucebne osnovy. Platne ucebnice pre slovensky jazyk. Vyucovaci proces. Druhy ucenia. Vyucovacie metody. Pomocky a ich pouzivanie. Opakovanie. Cvicenie. Druhy cvicenia. Diktaty a druhy diktatov. Skusanie. Druhy skusania a sposoby hodnotenia ziakov.

Slohovy vycvik. Reprodukcny sloh. Rozpravanie podl'a obrazkov. Rozpravanie podl'a jednehoobrazu. Produkcny sloh. Recnicke cvicenia. Oprava hovorenych a pfsomnych prejavov. Vyucovanie slovenskeho jazyka na skolach s malym poctom ziakov alebo tried. Vplyv rumunciny na slovencinu a odstrahovanie vznikajucich nedostatkov.

Bibliografie - Pouzita literatura

1.  V Betakova - Z.Tarcalova - Didaktika materiskeho jazyka

2. Ucebny plan, ucebne osnovy platne v sucasnom skolskom roku

3.  Ucebnice pre slovensky jazyk

4.  E.Petlak - Vseobecna didaktika, Bratislava, 2004

5.   Evaluarea in invaţamantul primar - Descriptori de performanţa

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE

PROFESORI

LIMBAŞI LITERATURA SLOVACA

Nota de prezentare

Programa pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante in invaţamantul preuniversitar la limba şi literatura slovaca se adreseaza profesorilor absolvenţi de invaţamant superior de lunga durata. A fost revizuita cu scopul corelarii acesteia cu planul de invaţamant şi curriculumul naţional, inscriindu-se astfel pe coordonatele reformei invaţamantului romanesc.

Aceasta corelare se reflecta atat in formularea tematicii, cat şi in cea a bibliografiei. Programa de faţa reprezinta in mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra- şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflecta capacitatea de corelare a didacticii specialitaţii cu cerinţele psihopedagogice specifice diferitelor varste, teme care vizeaza activitatea   extracurriculara   şi   activitaţile   de   consiliere   şi orientare.

Programa pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante in invaţamantul preuniversitar cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.

I.  COMPETENŢELE PENTRU PROFESIA DE CADRU DIDACTIC

Competenţele de baza ale cadrului didactic, cerute la examenul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante in invaţamant, deriva din obiectivele şi conţinutul invaţamantului, precum şi din rolurile - funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt: comunicativitatea, empatia, invaţarea, conducerea - analiza, diagnoza, prognoza şi proiectare, organizarea, indrumarea, dirijarea, evaluarea şi decizia, comunicarea fluenta, expresiva, coerenta, cunoaşterea elevului.

II.  LIMBAŞI LITERATURA SLOVACA

A. Probleme de limba

1. Elemente de fonetica şi fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente suprasegmentale.

2.   Morfologia. Parţile de vorbire flexibile şi neflexibile. Definiţia, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma.

3.   Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Parţile de propoziţie.

4.  Probleme de punctuaţie şi ortografie.

B.  Probleme de literatura

1.  Importanţa liricii pentru literatura secolului al XIX-lea: J. Kollar: Slavy dcera, Jan Holly: Selanky, Svatopluk.

2. Lirica romantica: Andrej Sladkovic, Samo Chalupka, Janko Kral', Jan Botto.

3.  Importanţa operei lui P.O. Hviezdoslav.

4.  Eroii prozei lui Martin Kukucin şi Jozef Gregor Tajovsky (Neprebudeny, Do konca, Mamka Postkova).

5.  Lirica lui Ivan Krasko: Nox et solitudo.

6. Proza scurta a lui Janko Jesensky: Pani Rafikova, Slnecny kupef.

7.  Poezia interbelica: J. Smrek, L. Novomesky.

8.  Tendinţe moderne in proza interbelica: Margita Figuli, Dobroslav Chrobak, Frantisek Svantner, Ludo Ondrejov.

9.   Temele prozei slovace in perioada de dupa 1945: Frantisek Hecko, Vincent Sikula, L. Ballek, Peter Jaros, Rudolf Jasik.

10. Poezia slovaca dupa 1945: Milan Rufus, Miroslav Valek, Buzassy Jan, Stacho Jan, Daniel Hevier.

11. L. Stur: personalitatea şi importanţa operei sale in dezvoltarea limbii şi literaturii slovace.

C. Bibliografie

1. Armas, Silvia: Slovenske narecie v rumunskom Banate, Nadlak, 1996.

2. Armas, Silvia Niţa, Sucasny slovensky jazyk, Bucureşti, 1971.

3. Anoca, Dagmar Maria, Fonetika a fonologia slovenciny, Nadlak, 1998.

4.  Barborica, Corneliu, Istoria literaturii slovace, Bucureşti, 1999.

5.  Calin, Gheorghe, Prelegeri de folclor slovac, Bucureşti, 1997; Literatura slovaca, 1995; Poezia secolului al XX-lea, Bucureşti, 1998.

6.  Oravec, J., Bajzikova, E.: Slovensky sucasny spisovny jazyk. Morfologia, Bratislava, 1988; Syntax, Bratislava.

7.  Pauliny, E., Slovenska gramatika, Bratislava, 1981.

8.  Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.

9.  Pravidla slovenskeho pravopisu, Bratislava, 2001.

10. Zilka, T, Poeticky slovnik, Bratislava, 1984.

11. Sebova Maruzsova, Katarina, Teoria vyucovania Slovenskej literatury, Budapest, 1988.

12.  Harpah, Michal, Teoria literatury, Bratislava, 1994.

13. Mistrik, J., Gramatika slovenciny, SPN, Bratislava, 1994.

14.  Petlak, Erich - Vseobecna didaktika, Bratislava, 1997.

III. METODICA

Nota de prezentare

In ceea ce priveşte metodica predarii limbii slovace, programa urmareşte impreuna cu disciplinele pedagogice perfecţionarea pregatirii metodice a profesorilor in vederea sporirii eficienţei predarii limbii slovace in invaţamantul gimnazial şi liceal, contribuind intr-o viziune integratoare, alaturi de cursurile de limba, literatura şi civilizaţie, la desavarşirea competenţei lor profesionale.

A. Competenţele psihopedagogice:

- inţelegerea obiectivelor invaţamantului contemporan;

- prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea in situaţii educaţionale specifice;

-  realizarea sistemelor, corelaţiilor intre conţinuturile asimilate;

-  asimilarea conţinutului psihopedagogiei varstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;

- inţelegerea genezei psihicului copilului şi tanarului.

B. Conţinuturi metodice:

- probleme generale ale predarii limbii şi literaturii slovace;

- obiectivele, finalitaţile şi competenţele predarii;

- metode şi procedee in predarea compartimentelor disciplinei Limba şi literatura slovaca;

- tipuri de lecţii;

- pregatirea cadrului didactic pentru lecţie;

- rolul materialului didactic la lecţii;

- evaluarea in procesul de invaţamant;

- invaţarea programata (AEL).

C. Bibliografie

1. Betakova, V., Tarcalova, Z: Didaktika matehnskeho jazyka, Bratislava, 1984.

2. Sebova - Maruzsova, Katarina: Teoria vyucovania Slovenskej literatury, Budapest, 1988.

3.  Harpah, Michal, Teoria literatury, Bratislava, 1994.

4. Anoca, D.M: Observaţii asupra implicaţiilor bilingvismului in procesul instructiv educativ din cadrul şcolilor cu limba de predare slovaca din Romania: Slovencina moja laska. Conferinţa naţionala despre bilingvism, Kriterion, pag. 91-98.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE:

INSTITUTORI, PROFESORI DE GIMNAZIU, ABSOLVENŢI AI ŞCOLII NORMALE, AI COLEGIILOR UNIVERSITARE PEDAGOGICE DE INSTITUTORI SI AI FACULTAŢILOR DE FILOLOGIE - LIMBA SI LITERATURA TURCA

Obiective de formare:

- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, de metodica specialitaţii şi a etosului pedagogic, in acord cu exigenţele reformei invaţamantului;

- dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea noului plan de invaţamant, a strategiilor didactice active şi a evaluarii performanţelor şcolare individuale şi de grup, la reglarea-autoreglarea activitaţii instructiv-educative;

- dezvoltarea unor competenţe aprofundate privind abordarea curriculumului şcolar şi analiza logico-funcţionala a conţinuturilor invaţarii.

Competenţe şi specialitate:

- de a actualiza, prelucra, esenţializa, ilustra, reprezenta şi dezvolta conţinutul;

-   de a valoriza valenţele formative şi  educative  ale conţinutului;

- de a asimila tehnici de activitate intelectuala, demonstrand capacitatea de comunicare corecta, fluenta şi expresiva;

-  de a dezvolta conţinuturile şi strategiile de asimilare, promovand invaţarea participativa şi creatoare;

- de a valorifica conţinutul disciplinei de examen formand comportamente raportate la valori.

Competenţe psihopedagogice şi metodice:

- de a asimila conţinutul ştiinţelor educaţiei;

- de a-şi insuşi teoria şi metodologia studierii personalitaţii copilului;

-  de a valorifica conţinuturile in contexte educaţionale determinate.

METODICA PREDARII LIMBII TURCE

(titularizare)

I. Reforma curriculara in invaţamantul primar/gimnazial/liceal

1.  Conceptul de curriculum

2.  Finalitaţile invaţamantului primar/gimnazial/liceal

3.  Obiectivele ciclurilor curriculare ale invaţamantului primar/gimnazial/liceal

II. Curriculum in limba şi literatura turca in invaţamantul primar/gimnazial/liceal

1.  Specificul curriculumului de limba turca in invaţamantul primar/gimnazial/liceal

2.  Receptarea mesajului oral:

- strategii de formare a comportamentului;

- strategii de formare a campului auditiv (propoziţie, cuvant, silaba, sunet);

- forme de activitaţi care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;

- modalitaţi de operare a relaţiilor semantice in receptarea mesajelor orale (sinonimie, antonimie, omonimie).

3.  Exprimarea orala:

- strategii de formare a comportamentului de emiţator;

-  comportamentele comunicarii dialogate; adaptarea la particularitaţile interlocutorului: comunicare prin imagini;

- metode şi mijloace de invaţamant folosite in dezvoltarea exprimarii orale.

4.  Receptarea mesajului scris:

- strategiile invaţarii citirii şi scrierii la clasa I:

•  metode de invaţare a citirii şi scrierii la clasa I;

•  specificul utilizarii mijloacelor de invaţamant in lecţiile de limba turca la clasa I;

- modalitaţi de tratare diferenţiata a elevilor in procesul de invaţare a citirii şi scrierii;

- tipuri de activitaţi de invaţare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris şi la dezvoltarea exprimarii scrise:

a) textul narativ:

• structura operei literare/rezumatul/povestirea

•  personajul literar/portretul literar

• dialogul/monologul

• descrierea

• demonstraţia şi argumentaţia

b) textul liric:

•  specificul abordarii textului liric in invaţamantul primar/gimnazial/liceal

c) textul nonliterar:

•   specificul abordarii textului nonliterar in invaţamantul primar/gimnazial/liceal.

5.  Organizarea textului scris in funcţie de scopul redactarii:

- planul iniţial al compunerii, parţile unei compuneri etc.

- contexte de realizare:

• scrierea funcţionala

• scrierea imaginativa

• scrierea despre textul literar

•  biletul, scrisoarea, eseul

• tipurile de compuneri

•  povestirea, rezumatul.

6.  Particularitaţile insuşirii normelor limbii literare

7.  Modalitaţi de integrare a elementelor de construcţie a comunicarii in cadrul lecţiilor de limba turca

III. Evaluarea - activitatea de masurare, de interpretare a datelor şi de adoptare a deciziilor educaţionale

•  Rolul standardelor curriculare de performanţa. Realizarea evaluarii nivelului de pregatire a elevilor in funcţie de standardele curriculare de   performanţa.

LIMBA TURCA

I.  Limba şi comunicare

•  Funcţiile limbajului

•  Stilurile funcţionale ale limbii turce

•  Comunicarea orala şi scrisa

II.  Fonetica şi fonologie

•  Noţiuni generale

•  Principiile ortografiei limbii turce

•  Aspecte funcţionale. Silaba. Desparţirea cuvintelor in silabe. Accentul

•  Particularitaţi fonetice ale limbii turce

• Abateri de la norma şi corectarea lor

III.  Lexicologie şi semantica

•  Noţiuni generale

•   Semantica: omonimia, relaţii semantice intre cuvinte, sinonimia, antonimia

•  Mijloace de imbogaţire a vocabularului limbii turce (interne şi externe)

IV.  Morfologie

Noţiuni generale

Substantivul (felul, numarul, declinarea, funcţiile sintactice, izafetul).

Adjectivul. Felul adjectivului. Gradele de comparaţie. Locul adjectivului in raport cu cuvantul determinat. Izafetul realizat cu acordul adjectivului.

Pronumele. Felurile pronumelui. Declinarea. Funcţiile sintactice ale pronumelui.

Verbul. Modurile şi timpurile verbului. Verbe tranzitive şi intranzitive. Aspecte verbale: afirmativa, negativa, posibilitativa, imposibilitativa. Diateza (activa, pasiva, reflexiva, factitiva, a reciprocitaţii). Verbe formate prin derivare şi compunere. Verbe compuse. Locuţiuni verbale.

Participiile şi gerunziile

Adverbul. Clasificarea semantica a adverbelor. Funcţiile sintactice ale adverbelor.

Postpoziţiile şi numele postpoziţionale.

Conjuncţia coordonatoare (copulativa, disjunctiva, adversativa, conclusiva).

Sintaxa şi topica propoziţiei.

Mijloace de exprimare a relaţiilor sintactice in limba turca (juxtapunerea, joncţiunea, acordul, intonaţia).

Parţile de propoziţie (simple şi compuse).

LITERATURA

Competenţe specifice:

Candidaţii trebuie sa aiba competenţele:

- de a comenta scene din opere, fragmente lirice date;

- de a realiza eseuri structurate pornind de la fragmente date (lirice, epice, dramatice);

- de a realiza un eseu despre un personaj literar, in legatura cu o scena semnificativa sau cu o imagine simbol;

- de argumentare a unei opinii referitoare la un personaj, la o opera literara;

- de a aplica normele limbii literare in contexte variate;

- de a explica apartenenţa unui text la un stil funcţional;

- de a argumenta apartenenţa unui text la un gen literar;

- de a demonstra apartenenţa unui text la o specie literara.

Literatura turca:

Proza:

• Mehmet Seyda                 „Aci - Tatli Gunler"

• Sadri Ertem                      „Bacayi Indir, Bacayi Kaldir"

• Omer Seifettin                  „Forsa"

• R. N. Guntekin                 „Calikuşu"

                                          „Yaprak Dokumu"

• Halit Ziya Uşakligil           „Mai Yali"

Poezie:

• M. E. Yurdakul                „Sakin Kesme"

• Ahmet Tufan Şenturk        „Barişa Ozlem"

• Yusuf Ziya Ortag              „Kiş"

• Faruk Nafiz Camlibel        „Deniz"

                                           „Coban Cesmesi"

• Orhon Seyfi Orhon           „Peri Kizi ile Coban Hikayesi"

• Namik Kemal                   „Cenk Turkusu"

• Fazii Husnu Daglarca        „Soyle Sevda Iginde Turkumuzu"

• Yunus Emre                     „Şol Cennetin Irmaklari"

• Yahya Kemal Beyatli        „Gegmiş Yaz"

Dramaturgie:

• „Hacivat Ile Karagoz"

• Ibrahim Şinasi                  „Sair Evlenmesi"

1)  Literatura turca preislamica; particularitaţi formale şi de conţinut, genuri predilecte.

2) Structuri arhaice in epopeea oguza Dede Korkut Kitabi.

3)  Personalitatea literara a lui Mahmut Kaşgari; importanţa operei Divanii Lugat-it-Turk.

4)  Kutadgu Bilig de Yusuf Has Hacip şi cartea sa de invaţatura, in context islamic.

5)   Direcţii de evoluţie şi particularitaţi ale literaturii devoţionale de orientare sufita.

6) Ahmed Yesevi şi poemele sale misionare.

7) Yunus Emre, fondatorul literaturii anatoliene de expresie turca.

8)   Kaygusuz Abdal. Mevlid-ul lui Suleyman Celebi şi semnificaţia sa pentru literatura de factura religioasa din Turcia.

9)  Hatayi şi Pir Sultan Abdal - exponenţi ai curentului Bektaşi-Alevi.

10)  Fuzuli - exponent emblematic al culturii otomane din secolul al XVI-lea.

11) Bakişi viziunea sa artistica, in contextul literaturii clasice otomane.

12)  Personalitatea literara a lui Nabi; trasaturile distinctive ale poeziei sale.

13) Nedim, reprezentant emblematic al „epocii lalelei".

14)  Tanzimat-ul şi semnificaţia sa in istoria social-politica şi literara a Turciei.

15) Semnificaţia literara şi extraliterara a activitaţii lui Namik Kemal.

16) Orientarea literara MilliEdebiyat şi exponenţii sai.

17)  Reşat Nuri Guntekin in conştiinţa literara a Turciei moderne; ponderea romanului de tip popular in ansamblul operei sale.

18)    Halide Edip Adivar - personalitate exemplara, reformatoare a mentalitaţii sociale in anii cruciali ai Republicii.

19)   Drama instrainarii şi a inadaptabilitaţii in opera romanesca a lui Yakup Kadri Karaosmanoglu.

20)  Opera lui Sabahattin Aii Sait Faik - maestru al prozei scurte.

21) Orhan Pamukşi romanul turc contemporan - direcţii şi perspective.

Bibliografie

Ahmed-i Yesevi, Divan-i Hikmet'ten Segmeler, Ankara, 1991.

Aktaş, Şerif, Yakup Kadri Karaosmanoglu, Ankara, 1987.

Arzik, Nimet, Anthologie de la poesie turque, Xle-XXe siecles, Paris, 1968.

Baubec, Agiemin, Geafer Baubec, Deniz-Kamer, Turk Dili MetinleriAntolojisi, Bucureşti, 1993.

*** Dede Korkut Kitabi (ed.: Suat Hisarci), Istanbul, 1962.

*** Dede Korkut. Povestiri (traducere, adaptare, prefaţa, nota asupra ediţiei şi glosar; in colaborare cu Nermin Yusuf), Bucureşti, Paideia, 2002.

Demirel, Hamide, The Poet Fuzuli, Ankara, 1991.

Dinescu-Szekely, Viorica, Antologie de texte literare turceşti (secolul alXX-lea), Bucureşti, 1974.

Dinescu-Szekely, Viorica, Romanul turc (perioada moderna), Bucureşti, 1978.

Dino, Guzine, La genese du roman turc au XIX siecle, Paris, 1973.

Emin, Birol, Reşaf Nuri Guntekin, Ankara, 1989.

Encinun, Inci, Halide Edip Adivar, Ankara, 1986.

Gokpmarli, Abdulbaki (ed.), Turk Tasavvuf Şiiri Antolojisi, Istanbul, 1972.

Inalcik, Halii, Imperiul Otoman: epoca clasica, 1300-1600, Bucureşti, 1993.

Kabakli, Ahmet, TurkEdebiyati, I-III, Istanbul, 1973 (ed. a III-a).

Kocaturk, Vasfi Mahir, Turk Edebiyati Tarihi, Ankara, 1964.

Koprulu, Mehmed Fuad, Turk Edebiyati Tarihi, Istanbul, 1981.

Munteanu, Luminiţa, Literatura turca de inspiraţie sufita, Bucureşti, 2001.

Munteanu, Luminiţa, Grigore, George, Calauza dervişului. Din mistica islamica, Bucureşti, 2001.

*** Philologiae Turcicae Fundamenta, II, Wiesbaden, 1960.

[Yunus Emre] Yunus Emre Divani, Ankara, 1989.

Yunus Emre, Guldeste - poemele iubirii, Bucureşti, 1991

NOTA:

Ceea ce este scris cu caractere italice este specific invaţamantului gimnazial.

PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA RUSA MATERNA

Profesori

Nota de prezentare

Programa pentru ocuparea posturilor vacante in invaţamant la limba şi literatura rusa materna se adreseaza profesorilor absolvenţi de invaţamant superior de lunga durata. A fost revizuita cu scopul corelarii ei cu planul-cadru de invaţamant şi curriculumul naţional, inscriindu-se astfel pe coordonatele reformei invaţamantului romanesc.

Aceasta corelare se reflecta atat in formularea tematicii, cat şi in cea a bibliografiei.

Programa de faţa reprezinta in mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra- şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice şi demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflecta capacitatea de corelare a didacticii specialitaţii cu cerinţele psihopedagogice specifice diferitelor varste; teme care vizeaza activitatea extracurriculara şi activitatea de consiliere şi orientare.

Programa pentru examenul de ocupare a posturilor vacante in invaţamant cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate şi pentru didactica acesteia.

LIMBA ŞI LITERATURA RUSA MATERNA

1. Programa la limba rusa

Conţinuturi. Elemente de dialectologie cu referire speciala la graiurile ruşilor lipoveni din Romania. Fonetica şi fonologie. Sistemul fonetic şi fonologic al limbii ruse. Lexicologie şi semantica: cuvantul ca unitate lingvistica de baza. Sensul cuvantului. Polisemie. Tipuri de sensuri lexicale. Metode şi procedee moderne de analiza a sensului. Sinonime, antonime, omonime. Lexicul rus ca sistem deschis (fond original şi elemente de imprumut; neologisme, arhaisme; vocabularul in plan teritorial şi social). Frazeologie: criterii de clasificare. Echivalenţe, echivalenţe parţiale, nonechivalenţe frazeologice ruso-romane. Morfosintaxa: criterii de clasificare a parţilor de vorbire. Categoriile gramaticale şi lexico-gramaticale ale substantivului. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularitaţile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparaţie sintetice şi analitice. Speciile de pronume: criterii de clasificare. Clasele numeralului. Paradigmatica verbului: timpuri, moduri, diateze, persoane. Aspectul verbal şi modalitaţile acţiunii. Posibilitaţi de a le echivala in limba romana. Verbe de mişcare unidirecţionale şi pluridirecţionale, prefixate şi neprefixate. Participiu şi gerunziu ca forme verbale. Clasificarea adverbului. Clasele de cuvinte auxiliare. Structura propoziţiei: monomembre şi bimembre. Exprimarea relaţiilor temporale, spaţiale, instrumentale, condiţionale, concesive, cauzale, finale, constitutive, atributive etc. Structura frazei. Joncţiunea in fraza. Principii de clasificare a frazei. Coordonare şi subordonare in fraza. Fraze indivizibile şi vizibile.

Bibliografie

Chirila F, Ivanov A., Olteanu T, Probleme de dialectologie. Graiuri ruseşti-lipoveneşti din Romania, EUB, 1993.

Izarenkov, D.I., Bessojuznoe sloznoe predlozenie, Moscova, 1990.

Akimova, PL, Novoie v sintaksise sovremennogo russkogo jazyka, Moscova 1990.

Fomina, N.I., Sovremennyj russikij jazyk. Leksikologija, ed. a 3-1, Moscova, 1990.

Elemente de gramatica confruntativa a limbilor rusa şi romana. Redactori resp.: Ecaterina Fodor, S. Vaimberg, Bucureşti, TUB, 1983, 1985.

Evseev Ivan (coordonator), Limba rusa contemporana, Bucureşti, 1982.

Pedestraşu, Anatol, Limba rusa contemporana. Sintaxa propoziţiei, EUB, 1994.

Chirila Feodor, Limba rusa contemporana. Sintaxa frazei, EUB, 1997.

2. Programa la literatura rusa

Conţinuturi. Repere in literatura rusa a secolului al XlX-lea. Efervescenţa prozei realiste. Diversificarea romanului rus din punct de vedere tematic, tipologic şi al structurii ca specie literara. Romancieri de rezonanţa universala: I. S. Turgheniev, F. M. Dostoevski, L. N. Tolstoi, A. P. Cehov. Creaţie poetica: A. S. Puşkin, N. A. Nekrasov, F. I. Tiutcev. Dramaturgie: N. V. Gogol.A. N. Ostrovski.

Repere in literatura rusa a secolului al XX-lea. Evoluţia şi transformarea discursului literar. Discursul liric: A. A. Blok, Anna Ahmatova, Marina Ţvetaeva, S. A. Esenin, A. T. Tvardovski, N. Rubţov. Discursul narativ: M. Gorki, Ivan Bunin, M. A. Bulgakov, M. A. Şolohov, F M. Şukşin, V. G. Rasputin, V. Nabokov, A. Soljeniţin. Discursul dramatic: M. Gorki, A. N. Arbuzov, A. V. Vampilov.

Folclorul şi tradiţiile ruşilor lipoveni.

Bibliografie:

Chirila Feodor, A. Ivanov, V. Jercea, Limba şi cultura rusa, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 2002.

Şoptereanu, Virgil, Istoria literaturii ruse de la sfarşitul sec. al XlX-lea - inceputul sec. al XX-lea, Editura Universitaţii Bucureşti, 1982.

Balanescu, Sorina, Dramaturgia cehoviana - simbol şi teatralitate, Editura Junimea, laşi, 1983.

(Istoria şi tradiţiile minoritaţii ruşilor lipoveni), Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 2006.

3. Programa la didactica limbii ruse materne

Nota de prezentare

In ceea ce priveşte metodica predarii limbii ruse (materne), programa urmareşte, impreuna cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregatirii metodice a profesorilor in vederea sporirii eficienţei predarii limbii ruse in invaţamantul gimnazial, contribuie intr-o viziune integratoare, alaturi de cursurile de limba, literatura şi civilizaţie, la desavarşirea competenţei lor profesionale.

Conţinuturi. Obiectivele invaţarii limbii ruse conform curriculumului naţional actual. Formarea competenţelor de receptare a mesajului oral şi de exprimare orala; formarea competenţelor de receptare a mesajului scris şi de exprimare in scris. Achiziţii in domeniul elementelor de construcţie a comunicarii: fonetica şi ortografie; lexic; gramatica. Tehnici de transmitere şi fixare a cunoştinţelor de limba. Formarea şi dezvoltarea creativitaţii la lecţiile de limba rusa. Valenţele formative ale jocurilor didactice. Elemente de cultura şi civilizaţie; achiziţii in domeniul valorilor şi atitudinilor. Tehnici de evaluare. Planul de lecţie-cadru de activitate didactica.

Organizarea activitaţilor extraşcolare; cercuri de lectura, de vorbire, de traducere, de insuşire şi studiere a obiceiurilor specifice ruşilor lipoveni, de muzica etc.

Bibliografie

Marinescu, M., Feodor Chirila, Metodica predarii limbii ruse, Editura Universitaţii Bucureşti, 1993.

Chirila Feodor, Caracterul formativ al contrastelor etnologice in predarea limbii ruse, in „Limbi moderne in scoala", vol. II, 1983.

Chirila Feodor, Voprosy semantizaciileksiki, in „Prelegeri de limba şi literatura rusa", vol. II, 1985.

Chirila Feodor, Intonacionnye konstrukcii russkogo jazyka, in „Prelegeri de limba şi literatura rusa", vol. III, 1988.

Chirila Feodor, Obucenie jazyku specialnosti, in „Prelegeri de literatura rusa." vol. IV. 1989.

PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA GERMANA ŞI DIDACTICA DISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR ŞI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DIN INVAŢAMANTUL PREUNIVERSITAR

- INVAŢAMANTUL IN LIMBILE MINORITAŢILOR NAŢIONALE -

- EDUCATORI/EDUCATOARE -

LIMBA GERMANA

I. NOTA DE FUNDAMENTARE

Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile şi completarile ulterioare, posturile şi catedrele didactice vacante se ocupa prin concurs. Anual, Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Tineretului organizeaza concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.

Programa de concurs pentru postul de educator/ educatoare are drept scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialitaţii cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactica, in vederea ocuparii posturilor vacante cu cadre didactice care sa raspunda standardului ocupaţional specific.

Standarde profesionale pentru predarea in invaţamantul preprimar:

1. Educatoarea cunoaşte particularitaţile de varsta, individuale şi ale grupului de apartenenţa ale copiilor şi le valorifica in proiectarea, organizarea procesului de predare-invaţare-evaluare.

2. Educatoarea are o temeinica pregatire profesionala: cunoaşte şi utilizeaza conţinutul activitaţilor predate in perspectiva curriculara şi didactica acestora; dovedeşte aptitudini necesare predarii tuturor activitaţilor.

3. Educatoarea creeaza in grupul de copii un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: incredere, acceptare, toleranţa, dorinţa de invaţare.

4. Educatoarea utilizeaza, creeaza resurse materiale şi implica resursele umane in activitatea sa (colegi, parinţi, membri ai comunitaţii locale).

5. Educatoarea realizeaza demersul didactic in aşa fel incat toţi copiii şi fiecare in parte sa işi dezvolte propriile capacitaţi, inclinaţii, aptitudini.

6. Educatoarea face legaturi intra-, inter-şi transdisciplinare, promovand aplicarea lor in contexte reale.

7. Educatoarea foloseşte strategii de evaluare care motiveaza şi stimuleaza copiii in invaţare, ii ajuta sa se cunoasca, sa se autoevalueze, incurajand progresul fiecarui copil.

8. Educatoarea colaboreaza cu membrii comunitaţii şcolare şi cu familiile copiilor pentru atingerea obiectivelor educaţionale.

9. Educatoarea işi analizeaza critic-constructiv experienţa in vederea ameliorarii activitaţii viitoare.

10. Educatoarea arata prin tot ceea ce face ca respecta şi raspunde nevoilor de dezvoltare individuala a copiilor, promovand un sistem de valori culturale, morale şi civice.

Educatorii/Educatoarele care predau in gradiniţele cu limba de predare germana, pe langa demonstrarea cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor de specialitate şi de metodica specialitaţii in limba materna, sunt evaluaţi/evaluate şi la limba şi literatura germana şi didactica disciplinei. In cadrul acestor activitaţi se urmareşte, in primul rand, evaluarea concepţiei didactice, a modalitaţilor concrete prin care educatoarea ii pune pe copii in situaţii concrete de invaţare, conducandu-i la formarea de capacitaţi şi competenţe prevazute de programa, iar cunoştinţele concrete de limba şi literatura germana sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei.

II.  COMPETENŢE VIZATE

Programa vizeaza atingerea urmatoarelor competenţe:

- aplicarea programei şcolare de limba germana, ţinand seama de specificul şi de necesitaţile copiilor;

- cunoaşterea materialelor auxiliare existente, in vederea selectarii celor mai potrivite;

- stapanirea cunoştinţelor metodice necesare proiectarii, desfaşurarii şi evaluarii activitaţilor didactice;

- crearea unor situaţii de invaţare, pornind de la texte adecvate particularitaţilor de varsta ale copiilor;

- aplicarea normelor limbii literare in orice activitate de comunicare;

- alegerea şi aplicarea strategiilor de predare-invaţare-evaluare potrivite particularitaţilor de varsta ale copiilor;

- utilizarea strategiilor interactive, participative, menite sa motiveze copiii;

- realizarea unui demers didactic flexibil, in funcţie de reacţiile/nevoile copiilor la un moment dat;

- utilizarea unor forme de management al clasei, in funcţie de tipul de activitate proiectat;

- selectarea diverselor metode şi procedee de lucru pe grupe, in perechi şi individual;

- asigurarea unui mediu educativ propice cultivarii increderii, acceptarii, toleranţei, corectitudinii, exprimarii libere;

- promovarea autonomiei, interacţiunii şi posibilitaţii de a lua decizii individuale sau de grup;

- valorificarea valenţelor formative ale cunoştinţelor in activitaţile şcolare şi extraşcolare;

- demonstrarea creativitaţii in utilizarea multifuncţionala a resurselor materiale existente.

III. DOMENII DE COMPETENŢA

1.  Curriculum şi proiectare didactica

1.1. Documente de lucru ale educatoarei:

- Programa de limba germana in gradiniţa;

- Metodologia de aplicare a Programei de limba germana in gradiniţa;

- scrisori metodice pentru aplicarea programei;

- fişa psihopedagogica a copilului.

1.2. Documente de proiectare didactica:

- planificare calendaristica;

- proiectare pe unitaţi de invaţare.

1.3. Rolul educatoarei in predarea-invaţarea limbii germane in unitaţile şi secţiile cu predare in limba germana;

-  Particularitaţi ale invaţarii limbii germane in unitaţile şi secţiile cu predare in limba germana;

- Metode şi procedee folosite pentru evitarea şi inlaturarea greşelilor de pronunţie, de limba şi de sens.

2.  Didactica povestirii

2.1. Metode de invaţare a povestirii in limba germana

2.2.  Abordarea textului literar - indrumarea copiilor spre inţelegerea, analiza şi interpretarea unui text

2.2.1. Specificul abordarii textului narativ - rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive şi dialogate dintr-un text narativ

2.2.2. Specificul abordarii textului liric - poezia, versul, strofa

2.3.  Abordarea textului nonliterar - indrumarea copiilor pentru inţelegerea textului funcţional

3.  Didactica limbii germane

3.1. Particularitaţile insuşirii normelor limbii literare in gradiniţa

3.2.  Strategii de invaţare şi aplicare a noţiunilor elementare de fonetica şi vocabular

3.3. Abordarea noţiunilor de limba germana potrivit principiului concentric

3.4. Modalitaţi de integrare a elementelor de construcţie a comunicarii in cadrul activitaţilor specifice

4. Didactica receptarii şi producerii textelor orale (comunicarea orala)

4.1. Strategii de invaţare şi exersare a ascultarii active

4.2. Strategii de formare a campului auditiv (propoziţie, cuvant, silaba, sunet)

4.3. Activitaţi de invaţare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat

4.4. Comunicare verbala, nonverbala, paraverbala

4.5. Strategii de formare a comportamentului de emiţator

4.6. Componentele comunicarii dialogate - adaptarea la particularitaţile interlocutorului

4.7.  Metode şi procedee, activitaţi de invaţare folosite in dezvoltarea exprimarii orale

4.8.   Soluţii de prevenire şi depaşire a blocajelor in comunicare

5.  Managementul grupei

5.1.  Forme de realizare a obiectivelor activitaţilor didactice organizate frontal, pe grupe, individual

5.2.  Rolul materialelor şi al mijloacelor de invaţamant in cadrul activitaţilor desfaşurate

6. Conţinuturi - Inhalte

LITERATUR

1.  Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung

2. Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

3. Klassik: Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.

4. Romantik: Lebensgefuhl, Menschenbild und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

5. Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.

6. Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente.

7. Roman, Novelle, Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes

8. Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart

Verbindliche Werke/Autoren: G.E. Lessing: Nathan der Weise, J.W. Goethe: Faust I; Faust II in Auszugen, G. Buchner, B. Brecht (Drama), Fr. Durrenmatt

Erwartungen:

Die Kandidaten sollen folgende Fahigkeiten/Fertigkeiten vorweisen konnen:

-   Selbststandigen Umgang mit poetischen und nicht poetischen Texten (Bearbeiten, Erklaren, Analysieren, Herstellen von Zusammenhangen etc.)

-  Stellungnahme zu aktuellen Themen der Gesellschaft beziehen, sowie Verbindungen herstellen zu literarischen Werken

-  Transfer von Kenntnissen vornehmen (z. B. Gattungsspezifische Merkmale der gelesenen Werkformen zu identifizieren und auf neue Texte zu ubertragen, Problematik eines Werkes auf die Gegenwart zu beziehen etc.)

- Verfassen von literarischen und freien Erorterungen

Empfohlene Sekundarliteratur:

Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. ChronologischerAbriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd. 1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschiand; Bd. 2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)

Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B.MetzIer, 1994

Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994

Bantel, Otto/Schafer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen/Hirschgraben, 1990/14.Auflage

SPRACHE

1.  Phonetik und Orthoepie

- Die wichtigsten Ausspracheregeln

- Lange und kurze, dunkle und helle Vokale

- Stimmhafte und stimmlose Konsonanten

- Wortbetonung, Wortton, Redeton

2. Wortschatz

- Ableitung und Zusammensetzung

- Synonyme, Homonyme, Antonyme

- Wortfamilie und Wortfeld

- Redensarten und Redewendungen

3.  Morphologie

a) Die beugbaren Wortarten

-  Das Verb: Einteilung nach der Selbststandigkeit, dem Sinn, der Rektion, dem Subjekt, der Bildung, der Konjugation; Zeiten und Zeitformen, Bildung und Verwendung der Zeitformen, Modus, Rolle im Satz

-   Das Substantiv, der Artikel: Arten der Substantive, naturliches und grammatisches Geschlecht, Plural und Pluralbildung, Kasus/Deklination, Rolle im Satz

- Das Adjektiv: Gebrauch und Rolle im Satz, Deklination, Komparation

- Das Pronomen: Arten, Deklination, Rolle im Satz

- Das Numerale: Arten, Rolle im Satz

b) Die unbeugbaren Wortarten

- Das Adverb: Untergruppen, Bildung, Rolle im Satz

- Die Praposition: Rektion

- Die Konjunktion: Arten

- Die Interjektion: Sinn, Funktion

4.  Syntax

a) Der Satz: Struktur, Wortfolge; Einteilung nach: Selbststandigkeit, Inhalt, Aufbau

b) Die Satzglieder und Satzgliedteile

c) Satzverbindungen und Satzgefuge

d) Nebensatze: Inhalt, Form, Stellung, Grad

e) Besondere Satzformen: Ellipse, Schaltsatz

5. Orthographie und Interpunktion (neue deutsche Rechtschreibung)

Empfohlene Fachliteratur:

Duden: Die Grammatik, 1984 Die deutsche Rechtschreibung, 1996 (oder neuere Ausgaben).

Helbig, Buscha - Deutsches Ubungsbuch, VEB Verlag Enzyklopadie, 1979.

Gregor - Chiriţa, Gertrud - Laut - und Klanggestalt des Deutschen, EDP, 1975.

Karl - Marx - Universitat Leipzig, Herder Institut: Ubungen zu Schwerpunkten der deutschen Grammatik, 1986.

METHODIK

EDUCATORI/EDUCATOARE

1.  Das Konzept der integrierten Beschaftigungen; Vorteile und Nachteile

2.  Die Beobachtung (Methode und Beschaftigungstyp)

3. Die Bildbesprechung; das Besprechen eines Bilderbuchs; methodische Aufbereitung

4.  Der Umgang mit Geschichten und Marchen

5.  Medieneinsatz

6.  Dasfreie Spiel im Kindergarten-Vorteile und Grenzen

7.  Die Gedachtnisubung; Vorteile und Nachteile

Bei der Behandlung aller Themen wird erwartet, dass der Kandidat/ die Kandidatin seine/ ihre Erfahrung und Kreativitat zur Geltung bringt.

Fachliteratur:

Fuchs - Strattmann, Gisela (Koord.) - Handreichung fur Erzieherinnen, Hora Verlag, Sibiu 2000.

Publikationen des Zentrums fur Lehrerfortbildung, Mediasch

Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch, Munchen 1994.

Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI, Munchen 1987.

Kaminski, Diethelm: Literarische Texte in der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung, GI, Munchen 1984

Laveau, Inge/ Nicolas, Gerd/ Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen,1988.

Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988.

Dommel, H. / Lehners, Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, 2000, Munchen, 1994.

Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-lnstitut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997.

Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs. Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung. Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001.

Luger, Heinz-Helmut: Routinin und Rituale in der Alltagskommunikation, Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993.

Muller, Bernd-Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994.

PROGRAMA DE LIMBA SI LITERATURA GERMANA SI DIDACTICA DISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NATIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR SI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DIN INVAŢAMANTUL PREUNIVERSITAR

- INVAŢAMANTUL IN LIMBILE MINORITAŢILOR NAŢIONALE -

- INVAŢATORI / INVAŢATOARE -

LIMBA GERMANA

I. NOTA DE FUNDAMENTARE

Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile şi completarile ulterioare, posturile şi catedrele didactice vacante se ocupa prin concurs. Anual, Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Tineretului organizeaza concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.

Programa de concurs pentru postul de invaţator/invaţatoare are drept scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialitaţii cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactica, in vederea ocuparii posturilor vacante cu cadre didactice care sa raspunda standardului ocupaţional specific.

Standarde profesionale pentru predarea in invaţamantul primar:

1. Invaţatorul/Invaţatoarea cunoaşte particularitaţile de varsta, individuale şi ale grupului de apartenenţa ale elevilor şi le valorifica in proiectarea, organizarea procesului de predare-invaţare-evaluare.

2. Invaţatorul/Invaţatoarea are o temeinica pregatire profesionala: cunoaşte şi utilizeaza conţinutul activitaţilor predate in perspectiva curriculara şi didactica acestora; dovedeşte aptitudini necesare predarii tuturor activitaţilor.

3.  Invaţatorul/Invaţatoarea creeaza in grupul de elevi un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: incredere, acceptare, toleranţa, dorinţa de invaţare.

4.  Invaţatorul/Invaţatoarea utilizeaza, creeaza resurse materiale şi implica resursele umane in activitatea sa (colegi, parinţi membri ai comunitaţii locale).

5. Invaţatorul/Invaţatoarea realizeaza demersul didactic in aşa fel incat toţi elevii şi fiecare in parte sa işi dezvolte propriile capacitaţi, inclinaţii, aptitudini.

6.  Invaţatorul/Invaţatoarea face legaturi intra-, inter- şi transdisciplinare, promovand aplicarea lor in contexte reale.

7.  Invaţatorul/Invaţatoarea foloseşte strategii de evaluare care motiveaza şi stimuleaza elevii in invaţare, ii ajuta sa se cunoasca, sa se autoevalueze, incurajand progresul fiecarui elev.

8.  Invaţatorul/Invaţatoarea colaboreaza cu membrii comunitaţii şcolare şi cu familiile elevilor pentru atingerea obiect|velor educaţionale.

9.  Invaţatorul/Invaţatoarea işi analizeaza critic-constructiv experienţa in vederea ameliorarii activitaţii viitoare.

10.  Invaţatorul/Invaţatoarea arata prin tot ceea ce face ca respecta şi raspunde nevoilor de dezvoltare individuala a elevilor, promovand un sistem de valori culturale, morale şi civice.

Invaţatorii/Invaţatoarele care predau in şcolile cu limba de predare germana, pe langa demonstrarea cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor de specialitate şi de metodica specialitaţii in limba materna, sunt evaluaţi/evaiuate şi la limba şi literatura germana şi didactica disciplinei. In cadrul acestor activitaţi se urmareşte, in primul rand, evaluarea concepţiei didactice, a modalitaţilor concrete prin care invaţatorul/invaţatoarea ii pune pe elevi in situaţii concrete de invaţare, conducandu-i la formarea de capacitaţi şi competenţe prevazute de programa, iar cunoştinţele concrete de limba şi literatura germana sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei.

II.  COMPETENŢE VIZATE

Programa vizeaza atingerea urmatoarelor competenţe:

- aplicarea programei şcolare de limba germana, ţinand seama de specificul şi de necesitaţile elevilor;

- cunoaşterea materialelor auxiliare existente, in vederea selectarii celor mai potrivite;

- stapanirea cunoştinţelor metodice necesare proiectarii, desfaşurarii şi evaluarii activitaţilor didactice;

- crearea unor situaţii de invaţare, pornind de la texte adecvate particularitaţilor de varsta ale elevilor;

- aplicarea normelor limbii literare in orice activitate de comunicare;

- alegerea şi aplicarea strategiilor de predare-invaţare-evaluare potrivite particularitaţilor de varsta ale elevilor;

- utilizarea strategiilor interactive, participative, menite sa motiveze elevii;

- realizarea unui demers didactic flexibil, in funcţie de reacţiile/nevoile elevilor la un moment dat;

- utilizarea unor forme de management al clasei, in funcţie de tipul de activitate proiectat;

- selectarea diverselor metode şi procedee de lucru pe grupe, in perechi şi individual;

- asigurarea unui mediu educativ propice cultivarii increderii, acceptarii, toleranţei, corectitudinii, exprimarii libere;

- promovarea autonomiei, interacţiunii şi posibilitaţii de a lua decizii individuale sau de grup;

- valorificarea valenţelor formative ale cunoştinţelor in activitaţile şcolare şi extraşcolare;

- demonstrarea creativitaţii in utilizarea multifuncţionala a resurselor materiale existente.

III. DOMENII DE COMPETENŢA

1. Curriculum şi proiectare didactica

1.1.  Documente de lucru ale invaţatoarei:

- Programa de limba germana in şcoala;

- Metodologia de aplicare a Programei de limba germana in şcoala;

- scrisori metodice pentru aplicarea programei;

- fişa psihopedagogica a copilului.

1.2.  Documente de proiectare didactica:

- planificare calendaristica;

- proiectare pe unitaţi de invaţare.

1.3.  Rolul educatoarei in predarea-invaţarea limbii germane in unitaţile şi secţiile cu predare in limba germana

-  Particularitaţi ale invaţarii limbii germane in unitaţile şi secţiile cu predare in limba germana

- Metode şi procedee folosite pentru evitarea şi inlaturarea greşelilor de pronunţie, de limba şi de sens

2.  Didactica povestirii

2.1.  Metode de invaţare a povestirii in limba germana

2.2. Abordarea textului literar - indrumarea elevilor spre inţelegerea, analiza şi interpretarea unui text

2.2.1. Specificul abordarii textului narativ - rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive şi dialogate dintr-un text narativ

2.2.2. Specificul abordarii textului liric - poezia, versul, strofa

2.3.  Abordarea textului nonliterar - indrumarea elevilor pentru inţelegerea textului funcţional

3.  Didactica limbii germane

3.1. Particularitaţile insuşirii normelor limbii literare in şcoala

3.2.  Strategii de invaţare şi aplicare a noţiunilor elementare de fonetica şi vocabular

3.3. Abordarea noţiunilor de limba germana potrivit principiului concentric

3.4.  Modalitaţi de integrare a elementelor de construcţie a comunicarii in cadrul activitaţilor specifice

4.   Didactica receptarii şi producerii textelor orale (comunicarea orala)

4.1. Strategii de invaţare şi exersare a ascultarii active

4.2.  Strategii de formare a campului auditiv (propoziţie, cuvant, silaba, sunet)

4.3.  Activitaţi de invaţare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat

4.4. Comunicare verbala, nonverbala, paraverbala

4.5. Strategii de formare a comportamentului de emiţator

4.6.  Componentele comunicarii dialogate - adaptarea la particularitaţile interlocutorului

4.7.  Metode şi procedee, activitaţi de invaţare folosite in dezvoltarea exprimarii orale

4.8.   Soluţii de prevenire şi depaşire a blocajelor in comunicare

5.  Managementul grupei

5.1.  Forme de realizare a obiectivelor activitaţilor didactice organizate frontal, pe grupe, individual

5.2.  Rolul materialelor şi al mijloacelor de invaţamant in cadrul activitaţilor desfaşurate

6. Conţinuturi - Inhalte

LITERATUR

1. Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung

2.  Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

3. Klassik: Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.

4. Romantik: Lebensgefuhl, Menschenbild und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

5.  Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.

6. Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente.

7. Roman, Novelle, Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes

8.  Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart

Verbindliche Werke/Autoren: G.E. Lessing: Nathan der Weise, J.W. Goethe: Faust I; Faust II in Auszugen, G. Buchner, B. Brecht (Drama), Fr. Durrenmatt

Erwartungen:

Die Kandidaten sollen folgende Fahigkeiten/ Fertigkeiten vorweisen konnen:

-   Selbststandigen Umgang mit poetischen und nicht poetischen Texten (Bearbeiten, Erklaren, Analysieren, Herstellen von Zusammenhangen etc.)

-  Stellungnahme zu aktuellen Themen der Gesellschaft beziehen, sowie Verbindungen herstellen zu literarischen Werke n

-     Transfer von Kenntnissen vornehmen (z.B. Gattungsspezifische Merkmale der gelesenen Werkformen zu identifizieren und auf neue Texte zu ubertragen, Problematik eines Werkes auf die Gegenwart zu beziehen, etc.)

- Verfassen von literarischen und freien Erorterungen

Empfohlene Sekundarliteratur:

Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. ChronologischerAbrissderdeutschen Literaturgeschichte, Bd.1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland; Bd.2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)

Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994

Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994

Bantei, Otto/ Schafer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen / Hirschgraben, 1990 /14.Auflage

SPRACHE

1.  Phonetik und Orthoepie

- Die wichtigsten Ausspracheregeln

- Lange und kurze, dunkle und helle Vokale

- Stimmhafte und stimmlose Konsonanten

- Wortbetonung, Wortton, Redeton

2. Wortschatz

- Ableitung und Zusammensetzung

- Synonyme, Homonyme, Antonyme

- Wortfamilie und Wortfeld

- Redensarten und Redewendungen

3.  Morphologie

a) Die beugbaren Wortarten

-  Das Verb: Einteilung nach der Selbststandigkeit, dem Sinn, der Rektion, dem Subjekt, der Bildung, der Konjugation; Zeiten und Zeitformen, Bildung und Verwendung der Zeitformen, Modus, Rolle im Satz

-   Das Substantiv, der Artikel: Arten der Substantive, naturliches und grammatisches Geschiecht, Plural und Pluralbildung, Kasus/ Deklination, Rolle im Satz

-  Das Adjektiv: Gebrauch und Rolle im Satz, Deklination, Komparation

- Das Pronomen: Arten, Deklination, Rolle im Satz

- Das Numerale: Arten, Rolle im Satz

b) Die unbeugbaren Wortarten

- Das Adverb: Untergruppen, Bildung, Rolle im Satz

- Die Praposition: Rektion

- Die Konjunktion: Arten

- Die Interjektion: Sinn, Funktion

4.  Syntax

a) Der Satz: Struktur, Wortfolge; Einteilung nach: Selbststandigkeit, Inhalt, Aufbau

b) Die Satzglieder und Satzgliedteile

c) Satzverbindungen und Satzgefuge

d) Nebensatze: Inhalt, Form, Stellung, Grad

e) Besondere Satzformen: Ellipse, Schaltsatz

5) Orthographie und Interpunktion (neue deutsche Rechtschreibung)

Empfohlene Fachliteratur:

Duden: Die Grammatik, 1984; Die deutsche Rechtschreibung, 1996 (oder neuere Ausgaben)

Helbig, Buscha - Deutsches Ubungsbuch, VEB Verlag Enzyklopadie, 1979

Gregor - Chiriţa, Gertrud - Laut - und Klanggestalt des Deutschen, EDP, 1975

Karl - Marx - Universitat Leipzig, Herder Institut: Ubungen zu Schwerpunkten der deutschen Grammatik, 1986

METHODIK

1. Die Teilbereiche des Lehrplans und ihre integrative Behandlung

2. Die Vorfibelperiode - Ziele, Beispiele der Unterrichtsgestaltung

3. Leselehrgang (Erstlesen) - Methoden und ihre Verknupfung; methodisch - didaktische Aufbereitung; Erwartung und Bewertung; Beispiele fur die Gestaltung einer Stunde zum Thema „Einfuhren des Lautes und Buchstaben..."

4. Weiterfuhrendes Lesen - Ziele und Aufgaben in den einzelnen Klassenstufen; Lesearten; Gestalten von Lesestunden; Einfuhren eines Textes

5. Erstschreiben - Ziele und Aufgaben in den einzelnen Klassenstufen; Diktat und Nachschrift; Bewertung

6. Sprecherziehung - Ziele und Aufgaben; mundliche und schriftliche Sprecherzie-hung;Beispiele von altersangemessenen Sprechsituationen; Wortschatzerweiterung; Vorubungen zum Schreiben von Aufsatzen; Arten der Aufsatze in jeder Klassenstufe

7.  Sprachbetrachtung - Ziele und Aufgaben; Beispiele fur die Gestaltung einer Stunde mit dem Schwerpunkt Sprachbetrachtung

8. Sozialformen im Deutschunterricht und ihr Einsatz

9. Medieneinsatz im Deutschunterricht

Empfohlene Fachliteratur:

Empfohlene Fachliteratur:

Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch, Munchen 1994.

Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI, Munchen 1987.

Kaminski, Diethelm: Literarische Texte in der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung, GI, Munchen, 1984.

Laveau, Inge/ Nicolas, Gerd/ Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen, 1988.

Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988.

Albers, Hans-Georg / Bolton, Sibylle: Testen und Prufen in der Grundschule. Einstufungstests und Sprachstandprufungen. Fernstudieneinheit 7, Langenscheidt, Munchen, 1995.

Bolton, Sibylle: Probleme der Leistungsmessung. Lernfortschrittstests in der Grund-stufe. Fernstudieneinheit 10, Langenscheidt, Munchen, 1996.

Doye, Peter: Tvpologie der Testaufgaben fur den Unterricht Deutsch als Fremd-sprache. Langenscheidt, Munchen, 1988.

Dommel.H. / Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, 2000, Munchen, 1994.

Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-lnstitut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997.

Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs, Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Bischof, Monika/Kessling, Viola/Krechel, Rudiger: Landeskunde und Literaturdidaktik, Fernstudieneinheit 3, Langenscheidt, Munchen, 1999.

Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung, Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001.

Funk, Hermann/ Konig, Michael: Grammatik lehren und lernen, Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt, Munchen, 1991.

Luger, Heinz - Helmut: Routinin und Rituale in der Alltagskommunikation, Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993.

Muller, Bernd - Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994.

Macaire, Dominigue/Hosch, Wolfram: Bilder in der Landeskunde, Fernstudieneinheit 11, Langenscheidt, Munchen, 1996.

Wicke, Rainer Ernst: Kontakte knupfen. Fernstudieneinheit 9, Langenscheidt, Munchen, 1995.

Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben, Fernstudieneinheit 12, Langenscheidt, Munchen, 1999.

Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Horen, Fernstudieneinheit 5, Langenscheidt, Munchen, 1994.

Ehrlers, Swantje: Lesen als Verstehen, Fernstudieneinheit 2, Langenscheidt, Munchen, 1992.

Bimmel, Peter/Rampillon, Ute: Lernerautonomie und Lernstrategien, Fernstudien-einheit 23, Langenscheidt, Munchen, 2000.

Westhoff, Gerard: Fertigkeit Lesen, Fernstudieneinheit 17, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Dreke/Lind: Wechselspiel. Sprechanlasse fur die Partnerarbeit im kommunikativen Deutschunterricht. Arbeitsblatterfur Anfanger und Fortgeschrittene, Langenscheidt, Munchen, 1994.

Apelt, M.L., Apelt, H.-R, Wagner, M.: Grammatik a la carte!. Das Ubungsbuch zur Grundgrammatik Deutsch, Verlag M. Diesterweg, Verlag Sauerlander, 1994.

Goethe-lnstitut Munchen: Primar. Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache und Zweitsprache im Primarbereich. Durr & Kessler, Regensburg, 1992-2002.

Gann, Gudula (Koord.): Handreichung fur die Grundschule

Publikationen des Zentrums fur Lehrerfortbildung Mediasch.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE VACANTE

DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANA MATERNA

PROFESORI

Prezenta programa pentru examenul de ocupare a posturilor de limba şi literatura germana materna vacante se adreseaza profesorilor de limba germana, absolvenţi ai invaţamantului superior de specialitate, precum şi cadrelor didactice care au urmat un curs de reconversie profesionala recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Tineretului, care doresc sa ocupe o catedra de limba germana in sistemul de invaţamant preuniversitar de stat. Proiectarea programei a pornit de la urmatoarele puncte de reper:

-  cunoştinţele generale necesare in domeniul metodicii predarii disciplinei şi in domeniul limbii şi literaturii germane ale unui absolvent al facultaţii de specialitate;

-  curriculum naţional pentru limba germana ca limba materna.

Obiectivele examenului

Examenul de ocupare a unui post didactic vizeaza evaluarea competenţelor didactice ale profesorului de limba germana materna privind: predarea eficienta a disciplinei şi optimizarea procesului de predare - invaţare a limbii şi literaturii germane materne.

Urmarind obiectivele disciplinei Limba şi literatura germana materna, programa este astfel structurata incat sa corespunda schimbarilor datorate noii abordari a competenţelor-cheie pentru cariera didactica, din perspectiva disciplinei. Aceasta presupune:

-  cunoaşterea problematicii actuale a disciplinei (teorii moderne ale invaţarii, metode, tehnici, procedee);

- cunoaşterea conţinuturilor specifice de specialitate;

- cunoaşterea conţinuturilor programelor şcolare actuale;

- cunoştinţe privind proiectarea, organizarea, desfaşurarea şi evaluarea activitaţii didactice conform obiectivelor programei şcolare;

- adecvarea demersului didactic la particularitaţile de varsta ale elevilor şi la conţinuturile cuprinse in programa; proiectarea secvenţelor didactice şi ale evaluarii in raport cu contextul educaţional;

- conştientizarea şi transmiterea unor atitudini adecvate;

- valorificarea conţinuturilor specifice in vederea dezvoltarii la elevi atat a unor capacitaţi şi competenţe intelectuale, cat şi de buna practica a limbii ca mijloc de comunicare;

- cultivarea abilitaţilor de comunicare eficienta, de empatie şi de parteneriat educaţional bazate pe cunoştinţe psihopedagogice solide;

- disponibilitatea pentru o formare profesionala continua.

I. METODICA PREDARII LIMBII GERMANE MATERNE

Methodikthemen:

1.  Lehrplan und Curriculum

2.  Lernziele im Muttersprachenunterricht. Kommunikative Didaktik und interkultureller Ansatz im Muttersprachenunterricht

3.  Unterrichtsformen

4. Methoden und Lerntechniken im 5. Muttersprachenunterricht

5.  Ubungstypologie

6.  Die vier Fertigkeiten

7. Wortschatzarbeit

8. Arbeit mit Texten und mit Medien

9. Sprachbetrachtung im Muttersprachenunterricht

10.  Leistungskontrolle und Fehlerkorrektur

Folgende Fachliteratur wird empfohlen:

• Dove, Peter: Tvpoloaie der Testaufaben fur den Unterricht Deutsch als Fremdsprache. Lanaenscheidt, Munchen, 1988 • DommeLH. / Lehners, Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, 2000, Munchen., 1994 •  Frankenbera, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-lnstitut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997 • Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Lanaenscheidt, Munchen, 1997 • Gruner, Marait/Hassert, Timm: Computer im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 14, Lanaenscheidt, Munchen, 2000 • Loneraan, Jack: Fremdsprachenunterricht mit Video. Ein Handbuch mit Materialien. Hueber-Verlaa, Ismanina, 1987 • Appeltauer, Ernst: Grundlaaen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs, Fernstudieneinheit 15, Lanaenscheidt, Munchen, 1997 •  Bischof, Monika/Kesslina, Viola/Krechel, Rudiaer: Landeskunde und Literaturdidaktik, Fernstudieneinheit 3, Langenscheidt, Munchen, 1999 • Schwerdtfeaer, Inae: Gruppenarbeitund innere Differenzieruna, Fernstudieneinheit 29, Lanaenscheidt, Munchen, 2001 • Funk, Hermann/Konia, Michael: Grammatiklehren und lernen, Fernstudieneinheit 1, Lanaenscheidt, Munchen, 1991 • Luaer, Heinz- Helmut: Routinin und Rituale in derAlltaaskommunikation, Fernstudieneinheit 6, Lanaenscheidt, Munchen, 1993 •  Muller. Bernd - Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutunqsvermittlunq. Fernstudieneinheit 8. Lanqenscheidt. Munchen, 1994

•  Macaire, Dominigue/Hosch, Wolfram: Bilder in der Landeskunde, Fernstudieneinheit 11, Langenscheidt, Munchen, 1996 • Wicke, Rainer Ernst: Kontakte knupfen, Fernstudieneinheit 9, Langenscheidt, Munchen, 1995 • Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben. Fernstudieneinheit 12, Langenscheidt, Munchen, 1999 • Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Horen, Fernstudieneinheit 5, Langenscheidt, Munchen, 1994 • Neuner, Gerhard/Hunfeld, Hans: Methoden desfremdsprachlichen Unterrichts, Fernstudieneinheit 4, Langenscheidt, Munchen, 1993 • Ehrlers, Swantje: Lesen als Verstehen. Fernstudieneinheit 2, Langenscheidt, Munchen, 1992 • Bimmel, Peter/Rampillon, Ute: Lernerautonomie und Lernstrategien, Fernstudieneinheit 23, Langenscheidt, Munchen, 2000 • Kleppin, Karin: Fehler und Fehlerkorrektur, Fernstudieneinheit 19, Langenscheidt, Munchen, 1998 • Westhoff, Gerard: Fertigkeit Lesen, Fernstudieneinheit 17, Langenscheidt, Munchen, 1997 • Dreke/Lind: Wechselspiel. Sprechanlasse fur die Partnerarbeit im kommunikativen Deutschunterricht. Arbeitsblatter fur Anfanger und Fortgeschrittene, Langenscheidt, Munchen, 1994 • Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch , Munchen 1994 • Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI , Munchen 1987 • Kaminski, Diethelm: Literarische Texte in der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung. GI, Munchen 1984 • Laveau, Inge/Nicolas, Gerd/Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen,1988 • Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988 * Die Fernstudieneinheiten sind methodisch - didaktisch auf den FSU - Unterricht zugedacht, doch ebenso nutzlich fur den muttersprachlichen Unterricht. Zeitschriften: • Bimmel, P/Neuner, G. (Hrsg.): Fremdsprache Deutsch - Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache. Heft 5: Das Bild im Unterricht. Klett, Stuttgart, 1994, Heft 21: Neue Medien im Deutschunterricht. Klett, Stuttgart, 1999 • Deutsch aktuell. Zeitschrift des Deutschlehrerverbandes Rumaniens, Anima - Verlag, Bukarest • Zeitschrift der Germanisten Rumaniens, Bukarest • Materialien der Fortbildungsveranstaltungen des Zentrums fur Lehrerfortbildung in deutscher Sprache, Mediasch • Materialien der Fortbildungsveranstaltungen der Schulkommission des DFDR Lexika Padagogik, Meyers Kleines Lexikon, Meyers Lexikonverlag, Mannheim u.a.

II. LIMBA ŞI LITERATURA GERMANA MATERNA

II.1. Literatura

Literaţii rthemen

1.  Epochen der deutschen Literatur. Merkmale. Vertreter. Beispiele von Werken.

2.  Literarische Gattungen. Definition. Merkmale. Beispiele von Werken.

3.  Lyrik im Unterricht anhand von Beispielen.

4.  Prosa im Unterricht anhand von Beispielen.

5.  Drama im Unterricht anhand von Beispielen.

6. Rumaniendeutsche    Literatur.    Merkmale.    Wichtige Vertreter.

7. Begriffe zur Texterschliessung: Gattungsspezifische Merkmale, Erzahlsituatuion, Er-zahlperspektive, Erzahlhaltung, Handlungsverlauf, Ablauf/Struktur, Konflikt, Personengestaltung, au&eres und inneres Geschehen, Erzahlkommentar, geschlossener und offener Text, Leerstellen;lyrischer Sprecher/lyrisches Ich, objektive und subjektive Darstellung, Gedichtablauf, Grundstimmung/Befindlichkeit, Vergleich, Metapher, Personifizierung, Hyperbel, Wiederholungen, Synasthesie, Strophe, Vers, Metrum (zweisilbige und dreisilbige, steigende und fallende Rhythmen), End- Binnen- und Kehrreim, Alliteration, klingende und stumpfe Reime*, freie Rhythmen; Monolog, Dialog, Regieanweisungen, Buhnenbild, Kulisse, Requisiten, Kostum*, Maske*, Akt/Aufzug, Szene/Auftritt

Folgende Sekundarliteratur wird empfohlen:

• Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994 • Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994 • Bantel, Otto/Schaefer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen/Hirschgraben, 1940/14, Auflage • Hinderer, Walter: Geschichte der deutschen Lyrik vom Mittelalter bis zur Gegenwart. Stuttgart, 1983 • Hoffmann, F.,/Rosch, H.: Grundlagen. Stile. Gestalten der deutschen Literatur, Berlin, Cornelsen -Verlag, 1996 • Lamping, Peter: Moderne Lyrik, Gottingen, 1991 • Petersen, Jurgen: Derdeutsche Roman der Moderne, Stuttgart, 1991 • Plimpe, Gerhard: Epochen der modernen Literatur, Opladen, 1995 • Schnell, Ralf: Geschichte der deutschsprachigen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1995 • Steincke, Hartmut: Deutsche Literatur des 20. Jahrhunderts, Berlin, 1994 • Frenzel, H.A. und E: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd. 1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland; Bd. 2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oderneuere Ausgaben) • Wittstock, Joachim/Sinerth, Ştefan: Die rumaniendeutsche Literatur in den Jahren 1918-1944, Bukarest, 1992 • Motzan, Peter/Sinerth, Ştefan: Deutsche Regionalliteraturen in Rumanien, Munchen, 1997 •  Motzan, Peter: Die rumaniendeutsche Lyrik nach 1944. Problemaufriss und historischer Uberblick. Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1980 • Tontsch, Brigitte (Hg.): Interpretationen deutscher und rumaniendeutscher Lyrik, Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1971 • Tudorica, Cristina: Rumaniendeutsche Literatur: 1970-1990, Bukarest, 1992 • Weischer, Heinz/Janus, Maria/Schuller Anger, Horst: Deutsche Literatur im Uberblick, Honterus, 1996 • Nubert, Roxana: Raum und Zeitbeziehungen in der deutschsprachigen Literatur, Editura Mitron Timişoara, 1998

II.2. Limba

Themen - Sprachbetrachtung/Grammatik, Rechtschreibung, Zeichensetzung

1. Sprachkunde: Entwicklung der Sprache im Spiegel der Geschichte: Laut- und Bedeutungsveranderungen, Herkunft von Redensarten; Verschiedene Sprachformen (Stilebenen): Standardsprache, Umgangssprache, Mundart, Sondersprachen (besonders Jugendsprache)

2. Phonetik: Lautwandel (Umlaut, Ablaut, Tonerhohung, Brechung) Wortschatz: Homonyme, Synonyme, Antonyme, Wortbildung (Zusammensetzung, Ableitung, Wortfamilie, Wortfeld), Redensarten und Redewendungen; Fremdworter und ihre Herkunft, Internationalismen, Wort- und Bedeutungslehre; Ubungen zur Wortschatzerweiterung

3. Textgrammatik: Text als sprachliches Beziehungsnetz; Mittel der Textverknupfung (Wiederholung des Substantivs, Wiederaufnahme des Substantivs durch Oberbegriff oder Pronomen.Verweis auf Substantiv durch Pronomen, Verweis auf ein Wort oder einen ganzen Satz durch Adverb

4.  Satzgrammatik: Satzglieder und Satzarten, Mittel der Satzgliedverknupfung (Rektion von Verben, Adjektiven und Prapositionen; feste Verbindungen von Verb/Substantiv und Praposition; feste Verbindungen von Substantiv und Verb); Mittel der Satzverknupfung (Satzverbindung, Satzgefuge (Uber- und Unterordnung von Gliedsatzen), Bau des Satzgefuges: Ausbausatze (Relativsatze), Verhaltnissatze (Adverbialsatze), Inhaltssatze (dass..., ob..., usw.)

5. Wortgrammatik/Morphologie. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortform; flektierbare und unflektierbare Wortarten; Flexion; Valenz und Rektion;

6. Stilistik: Sprachliche Mittel zur Farbung und Abstufung von Aussage (modale Hilfsverben, Konjunktiv, Adverbien); Sprachliche Mittel zur Geltung einer Aussage (Negation und Einschrankung durch Adverbien, Grade der Geltung (tatsachliches, wahrscheinliches, vermutliches, nicht stattgefundenes Geschehen) durch Modalverben und Adverbien; Stilistische Wirkung verschiedener Formen des Attributs, der Zeitformen des Verbs, des Konjunktivs und des Passivs; Nominaler und verbaler Stil; Kontextbedingte, bildhafte und ubertragene Bedeutung;

7.   Rechtschreibung: Vermittlung der Grundregeln durch unterhaitsame Ubungen, dem Leistungsstand der Schulkiasse entsprechend;

8.   Zeichensetzung: Vermittlung der Grundregeln durch unterhaitsame Ubungen (insbesondere der Kommasetzung)

Folgende Fachbucher und Lexika werden empfohlen:

• Bunting, Karl - Dieter/Bergenholtz, Henning: Einfuhrung in die Syntax. Grundbegriffe zum Lesen einer Grammatik, Athenaum-Taschenbuchverlag GmbH, K6nigstein/Ts, 1979. •  Hufeisen, Britta/Neuner Gerhard: Angewandte Linguistik fur den Fremdsprachenunterricht, Fernstudieneinheit 16, Langenscheidt, Munchen, 1999. •  Duden - Reihe: Grammatik, Bedeutungsworterbuch, Schwierigkeiten der deutschen Sprache, Rechtschreibung, Fremdworter usw., Dudenverlag (neuere Ausgabe). •  Der kleine Duden: Deutsches Worterbuch. Ein praktischer Helfer fur den Alltag; Sprachtipps. Hilfen fur den sprachlichen Alltag; Der passende Ausdruck. Ein Synonymworterbuch fur die Wortwahl; Deutsche Grammatik. Eine Sprachlehre fur Beruf, Fortbildung und Alltag; Fremdworterbuch. Ein Nachschlagewerk fur den taglichen Gebrauch, Dudenverlag, 1997. • Wahrig, Gerhard (Hg.): Worterbuch der deutschen Sprache, DeutscherTaschenbuch Verlag, Munchen, 1990 (oder neuere Ausgaben). • Drosdowski, Gunther(Koord.): Deutsches Universal Worterbuch, Bibliographisches Institut Mannheim, 1989 1. Bauer, Gertrud: Rechtschreibreform, Wilhelm Heyne Verlag, 1996. • Braun, P. Tendenzen in der deutschen Gegenwartssprache, Verlag W.Kohlhammer, Stuttgart, Berlin, Koln, Mainz, 1979. • Engel, U., Deutsche Grammatik, Heidelberg, 1988. • Engel,U/Isbasescu, M./Stanescu, S./Nicolae, O., Kontrastive Grammatik, deutsch-rumanisch, Heidelberg, 1993. • Engel, U. / Schumacher, H., Verbvalenzlexikon deutsch-rumanisch, Heidelberg, 1983. •  Helbig.G.,/ Buscha, J. Deutsche Grammatik, Ein Handbuch fur den Auslanderunterricht, Langenscheidt Verlag Enzyklopadie Leipzig, Berlin, Munchen, Wien, Zurich, NewYork, 1996. • Sandu Doina, Limba germana contemporana. Morfosintaxa. Grup nominal, grup pronominal, Tipografia Universitaţii Bucureşti, 1988.