ORDIN
Nr. 1886 din 20 decembrie 2004
pentru publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar in
domeniul securitatii nucleare pentru Romania (numarul 2003/5812.06), semnat la
Bucuresti la 16 ianuarie 2004
ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1273 din 30 decembrie 2004
In temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr.
1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice
si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si
completarile ulterioare,
in conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003
privind tratatele,
ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei
si Comisia Europeana referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar in
domeniul securitatii nucleare pentru Romania (numarul 2003/5812.06), semnat la
Bucuresti la 16 ianuarie 2004, cuprins in anexa*) care face parte integranta
din prezentul ordin.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, denumita in continuare "COMISIA", actionand
pentru si in numele Comunitatii Europene (CE), denumita in continuare
"COMUNITATEA",
pe de o parte, si
Guvernul Romaniei, denumit in continuare "BENEFICIAR",
pe de alta parte,
AU CONVENIT URMATOARELE:
Masura la care se face referire la articolul 1 de mai jos va fi executata
si finantata din resursele bugetare ale COMUNITATII, in conformitate cu
prevederile cuprinse in prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, juridic si
administrativ in care va fi pusa in aplicare masura la care se face referire la
articolul 1 de mai jos este stabilit de Conditiile Generale anexate la
Acordul-cadru incheiat la 12 martie 1991 intre COMISIE si BENEFICIAR si
completat cu prevederile prezentului Memorandum si cu Prevederile Speciale
anexate la acesta.
Art. 1
NATURA SI OBIECTUL
Ca o componenta a programului sau de asistenta COMUNITATEA va contribui,
sub forma finantarii nerambursabile, la finantarea urmatoarei masuri:
Numarul programului: 2003/5812.06
Titlul: Programul 2003 pentru sprijin comunitar in domeniul
securitatii nucleare pentru Romania
Durata: pana la 30/11/2005
Art. 2
ANGAJAMENTUL COMUNITATII
Contributia financiara din partea COMUNITATII este fixata la nivelul maxim
de 2885000 Euro, denumita in continuare "FINANTARE GRATUITA A CE".
Art. 3
DURATA SI DATA DE EXPIRARE
Pentru prezenta MASURA, FINANTAREA GRATUITA A CE este disponibila pentru
contractare pana la data de 30/11/2005, facand obiectul reglementarilor
prezentului Memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data.
Fondurile ramase din FINANTAREA GRATUITA A CE, care nu au fost contractate pana
la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea platilor din
cadrul FINANTARII GRATUITE A CE este de 30/11/2006. COMISIA poate, totusi, in
imprejurari exceptionale, sa fie de acord cu o prelungire a perioadei de
contractare sau a perioadei de efectuare a platii, daca aceasta este ceruta in
timp util si justificata adecvat de catre BENEFICIAR. Prezentul Memorandum va
expira la data la care expira perioada de efectuare a platilor pentru
FINANTAREA GRATUITA A CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi
returnate Comisiei.
Art. 4
ADRESE
Corespondenta referitoare la executarea MASURII, avand mentionate numarul
si titlul acesteia, va fi adresata:
Pentru COMUNITATE:
D-lui Jonathan Scheele
Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti
Str. Jules Michelet nr. 18, Sector 1
Bucuresti
Romania
Pentru BENEFICIAR:
D-lui Alexandru Farcas
Ministrul Integrarii Europene
Ministerul Integrarii Europene
Str. Apolodor nr. 17
76100 Bucuresti
Romania
Art. 5
NUMARUL DE EXEMPLARE
Prezentul Memorandum este redactat in doua exemplare, in limba engleza.
Art. 6
INTRAREA IN VIGOARE
Prezentul Memorandum va intra in vigoare la data semnarii de catre ambele
parti. Orice cheltuiala care are loc inaintea acestei date nu este eligibila
pentru FINANTAREA GRATUITA A CE.
Anexele reprezinta parte integranta a prezentului Memorandum.
Intocmit la Bucuresti, la 16 ianuarie 2004,
Pentru Beneficiar, Pentru Comunitate,
Alexandru Farcas Jonathan Scheele
Ministrul Integrarii Europene Seful Delegatiei Comisiei
Coordonator National Europene in Romania
al Asistentei pentru Aderare
Include:
1. Acordul-cadru (anexele A si B)
2. Prevederi Speciale (anexa C)
3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)
ACORDUL-CADRU
Comisia Comunitatii Europene, denumita in continuare "COMISIA",
actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene (CEE), denumita in
continuare "Comunitatea",
pe de o parte, si
Romania,
pe de alta parte,
si impreuna denumite "Parti Contractante"
Avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de
Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul
nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene,
modificat de Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990.
Avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
Au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre Partile Contractante in scopul sprijinirii
procesului reformei economice si sociale din Romania, Partile Contractante sunt
de acord sa implementeze MASURI in domeniul cooperarii financiare, tehnice, si
al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in Regulamentul de mai sus,
care vor fi finantate si implementate in cadrul tehnic, legal si administrativ
stabilit in prezentul Acord. Detaliile specifice ale fiecarei MASURI (sau set
de MASURI) vor fi introduse intr-un Memorandum ce va fi convenit intre Partile
Contractante (denumit in continuare Memorandum de finantare), pentru care este
oferit un model in anexa C.
Romania ia toate masurile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare MASURA finantata in cadrul prezentului Acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile Generale din anexa A, care vor fi considerate ca
fiind incluse in fiecare Memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile Generale,
dupa necesitate, pentru implementarea MASURII in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de MASURILE finantate in cadrul prezentului Acord,
COMISIA va fi reprezentata de Delegatia sa, o data ce aceasta este infiintata
in Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca MASURA este executata
in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand Partile Contractante convin astfel, COMISIA poate delega
responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei MASURI
unei terte parti, stat sau agentii.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionate intr-un acord ce urmeaza a fi incheiat intre COMISIE si terta parte,
stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de prezentul Acord, ce nu poate fi rezolvata prin
consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj
mentionata in anexa B.
Art. 6
Prezentul Acord este redactat in doua exemplare, in limba engleza.
Art. 7
Prezentul Acord va intra in vigoare in ziua in care Partile Contractante se
vor informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti contractante. Acordul va continua sa ramana
in vigoare pentru o perioada nedefinita, daca nu i se pune capat prin
notificarea scrisa a uneia din Partile Contractante catre cealalta.
La incheierea duratei de valabilitate a prezentului Acord orice MASURA
aflata inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor
Memorandumului de finantare aferent si Conditiilor Generale stabilite prin
prezentul Acord.
Art. 8
Prevederile prezentului Acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor
forme de cooperare, convenite intre Partile Contractante, care, prin natura
lor, nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului
de asistenta PHARE la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate parte integranta a prezentului Acord.
Intocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.
Eugen Dijmarescu Frans Andriessen
Ministru de Stat Vicepresedinte al Comisiei Europene
ROMANIA COMUNITATEA
ANEXA A
In aceste Conditii Generale termenul "BENEFICIAR" va fi inteles
ca referitor la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
FINANTAREA PROIECTELOR
Art. 1
OBLIGATIA COMUNITATII
Angajamentul Comunitatii, denumit in cele ce urmeaza "Finantarea
Gratuita a CEE", a carui valoare este mentionata in Memorandumul de
finantare, va determina limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si
executia platilor prin contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE vor fi suportate de
BENEFICIAR.
Art. 2
DISPONIBILITATEA FINANTARII GRATUITE A CEE
Acolo unde executia unei MASURI depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale BENEFICIARULUI sau asupra altor surse de fonduri,
finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin
disponibile si sumele angajate de BENEFICIAR si/sau celelalte surse de fonduri,
conform celor prevazute in Memorandumul de finantare.
Art. 3
EFECTUAREA PLATILOR
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui Memorandum de
finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a
Memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea
loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a
Memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie
sa fie aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE, cererile
pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegatiei
Comisiei de catre BENEFICIAR, conform agendei stabilite in Memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile efectuate pentru
realizarea unei anumite MASURI vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul MASURII poate fi prevazuta
plata direct de catre COMISIE catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de
Implementare va inainta un Program de Lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
de expirare a Memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a
contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului.
Programul de Lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor
nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu
conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste MASURILE executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care Memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima
transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de
COMISIE, poate fi efectuata in favoarea BENEFICIARULUI, in scopul facilitarii
lansarii MASURII. Alte rate de plata vor fi disponibile, la cererea
BENEFICIARULUI, in aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
ACHIZITIONAREA
Art. 4
GENERALITATI
Procedura ce trebuie urmata pentru incheierea contractelor de lucrari, de
livrari si de cooperare tehnica va fi mentionata in Memorandumul de finantare,
urmand principiile stabilite in continuare.
Art. 5
CONDITII DE PARTICIPARE
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, COMISIA si BENEFICIARUL vor lua
MASURILE necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la
astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la
licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare in
jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor MASURI (de exemplu: operatii de finantare in doua
etape, operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, BENEFICIARUL poate, de acord cu COMISIA, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in Memorandumul de
finantare.
Art. 7
ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRARI SI LIVRARI
COMISIA si BENEFICIARUL se vor asigura ca pentru fiecare operatie, oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie
a lucrarilor sau a livrarilor, al costului lor de utilizare si al valorii
tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
Art. 8
CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA
1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supravegherea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate
dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de
vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
BENEFICIAR, fie de COMISIE, atunci cand se prevede astfel in Memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de BENEFICIAR, COMISIA va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in discutie.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand COMISIA a propus mai
multi candidati, BENEFICIARUL este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitatie, contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de BENEFICIAR si de COMISIE ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
ACORDAREA DE FACILITATI
Art. 9
PRIVILEGII GENERALE
Personalului care participa la MASURILE finantate de Comunitate, precum si
membrilor de familie apropiati ai acestuia li se pot acorda avantaje,
privilegii si scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod
obisnuit altor straini angajati in statul BENEFICIARULUI, in cadrul oricaror
alte acorduri bilaterale sau multinationale ori intelegeri pentru programe de
asistenta economica si de cooperare tehnica.
Art. 10
FACILITATI DE STABILIRE, INSTALARE, INTRARE SI REZISTENTA
In cazul contractelor de lucrari, de livrari sau de servicii, persoanele
fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie
vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care
importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa
emiterea invitatiei de participare la licitatie si va servi personalului
necesar efectuarii studiilor pregatitoare pentru redactarea ofertelor; va
expira la o luna dupa desemnarea contractantului.
BENEFICIARUL va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, de livrari sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de
familie apropiati ai acestuia sa intre pe teritoriul statului BENEFICIARULUI,
sa se stabileasca pe teritoriul statului, sa lucreze acolo si sa paraseasca
statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
Art. 11
IMPORTUL SI RE-EXPORTUL DE ECHIPAMENT
BENEFICIARUL va acorda permisele necesare pentru importul de echipament
profesional cerut pentru executarea MASURII, in conformitate cu legile,
regulile si reglementarile in vigoare ale BENEFICIARULUI.
BENEFICIARUL va acorda, in plus, persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, de livrari sau de servicii permisele necesare
pentru re-exportul echipamentului mentionat.
Art. 12
CONTROLUL IMPORTURILOR SI SCHIMBURILOR VALUTARE
Pentru executarea MASURILOR, BENEFICIARUL se obliga sa acorde autorizatii
de import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania,
Slovacia, Slovenia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
BENEFICIARUL va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea MASURII, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul BENEFICIARULUI.
Art. 13
IMPOZITARE SI VAMA
1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi
finantata din finantarea gratuita a CEE.
2. Importurile in baza contractelor de livrari incheiate de autoritatile
BENEFICIARULUI si finantate din finantarea gratuita a CEE vor putea intra in
statul BENEFICIARULUI fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import,
impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
BENEFICIARUL se va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractant, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata, conform cerintelor pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea
ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor ori a impozitelor mentionate
mai sus.
3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul
BENEFICIARULUI platii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori
altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista
sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din Statele
Membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica
finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului
pe profit si pe venit in statul BENEFICIARULUI.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii apropiati ai familiilor lor), altele decat cele
achizitionate local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in
contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de
alte taxe si impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si
gospodaresti respective urmand sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in
tara conform reglementarilor in vigoare in statul BENEFICIARULUI, dupa
terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice care importa echipament profesional, asa
cum se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de
admitere temporara, asa cum este definit prin legislatia nationala a
BENEFICIARULUI, in ceea ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
EXECUTAREA CONTRACTELOR
Art. 14
ORIGINEA LIVRARILOR
BENEFICIARUL se declara de acord ca, atunci cand COMISIA nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha,
Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si
Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Art. 15
PROCEDURI DE EFECTUARE A PLATILOR
1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele
de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in Unitati
Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul
valutar ale BENEFICIARULUI, in valuta BENEFICIARULUI ori in valuta statului in
care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in
care sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate, in mod corespunzator, in valuta prevazuta in contract, pe
baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. BENEFICIARUL si COMISIA vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
COLABORAREA DINTRE COMISIE SI BENEFICIAR
Art. 16
INSPECTIE SI AUDIT
1. COMISIA va avea dreptul sa isi trimita proprii agenti sau reprezentantii
corespunzatori autorizati pentru a duce la indeplinire orice misiune tehnica
sau financiara ori de audit pe care o considera necesara pentru a urmari
executia MASURII. In orice caz, COMISIA va comunica in avans autoritatilor BENEFICIARULUI
trimiterea unor astfel de misiuni.
BENEFICIARUL va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile adecvate pentru a
facilita munca persoanelor imputernicite sa duca la indeplinire auditurile sau
inspectiile.
2. BENEFICIARUL:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, livrarilor sau a serviciilor finantate in baza
Memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) se va asigura ca agentii sau reprezentantii sus-mentionati ai COMISIEI
sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante privitoare la articolele finantate in baza Memorandumului de
finantare si va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea
auditurilor privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara si un audit
final al programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea
obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltarii si
restructurarii sectorului implicat.
Auditul final va examina datele financiare la nivel local ale programului,
oferind o parere independenta asupra corectitudinii si compatibilitatii
contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor cu prevederile
Memorandumului de finantare. Auditul va stabili balanta fondurilor neangajate
si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
Art. 17
URMARIREA MASURILOR
Ca urmare a executarii MASURII, COMISIA poate solicita orice explicatie si,
atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu BENEFICIARUL asupra unei noi
orientari in ceea ce priveste MASURA, considerata a fi mai adecvata
obiectivelor avute in vedere.
BENEFICIARUL va face rapoarte catre COMISIE, conform planului mentionat in
Memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a MASURII si dupa
incheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ulterioare, va proceda
la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara despre data
inchiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
PREVEDERI GENERALE SI FINALE
Art. 18
CONSULTARI - DISPUTE
1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea Memorandumului
de finantare sau a acestor Conditii Generale va fi subiect de consultare intre
BENEFICIAR si COMISIE, conducand, in cazul in care este necesar, la un
amendament la Memorandumul de finantare.
2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite
in Memorandumul de finantare si in aceste Conditii Generale, care nu a fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, COMISIA va putea
suspenda finantarea MASURII dupa consultarea BENEFICIARULUI.
3. BENEFICIARUL poate renunta total sau partial la executia MASURII.
Partile Contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
ANUNTURI - ADRESE
Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba
forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul
MASURII. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare
adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la
adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari
prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate
valabile cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt
mentionate in Memorandumul de finantare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice divergenta intre Partile Contractante, rezultand din Acordul-cadru
sau din Memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea
procedurilor mentionate la art. 18 din conditiile generale, referitoare la
Memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de
arbitraj, dupa cum urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi BENEFICIARUL, pe de o parte, si COMISIA, pe de
alta parte.
Tribunalul de Arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
- un arbitru va fi numit de BENEFICIAR;
- un al doilea arbitru va fi numit de COMISIE;
- al treilea arbitru, denumit in continuare CONDUCATOR, va fi numit prin
acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de CONDUCATOR.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA C
PREVEDERI SPECIALE
1. OBIECTIVE SI DESCRIERE
1.1. Obiective
Obiectivul general al acestui program este sa contribuie la imbunatatirea
securitatii nucleare in tarile candidate beneficiare.
Obiectivele specifice acestui program sunt:
- intarirea factorilor ce afecteaza eficacitatea organismului de
reglementare dupa cum sunt mentionati, de exemplu, in concluziile intalnirii
grupului CONCERT*1);
- imbunatatirea radioprotectiei;
- imbunatatirea managementului deseurilor radioactive;
- intensificarea pregatirilor in caz de urgenta pe amplasament;
Detalii cu privire la obiectivele specifice, se regasesc in fisele de
proiect (Anexa 1).
Indicatorii de realizare
Majoritatea indicatorilor de realizare, din trecut, nu au fost stabiliti
pentru proiectele din domeniul securitatii nucleare.
Pe de o parte, nu exista standarde tehnice comune ale Comunitatii privind
securitatea in domeniul functionarii instalatiilor nucleare, a practicilor de
reglementare sau a managementului deseurilor radioactive. Prin urmare, in absenta
lor, pasul secundar al indicatorilor de performanta derivati din aceste
standarde nu sunt posibile. Cu privire la practicile de reglementare, respectiv
literatura de specialitate a identificat cel putin sase abordari diferite, in
conformitate cu practicile Statelor Membre determinate de traditiile lor
specifice legale si tehnice. In acest context, Comisia Europeana a adoptat la
30 ianuarie 2003 o propunere pentru o directiva a Consiliului stabilind
obligatiile de baza si principiile generale asupra securitatii instalatiilor
nucleare, inclusiv mecanismul de verificare pentru a asigura mentinerea unui
nivel inalt de securitate nucleara in cadrul Uniunii Europene extinse.
------------
*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT, 29 - 30 iunie,
2000 Acesti factori sunt:
- "Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie sa aiba un
obiectiv bine definit, procese de evaluare si de lucru bine definite, sa fie
independent fata de producatorii de energie, puterea politica si grupurile de
presiune, sa fie transparent si deschis si sa aiba mijloace adecvate din punct
de vedere al bugetului si un personal bine motivat si competent pentru a-si
realiza obiectivul.
- Un organism de reglementare eficace este acela care asigura un nivel
acceptabil de securitate nucleara, actioneaza pentru a preveni degradarea
securitatii nucleare, promoveaza imbunatatirile in domeniul securitatii
nucleare, este eficace din punct de vedere al activitatii si al costurilor,
asigura increderea operatorilor, a publicului larg si al guvernului si depune
eforturi continue pentru imbunatatirea performantei.
- Un sistem de reglementare este eficace atunci cand utilizatorii, in mod
consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a mentine sau imbunatati
securitatea nucleara. Cu toate acestea, performanta operatorilor centralei
depinde, de asemenea, de alti factori, si este dificil ca acesta sa se
utilizeze pentru evaluarea eficientei unui organism de reglementare.
- Cooperarea internationala si evaluarile internationale joaca un rol
important in dezvoltarea si mentinerea unui organism de reglementare
eficace."
1.2. Descrierea proiectelor
In esenta, proiectele sunt descrise prin Fisa de Proiect respectiva.
Cele mai multe proiecte apartin domeniului dezvoltarii institutionale,
sprijinind fie autoritatea de securitate nucleara, fie agentiile cu atributii
specifice privind managementul deseurilor radioactive sau avand sarcini
similare. Ghidurile PHARE revizuite confirma ca asistenta financiara de pre-aderare
in domeniul securitatii nucleare necesita o abordare distincta. Datorita
naturii tehnice specifice si in scopul cresterii securitatii populatiei,
proiectele de investitie finantate prin acest program nu corespund in mod
obligatoriu criteriilor generale de a fi catalitice, co-finantate sau
aditionale. Totusi, proiectele au fost selectate ca fiind suficient de mature
si capabile de a contribui, prin obiectivele lor specifice, la imbunatatirea
sustinuta a nivelului de securitate nucleara.
Acest program aloca asistenta financiara urmatoarelor proiecte:
Proiecte:
Bulgaria 5812.01
5812.01.01 Imbunatatirea sistemelor de monitorizare a radiatiilor la
Centrul Stiintific Nuclear si Experimental cu Reactor de Cercetare tip IRT, din
Sofia
In 2001, guvernul Bulgariei a decis sa reporneasca fostul reactor de
cercetare cu piscina IRT si in acest scop finanteaza un program important
pentru lucrarile de reconstructie si monitorizare. Totusi, contributiile
bugetare nu acopera toate aspectele de innoire si monitorizare ale lucrarilor
si mai ales nu este luata inca in considerare imbunatatirea necesara a
sistemelor de monitorizare a radiatiilor care sunt montate atat in interiorul
cat si in exteriorul amplasamentului. Este de remarcat ca in vecinatatea
institutului nuclear care opereaza reactorul, sunt situate locuinte si un mare
magazin universal. Prin urmare, principalul obiectiv al proiectului este de a
stabili o retea moderna si fiabila de monitorizare a radiatiei si de dozimetrie
care sa fie in stare sa reduca expunerea profesionala pe amplasament si sa
asigure protectia populatiei si a mediului in timpul viitoarei functionari a
reactorului. In special, proiectul consta in identificarea, aprovizionarea si
dotarea institutului nuclear cu un numar de echipamente (dozimetre,
spectrometre, monitoare etc.). Instruirea personalului face parte din proiect.
Republica Ceha - 5812.02
5812.02.01 Reevaluarea starii de tensiune a componentelor interne ale
vasului de presiune a reactorului (RPV) pe baza iradierilor reale si ale
proprietatilor mecanice derivate
Scopul principal al prezentului proiect este de a studia modificarile
proprietatilor mecanice ale componentelor interne actuale ale reactorului tip
VVER, care au constituit obiectivul Proiectul PHARE 2001 CZ 01.14.01 (care
trebuie sa fie finalizat nu mai tarziu de luna noiembrie 2004) in scopul
reevaluarii starii de tensiune a componentelor interne ale vasului de presiune
a reactorului si modificarii procedurilor de inspectie si frecventei lor.
Aceste componente au fost obtinute in timpul dezasamblarii Unitatii 1 a
centralei nuclearo-electrice de la Greifswald, care este de tipul VVER 440/213.
Obiectivele principale constau in obtinerea de mostre test relevante (active)
din partile fizice, masurarea modificarilor proprietatilor mecanice si
realizarea de analize de securitate (calcule), bazate pe proprietatile
masurate. La sfarsitul proiectului, partile fizice vor fi depozitate in
siguranta de catre autoritatile cehesti pentru o eventuala utilizare viitoare.
Primul rezultat al proiectului este obtinerea unei baze de date a
proprietatilor materialelor. Al doilea rezultat este o reevaluare a impactului
asupra timpului de viata rezidual estimat al RPV si securitatii nucleare. Acest
proiect poate utiliza, de asemenea, instalatiile de manipulare si de masurare
obtinute in cadrul Proiectul CZ 01.14.01. Va fi dezvoltata o strategie de catre
Beneficiar, respectiv Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB),
pentru folosirea in scopul reglementarii, a rezultatelor proiectelor in vederea
analizarii Rapoartelor Periodice de Securitate Nucleara si a reformularii
procedurilor de inspectie in domeniul securitatii nucleare.
5812.02.02 Evaluarea si validarea codurilor de calcul pe baza datelor experimentale
obtinute in reactorul tip PSB-VVER. Validarea codurilor de calcul
Obiectivul este de a intari nivelul securitatii nucleare a centralelor
nuclearo-electrice cehe prin introducerea unei sigurante suplimentare in
procesul de luare a deciziilor de catre Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate
Nucleara (SUJB) prin imbunatatirea nivelului de incredere in rezultatele
codurilor de calcul termohidraulice pentru reactorii de putere de tip
VVER-1000. Prezentul proiect este o continuare a proiectului PHARE 2001 CZ
01.14.02, care trebuie sa fie finalizat nu mai tarziu de luna mai 2004. Sunt
trei pasi care trebuie urmati pentru proiectul propus:
- selectarea din proiectul OECD-PSB a datelor experimentale corespunzatoare
(o contributie a organizatiei cehe participante). Selectarea datelor
experimentale disponibile adecvate de la instalatia de testare PSB, asa cum
reiese din concluziile proiectului PHARE 2001 CZ 01.14.02;
- etapa analitica. Evaluarea testului. Analizele de incertitudine a
sistemului codurilor de calcul. Analizele efectului de demultiplicare
- etapa de realizare. Evaluarea proiectului ca un intreg din punctul de
vedere al validarii codurilor. Aplicarea rezultatelor pentru scopuri de
reglementare al SUJB
Functia de reglementare a SUJB, in ceea ce priveste procedurile de
autorizare, va fi intarita prin imbunatatirea cunostintelor privind
corectitudinea modelarii codurilor de calcul, inclusiv
- gradul de incertitudine in ceea ce priveste rezultatele numerice obtinute
astfel, si de influenta al efectelor de demultiplicare.
Scopul principal al prezentului proiect va fi realizarea unui raport sumar
al imbunatatirilor codurilor de calcul disponibile pentru analizele pentru
centralele nuclearo-electrice tip VVER-1000. In cadrul proiectului,
Beneficiarul, Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB) va dezvolta
o strategie pentru utilizarea rezultatelor acestuia in scopul reglementarii.
5812.02.03 Furnizarea de echipament pentru monitorizarea si inspectia
deseurilor radioactive
Agentia Nationala Ceha pentru Managementul Deseurilor Radioactive (RAWRA)
este - printre altele - responsabila cu operatiile de depozitare a deseurilor
radioactive institutionale la Litomerice (instalatia Richard). In prezent,
conformitatea pachetelor de deseuri cu criteriile de acceptare pentru depozitul
Richard, este bazata pe documentatia furnizata de catre generatorul de deseuri,
privind masa, rata de doza, contaminarea de suprafata si inspectia vizuala.
Totusi, tinand seama de varietatea mare de pachete de deseuri generate de
institutiile cehe si in mod notabil de catre centrul nuclear de cercetare Rez,
RAWRA intentioneaza sa execute verificarea suplimentara si sistematica, in mod
special in ceea ce priveste continutul posibil de neutroni si de emitatori
gamma al pachetelor de deseuri.
Proiectul va sprijini RAWRA in primul rand prin asistenta tehnica in scopul
familiarizarii cu metodologia de caracterizare practicata in cadrul UE. In
acest context, formarea personalului RAWRA responsabil cu receptionarea
pachetelor de deseuri la Litomerice va constitui o componenta importanta a
proiectului. In al doilea rand, RAWRA va primi de asemenea echipamente si
instrumente de masurare adecvate.
Letonia 5812.03
5812.03.01 Imbunatatirea Sistemului de Avertizare Rapida
Prezentul proiect cuprinde 2 componente - una pentru furnizare de
echipament si una pentru servicii. In privinta componentei furnizarii de
echipament, s-a stabilit un sistem de monitorizare pentru avertizare rapida in
cazul detectiei on-line a nivelelor de radiatii in mediu cu sprijin financiar
si tehnic (bi-lateral) de la Autoritatea Suedeza de Radioprotectie si Agentia
Daneza pentru Managementul in caz de Urgenta. Ulterior, acest sprijin
bi-lateral a fost incheiat. Pentru a asigura functionarea in continuare a
sistemului de monitorizare, partea de hardware trebuie inlocuita, deoarece
anumitor componente critice le expira timpul de viata. In plus, comunicarea de
date dintre Autoritatea Letona de Reglementare in domeniul Nuclear (NRA) si
detectorii de radiatii aflati la punctele de granita (cativa dintre acesti
detectori trebuie sa fie montati printr-un proiect separat din Programul
National pentru Letonia PHARE 2004) trebuie sa fie intarita. Componenta de
servicii intentioneaza sa intareasca capacitatea institutionala a NRA din
Letonia prin eliberarea de sarcinile privind detectarea traficului ilicit cu
materialele nucleare. Aceasta componenta a proiectului va inlesni si monitoriza
formarea capacitatii institutionale prin seminarii si sesiuni de pregatire a
personalului NRA precum si a celui din cadrul vamilor si serviciilor de
graniceri). Va fi realizat un manual de operare pentru activitatea
inter-servicii integrata in procesul de detectare si raspuns.
Lituania 5812.04
5812.04.01 Sprijin acordat VATESI in vederea culturii de securitate si a
problemelor de organizare specifice fazei de pre-inchidere a centralei
nuclearo-electrice Ignalina (CNEI)
Scopul prezentei propuneri este de a furniza asistenta de reglementare Autoritatii
Lituaniene de Securitate Nucleara (VATESI) pentru a asigura ca, la CNEI, sunt
mentinute nivelele adecvate ale culturii de securitate in timpul perioadei
critice de tranzitie de la functionare la dezafectare.
Decizia oficiala pentru inchiderea centralei nuclearo-electrice si in
special inceputul procesului de dezafectare poate avea un efect daunator asupra
motivatiei personalului la CNEI, ceea ce poate afecta cultura de securitate
nucleara la centrala. In astfel de situatii, managementul schimbarii
organizationale este esential in scopul reducerii impactul negativ potential
asupra schimbarii mediului.
Desi responsabilitatea finala pentru mentinerea nivelelor adecvate a
culturii de securitate la CNEI ii revine organizatiei operatoare, in acest
context, orice actiune suplimentara care conduce la intarirea capacitatii
VATESI de a supraveghea problemele privind cultura de securitate si motivatia
personalului de la CNEI va contribui la cresterea securitatii in functionare a
centralei pe perioada tranzitiei de la operare la dezafectare. Prezentul
proiect trebuie sa puna in aplicare urmatoarele obiective:
- Identificarea ariilor critice de cultura de securitate care pot fi
afectate prin procesul de dezafectare;
- Investigarea culturii de securitate cheie si a problemelor
organizationale specifice etapei de pre-inchidere a CNEI;
- Schimbul de cunostinte si experienta intre Statele Membre privind
abordarea din punct de vedere al reglementarii, a culturii de securitate si a
problemelor organizationale specifice etapei de pre-dezafectare a centralelor
nuclearo-electrice;
- Pregatirea unui ghidul privind cultura de securitate cheie si problemele
organizationale critice pentru faza de pre-inchidere a CNEI.
Proiectul trebuie sa fie orientat catre aspectele practice, luand in
considerare situatia CNEI si experienta aferenta UE in domeniul culturii de
securitate si a problemelor organizationale specifice perioadei de tranzitie de
la operare la dezafectare.
Aceasta activitate este in legatura cu recomandarile de tipul I incluse in
raportul Consiliului privind securitatea nucleara in contextul extinderii.
5812.04.02 Sprijin acordat VATESI si Organizatiilor sale Tehnice Suport
(OTS) in evaluarea accidentelor ce nu sunt incluse in baza de proiect a
reactorilor de tip RBMK-1500
Scopul prezentei propuneri este de a furniza asistenta VATESI si
Organizatiilor sale Tehnice Suport asistenta in domeniul reglementarii si
Organizatiei Tehnice Suport, cu scopul de a imbunatati capacitatea lor de a
evalua problemele privind securitatea nucleara in caz de accidente (BDBA) ce nu
sunt incluse in baza de proiect la CNEI. Acest sprijin ar trebui sa ia in
consideratie caracteristicile particulare ale reactorilor de tip RBMK-1500 din
urmatoarele domenii: scenarii de accident privind comportarea combustibilului,
fizica neutronilor si regimurile termo-hidraulice ale reactorului, securitatea
starii de criticitate si descarcarile de radionuclizi in mediu.
Este rolul operatorului CNEI de a dezvolta si de a realiza calculele
necesare pentru diverse scenarii care conduc la accidentele ce nu sunt incluse
in baza de proiect. Este rolul autoritatii de securitate nucleara, VATESI, de a
verifica, prin mijloacele cerute, ca scopul si rezultatele analizelor sunt acceptate
din punct de vedere al securitatii nucleare. Capacitatile VATESI lipsesc in
domeniul BDBA-urilor, deoarece eforturile au fost canalizate asupra stabilirii
regimului de autorizare pentru evenimentele de baza a proiectului. In plus,
capacitatile din domeniul de evaluare a BDBA si a reducerii secventelor de
accident sever sunt cerute acum in mod deosebit fiindca CNEI pregateste ghiduri
de management BDBA si documente de justificare tehnica pentru a completa
procedurile de operare in caz de urgenta. (EOP).
Un rezultat important al prezentului proiect va fi dezvoltarea Ghidurilor
de Reglementare privind evaluarea si managementul BDBA-urilor pentru reactorii
de tipul RBMK-1500 (cuprinzand o lista a tranzientilor care pot apare potential
in BDBA ducand la deteriorarea zonei active si fenomene de accident importante,
care trebuie evaluate cu ajutorul modelelor de progresie a accidentelor, a
metodologiilor de evaluare a principiilor de management al accidentelor etc.).
Aceasta activitate este legata de recomandarile de tipul I din raportul
Consiliului privind securitatea nucleara in contextul extinderii.
5812.04.03 Stabilirea procesarii centralizate si a instalatiei de
depozitare pentru deseurile radioactive institutionale din Lituania
Agentia Nationala Lituaniana de Management a Deseurilor Radioactive (RATA)
a fost infiintata in anul 2001. Una din principalele indatoriri o reprezinta
responsabilitatea in ceea ce priveste managementul deseurilor radioactive
institutionale din Lituania, care a apartinut mai inainte Institutului de
Fizica din Vilnius. Pana in prezent, deseurile radioactive institutionale au
fost colectate si depozitate la Institutul de Fizica pana la organizarea
transportului curent catre Ignalina. Din punctul de vedere al sigurantei si al
securitatii nucleare, depozitarea deseurilor radioactive institutionale in
incinta institutului a fost departe de a fi corecta. Autoritatile lituaniene
din domeniul securitatii nucleare sunt constiente de aceasta situatie si de
aceea au decis sa nu mai reinnoiasca autorizatia de depozitare dupa 2004. In
aceste conditii, RATA a considerat necesar sa construiasca o instalatie
speciala pentru caracterizarea si depozitarea deseurilor radioactive
institutionale la Maisiagala, unde in trecut a functionat o celula de
depozitare. Printr-un acord bilateral cu Suedia, la inceputul anului 2003 a
fost realizat un studiu de fezabilitate avand ca scop definirea instalatiei de
caracterizare si depozitare ce urmeaza a fi construita. Scopul proiectului
Phare consta in realizarea proiectului detaliat al instalatiei si, apoi, in
construirea si dotarea acesteia. O componenta importanta a proiectului o
reprezinta pregatirea intregii documentatii solicitata de autoritatile
responsabile pentru securitate nucleara. De asemenea, din proiect face parte si
instruirea personalului RATA.
5812.04.04 Cheltuieli neprevazute, nealocate
Prezentul program prevede pentru cheltuieli neprevazute, nealocate suma de
0,3 Meuro care poate fi facuta disponibila catre Lituania, daca este necesar,
pe baza unui schimb de scrisori intre Comisia Europeana si Guvernul Lituaniei.
In special, suma nealocata poate fi facuta disponibila, avand in vedere orice
necesitati care apar pentru a sprijini finalizarea activitatilor finantate de
Comisie privind montarea unui sistem secundar special de oprire (DSS) la
unitatea 2 a CNEI.
Proiectul DSS este implementat in prezent prin urmatoarele trei proiecte
finantate din fonduri Phare: (1) Montarea DSS - contractul principal, al carui
beneficiar este CNEI; (2) Sustinerea conducerii CNEI pentru implementarea DSS
si (3) sustinerea TSO pentru VATESI in vederea analizarii si autorizarii DSS.
Se asteapta ca DSS sa fie complet functionabil pana in iulie 2004. Aceasta
perioada este in principal acoperita de cele trei proiecte de mai sus. Desi
acest program este realist, montarea sistemului este extrem de complexa si,
prin urmare, nu poate fi exclus riscul aparitiei unei probleme inca neprevazute
care poate duce la intarzieri in implementare. Suma de 0,3 Meuro pentru
cheltuieli neprevazute urmeaza sa acopere orice risc ce ar putea pune in
pericol implementarea completa a acestui sistem important.
Polonia 5812.05
5812.05.01 Modernizarea schimbatorilor de caldura si a schimbatorilor de
ioni la reactorul de cercetare Maria, pentru a reduce posibilele scapari
radioactive in mediu
Reactorul de cercetare Maria este un reactor tip piscina cu flux inalt (30
MWt), care functioneaza din 1974. Sistemul de racire primar este conectat la
circuitul secundar prin schimbatori de caldura verticali cu tevi in forma de U.
Datorita imbatranirii si coroziunii, au loc scurgeri de la circuitul primar la
circuitul secundar de 3 - 7 ori pe an, aceasta ducand, prin urmare, la scapari
de radioactivitate in mediu, deoarece sistemul de filtrare (rasini schimbatoare
de ioni) al circuitului secundar nu mai functioneaza. Proiectul consta, in
primul rand, in modernizarea schimbatorilor de caldura (sursa de contaminare a
circuitului secundar) si, apoi, in reconfigurarea schimbatorilor de ioni (sursa
de scapari de radioactivitate in mediu).
Romania 5812.06
5812.06.01 Centrul de raspuns in caz de urgenta al organismului de
reglementare din Romania
Prezentul proiect urmareste consolidarea tehnica a capacitatii de pregatire
in caz de urgenta a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare
(CNCAN) din Romania. Proiectul are doua componente: una care furnizeaza
asistenta sub forma de servicii, una de furnizare de echipamente.
Componenta de servicii acopera:
- Identificarea si evaluarea nivelului de dotare cu echipamente a centrului
de raspuns in caz de urgenta
- Instruirea personalului si furnizarea de materiale de instruire pentru
personalul nominalizat sa opereze centrul
- Stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea sprijinului TSO acordat
centrului de raspuns, aceasta acoperind atat activitatea viitoare a TSO al
CNCAN, cat si a altor TSO din Romania.
Componenta de furnizare de echipamente acopera dotarea fizica a Centrului
cu "hardware" de baza, identificat in prima parte a prezentului
proiect si cu software adecvat pentru a pune in functiune centrul, ca si
legaturile de comunicare necesare, cum ar fi conectari de mare viteza la
Internet si conectari la retelele guvernamentale de transmitere a datelor.
5812.06.02 Asistenta tehnica pentru Romania in infiintarea Agentiei
Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD)
La inceputul anului 2003, a fost creata in Romania o agentie nationala
pentru gestionarea deseurilor radioactive (ANDRAD). Totusi, aceasta organizatie
nu a fost inca dotata cu personal adecvat si sarcinile si rolul ei raman
neclare. De aceea, scopul proiectului este de a sustine ANDRAD, astfel incat
aceasta agentie sa devina, in cel mai scurt timp, o organizatie comparabila cu
alte agentii de gestionare a deseurilor radioactive existente in UE. Concret,
proiectul va consta in imbunatatirea obiectivului si responsabilitatilor ANDRAD
in domeniul operarii instalatiilor de depozitare a deseurilor radioactive. De
asemenea, va ajuta ANDRAD sa defineasca o strategie optima pentru gestionarea
deseurilor radioactive in Romania. Un element important al acestei strategii il
va reprezenta evaluarea instalatiilor nucleare existente in Romania in domeniul
gospodaririi deseurilor radioactive, luand in considerare necesitatile actuale
si viitoare. Aceasta activitate va fi realizata prin implementarea studiilor de
sistem. In principal, prezentul proiect va stabili bazele tehnice si economice
pentru identificarea viitoarelor proiecte de investitii care pot fi finantate
din fonduri nationale sau de comunitatea internationala. O parte a activitatii
care trebuie desfasurata o reprezinta si proiectarea unui laborator de
analizare a deseurilor radioactive.
Prezentul proiect va fi coordonat indeaproape, cu suportul bilateral
furnizat de Olanda in acest domeniu, in cursul anului 2004.
5812.06.03 Modernizarea depozitului Baita Bihor pentru deseuri radioactive
institutionale in Romania
Din 1985, deseurile radioactive institutionale sunt depozitate la depozitul
Baita Bihor, care consta in camere excavate intr-o fosta galerie de mina. Acest
depozit este localizat in partea de nord-vest a Muntilor Carpati. Exista deja
3600 containere de deseuri radioactive care au fost depozitate la Baita Bihor.
Instalatia de depozitare nu a fost niciodata complet echipata. De aceea,
operatiile de depozitare nu sunt efectuate in conformitate cu cele mai bune
practici din UE. In plus, se asteapta ca reechiparea completa si modernizarea
depozitului sa fie destul de costisitoare, tinand cont de lipsa unor
instalatii, care afecteaza siguranta in functionare a depozitului (ex: nici o
cladire de primire si depozitare pentru deseurile care intra, sistemele
electrice si de ventilatie existente invechite si uzate, sistemul de drenare
spart, sistem de protectie fizica slab etc.). Prin urmare, scopul proiectului
este de a efectua o evaluare a situatiei de la Baita Bihor, punandu-se accent
pe cele mai urgente actiuni care trebuie implementate. Pe baza acestei
evaluari, vor fi procurate si montate echipamente si instrumentatie. Un alt
obiectiv al proiectului este acela de a definitiva Raportul Preliminar de
Analize de Securitate Nucleara care a fost initiat in cadrul unui proiect
precedent in cadrul programului Phare 2002.
5812.06.04 Caracterizarea deseurilor radioactive la centrala
nuclearo-electrica de la Cernavoda
In prezent, deseurile radioactive produse pe perioada functionarii
centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda sunt depozitate in containere si
piscine, in vederea tratarii si conditionarii ulterioare. Lipseste criteriul de
selectare a celor mai adecvate tehnologii de tratare si conditionare, deoarece
nu s-a stabilit o strategie nationala pentru deseurile radioactive rezultate
din operarea CNE (vezi proiectul 5812.06.02). Totusi, elaborarea oricarei
strategii inseamna, mai intai, caracterizarea, din punct de vedere radiologic,
a deseurilor radioactive rezultate din operare. In prezent, organizatia care
opereaza centrala, SNN, nu are nici capacitatea tehnica, nici echipamentele
necesare pentru a face aceasta. Proiectul va sprijini SNN in primul rand prin
asistenta tehnica pentru a il familiariza cu metodologiile de caracterizare
practicate in UE. In al doilea rand, SNN va primi, de asemenea, echipamente de
masura si instrumentatie adecvate.
In mod exceptional, prezentul proiect va sprijini un operator din sectorul
privat, deoarece nu se poate astepta ca acesta sa finanteze problemele legate
de gestionarea deseurilor radioactive la nivelul sau actual de venituri, care
este determinat de nivelul scazut al pretului electricitatii, fixat de guvernul
Romaniei si care nu este la nivelul pietei.
Slovacia 5812.07
5812.07.01 Suport tehnic pentru Republica Slovaca in infiintarea Agentiei
Nationale pentru Depozitarea Deseurilor Radioactive
Obiectivul principal al proiectului este de a imbunatati managementul
deseurilor radioactive in Slovacia, prin infiintarea unei agentii nationale cu
statut legal, scop si resurse financiare comparabile cu cele ale agentiilor
similare existente in UE. Proiectul va consta in definirea unei angajari clare
a responsabilitatilor noii agentii, in special pentru operatiile de depozitare.
Va contribui, de asemenea, la stabilirea unui mecanism financiar pentru noua
agentie, ca si a unei strategii de comunicare cu publicul (ex: gradul de
implicare a publicului in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste
depozitarea deseurilor radioactive). De asemenea, proiectul va consta in
selectarea, procurarea si instalarea echipamentului, care va permite noii
agentii sa faca verificari prin sondaj privind conformitatea pachetelor de
deseuri cu criteriile de acceptare pentru depozitare de la Mochovce. In final,
proiectul include livrarea de software si organizarea de cursuri de instruire
pentru a ii familiariza personalul noii agentii cu evaluarea de securitate
nucleara a depozitelor de deseuri radioactive. Merita a fi mentionat ca
prezentul proiect va fi derulat simultan cu crearea noii agentii.
Slovenia 5812.08
5812.08.01 Asistenta in elaborarea proiectului de conceptie pentru
depozitul de deseuri slab si mediu active din Slovenia
Agentia Slovena pentru Managementul Deseurilor Radioactive (ARAO) este in
prezent in proces de identificare a cinci amplasamente potentiale pentru
construirea unui depozit de deseuri radioactive de viata scurta (in special
deseuri radioactive provenite din operarea CNE Krsko). Criteriul de acceptare
pentru depozitare va fi definit pe baza caracteristicilor fiecaruia dintre
aceste amplasamente. Pana in 2005, va fi luata o decizie finala si va fi ales
unul din cele cinci amplasamente.
Pana in prezent, datorita lipsei de spatiu, CNE Krsko isi proceseaza
deseurile radioactive folosind tehnologii care nu permit factori de reducere
mari (incinerare, uscarea rasinilor uzate schimbatoare de ioni si concentrate
de evaporare). Operatiile de prelucrare se realizeaza, de mai multi ani, in
ciuda absentei oricarui criteriu de depozitare. Prezentul proiect va acorda
sprijin pentru concordanta caracteristicilor actuale ale deseurilor radioactive
provenite de la CNE Krsko cu viitoarele criterii de acceptare privind fiecare
din cele cinci amplasamente potentiale identificate. Proiectul va sprijini ARAO
in selectarea amplasamentului si proiectarea viitorului depozit sloven pentru
deseuri radioactive de viata scurta.
1.3. Fise de proiect
Fisele de proiect contin detalii cu privire la continutul actiunilor
mentionate in continuare (vezi anexa 1).
1.4. Presupuneri si riscuri
Programul presupune ca tarile beneficiare isi vor mentine eforturile de a
asigura un nivel inalt al securitatii nucleare si de a implementa recomandarile
din Raportul Consiliului privind securitatea nucleara in contextul extinderii,
din iunie 2001. Raportul de evaluare "peer-review", elaborat de
Grupul de lucru al Consiliului pe probleme de energie atomica si de Grupul de
lucru ad-hoc din domeniul securitatii nucleare, la 5 iunie 2002, a relevat ca
tarile candidate sunt clar angajate sa indeplineasca recomandarile cuprinse in
Raportul Consiliului, atat pentru centralele nuclearo-electrice, cat si pentru
alte tipuri de instalatii. Raportul a notat, de asemenea, ca toate tarile
candidate au acceptat recomandarile. Prezentul program presupune ca tarile
beneficiare vor continua, de asemenea, sa acorde suficienta atentie si sa
depuna un efort adecvat pentru implementarea proiectelor care au beneficiat de
asistenta - unde si cand este cazul - in cadrul EDIS, in perioada de dupa
aderare.
Deoarece nu sunt riscuri identificabile inerente pentru activitatile care
trebuie desfasurate in cadrul diferitelor proiecte, un risc general al
programului este acela ca asistenta continua in domeniul securitatii nucleare
implica pericolul de a crea dependenta pentru beneficiar. O atentie speciala
trebuie acordata modului in care organizatia beneficiara va sustine rezultatele
proiectelor. In cazul asistentei furnizate organismelor de reglementare, este
necesar sa se puna accent pe valoarea transferului de tehnologii catre
beneficiar si pe evitarea inlocuirii functiilor din sfera de responsabilitate a
organizatiei beneficiare, prin activitatile contractorului.
1.5. Conditionalitati
Lansarea efectiva a unora dintre proiectele prezentate anterior este supusa
unor conditii speciale care sunt descrise, mai detaliat, in fisele de proiect
respective. In special, proiectele 5812.02.01 si 5812.02.02 nu pot fi
contractate inainte de livrarea, catre Institutul de Cercetare Nucleara (Rez,
Republica Ceha), a componentelor rezultate din dezasamblarea CNE Greifswald
(asa cum este prevazut in proiectul Phare 2001, CZ 01.14.01) si desfasurarea
seminarului international prevazut in proiectul Phare 2001, respectiv CZ
01.14.02. Incheierea acestor proiecte trebuie sa aiba loc nu mai tarziu de luna
noiembrie 2004.
2. Buget (Euro)
_______________________________________________________________________________
Tara Agentia de Cod Cofinantare Buget Buget total
Implementare total Phare
_______________________________________________________________________________
Bulgaria OPCP 5812.01 313000 1350000 1037000
Proiectul 1 5812.01.01 313000 1350000 1037000
Republica Ceha OPCP 5812.02 100000 1930000 1830000
Proiectul 1 5812.02.01 680000 680000
Proiectul 2 5812.02.02 800000 800000
Proiectul 3 5812.02.03 100000 450000 350000
Letonia OPCP 5812.03 107025 528275 421250
Proiectul 1 5812.03.01 107025 528275 421250
Lituania OPCP 5812.04 450000 3177000 2727000
Proiectul 1 5812.04.01 427000 427000
Proiectul 2 5812.04.02 650000 650000
Proiectul 3 5812.04.03 450000 1800000 1350000
Proiectul 4 5812.04.04 300000 300000
Polonia OPCP 5812.05 241000 964000 723000
Proiectul 1 5812.05.01 241000 964000 723000
Romania OPCP 5812.06 675000 3560000 2885000
Proiectul 1 5812.06.01 125000 600000 475000
Proiectul 2 5812.06.02 560000 560000
Proiectul 3 5812.06.03 300000 1500000 1200000
Proiectul 4 5812.06.04 250000 900000 650000
Slovacia OPCP 5812.07 85000 940000 855000
Proiectul 1 5812.07.01 85000 940000 855000
Slovenia OPCP 5812.08 100000 500000 400000
Proiectul 1 5812.08.01 100000 500000 400000
Total 2071025 12949275 10878250
_______________________________________________________________________________
3. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE
Prezenta propunere de finantare este pentru un program orizontal.
Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor programului Phare
national. Prezenta propunere de finantare va fi impartita intre tari,
obtinandu-se opt memorandumuri de finantare, conform tabelului anterior.
In conformitate cu ghidurile Phare din 1999 si cu ghidurile revizuite din
2002, toate proiectele de investitii cu sprijin Phare trebuie sa primeasca
cofinantare din fondurile publice nationale.
Contributia comunitara poate fi de pana la 75% din valoarea totala*2).
Cofinantarea pentru proiectele de dezvoltare institutionala este furnizata
de beneficiar care suporta costurile privind infrastructura si implementarea
operationala, finantand resursele umane si alte resurse necesare pentru
absorbtia efectiva si eficienta a asistentei Phare.
Prevederile privind finantarea comuna sau in paralel sunt continute in
paragrafele referitoare la buget din fisele de proiect individuale. Nivelul de
finantare pe proiect este indicat la punctul 5, Buget, din propunerea de
proiect.
3.1. Implementarea
a) Managementul financiar si de proiect de catre tara candidata
Programul va fi condus in conformitate cu procedurile sistemului de
implementare descentralizat extins Phare (EDIS) asa cum este prevazut in
Decizia de Acreditare EDIS*) si in Acordul privind implementarea EDIS*)
(Acordul de Implementare EDIS; EIA), incheiat intre fiecare tara si Comisie*3).
Inainte de incheierea Acordului mentionat, implementarea se va face, in mod
exceptional, conform procedurilor sistemului de implementare descentralizata
Phare (DIS)*4). Descentralizarea extinsa se va aplica, totusi, cel tarziu de la
data aderarii.
Coordonatorul national al asistentei de pre-aderare (NAC) pentru fiecare
din cele opt tari (vezi tabelul anterior) va avea responsabilitatea generala de
a monitoriza programele Phare. Responsabilul National Autorizat (NAO) si
Responsabilii de Program Autorizati (PAO) vor asigura ca programele sa fie
implementate in conformitate cu procedurile stabilite in Acordul de
Implementare EDIS*) si/sau in Manualul DIS, precum si cu alte instructiuni ale
Comisiei si ca toate contractele necesare pentru implementarea Memorandumului
de finantare sa fie acordate in conformitate cu procedurile si documentele
standard definite si cel mai recent publicate de catre Comisia Europeana,
pentru implementarea actiunilor externe.
NAC si NAO vor fi impreuna responsabile pentru coordonarea dintre PHARE
(incluzand PHARE CBC), ISPA si SAPARD precum si Fondurile structurale si de
coeziune.
Fondul National (NF) din ministerul tarilor respective, condus de NAO, va
supraveghea managementul financiar al programului si va fi responsabil pentru
raportarea in fata Comisiei Europene. NAO va detine in intregime
responsabilitatile in ceea ce priveste managementul financiar a fondurilor
PHARE. Acesta va trebui sa se asigure ca sunt respectate regulile,
reglementarile si procedurile PHARE care au legatura cu procurarea, raportarea
si managementul financiar, ca si regulile de intrajutorare a statelor
comunitatii, si ca functioneaza un sistem de raportare si de informare asupra
proiectelor. Aceasta include responsabilitatea pentru raportarea tuturor
cazurilor suspecte si actuale de frauda si de abatere. NAO va detine intreaga
responsabilitate contabila in ceea ce priveste fondurile PHARE ale programului
pana la inchiderea acestuia.
Fondul National (NF) in fiecare dintre tarile respective este reprezentat
de urmatoarele institutii:
Bulgaria - Ministerul de Finante
Republica Ceha - Ministerul de Finante
Letonia - Ministerul de Finante
Lituania - Ministerul de Finante
Polonia - Ministerul de Finante
Romania - Ministerul de Finante
Slovacia - Ministerul de Finante
Slovenia - Ministerul de Finante
Termenul limita pentru contractarea si executarea contractelor, termenul
limita a programarii.
Toate contractele pentru tarile candidate trebuie sa fie incheiate pana la
data de 30 noiembrie 2005.
Derularea tuturor contractelor pentru tarile candidate trebuie finalizata
pana la 30 noiembrie 2006.
In conformitate cu art. 33 (3) al Acordului de Aderare nu se permite pentru
tarile candidate nici o extensie a perioadei de contractare. Pentru Bulgaria si
Romania, propozitia 2 din art. 166 (2), este aplicabila in totalitate.
Procedurile de verificare a conturilor si recuperare a fondurilor
Se va folosi o procedura de verificare a conturilor conform art. 53 alin. 5
al Regulamentului financiar*5) si art. 42 al Regulilor de Implementare ale
Regulamentului financiar*6).
Orice abatere dovedita sau frauda descoperita in orice moment din timpul
implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de catre
Comisie.
Daca implementarea masurilor nu justifica partial sau in totalitate
asistenta acordata, Comisia va realiza o examinare adecvata a cazului,
solicitand in special tarii beneficiare sa transmita comentariile intr-o
perioada specificata de timp si sa corecteze orice abatere.
Urmare a examinarii la care se face referire in alineatul anterior, Comisia
poate reduce, suspenda sau anula asistenta in ceea ce priveste masurile
implicate, daca examinarea releva abateri, o combinatie incorecta de fonduri
sau o neconcordanta cu una din conditiile Memorandumului de finantare si, in
special, orice modificare importanta care afecteaza natura sau conditiile
implementarii masurii pentru care aprobarea Comisiei nu a fost primita. Orice
reducere sau anulare a asistentei conduce la recuperarea sumelor platite.
Atunci cand Comisia considera ca o abatere nu a fost corectata sau ca
intreaga activitate sau o parte din ea nu justifica intreaga asistenta acordata
sau a o parte din aceasta, Comisia trebuie sa realizeze o examinare
corespunzatoare a situatiei si sa solicite tarii beneficiare sa transmita
comentariile intr-o perioada specificata de timp. Dupa examinare, daca tara
beneficiara nu ia masuri corective, Comisia poate:
(a) sa reduca sau sa anuleze orice avans;
(b) sa anuleze total sau partial asistenta acordata masurii.
Comisia trebuie sa determine dimensiunea corectiei luand in considerare
natura abaterii si marimea oricarei deficiente a sistemelor de management si
control.
Comisia va recupera orice fond neutilizat la data expirarii programului. O
declaratie finala scrisa sustinuta de o documentatie va fi emisa de catre NAO
in termen de doua luni de la efectuarea tuturor platilor, specificandu-se suma
totala contractata si platita. De asemenea va trebui inclusa o intelegere
bancara finala care sa arate bilanturile existente in NF/IA/CFCU.
Fara a tine seama de recuperarea fondurilor neutilizate si neeligibile dupa
expirarea Memorandumului de finantare, poate fi emis un ordin complementar de
recuperare dupa efectuarea auditului final a sigurantei si consistentei
contractelor si a platilor, precum si a conformitatii acestora cu prevederile
Memorandumului de finantare, luandu-se in considerare opinia independenta a
auditului final.
Responsabilul national de autorizare va asigura rambursarea oricarui fond
neutilizat sau a oricarei sume platite in mod gresit, in timp de 60 de zile
calendaristice de la data notificarii. Daca NAO nu restituie suma datorata
Comunitatii, tara beneficiara va rambursa aceasta suma Comisiei. Dobanda la
suma platilor aflate in intarziere va fi adaugata la sumele neplatite
aplicandu-se regulile specificate in 1 Regulamentul financiar care guverneaza
Bugetul Comunitatii.
Fluxuri financiare
Comisia va transfera fondurile catre NF in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat intre Comisie si tarile relevante in decembrie 1998.
Fondurile vor fi transferate urmare a solicitarii NAO intr-un cont bancar
special, in Euro, care va fi deschis si gestionat de NF la Banca centrala (sau
"la o banca agreata anterior cu Comisia").
a) Transferul fondurilor catre Fondul National:
Un prim transfer de pana la 20% din fondurile gestionate local, reprezentand
prefinantarea va fi trimis catre NF dupa semnarea Memorandumului de finantare
si a Acordurilor de finantare (FASs) dintre NF si Agentiile de implementare
(IAS)/Oficiul de Plati si Contractare Phare (CFCU). Trebuie de asemenea
indeplinite prevederile referitoare la NF, din articolele 2 si 13 ale
Memorandumului de intelegere. In plus, NAO trebuie sa supuna spre aprobare
Comisiei nominalizarea responsabililor de program autorizati (PAOs) si o
descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informatii dintre NF
si IA/CFCU si modul de realizare a platilor.
Se vor realiza doua transferuri ulterioare, de pana la 30% fiecare, dintre
fondurile aferente managementului local. Al doilea transfer va fi pus in
miscare atunci cand 5% din buget a fost platit de catre IAs si CFCU. Al treilea
transfer va fi cerut cand 35% din bugetul total in vigoare a fost platit. Al
patrulea transfer va fi realizat cand 70% din bugetul total in vigoare este
platit si cand toate cheltuielile au fost efectuate (de exemplu, contractate in
totalitate). Nu mai tarziu de 2 luni dupa ce toate platile au fost efectuate,
Fondul National va transmite o declaratie finala de cheltuieli, care va pune in
miscare operatiile de bilant a tuturor transferurilor fata de cheltuielile
finale si verificate, care in acest moment va fi egal cu platile facute
(inchiderea cheltuielilor).
In mod exceptional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decat
cel mentionat anterior, in conformitate cu procedurile stabilite in
Memorandumul de intelegere mentionat. Exceptand o autorizatie prealabila si
expresa din partea Comisiei (sediul central), nici o plata intermediara nu
poate fi efectuata daca punctele de punere in miscare mentionate mai sus nu au
fost respectate.
b) Transferul fondurilor catre Agentiile de implementare:
Fondul National va transfera fondurile catre Agentia de Implementare
desemnata in fiecare tara, inclusiv Oficiul de Plati si Contractare Phare
(CFCU), in conformitate cu Acordurile financiare (AFs) incheiate intre NFs si
IAs/CFCU, daca este cazul. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise
in numele Agentiei de Implementare/CFCU responsabile cu administrarea
financiara a subprogramului, in conformitate cu art. 13 referitor la stabilirea
Fondului National, din Memorandumul de intelegere.
Sub DIS, fiecare AF individual va fi aprobat in avans de catre Comisia
Europeana. In cazurile in care FN este el insusi un agent platitor pentru
CFCU/Agentia de Implementare, nu se va face nici un transfer de fonduri de la
FN la CFCU/Agentia de Implementare. CFCU si IAs trebuie conduse fiecare de
catre un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO dupa
consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activitatile realizate
CFCU/IA.
Pentru acele contracte cu fonduri retinute pentru o perioada de garantie,
totalitatea fondurilor aferente acestor contracte, asa cum sunt calculate de
PAO si stabilite de Comisie, va fi platita catre Agentia de Implementare
inainte de inchiderea oficiala a programului. Agentia de Implementare isi asuma
intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana cand plata finala
va fi efectuata si pentru garantarea ca aceste fonduri vor fi folosite numai
pentru a efectua plati asociate clauzelor de retinere.
Agentia de Implementare isi asuma in plus intreaga responsabilitate fata de
contractori pentru indeplinirea obligatiilor asociate clauzelor de retinere.
Fondurile neplatite contractorilor dupa ce platile finale au fost stabilite vor
fi rambursate Comisiei. O imagine de ansamblu asupra utilizarii fondurilor
depozitate in conturile de garantie - si in special a platilor efectuate din
acestea - si a cresterii dobanzilor va fi anual prevazuta de NAO pentru
Comisie.
Dobanda
In principiu, toate conturile bancare vor fi producatoare de dobanda.
Dobanzile vor fi raportate Comisiei Europene. In cazul in care Comisia decide
astfel, pe baza dispozitiei de la NAO, dobanda va fi reinvestita in Program.
Agentiile de Implementare vor fi responsabile pentru subprograme, dupa cum
urmeaza:
Bulgaria:
OPCP
Republica Ceha:
OPCP
Letonia:
OPCP, Ministerul de Finante
Lituania:
CPMA, Ministerul de Finante
Polonia:
OPCP
Romania:
OPCP, Ministerul de Finantare
Slovacia:
OPCP
Slovenia:
OPCP
NAO si PAO vor asigura ca toate contractele vor fi pregatite in
conformitate cu procedurile stabilite in manualul DIS.
Evaluarea impactului asupra mediului si conservarea naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, asa cum au fost
stabilite de directiva EIA*7) sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de
investitii sub egida PHARE. Daca directiva EIA nu a fost inca in intregime
transpusa, procedurile vor trebui sa fie similare celor stabilite in directiva
mai sus mentionata. Daca un proiect nu ar corespunde cu obiectivele din anexa I
sau anexa II a directivei EIA, trebuie sa fie demonstrata*8) indeplinirea
procedurii EIA.
Daca un proiect poate afecta amplasamente importante din punct de vedere al
conservarii naturii, o evaluare adecvata in conformitate cu art. 6 a Directivei
pentru habitaturi*9) trebuie sa fie demonstrata*10).
Toate proiectele de investitii trebuie realizate in conformitate cu
legislatia Comunitara relevanta din domeniul mediului. Fisele de proiect vor
contine clauze specifice privind conformitatea cu legislatia UE relevanta din
domeniul mediului, in conformitate cu tipul de activitate efectuat in cadrul
fiecarui proiect de investitii.
------------
*2) Taxele nu reprezinta un element eligibil pentru cofinantare.
*) titlu de lucru!
*) titlu de lucru!
*3) In conformitate cu regulile stabilite in Reglementarea Consiliului
1605/2002 (Reglementare Financiara), in special art. 164 din Reglementarea
Comisiei 2342/2002 (Reguli de Implementare ale Regulamentului Financiar) si
anexa Reglementarii Consiliului 1266/1999
*4) In conformitate cu regulile stabilite in Reglementarea Consiliului
1605/2002 (Regulamentul Financiar), Reglementarea Comisiei 2342/2002 Reguli de
Implementare ale Regulamentului Financiar) si anexa Reglementarii Consiliului
1266/1999
*) titlu de lucru!
*5) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002
*6) Regulamentul Consiliului 2342/2002 din 23 decembrie 2002
*7) DIR 85/337/EEC; OJ L 175/40; 5.7.1985; amendata prin DIR 97/11/EEC; OJ
L 73/5; 14.3.1997
*8) In anexa EIA in ceea ce priveste fisa de proiect corespunzatoare
*9) DIR 92/43/EEC; OJ 206/7; 22.7.1992
*10) In anexa Conservarii naturii pentru fisa de proiect de investitii
corespunzatoare
4. MONITORIZARE SI EVALUARE
Implementarea proiectului din cadrul acestui program va fi monitorizata
prin intermediul Comitetul Mixt de Monitorizare (JMC). JMC va include NAO, NAC
si Comisia. JMC se va intalni cel putin o data pe an pentru a analiza toate
programele cu finantare PHARE in scopul de a evalua progresul lor in vederea
atingerii obiectivelor stabilite in FM si in Parteneriatul de Aderare. JMC
poate recomanda o modificare a prioritatilor si/sau realocarea fondurilor PHARE.
In plus, JMC va analiza, o data pe an, progresul programelor de asistenta de
preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA si SAPARD).
In ceea ce priveste programul PHARE, JMC va fi asistat de Subcomitetul de
Monitorizare Sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO si Agentia de
Implementare (si CFCU, daca este cazul) si Serviciile Comisiei. SMSC va analiza
in detaliu progresul fiecarui program, inclusiv componentele si contractele
sale, convocate de JMC in sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va
fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de
Agentia de Implementare, si pe baza evaluarilor intermediare efectuate de
evaluatorii independenti. SMSC va da intaietate recomandarilor privind
aspectele de management si proiectare, asigurandu-se ca acestea au fost puse in
aplicare. SMSC va raporta catre JMC, caruia ii va transmite rapoarte generale,
detaliate privind toate programele cu finantare PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura ca o evaluare ulterioara va fi efectuata
dupa incheierea Programului.
5. MASURI DE AUDIT SI MASURI ANTIFRAUDA
a) Luate de catre tarile candidate
In fiecare an, un plan de audit si un rezumat al constatarilor facute de
audit vor fi trimise Comisiei. Raporturile de audit vor fi la dispozitia
Comisiei.
Autoritatea competenta nationala de control financiar pentru implementarea
programului va efectua un control financiar corespunzator.
Urmare a controalelor nationale si Comunitare, tarile beneficiare vor
asigura investigarea si tratarea cazurilor suspecte si actuale de frauda si
abatere, in mod satisfacator.
Abatere inseamna orice incalcare a prevederilor legislatiei comunitare, a
Memorandumului de finantare sau a contractelor care rezulta dintr-un act sau o
omisiune a unui operator economic, care are, sau ar avea, efectul unei
prejudicieri a bugetului general al Comunitatilor sau bugetelor administrate de
acestea, fie prin reducerea, fie prin pierderea veniturilor provenite din
propriile resurse colectate direct in numele Comunitatii, sau printr-o
componenta nejustificata a cheltuielilor.
Frauda inseamna orice act sau omisiune intentionate referitoare la:
(i) utilizarea sau prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte
sau incomplete, care are drept efect delapidarea sau retinerea ilegala a
fondurilor de la bugetul general al Comunitatilor Europene sau de la bugetele
gestionate de, sau in numele, Comunitatilor Europene,
(ii) nedivulgarea informatiei in ceea ce priveste incalcarea obligatiilor
specifice avand acelasi efect,
(iii) utilizarea ilegala a fondurilor respective in alte scopuri decat cele
pentru care au fost acordate.
Autoritatile nationale vor asigura functionarea unui mecanism de control si
raportare similar cu cel prevazut in Regulamentul Comisiei 1681/94*15).
In particular, toate cazurile suspecte sau actuale de frauda si abatere,
precum si toate masurile luate de catre autoritatile nationale trebuie
raportate fara intarziere serviciilor Comisiei. Daca nu exista nici un caz suspect
sau actual de frauda si abatere, de raportat, tara beneficiara va informa
Comisia in termen de 2 luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru.
b) De catre Comisie
Toate memorandumurile de finantare precum si contractele rezultate sunt
subiectul supravegherii si controlului financiar al Comisiei (inclusiv al
Oficiului European Anti Frauda) si auditurilor organizate de Curtea de
Auditori. Aceasta include verificari la fata locului si, atata timp cat
Sistemul de Implementare Descentralizat Extins nu este inca aplicabil
Agentiilor de Implementare din tarile candidate implicate, masurile precum
verificarea "ex-ante" a ofertei si contractarii sunt realizate de
catre Delegatia Comisiei Europene in tara candidata implicata.
In scopul asigurarii protectiei eficiente a intereselor financiare ale
Comunitatii, Comisia poate realiza verificari la fata locului si inspectii, in
conformitate cu procedurile prevazute in Regulamentul Consiliului (Euratom, CE)
nr. 2185/96.
Conturile si operatiunile Fondului National si, dupa caz, al Oficiului de
Plati si Contractare Phare si ale tuturor Agentiilor de Implementare pot fi
verificate la solicitarea Comisiei de catre un auditor extern angajat de catre
Comisie fara a prejudicia responsabilitatile Comisiei si ale Curtii de Auditori
a Uniunii Europene, asa cum se face referire in "Conditiile generale
referitoare la Memorandumul de finantare" anexat la Acordul-cadru.
------------
*15) OJ L 178; 12.7.94; p. 43 - 46
6. TRANSPARENTA/PUBLICITATE
Responsabilul de program autorizat va trebui sa asigure ca sunt luate toate
masurile necesare in vederea asigurarii publicitatii corespunzatoare a tuturor
activitatilor finantate in cadrul acestui program. Aceasta se va realiza in
stransa legatura cu Delegatia Comisiei Europene. Detalii suplimentare sunt
prezentate in anexa Transparenta/Publicitate.
7. CONDITII SPECIALE
In situatia in care angajamentele asumate nu sunt indeplinite din motive ce
apartin controlului Guvernului, Comisia poate, la dorinta sa, sa revizuiasca
programul in scopul de a anula toate sau o parte din el si/sau de a realoca
fondurile neutilizate in alte scopuri, in concordanta cu obiectivele
programului PHARE.
ANEXA D
INFORMATII SI PUBLICITATE PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA SI SAPARD ALE
COMUNITATII EUROPENE
1. Scop si obiective
Informatiile si masurile de publicitate privind asistenta Comisiei Europene
prin Programul PHARE sunt destinate cresterii gradului de constientizare a
publicului si a transparentei actiunilor Uniunii Europene, precum si crearii
unei imagini consistente privind masurile respective in toate tarile
beneficiare. Informatiile si publicitatea privesc activitatile care primesc o
contributie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Responsabilul de program autorizat (PAO) care se ocupa de implementarea
memorandumurilor de finantare si a altor forme de asistenta va coordona
publicitatea la fata locului. Publicitatea se va desfasura in cooperare cu
delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra masurilor luate in
acest scop.
Autoritatile nationale si regionale competente vor lua toate masurile
administrative corespunzatoare in scopul de a asigura aplicarea efectiva a
acestor prevederi si de a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la fata
locului.
Informatiile si masurile publicitare descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile regulamentelor si deciziilor care se aplica fondurilor structurale.
Acestea sunt:
- Regulamentul nr. 1159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice cu privire la programul ISPA sunt incluse in:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 182/58
Informatiile si masurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile
regulamentelor si deciziilor mai sus mentionate. Un manual privind
conformitatea este pus la dispozitia autoritatilor nationale, regionale si
locale de catre delegatia Comisiei Europene in tara respectiva.
3. Informatiile si publicitatea privind programele PHARE
Informatiile si publicitatea vor face subiectul unui set de masuri coerente
definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in
colaborare cu Delegatia Comisiei, pe durata Memorandumului de finantare, si vor
privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
Costurile informarii si publicitatii privind proiectele individuale vor fi
suportate din bugetul alocat proiectelor respective.
In cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica masurile mentionate
mai jos la lit. a) si b):
(a) Autoritatile competente din tara beneficiara trebuie sa publice
continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai
potrivita. Ele trebuie sa asigure ca aceste documente sunt distribuite
corespunzator si trebuie tinute la dispozitia partilor interesate. Ele trebuie
sa asigure prezentarea corespunzatoare a informatiilor si materialelor
publicitare produse, pe intreg teritoriul tarii beneficiare.
(b) Masurile de informare si publicitate la fata locului vor include
urmatoarele:
(i) In cazul investitiilor de infrastructura, ale caror costuri sunt mai
mari de 1 milion de euro:
- panouri ridicate in zonele specifice, care se amplaseaza in conformitate
cu dispozitiile prevazute in regulamentul si decizia mentionate la alin. (2) de
mai sus, precum si in specificatiile tehnice din manualul care trebuie furnizat
de catre Delegatia CE din tara respectiva,
- placi comemorative permanente pentru infrastructuri accesibile marelui
public, care se amplaseaza in conformitate cu dispozitiile prevazute in
regulamentul si decizia mentionate la alin. (2) de mai sus, precum si in
specificatiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de catre Delegatia CE
din tara respectiva.
(ii) In cazul investitiilor in productie, actiuni de dezvoltare a
potentialului local si toate celelalte actiuni care beneficiaza de asistenta
financiara prin fonduri Phare, ISPA sau SAPARD:
- actiuni prin care sa se informeze posibilii beneficiari si publicul
despre asistenta Phare, ISPA sau SAPARD, in conformitate cu dispozitiile
mentionate in alin. (3) lit. (b) pct. (i) de mai sus.
- actiuni care vizeaza solicitantii pentru fonduri publice, finantate
partial de catre Phare, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii pe
formularele care trebuie completate de catre candidatii respectivi, care sa
precizeze ca o parte din finantare este acordata de catre UE, in mod specific
prin programele Phare, ISPA sau SAPARD, in conformitate cu dispozitiile
mentionate mai sus.
4. Transparenta asistentei UE in cercurile de afaceri si printre
potentialii beneficiari si publicul larg
4.1. Mediile de afaceri
Mediile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil in asistenta care
le priveste in mod direct.
Autoritatile responsabile pentru implementarea asistentei vor asigura
existenta canalelor corespunzatoare de difuzare a informatiilor catre posibilii
beneficiari, in particular intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri). Acestea
ar trebui sa includa o indicatie privind procedurile administrative care
trebuie urmate.
4.2. Alti posibili beneficiari
Autoritatile responsabile pentru implementarea asistentei vor asigura
existenta canalelor corespunzatoare de difuzare a informatiilor catre toate
persoanele care beneficiaza sau ar putea beneficia de actiuni de instruire,
ocupare a fortei de munca sau dezvoltare a resurselor umane. In acest scop,
acestea vor asigura cooperarea institutiilor de pregatire implicate in ocuparea
fortei de munca, societatilor comerciale si a grupurilor de societati, a
centrelor de pregatire si a organizatiilor neguvernamentale.
Formularele
Formularele emise de catre autoritatile nationale, regionale sau locale
privind anuntarea, depunerea candidaturii pentru si acordarea asistentei
destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte persoane eligibile pentru
asemenea asistenta, vor indica faptul ca ajutorul financiar este furnizat de
catre UE, si in mod specific de Programele Phare, ISPA sau SAPARD. In
notificarea privind ajutorul trimisa beneficiarilor se va preciza suma sau
procentajul din cadrul asistentei finantate din programul in cauza. Daca astfel
de documente poarta emblema nationala sau regionala, pe ele va fi inscrisa si
sigla UE de aceeasi dimensiune.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritatile competente vor informa mass-media in cel mai adecvat mod
despre actiunile cofinantate de UE, in particular PHARE, ISPA sau SAPARD.
Participarea acestor organisme va fi reflectata corect in aceasta informare.
In acest scop, lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie)
si fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor masuri de
informare, in special cand este vorba de mass-media regionala (presa, radio si
televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu delegatia
Comisiei Europene din tara beneficiara.
Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica
anunturilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.
Actiuni informative
Organizatorii actiunilor informative, cum ar fi: conferinte, seminarii,
targuri si expozitii legate de implementarea operatiunilor partial finantate
prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmari sa faca explicita participarea
UE in cadrul acestor actiuni. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune
steagurile UE in salile de conferinte si insemnul UE pe documente, in functie
de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara trebuie sa isi
dea concursul, daca este necesar, in pregatirea si implementarea unor astfel de
actiuni.
Materiale informative
Publicatiile (ca de exemplu brosuri si pliante) referitoare la programe sau
masuri similare finantate ori cofinantate prin PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie
sa contina pe prima pagina o indicatie clara a participarii UE, precum si
insemnul UE alaturi de stema regionala sau nationala.
Cand astfel de publicatii includ o prefata, aceasta trebuie semnata atat de
persoana raspunzatoare din tara beneficiara, si din partea Comisiei, de catre
delegatul acesteia, astfel ca participarea UE sa fie cat se poate de clara.
Astfel de publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale
raspunzatoare cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se aplica de asemenea si materialelor
audiovizuale.
5. Prevederi speciale privind panourile de afisaj, posterele si placile
comemorative
Pentru a asigura vizibilitatea masurilor finantate partial prin programele
PHARE, ISPA sau SAPARD, tarile beneficiare se vor asigura ca sunt respectate
urmatoarele masuri de informare si publicitate:
Panouri de afisaj
Panourile de afisaj furnizand informatii asupra participarii UE la
finantarea investitiei trebuie amplasate acolo unde se deruleaza proiecte, in
care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in care
autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou indicand propria
lor implicare in finantarea proiectului respectiv, asistenta UE trebuie totusi
mentionata pe un panou special. Panourile de afisaj trebuie dimensionate in
concordanta cu marimea operatiunii (luand in considerare suma cofinantata de
UE) si trebuie sa fie pregatite in conformitate cu instructiunile ce se gasesc
in manualul tehnic care se poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene, la
care se face referire mai sus.
Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni dupa
terminarea respectivului proiect, ele fiind inlocuite, acolo unde este posibil,
printr-o placa comemorativa, conform specificatiilor din manualul tehnic la
care se face referire mai sus.
Placi comemorative
In locurile accesibile publicului larg trebuie plasate placi comemorative
permanente (ca de pilda in salile de congrese, aeroporturi, statii etc.). Pe
langa sigla UE, astfel de placi trebuie sa mentioneze partea de finantare UE,
precum si programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).
Acolo unde autoritatea nationala, regionala sau locala, ori un alt
beneficiar final decide sa ridice un panou de afisaj, sa plaseze o placa
comemorativa, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta masura pentru a furniza
informatii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE
trebuie de asemenea indicata.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot, in orice
imprejurare, sa ia masuri suplimentare, daca le considera necesare. Ele trebuie
sa se consulte cu delegatia Comisiei Europene si sa o informeze asupra
initiativelor luate, astfel incat delegatia CE sa poata participa in mod
corespunzator la realizarea lor.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin
intermediul delegatiilor sale locale, va acorda asistenta tehnica sub forma
indrumarii privind cerintele de proiectare, daca este cazul. Se va realiza, in
format electronic, un manual, scris in limba tarii respective, care va contine
indicatii detaliate de proiectare si va fi disponibil la cerere.