ORDIN Nr. 184
din 10 iulie 2006
pentru aprobarea Normelor de
securitate radiologica privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau
preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu
ACT EMIS DE:
COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 734 din 28 august 2006
In conformitate cu prevederile
Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea,
autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, şi ale Hotărârii
Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cu
modificările ulterioare,
în baza art. 5 din Legea nr. 111/1996, republicată,
preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele de
securitate radiologică privind dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau
preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de
30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin, Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor
Nucleare nr. 207/2003 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică
privind dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor
de uraniu şi/sau toriu - Criterii de eliberare de sub regimul de autorizare al
Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru utilizarea în
alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor
contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 24 decembrie 2003, precum şi Ordinul preşedintelui
Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 281/2004 pentru
modificarea Normelor de securitate radiologică privind dezafectarea
instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau
toriu - Criterii de eliberare de sub regimul de autorizare al Comisiei
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru utilizarea în alte
scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate
de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau
toriu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare nr. 207/2003, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 828 din 8
septembrie 2004, se abrogă.
Art. 5. - Direcţia materiale speciale va duce
la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare,
Vilmos Zsombori
ANEXĂ
NORME DE SECURITATE RADIOLOGICĂ
privind dezafectarea instalaţiilor de minerit si/sau
preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu
CAPITOLUL I
Consideraţii generale, scop, definiţii
Art. 1. - Prezentele norme sunt emise de Autoritate în
baza prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea
în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare,
republicată.
Art. 2. - Scopul prezentelor
norme este de a completa prevederile Normelor fundamentale de securitate
radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 404
bis din 29 august 2000, cu cerinţele privind dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau preparare
a minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
Art. 3. - Termenii şi expresiile utilizate în
prezentele norme sunt definite în anexa nr. 1.
CAPITOLUL II
Domeniul de
aplicabilitate; exceptări
Art. 4. - Prevederile prezentelor norme se aplică
activităţilor de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu, prin care au fost desfăşurate următoarele
activităţi:
a) prospectarea, explorarea,
deschiderea, pregătirea şi exploatarea minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
b) prepararea în laborator, în staţii-pilot şi în
instalaţii industriale a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
c) conversia minereurilor de uraniu şi/sau toriu în
materie primă nucleară;
d) producerea combustibilului nuclear ce conţine numai
uraniu natural sau numai compuşi ai uraniului natural;
e) gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate de
la activităţile prevăzute la lit. a)-d).
Art. 5. - Se supun prevederilor
prezentelor norme şi activităţile de dezafectare a instalaţiilor de minerit
şi/sau preparare a minereurilor de alte substanţe minerale utile, în care au
fost desfăşurate activităţi similare cu cele menţionate la art. 4 lit. a), b)
şi e), care au fost sau sunt autorizate conform prevederilor art. 29 din
Normele de securitate radiologica privind radioprotecţia operaţională în
mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, aprobate prin Ordinul
preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr.
127/2002.
Art. 6. - (1) Este exceptată de la prevederile
prezentelor norme dezafectarea instalaţiilor de minerit şi preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori a minereurilor de alte substanţe
minerale utile asociate cu uraniul şi toriul, care au aparţinut persoanelor
legal constituite care au fost dizolvate juridic înainte de 23 ianuarie 2004 şi
ale căror obligaţii şi responsabilităţi nu au fost preluate de o altă persoană
legal constituită.
(2) Situaţiile descrise la alin. (1) se tratează ca
intervenţii în conformitate cu prevederile art. 129 din Normele fundamentale de
securitate radiologica.
CAPITOLUL III
Justificarea, optimizarea şi limitarea dozelor în
activitatea de
dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau
toriu
Art. 7. - Persoana legal constituită care solicită
autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii de dezafectare a instalaţiilor de
minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu este obligată să
demonstreze că evaluarea detaliată de securitate radiologica actualizată şi
proiectul detaliat de dezafectare sunt astfel întocmite încât asigură
justificarea dezafectării şi optimizarea radioprotecţiei în activitatea de
dezafectare, în sensul de a asigura că toate expunerile, inclusiv cele
potenţiale, sunt menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în
considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA).
Art. 8. - (1) In activităţile de dezafectare a
instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu
nu trebuie să se depăşească limita de doză efectivă pentru persoanele expuse
profesional, specificată la art. 22 din Normele fundamentale de securitate
radiologica. Dozele efective se vor obţine prin însumarea expunerilor pe toate
căile de expunere specifice activităţii de dezafectare.
(2) După caz, în vederea îndeplinirii criteriului de
limită de doză prevăzut la alin. (1), Autoritatea poate stabili constrângeri de
doză prin ţinerea sub control a următorilor factori ce caracterizează
principalele căi de expunere:
a) concentraţiile efluenţilor radioactivi gazoşi şi
pulberilor radioactive la locurile de muncă;
b) debitele, volumele şi concentraţiile efluenţilor
radioactivi lichizi şi gazoşi deversaţi în mediu,
astfel încât aceşti parametri să fie în permanenţă în
conformitate cu limitele derivate de eliberare stabilite de Autoritate în
procesul de autorizare.
Art. 9. - In procesul de optimizare a radioprotecţiei
în activitatea de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu se vor analiza numai variantele care se
conformează limitelor de doză efectivă pentru personalul expus profesional şi,
după caz, constrângerilor de doză stabilite conform art. 8.
CAPITOLUL IV
Cerinţe de autorizare a dezafectării instalaţiilor
de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu Responsabilităţile titularului de
autorizaţie
Art. 10. - (1) Titularul
de autorizaţie are obligaţia să solicite autorizarea dezafectării instalaţiilor
de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în care a
desfăşurat oricare dintre următoarele activităţi:
a) prospectarea şi explorarea prin lucrări miniere
subterane şi de suprafaţă, altele decât şanţurile şi dezvelirile, deschiderea,
pregătirea şi exploatarea minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
b) prepararea în laborator, în staţii-pilot şi în
instalaţii industriale a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
c) conversia minereurilor de uraniu şi/sau toriu în
materie primă nucleară;
d) producerea combustibilului nuclear ce conţine
numai uraniu natural sau numai compuşi ai uraniului natural;
e) gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate de
la activităţile prevăzute la lit. a)-d);
f) gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate de
la activităţile din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu
şi/sau toriu;
g) activităţi similare celor menţionate la lit. a), b)
şi e), desfăşurate pentru alte substanţe minerale utile şi care au fost sau
sunt autorizate conform prevederilor art. 29 din Normele de securitate
radiologica privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi toriu.
(2) Titularul de autorizaţie de desfăşurare a oricăreia
dintre activităţile prevăzute la alin. (1) trebuie să solicite autorizaţia de
dezafectare în următoarele termene:
a) cu cel puţin un an înainte de data planificată
pentru încetarea activităţii instalaţiilor de minerit şi/sau preparare şi a
instalaţiilor aferente de gospodărire a deşeurilor radioactive, aflate în
funcţiune la data intrării în vigoare a prezentelor norme, şi a celor ce vor fi
puse în funcţiune după intrarea în vigoare a prezentelor norme;
b) până cel târziu la data de 31 decembrie 2007 pentru
instalaţiile de minerit şi/sau preparare şi instalaţiile aferente de gospodărire
a deşeurilor radioactive, a căror activitate a fost sistată înainte de intrarea
în vigoare a prezentelor norme, fără a se pregăti documentaţia de dezafectare
şi fără a se solicita autorizaţie de dezafectare;
c) în cazul încetării activităţii numai în numite
secţiuni ale instalaţiilor de minerit şi/sau preparare ori ale instalaţiilor
aferente de gospodărire a deşeurilor radioactive se procedează în conformitate
cu prevederile art. 70 din Normele de securitate radiologica privind
gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi toriu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 192/2002.
Art. 11. - Cererea de
solicitare a autorizaţiei de dezafectare, prevăzută la art. 10, trebuie să fie
însoţită de următoarele documentaţii tehnice suport şi documente:
a) evaluarea detaliată de securitate radiologică,
actualizată conform parametrilor radiologiei şi altor parametri neradiologici
estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de
dezafectare;
b) proiectul tehnic detaliat de dezafectare, conceput
pe baza evaluării detaliate de securitate radiologică actualizate;
c) analiza privind
securitatea radiologică a personalului expus profesional şi a mediului
înconjurător, incluzând estimări ale nivelului dozelor efective, pe perioada de
desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare;
d) programul de radioprotecţie
prevăzut la art. 38 şi 39 din Normele de securitate radiologică privind
radioprotecţia operaţională în mineritul şi prelucrarea minereurilor de uraniu
şi toriu, adaptat pentru activitatea de dezafectare;
e) programul de asigurare a calităţii în faza de
dezafectare, întocmit în conformitate cu prevederile art. 99-101 din Normele de
securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de
la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu;
f) programele de monitorizare
şi supraveghere a radioactivităţii factorilor de mediu şi a instalaţiilor de
gospodărire a deşeurilor pe perioada de desfăşurare a activităţii de
dezafectare, prevăzute la:
(i) art. 150-152 din Normele de securitate radiologică
privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de
uraniu şi toriu;
(ii) art. 102 - 109 din Normele de securitate
radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la
mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu;
g) decizia solicitantului de
autorizaţie cu nominalizarea persoanelor responsabile cu desfăşurarea
activităţii de dezafectare;
h) documente care atestă capabilitatea tehnică şi
acreditarea sau autorizarea prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
persoanele legal constituite şi persoanele fizice implicate în activitatea de
dezafectare;
i) documentul prin care se decide oprirea definitivă în
vederea dezafectării;
j) lista persoanelor legal constituite, autorizate de
Autoritate, care sunt implicate în activitatea de
dezafectare, cu precizarea responsabilităţilor şi interfeţelor dintre acestea
şi titularul de autorizaţie;
k) lista cu materialele radioactive şi dispozitivele
generatoare de radiaţii ionizante deţinute;
I) lista aparaturii dozimetrice existente în instalaţia de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu
şi/sau toriu;
m) dovada că deşeurile radioactive existente şi cele
rezultate din activitatea de dezafectare vor fi gestionate în siguranţă, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
n) planul de intervenţie în caz
de urgenţă, inclusiv în caz de incendiu;
o) după caz, planul de asigurare a protecţiei fizice şi
procedurile de reglementare a accesului în instalaţia care se va dezafecta,
întocmite în conformitate cu prevederile
Normelor de protecţie fizică în
domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
Controlul Activităţilor Nucleare nr. 382/2001;
p) acordul sau autorizaţia de mediu;
q) avizul sanitar;
r) dovada achitării taxei şi tarifului de autorizare.
Art. 12. - Documentaţiile tehnice prevăzute la art. 11
trebuie întocmite de experţi acreditaţi şi/sau de persoane legal constituite,
autorizate de Autoritate să desfăşoare activităţi de cercetare-proiectare
pentru instalaţii de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau
toriu, şi se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.
Art. 13. - Lucrările efective de dezafectare se vor
efectua numai după emiterea autorizaţiei de dezafectare de către Autoritate.
Art. 14. - Titularul de
autorizaţie de dezafectare trebuie să efectueze activitatea de dezafectare prin
personalul propriu calificat şi specializat sau prin alte persoane legal
constituite, autorizate să manipuleze materiale radioactive, care au calitatea
de contractant sau subcontractant de lucrări.
Art. 15. - Titularul de autorizaţie de dezafectare care
intenţionează să utilizeze contractanţi sau subcontractanţi pentru efectuarea
lucrărilor propriu-zise de dezafectare are următoarele obligaţii:
a) să se asigure că subcontractanţii şi contractanţii
de lucrări îndeplinesc cerinţele de autorizare prevăzute de reglementările în
vigoare;
b) să prezinte Autorităţii sistemul de control prin
care se demonstrează că subcontractanţii şi contractanţii îndeplinesc toate
cerinţele legale privind asigurarea securităţii radiologice şi protecţia
sănătăţii lucrătorilor în raport cu riscurile radiologice şi neradiologice;
c) să precizeze modul în care se va asigura
implementarea programului de asigurare a calităţii;
d) să prezinte pentru fiecare contractant sau
subcontractant tipul, domeniul şi lucrările pe care urmează să le realizeze,
precum şi relaţia dintre aceste lucrări şi alte activităţi de dezafectare;
e) să prezinte cerinţele privind nivelul de calificare
şi de experienţă pe care trebuie să le îndeplinească contractanţii şi
subcontractanţii;
f) să prezinte experienţa anterioară a fiecărui
contractant şi subcontractant în dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau
preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
Art. 16. - Titularul de
autorizaţie care deţine şi dezafectează instalaţii de minerit şi/sau preparare
a minereurilor de uraniu şi/sau toriu are obligaţia să gestioneze totalitatea
deşeurilor radioactive rezultate din activitatea de dezafectare, în
conformitate cu prevederile Normelor de securitate radiologică privind
gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi toriu.
Art. 17. - Titularul de autorizaţie care conservă
şi/sau dezafectează instalaţii de minerit şi preparare
trebuie:
a) să asigure protecţia fizică a instalaţiilor de
minerit şi preparare până la finalizarea activităţii de dezafectare, conform
prevederilor Normelor de protecţie fizică în domeniul nuclear;
b) să îndeplinească în totalitate prevederile
specifice din Normele de control de garanţii în domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul preşedintelui
Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 363/2001;
c) să ţină evidenţa strictă şi la zi, în formatele
aprobate de Autoritate în procesul de autorizare, pe tipuri şi categorii de
activitate, a deşeurilor rezultate de la dezafectare, a deşeurilor tratate şi
depozitate definitiv de el însuşi, a deşeurilor radioactive transferate
persoanelor legal constituite, autorizate să le trateze, să le condiţioneze şi
să le depoziteze final, precum şi a efluenţilor radioactivi eliminaţi în mediul
înconjurător;
d) să transmită periodic Autorităţii, până la
finalizarea activităţii de dezafectare;
(i) raportul anual privind activităţile autorizate desfăşurate;
(ii) raportul anual privind aplicarea programului de radioprotecţie;
(iii) raportul semestrial privind situaţia
deşeurilor radioactive produse, tratate, depozitate
definitiv sau temporar, transferate, precum şi a
efluenţilor radioactivi
trataţi şi eliberaţi în mediu;
(iv) raportul anual privind rezultatele
monitorizării mediului
înconjurător şi asigurarea radioprotecţiei populaţiei;
(v) alte rapoarte specifice, solicitate de
Autoritate;
e) să notifice de îndată Autorităţii producerea
oricăruia dintre evenimentele prevăzute la art. 163 din Normele de securitate
radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi toriu.
Conţinutul evaluării detaliate de securitate radiologică
Art. 18. - (1) Evaluarea detaliată de securitate
radiologică, prevăzută la art. 11 lit. a), trebuie elaborată în conformitate cu
cerinţele prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Evaluările detaliate de securitate radiologică şi
analizele de securitate radiologică pot fi întocmite numai de persoane legal
constituite care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) deţin o autorizaţie emisă de Autoritate pentru a
elabora evaluări şi/sau analize de securitate radiologică în domeniul
mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
b) evaluările şi analizele de securitate radiologică
din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu
trebuie verificate şi avizate de un expert acreditat, posesor al unui permis de
exercitare nivel 3 pentru domeniul „Materii prime
nucleare", emis de Autoritate;
c) solicitanţii de autorizaţii de dezafectare vor
transmite Autorităţii numai evaluările şi analizele de securitate radiologică
verificate şi avizate fără observaţii de un expert
acreditat, posesor al unui permis de exercitare nivel 3 pentru domeniul
„Materii prime nucleare", emis de Autoritate.
Art. 19. - Evaluările detaliate de securitate
radiologică trebuie să conţină estimarea dozelor efective pe toate căile de
expunere relevante, specifice amplasamentelor pe care se află instalaţii de
minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi terenuri
contaminate de activităţile desfăşurate în aceste instalaţii.
Art. 20. - La estimarea dozelor efective pentru căile
de expunere relevante prevăzute la art. 19 se vor utiliza parametrii de lucru
recomandaţi în ghidul prezentat în anexa nr. 3.
Conţinutul proiectului tehnic detaliat de
dezafectare
Art. 21. - Proiectul tehnic detaliat de dezafectare
trebuie întocmit după:
a) elaborarea şi redactarea
evaluării detaliate de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor
radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la
data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare;
b) stabilirea tipului de
utilizare ce se va da după eliberarea de sub regimul de autorizare a
instalaţiei, a materialelor, a haldelor sau a terenurilor contaminate de
activităţile desfăşurate în cadrul instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
Art. 22. - (1) Soluţiile optime de dezafectare,
respectiv analizele cost/beneficiu, în funcţie de tipul de folosinţă pentru
care se vor elibera, după caz, materialele, haldele sau/şi terenurile, se vor
stabili conform procedurii reprezentate schematic în
graficul nr. 1 din anexa nr. 4.
(2) In cazul dezafectării instalaţiilor de minerit
şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu în vederea eliberării
pentru o folosinţă prestabilită a materialelor, haldelor sau/şi terenurilor contaminate
de mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, pentru fiecare
măsură de remediere este necesar să se evalueze cel puţin durata, costul,
protecţia şi conservarea mediului, protecţia radiologică, acceptul public şi
planificarea zonei, în conformitate cu procedura reprezentată în graficul nr. 2
din anexa nr. 4.
Art. 23. - Proiectul tehnic detaliat de dezafectare
trebuie să conţină, după caz, cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 5.
Art. 24. - (1) Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să conţină soluţiile tehnice de eliminare a
surselor de radiaţii ionizante, conform recomandărilor din evaluarea detaliată
de securitate radiologică.
(2) Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să
conţină şi programul de reconstrucţie ecologică a amplasamentului.
Art. 25. - Titularul de autorizaţie de dezafectare are
obligaţia să asigure aplicarea programului de reconstrucţie ecologică a
amplasamentului instalaţiei de minerit şi/sau preparare a minereurilor de
uraniu şi/sau toriu în paralel cu efectuarea lucrărilor de dezafectare.
Conţinutul analizei privind asigurarea securităţii
radiologice a personalului expus profesional şi a mediului înconjurător pe
perioada de desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare
Art. 26. - Analiza privind asigurarea securităţii
radiologice a personalului expus profesional şi a persoanelor din populaţie,
incluzând estimări ale nivelului dozelor efective, pe perioada de desfăşurare a
activităţilor prevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare, trebuie să
conţină cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 6.
Modificarea proiectului tehnic detaliat de
dezafectare
Art. 27. - (1) Titularul de autorizaţie de dezafectare
are obligaţia de a notifica Autorităţii, în termen de 48 de ore, orice situaţie
în care constată că în activitatea de dezafectare apar factori semnificativi
care sunt în afara limitelor autorizate şi care impun modificări ale
proiectului tehnic detaliat de dezafectare.
(2) Ca urmare a constatării şi
notificării către Autoritate a situaţiei descrise la alin. (1), titularul de
autorizaţie are obligaţia ca în termen de 60 de zile de la constatare să
transmită Autorităţii modificările şi completările la proiectul tehnic detaliat
de dezafectare şi să solicite modificarea corespunzătoare a autorizaţiei de
dezafectare.
(3) Titularul de autorizaţie are obligaţia ca în
termen de 30 de zile de la data primirii solicitării scrise a Autorităţii să
transmită acestuia orice alte completări şi clarificări privind modificarea proiectului tehnic detaliat de dezafectare.
Cerinţe de redactare a documentaţiilor tehnice
suport
Art. 28. - Documentaţiile tehnice suport vor fi
redactate astfel:
a) fiecare capitol va începe cu pagină nouă;
b) vor fi numerotate toate
paginile, inclusiv anexele, schiţele şi desenele;
c) tabelele şi anexele vor fi numerotate în ordinea
utilizării;
d) după caz, se vor introduce fotografii
semnificative pentru care se vor menţiona data şi locul efectuării;
e) desenele tehnice vor fi
realizate la o scară care să permită prezentarea tuturor detaliilor
semnificative din punctul de vedere al asigurării securităţii radiologice;
f) pe fiecare pagină vor fi incluse în subsolul
paginii următoarele:
(i) data întocmirii, numele, prenumele şi funcţia persoanei
care a întocmit capitolul sau, după caz, subcapitolul;
(ii) data verificării, numele şi prenumele
expertului acreditat care a
verificat capitolul sau, după caz, subcapitolul;
(iii) data aprobării, numele şi prenumele expertului acreditat care a aprobat capitolul sau,
după caz, subcapitolul.
Cerinţe de raportare şi păstrare a înregistrărilor
Art. 29. - Titularul de autorizaţie de dezafectare va
păstra pe toată durata dezafectării şi pentru o perioadă de minimum 30 de ani
după obţinerea certificatului de eliberare de sub regimul de autorizare
următoarele:
a) documentaţiile tehnice suport şi documentele
prevăzute la art. 11;
b) modificările şi completările la proiectul tehnic
detaliat de dezafectare, elaborate conform prevederilor
art. 27 alin. (2);
c) completările şi clarificările prevăzute la art. 27
alin. (3);
d) raportul final de dezafectare;
e) evaluarea finală de securitate radiologică;
f) acordurile şi autorizaţiile de mediu;
g) certificatul de eliberare de sub regimul de autorizare a amplasamentului pe care a funcţionat
instalaţia de minerit şi/sau preparare, emis de Autoritate;
h) documentele cu cerinţele privind controlul
proprietăţii terenului eliberat de sub regimul de autorizare;
i) documentele cu cerinţele privind restricţiile de
utilizare a terenului şi/sau construcţiilor eliberate de sub regimul de
autorizare;
j) documentele cu cerinţele de monitorizare/
supraveghere în perioada postdezafectare;
k) alte documente relevante privind activitatea de
dezafectare desfăşurată.
Art. 30. - (1) Dacă în perioada de 30 de ani prevăzută
la art. 29 titularul de autorizaţie intră în stare de faliment sau de dizolvare
juridică şi nu îşi mai poate îndeplini responsabilităţile privind păstrarea
înregistrărilor referitoare la dezafectare, are obligaţia să notifice de îndată
Autoritatea şi să transfere întreaga documentaţie prevăzută la art. 29
instituţiei abilitate să exercite controlul instituţional sau unei alte
entităţi stabilite de Autoritate.
(2) Transferul prevăzut la alin. (1) trebuie efectuat
în termen de 60 de zile de la data la care Autoritatea a comunicat în scris
titularului de autorizaţie care este entitatea care va prelua documentaţia
referitoare la dezafectare, prevăzută la art. 29.
(3) Referitor la transferul
prevăzut la alin. (1) şi (2), titularul de autorizaţie de dezafectare are
obligaţia să transmită Autorităţii următoarele documente:
a) notificarea cu data exactă a transferului
documentaţiei prevăzute la art. 29, cu cel puţin 10 zile înainte de efectuarea acesteia;
b) copia documentului care certifică efectuarea
transferului, în termen de 10 zile de la data efectuării acestuia.
Art. 31. - Titularul de autorizaţie va întocmi şi va
transmite Autorităţii rapoarte semestriale privind lucrările de dezafectare efectuate.
Art. 32. - Titularul de autorizaţie are obligaţia să
notifice în scris Autorităţii, de îndată, orice eveniment neprevăzut în
proiectul tehnic detaliat de dezafectare, care pune în pericol securitatea
radiologică a personalului expus profesional, a persoanelor din populaţie şi a
mediului înconjurător.
Incheierea lucrărilor de dezafectare
Art. 33. - La finalizarea lucrărilor de dezafectare
titularul are obligaţia să transmită Autorităţii următoarele:
a) cererea de eliberare de sub regimul de autorizare a amplasamentului pe care a funcţionat şi a fost
dezafectată instalaţia de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu
şi/sau toriu;
b) raportul final de dezafectare, întocmit în conformitate
cu cerinţele prevăzute în anexa nr. 7;
c) evaluarea finală de
securitate radiologică, întocmită în conformitate cu cerinţele prevăzute în
anexa nr. 8;
d) acordul autorităţilor locale de mediu prin care se
certifică că a fost restaurat mediul înconjurător afectat de activităţile de
minerit şi/sau preparare;
e) avizul sanitar, eliberat în conformitate cu
reglementările emise de Ministerul Sănătăţii Publice;
f) alte avize prevăzute de legislaţia în vigoare;
g) alte documente, date sau informaţii relevante,
solicitate de Autoritate.
CAPITOLUL V
Eliberarea de sub regimul de autorizare
Art. 34. - (1) In cazul în care Autoritatea constată că
pe amplasamentul pe care a funcţionat şi s-a dezafectat instalaţia de minerit şi/sau
preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu sunt îndeplinite criteriile de
eliberare de sub regimul de autorizare şi acesta nu mai prezintă riscuri
radiologice pentru persoanele din populaţie şi mediul înconjurător, va emite
certificatul de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub
regimul de autorizare, care va conţine datele prevăzute în anexa nr. 9.
(2) Criteriile de eliberare de sub regimul de
autorizare al Autorităţii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor,
materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi
de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu sunt prevăzute în
anexa nr. 10.
(3) După emiterea certificatului de încheiere a
activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare, terenul pe
care a funcţionat instalaţia de minerit şi/sau preparare poate fi înstrăinat de
deţinător.
(4) Fostul titular de autorizaţie de dezafectare are
obligaţia să transmită Autorităţii o copie a documentului prin care s-a înstrăinat
terenul în condiţiile alin. (2), în termen de 30 de zile de la data
înstrăinării.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 35. - Până la desemnarea legală a organismului
care va exercita controlul instituţional, persoana legal constituită care a
deţinut, a utilizat şi a dezafectat instalaţia de minerit şi/sau preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu are obligaţia să asigure realizarea tuturor
cerinţelor de control instituţional şi de păstrare a documentelor cu
înregistrări, prevăzute la:
(i) art. 29 din prezenta normă;
(ii) art. 110, 112 şi 113 din Normele de
securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi
prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.
Art. 36. - (1) Aplicarea prevederilor prezentelor norme
nu exclude respectarea în activitatea de dezafectare a
cerinţelor tuturor normelor în vigoare privind securitatea radiologică,
garanţiile nucleare, protecţia fizică, asigurarea calităţii, protecţia
mediului, lucrul în subteran etc.
(2) Autoritatea poate retrage certificatul de încheiere
a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub
regimul de autorizare dacă constată că nu sunt îndeplinite oricare dintre
următoarele cerinţe privind:
a) controlul proprietăţii terenului eliberat de sub
regimul de autorizare;
b) restricţiile de utilizare a terenului şi/sau
construcţiilor eliberate de sub regimul de autorizare;
c) cerinţele de monitorizare/supraveghere în perioada
postdezafectare.
Art. 37. - Incălcarea dispoziţiilor prezentelor norme
atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă,
după caz, conform prevederilor Legii nr. 111/1996, republicată.
Art. 38. - Prezentele norme nu exclud obţinerea altor
autorizaţii prevăzute de reglementările în vigoare.
Art. 39. - Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din
prezentele norme.
ANEXA Nr. 1 la norme
DEFINIŢII
In scopul aplicării prezentei reglementări, pe lângă
termenii şi expresiile definite în Legea nr. 111/1996, republicată, şi în
Normele fundamentale de securitate radiologică, expresiile următoare sunt
definite astfel:
1. Autoritate - Comisia
Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) care, în conformitate
cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996, republicată, reprezintă
autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear, care exercită atribuţiile
de reglementare, autorizare şi control;
2. căi de expunere - căile prin care radiaţia şi/sau radionuclizii ajung sau pătrund în
organismul uman, producând iradierea acestuia;
3. contaminare radioactivă
superficială - prezenţa radionuclizilor pe
suprafaţa materialelor aflate în stare solidă;
4. contractant - persoană
fizică sau persoană (entitate) legal constituită, angajată de titularul
autorizaţiei de dezafectare să efectueze anumite servicii sau lucrări specifice
din cadrul activităţii de dezafectare;
5. conservare - păstrarea
în siguranţă a instalaţiei de minerit şi/sau preparare, inclusiv a sistemelor
de aeraj, transport, alimentare cu energie electrică, de eliminare a apelor de
mină, în starea în care se aflau la sistarea etapei de operare;
6. control instituţional -
activitatea desfăşurată de un organism
împuternicit legal să urmărească transferurile de proprietate şi modul de
îndeplinire a restricţiilor de utilizare a terenurilor contaminate şi a amplasamentelor pe care au
funcţionat şi au fost dezafectate instalaţii de minerit şi/sau de preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
7. deşeuri radioactive
rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu:
- orice efluenţi gazoşi
şi lichizi proveniţi de la activităţi autorizate de minerit şi de preparare,
care au volume şi activităţi pe unitatea de volum superioare limitelor derivate
de eliberare în mediu, aprobate de Autoritate în cadrul procesului de
autorizare, conform prevederilor Normelor fundamentale de securitate
radiologică, şi pentru care nu se întrevede o altă utilizare în cadrul
activităţii respective;
- orice materiale solide provenite de la activităţi
autorizate de minerit şi de preparare, care în mod obişnuit nu sunt considerate
ca radioactive, dar care au un nivel al contaminării superficiale superior
nivelurilor de eliberare prevăzute la art. 7 lit. b) din Normele de securitate
radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la
mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu şi pentru care nu se
întrevede o altă utilizare în cadrul activităţii respective;
- orice materiale solide provenite de la activităţi
autorizate de minerit şi de preparare, inclusiv minereuri de uraniu şi toriu şi
roci mineralizate cu uraniu şi toriu, excavate şi scoase la suprafaţă, care
conţin cel puţin un radionuclid natural din seriile uraniului şi toriului, cu o
concentraţie a activităţii pe unitatea de masă mai mare decât nivelul de
eliberare în scopul utilizării fără restricţii, respectiv mai mare de 0,2 Bq/g, şi pentru care nu se întrevăd alte
utilizări în cadrul activităţii respective;
8. deţinere - păstrarea în siguranţă a instalaţiei de minerit şi/sau preparare,
astfel încât să se asigure securitatea radiologica a populaţiei şi mediului
înconjurător;
9. dezafectare - activitatea
complexă ce se desfăşoară la o instalaţie de minerit şi/sau de preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu oprită definitiv, în scopul eliberării
componentelor şi amplasamentului acesteia de sub regimul
de autorizare;
10. echilibru radioactiv - starea unei serii naturale de dezintegrare radioactivă (sau parte a
acesteia), caracterizată de faptul că toţi radionuclizii seriei (sau a părţii
de interes din serie) au aceeaşi activitate;
11. eliberare nerestricţionată
de sub regimul de autorizare - eliberarea
instalaţiilor, clădirilor, materialelor şi terenurilor contaminate de
activităţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu,
inclusiv a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive provenite de
la aceste activităţi, de sub regimul de autorizare prevăzut de Legea nr.
111/1996, republicată, pentru a fi utilizate de persoane din populaţie în diverse
scopuri, altele decât din domeniul nuclear;
12. funcţionare - utilizarea instalaţiei de minerit şi/sau
preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu pentru scopul în care a fost
proiectată, construită sau modificată;
13. instalaţie de minerit -
totalitatea lucrărilor miniere şi instalaţiilor de
la suprafaţă şi din subteran, prin care se asigură extracţia şi transportul
minereului şi sterilului, aerajul şi evacuarea apelor, inclusiv instalaţiile de
gospodărire a deşeurilor asociate care, împreună, alcătuiesc o mină sau o
carieră;
14. instalaţie de
preparare - totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor existente pe fluxul tehnologic, care
contribuie la prepararea minereurilor, inclusiv instalaţiile de gospodărire a
deşeurilor asociate;
15. instituţie abilitată
să exercite controlul instituţional în etapa postdezafectare - o instituţie împuternicită să efectueze
controlul instituţional, ce urmează să fie înfiinţată printr-un act normativ
emis de Guvern;
16. intruziune - pătrundere
neautorizată a unor persoane din populaţie în interiorul structurilor
dezafectate în care sunt depozitate deşeuri radioactive de la mineritul şi/sau
prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
17. lucrări inginereşti
specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung - construcţii cum sunt: zidurile de sprijin, şanţurile de gardă
pentru devierea apelor meteorice şi torentelor, puţurile absorbante,
încasetările pentru deblocarea cursurilor de apă de suprafaţă, rectificările de
taluzuri, treptele şi bermele, înierbările şi plantările de arbuşti şi copaci;
18. minereu de uraniu - substanţă în zăcământ sau extrasă prin metode miniere, care are un
conţinut de uraniu mai mare de 0,004%;
19. minereu de toriu - substanţă în zăcământ sau extrasă prin metode miniere, care are un
conţinut de toriu mai mare de 0,012%;
20. mineritul uraniului
şi toriului - prospectarea,
explorarea, deschiderea, pregătirea şi exploatarea minereului de uraniu
şi toriu, conservarea şi dezafectarea minelor de uraniu şi toriu, inclusiv
restaurarea mediului contaminat de mineritul uraniului şi toriului;
21. monitorizare - măsurarea
dozelor sau concentraţiilor activităţii radionuclizilor şi interpretarea
rezultatelor în vederea evaluării sau controlului expunerii la radiaţii ionizante;
22. oprirea definitivă a
unei instalaţii de minerit şi/sau preparare, în vederea dezafectării - încetarea definitivă a activităţii de operare a instalaţiei de
minerit şi/sau preparare;
23. persoană expusă
profesional - o persoană (un lucrător) angajată la
o persoană (entitate) legal constituită sau un lucrător extern, care este
supusă la expuneri care apar datorită lucrului în cadrul unei activităţi aflate
sub incidenţa prezentelor norme, expuneri care însumate pe un an pot depăşi
limitele de doză prevăzute pentru persoanele din populaţie;
24. persoană (entitate)
legal constituită - persoană juridică sau persoană
care nu are personalitate juridică, constituită în baza unei legi, unei
ordonanţe sau hotărâri a Guvernului;
25. prepararea
minereurilor de uraniu şi toriu - prelucrarea
minereurilor de uraniu şi toriu în laboratoare de analize fizico-chimice,
laboratoare tehnologice, staţii-pilot şi instalaţii industriale, conservarea şi
dezafectarea instalaţiilor de prelucrare, inclusiv depozitarea finală a
deşeurilor radioactive şi restaurarea mediului contaminat;
26. pulberi aderente - pulberi
care nu pot fi îndepărtate cu uşurinţă de pe suprafeţele materialelor aflate în
stare solidă;
27. pulberi neaderente - pulberi care pot fi îndepărtate cu uşurinţă de pe suprafeţele
materialelor aflate în stare solidă;
28. reconstrucţie
ecologică - totalitatea lucrărilor de refacere a
topografiei, solului şi vegetaţiei pe amplasamentul unei instalaţii de minerit
şi/sau preparare care a fost dezafectată;
29. relocare - activitatea
de mutare a deşeurilor radioactive de pe un amplasament situat la suprafaţă pe
un alt amplasament situat la suprafaţă sau în subteran;
30. subcontractant - persoană
fizică sau persoană (entitate) legal constituită care furnizează servicii şi
produse contractantului;
31. supraveghere - activitate
complexă constând în:
(i) stabilirea nivelurilor de investigaţie
şi de declanşare a
măsurilor de remediere;
(ii) măsurarea indicatorilor de impact, radioactivi
şi neradioactivi;
(iii) investigarea altor parametri fizici de interes;
(iv) verificarea vizuală şi
prin măsurători a integrităţii fizice a structurilor construite etc;
32. titular de
autorizaţie - orice persoană legal constituită
care a obţinut din partea Autorităţii o autorizaţie pentru a desfăşura o
activitate reglementată de prezentele norme.
ANEXA Nr. 2 la norme
CONŢINUTUL
evaluării detaliate de securitate radiologică,
actualizată conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici
estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de
dezafectare
Evaluarea detaliată de securitate radiologică
actualizată trebuie să cuprindă, după caz, cel puţin următoarele:
1. Introducere, care va conţine date generale
privind:
1.1. Denumirea instalaţiei de minerit şi/sau de
preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu
1.2. Proprietarul, administratorul, regimul
proprietăţii, diviziunea administrativă în cadrul căreia se găseşte instalaţia,
cu datele complete de identificare (adresă, nr. de telefon şi fax, datele de
identificare ale persoanelor împuternicite legal să reprezinte instalaţia de
minerit şi/sau preparare ce urmează să fie dezafectată)
1.3. Amplasarea geografică a instalaţiei
1.4. Tipul instalaţiei
1.5. Parametrii tehnici maximali autorizaţi în etapa
de funcţionare, capacitatea maximă de producţie la care a funcţionat instalaţia
1.6. Fundamentarea deciziei de dezafectare,
respectiv: motivaţia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile
deciziilor sau documentelor prin care este aprobată dezafectarea
1.7. Datele de identificare complete
ale persoanei legal constituite şi ale autorului sau coordonatorului care au
întocmit evaluarea detaliată de securitate radiologică
2. Prezentarea instalaţiei
2.1. Istoria activităţii
2.2. Caracteristicile amplasamentului, respectiv:
geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de
uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua
hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia,
fauna, solul
2.3. Istoria autorizării fazelor de amplasare,
construcţie, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare, deţinere
şi conservare
2.4. Activităţile desfăşurate în etapele de funcţionare
şi conservare
2.5. Practica de dispunere a deşeurilor în etapele de
funcţionare şi conservare
2.6. Sistemele şi
echipamentele de la suprafaţă şi din subteran, clădirile, zonele controlate şi
supravegheate
3. Caracterizarea surselor de poluare şi determinarea
distribuţiei radionuclizilor în factorii de mediu
3.1. Inventarul tuturor surselor închise şi deschise
de radiaţii, precum şi al generatorilor de radiaţii ionizante
3.2. Sursele de poluare reprezentate de halde, iazuri
de decantare şi depozite de deşeuri radioactive solide
3.3. Sursele de poluare reprezentate de efluenţii
lichizi (ape de mină, ape de şiroire, ape industriale, cu prezentarea tuturor
particularităţilor acestora)
3.4. Sursele de poluare reprezentate de efluenţii
gazoşi, inclusiv de radon, toron, descendenţi ai acestora şi pulberi
aeropurtate
3.5. Sursele de poluare reprezentate de alte materiale radioactive existente în instalaţie, precum şi de
materialele şi structurile contaminate
4. Metodologia de evaluare a riscului
4.1. Echipamente, tehnici şi proceduri de măsurare
utilizate
4.2. Verificări metrologice ale echipamentelor de
măsurare
4.3. Proceduri de prelevare a probelor, tipuri de
probe, metode şi proceduri de analiză
4.4. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
măsurătorilor şi analizelor
5. Estimarea dozelor efective şi evaluarea riscului
pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice
5.1. Algoritmi de calcul
5.2. Niveluri de fond identificate
5.3. Contaminanţii principali identificaţi
5.4. Niveluri identificate de eliberare în mediu a
contaminanţilor
5.5. Situaţia radiologică a tuturor structurilor,
sistemelor, echipamentelor, aparatelor, coturilor, armăturilor, uneltelor şi
materialelor
5.6. Calculul dozelor efective individuale şi colective
5.7. Scenariile de expunere
5.8. Evaluarea acceptabilităţii rezultatelor
măsurătorilor directe şi rezultatelor analizelor
5.9. Comparaţii între rezultatele finale obţinute şi
limitele specificate în reglementări
5.10. Concluzii privind nivelul rezultatelor finale
obţinute
6. Măsuri propuse pentru reducerea dozelor
echivalente suplimentare la valori acceptabile pentru persoanele din populaţie
şi grupurile critice
6.1. Măsuri pentru eliminarea surselor închise şi
deschise de radiaţii, precum şi a generatorilor de radiaţii ionizante
6.2. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării
de doze efective pe calea acvatică
6.3. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării
de doze efective pe calea eoliană
6.4. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării
de doze efective prin diminuarea iradierii externe
6.5. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin diminuarea emisiilor de gaze radioactive
6.6. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării
de doze efective prin eliminarea materialelor radioactive şi a materialelor şi
structurilor contaminate
6.7. Pentru fiecare situaţie prevăzută la pct. 6 se
vor estima volumele materialelor radioactive care trebuie mutate pe alte
amplasamente şi se vor preciza noile locaţii în care acestea vor fi depozitate
în siguranţă.
7. Schema logică cu durata şi ordinea de execuţie a
lucrărilor fizice necesare implementării măsurilor de remediere propuse
8. Nivelurile estimate ale dozelor efective pentru
persoanele din populaţie şi grupurile critice la terminarea activităţii de
dezafectare, calculate conform scenariilor de expunere prevăzute la pct. 5.6
9. Cerinţele de monitorizare radiologică a factorilor
de mediu în etapa de dezafectare şi propuneri de monitorizare după încheierea
activităţii de dezafectare
10. Anexe grafice reprezentative cu datele primare şi
datele prelucrate, referitoare la situaţia radiologică.
ANEXA Nr. 3*) la norme
GHID
privind parametrii recomandaţi pentru estimarea
dozelor efective pe căile de expunere relevante la utilizarea în diferite
scopuri a terenurilor contaminate şi haldelor de la mineritul şi/sau prepararea
minereurilor de uraniu si/sau toriu
I. Parametrii
recomandaţi pentru estimarea dozelor
Timp petrecut în exterior (muncă şi timp liber) şi în
interior (muncă)
|
|
2000 ore/an
|
Timpul petrecut pe amplasamentul dezafectat de o persoană din populaţie
|
|
7000 ore/an
|
Factori de conversie a activităţii specifice din sol în termeni
de doza echivalentă generată de iradierea externă
|
Adulţi Copii
|
0,32 (μSv/h)/(Bq/g)
0,39 (μSv/h)/(Bq/g)
|
Concentraţia de pulberi radioactive în aerul exterior
|
|
0,2 mg/m3
pulbere
radioactivă
|
Rata de respiraţie în timpul liber
|
|
0,92 m3/h
|
Rata de respiraţie în timpul lucrului
|
|
1,2 m3/h
|
Rata de consum pentru apă
|
|
730 l/an
|
Rata de consum pentru pulberi şi sol contaminat
|
Adulţi Copii
(până la 1 an)
|
22 g/an 110 g/an
|
Rata de consum pentru produse vegetale
|
Adulţi Copii
|
200 kg/an 40 kg/an
|
Rata de consum pentru produse animale (lapte)
|
Adulţi Copii (până la 1 an)
|
120 kg/an 200 kg/an
|
Rata de consum pentru produse animale (carne)
|
Adulţi Copii (până la 1 an)
|
80 kg/an 10 kg/an
|
Inălţimea faţă de suprafaţa investigată la care se
determină debitul iradierii externe, concentraţia de Rn-222, Rn-220 şi
concentraţia de pulberi radioactive
|
1 m
|
Factori de transfer
a) Sol-plante cultivate (factor de transfer pentru Ra, Pb şi Po
incluzând depunerea directă şi resuspensia)
b) Sol-iarbă (factor de transfer pentru Ra, Pb, şi Po, incluzând
depunerea directă şi resuspensia)
|
5x10-3 1 x10-2
|
Factor de diluţie pentru consumul tuturor produselor agricole
|
0,25
|
II. Nivelul dozelor anuale
pentru căile de expunere
relevante, obţinute prin aplicarea restricţiilor din prezentele norme
Calea de expunere
|
Persoana
|
Doza anuală
(mSv/an) pentru
|
0,2 Bq/g
|
1,0 Bq/g
|
Expunere externă de la câmpul gama din exterior
|
Adult
|
0,1
|
0,4*
|
Copil
|
0,2
|
|
Ingerarea pulberilor contaminate cu emiţători
alfa în exterior
|
Adult
|
0,01
|
0,06
|
Copil
|
0,2
|
|
Ingerarea produselor
vegetale
|
Adult
|
0,1
|
0,4*
|
Copil
|
0,1
|
|
Ingerarea produselor
animale
|
Adult
|
0,01
|
0,06
|
Copil
|
0,08
|
0,4
|
* Restricţionat prin limitarea suplimentară a debitului
dozei la 0,3 μSv/h pentru
suprafeţele cu o activitate pana la 1,0 Bq/g.
NOTĂ. Contribuţia ia doză a tuturor celorlalte căi de
expunere este mai mică de 0,1 mSv/an.
*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 4*) la norme
GRAFICUL Nr. 1
Procedura de stabilire a soluţiilor optime de
dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu
GRAFICUL Nr.2
Factorii ce trebuie evaluaţi pentru fiecare măsură de
remediere stabilită în raport cu un scop prestabilit de
eliberare de sub regimul de autorizare CNCAN
*) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 5 la norme
CONŢINUTUL
proiectului tehnic detaliat de dezafectare
Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să
cuprindă, după caz, cel puţin următoarele:
1. Introducere, care va conţine date generale
privind:
1.1. Denumirea instalaţiei de minerit şi/sau de
preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu
1.2. Proprietarul, administratorul, regimul
proprietăţii, diviziunea administrativă în cadrul căreia se găseşte instalaţia,
cu datele complete de identificare (adresă, nr. de telefon şi fax, datele de
identificare ale persoanelor împuternicite legal să reprezinte instalaţia de
minerit şi/sau de preparare ce urmează să fie dezafectată)
1.3. Amplasarea geografică a instalaţiei
1.4. Tipul instalaţiei
1.5. Parametrii tehnici maximali autorizaţi în etapa
de funcţionare, capacitatea maximă de producţie la care a funcţionat instalaţia
1.6. Fundamentarea deciziei de
dezafectare, respectiv: motivaţia dezafectării, administrarea dezafectării,
copiile deciziilor sau documentelor prin care este aprobată dezafectarea
1.7. Datele de identificare ale persoanei legal
constituite şi ale autorului sau coordonatorului care au
întocmit proiectul tehnic detaliat de dezafectare
1.8. Datele de identificare ale persoanei legal
constituite care va efectua lucrările din proiectul tehnic detaliat de
dezafectare şi va asigura supravegherea radiologică pe perioada de dezafectare,
incluzând prezentarea autorizaţiilor emise de Autoritate, pe baza cărora pot fi
efectuate activităţile menţionate
2. Prezentarea instalaţiei
2.1. Istoria activităţii
2.2. Caracteristicile amplasamentului, respectiv:
geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de
uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua
hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia,
fauna, solul
2.3. Istoria autorizării fazelor de amplasare
construcţie-montaj, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare,
deţinere şi conservare
2.4. Activităţile desfăşurate în etapele de
funcţionare şi conservare
2.5. Practica de dispunere a deşeurilor în etapele de
funcţionare şi conservare
2.6. Sistemele şi echipamentele de la suprafaţă şi
din subteran, clădirile, zonele controlate şi supravegheate
3. Prezentarea generală a lucrărilor de dezafectare
stabilite în conformitate cu măsurile de remediere propuse în evaluarea
detaliată de securitate radiologică, precum şi cu scopurile pentru care se
eliberează materialele şi terenurile de sub regimul de autorizare
3.1. Schema-cadru cu ordinea logică a lucrărilor de
dezafectare
3.2. Metodele de dezafectare
3.3. Situaţia radiologică a tuturor structurilor,
sistemelor, echipamentelor, aparatelor, coturilor, armăturilor, uneltelor şi
materialelor
3.4. Structurile şi componentele care vor fi
dezafectate. Pentru fiecare reper se vor specifica metoda de dezafectare,
perioada în care va fi dezafectat, modul de măsurare şi decontaminare sau de
tratare ca deşeu radioactiv
4. Analiza de evaluare a costurilor totale pe care le
implică efectuarea lucrărilor de dezafectare stabilite în conformitate cu
propunerile din evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată,
precum şi cu scopurile pentru care se eliberează materialele şi terenurile de
sub regimul de autorizare
5. Disponibilitatea resurselor financiare necesare
dezafectării
5.1. Deţinătorul instalaţiei de minerit şi/sau de
preparare ce urmează să fie dezafectată trebuie să facă dovada capabilităţii de
a suporta costurile dezafectării sau să demonstreze că a făcut aranjamentele
necesare obţinerii fondurilor de dezafectare în conformitate cu analiza de
evaluare a costurilor
6. Alternative de dezafectare
6.1. Justificarea metodei de dezafectare selectate
6.2. Prezentarea factorilor luaţi în considerare la
selectarea metodei de dezafectare
6.3. Analizarea alternativelor de reutilizare a
diverselor sisteme şi echipamente care îndeplinesc condiţiile de utilizare fără
restricţii
7. Obiectivele proiectului tehnic de dezafectare
7.1. Activităţile de dezafectare stabilite trebuie să
asigure îndepărtarea şi depozitarea în siguranţă a tuturor materialelor
radioactive, inclusiv a structurilor şi obiectelor contaminate de pe amplasamentul
instalaţiei
7.2. Prezentarea metodelor, tehnicilor şi
echipamentelor necesare pentru a măsura nivelul câmpurilor de radiaţii şi
mărimea contaminărilor
7.3. Prezentarea metodelor, tehnicilor şi echipamentelor necesare pentru desfăşurarea activităţilor de
dezasamblare, demolare, rambleiere, decontaminare, condiţionare, împachetare,
transport şi depozitare a materialelor radioactive rezultate din activitatea de
dezafectare
8. Programarea activităţilor
8.1. Programarea secvenţială a lucrărilor de
dezafectare
8.2. Scopul, durata şi tipul tuturor lucrărilor
aferente dezafectării
8.3. Graficul lucrărilor de dezafectare, cu
evidenţierea suprapunerilor şi conexiunilor obligatorii dintre acestea
8.4. Diagramele de planificare a activităţilor,
elaborate prin metoda grafurilor, cu stabilirea drumului critic şi indicarea
timpului estimat pentru finalizarea fiecărei activităţi principale, şi modul de
alocare a resurselor financiare necesare realizării fiecărei activităţi
9. Anexe grafice cu dispunerea în plan a tuturor
construcţiilor, încăperilor, sistemelor, echipamentelor, dispozitivelor şi
materialelor existente în cadrul instalaţiei de minerit şi/sau de preparare ce
urmează să fie dezafectată.
ANEXA Nr. 6 la norme
CONŢINUTUL
analizei privind asigurarea securităţii radiologice
a personalului expus profesional şi a persoanelor din populaţie pe perioada de
desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic detaliat de
dezafectare
1. Introducere, care va
conţine:
1.1. Precizarea că activitatea de dezafectare a
instalaţiei de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu
poate fi efectuată numai dacă deţinătorul acesteia a obţinut de la Autoritate
autorizaţia de dezafectare
1.2. Precizarea că persoanele legal constituite care
vor realiza lucrările efective de dezafectare prevăzute în proiectul tehnic
detaliat trebuie să fie în posesia unei autorizaţii pentru desfăşurarea
activităţilor în domeniul nuclear, emisă de Autoritate
1.3. Condiţiile generale pe care trebuie să le
îndeplinească persoana legal constituită care urmează să realizeze lucrările
efective de dezafectare, cu privire la asigurarea securităţii radiologice a
personalului expus profesional, a persoanelor din populaţie şi a mediului
înconjurător pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare
2. Descrierea generală a lucrărilor din domeniul
nuclear ce urmează a fi executate de personalul expus profesional, care va
cuprinde:
2.1. Prezentarea lucrărilor
de reamplasare, transport şi depozitare intermediară şi finală a tuturor
materialelor şi deşeurilor radioactive existente pe halde şi în alte depozite
de materiale radioactive, incluzând:
2.1.1. Estimarea dozelor efective pe care le va încasa
personalul expus profesional, care transportă şi depozitează
materialele şi deşeurile radioactive de pe halde şi alte tipuri de depozite de
materiale radioactive, prin:
2.1.1.1. Estimarea dozelor efective generate de
ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive
2.1.1.2. Estimarea dozelor efective generate de
iradierea externă
2.1.1.3. Estimarea dozelor efective generate de
inhalarea radonului, toronului şi a descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora
2.1.1.4. Estimarea dozelor efective generate de contaminarea suprafeţelor de lucru
2.1.2. Transportul la suprafaţă al materialelor şi
deşeurilor radioactive de pe halde şi din alte depozite la amplasamentele de
depozitare finală
2.2. Lucrări executate în subteran pentru asigurarea
aerajului, depozitarea subterană finală a materialelor radioactive, demontarea
instalaţiilor tehnologice mecanice şi electrice, cu estimarea dozelor efective
date de:
2.2.1. Ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive
2.2.2. Iradierea externă
2.2.3. Inhalarea radonului, toronului
şi a descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora
2.2.4. Contaminarea suprafeţelor
2.3. Lucrări pentru eliminarea sau diminuarea apelor
de mină ori apelor industriale cu surse de contaminare a mediului înconjurător
2.4. Lucrări la suprafaţă pentru demolarea
construcţiilor şi demontarea utilajelor şi echipamentelor, cu estimarea dozelor
date de:
2.4.1. Ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive
2.4.2. Iradierea externă
2.4.3. Inhalarea radonului, toronului şi a
descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora
2.4.4. Contaminarea suprafeţelor
3. Metodologia de efectuare a măsurării nivelului de
contaminare a materialelor solide rezultate din dezmembrări şi demolări
3.1. Metode de determinare a mărimii contaminării
suprafeţelor prin:
3.1.1. Măsurători directe
pentru identificarea suprafeţelor contaminate:
3.1.1.1. Proceduri de măsurare
3.1.2. Măsurători indirecte pentru determinarea
contaminării:
3.1.2.1. Proceduri de prelevare a probelor
3.1.2.2. Proceduri de măsurare
3.1.2.3. Evaluarea
rezultatelor măsurătorilor
3.1.3. Metode de determinare a nivelului contaminării
pentru suprafeţe greu accesibile şi inaccesibile pentru măsurători directe
3.2. Măsurarea activităţilor specifice
3.2.1. Procedura de prelevare a probelor
3.2.2. Tehnici de măsurare în
laborator
3.2.3. Evaluarea rezultatelor măsurătorilor
4. Cerinţe generale privind limitarea accesului şi
staţionării persoanelor din populaţie în zonele controlate şi supravegheate pe
perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare
5. Principii generale de securitate radiologică
privind utilizarea în diferite scopuri a construcţiilor, haldelor şi
terenurilor decontaminate, eliberate de sub regimul de autorizare
6. Cerinţe de monitorizare radiologică a personalului
expus profesional, a locurilor de muncă şi a factorilor de mediu pe perioada de
desfăşurare a lucrărilor de dezafectare
6.1. Monitorizarea radiologică individuală a
personalului expus profesional
6.2. Monitorizarea radiologică a locurilor de muncă
6.3. Metodologia de
monitorizare a iradierii externe, a concentraţiilor de pulberi şi gaze
radioactive, a descendenţilor de viaţă scurtă ai toronului şi radonului, precum
şi a contaminărilor
6.4. Inregistrarea datelor şi estimarea dozei efective
6.5. Compararea cu limitele
de doză admise şi măsuri pentru încadrarea în limitele admise
6.6. Monitorizarea încadrării în nivelurile de doză
şi nivelurile de activitate prestabilite în cazul schimbării amplasamentului
materialelor radioactive de pe halde sau de pe alte locaţii şi al depozitării
finale în siguranţă a acestora
6.7. Monitorizarea factorilor de mediu (ape de
suprafaţă, ape subterane, sol, aer, sedimente, vegetaţie).
7. Estimarea dozelor efective suplimentare pentru
persoanele din populaţie şi grupurile critice pe perioada de desfăşurare a
lucrărilor de dezafectare, conform scenariilor de expunere descrise în
„Evaluarea detaliată de securitate radiologică", actualizată conform
parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi
semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare
8. Estimarea dozelor efective suplimentare pentru
persoanele din populaţie şi grupurile critice pentru perioada de după
finalizarea lucrărilor de dezafectare, conform scenariilor de expunere descrise
în „Evaluarea detaliată de securitate radiologică", actualizată conform
parametrilor radiologici şi
altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată
pentru începerea activităţii de dezafectare
9. Evaluarea resurselor
financiare necesare realizării lucrărilor de asigurare a securităţii
radiologice pe perioada de desfăşurare a activităţii de dezafectare
10. Cerinţe de monitorizare pe termen lung a
factorilor de mediu după finalizarea lucrărilor de dezafectare
11. Cerinţe de control
instituţional pe termen lung pentru construcţiile, haldele şi terenurile
eliberate de sub regimul de autorizare
12. Concluzii.
ANEXA Nr. 7 la norme
CONŢINUTUL
raportului final de dezafectare
1. Prezentarea succintă a instalaţiei nucleare
2. Descrierea scopului în care s-a realizat
dezafectarea
3. Descrierea criteriilor radiologice care au fost
utilizate pentru eliberarea de sub regimul de autorizare a construcţiilor,
echipamentelor, materialelor, haldelor şi terenurilor
4. Descrierea succintă a
metodologiilor aplicate pentru verificarea încadrării în criteriile de
eliberare şi a măsurilor aplicate în cazul în care construcţiile,
echipamentele, materialele, haldele şi terenurile nu s-au încadrat în
criteriile de eliberare
5. Prezentarea detaliată a
lucrărilor efective de dezafectare
6. Inventarul complet al materialelor radioactive
manipulate în activitatea de dezafectare, cu prezentarea detaliată a tuturor
cantităţilor şi amplasamentelor în care acestea au fost depozitate temporar sau
final. Inventarul va cuprinde şi cantităţile de deşeuri radioactive rezultate
ca urmare a desfăşurării activităţii de dezafectare
7. Inventarul complet
al construcţiilor, echipamentelor şi materialelor care au îndeplinit criteriile
de eliberare de sub regimul de autorizare
8. Inventarul complet al haldelor şi terenurilor
pentru care sunt necesare restricţii de utilizare şi control instituţional
9. Prezentarea tuturor situaţiilor neprevăzute în
proiectul tehnic detaliat de dezafectare şi a incidentelor apărute în perioada
de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare
10. Prezentarea dozelor efective încasate de
persoanele expuse profesional, implicate în activitatea de dezafectare, de
persoanele din grupurile critice şi de persoanele din populaţie în perioada de
desfăşurare a activităţilor de dezafectare şi compararea acestora cu nivelurile
de doză estimate în analiza privind asigurarea securităţii radiologice a
personalului expus profesional şi a mediului înconjurător pe perioada de
desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare
11. Concluzii.
ANEXA Nr. 8 la norme
CONŢINUTUL
evaluării finale de securitate radiologică
1. Denumirea instalaţiei de minerit şi preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu
2. Proprietarul,
administratorul, regimul proprietăţii, diviziunea administrativă în cadrul
căreia s-a aflat instalaţia de minerit şi preparare înainte de a fi
dezafectată, incluzând: adresa, nr. de telefon şi fax, datele de identificare
ale persoanelor care au fost împuternicite legal să reprezinte instalaţia
anterior dezafectării
3. Amplasarea geografică a instalaţiei
4. Tipul instalaţiei
5. Parametrii tehnici maximali autorizaţi în etapa de
funcţionare, capacitatea maximă de producţie la care a funcţionat instalaţia
6. Fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv:
motivaţia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau
documentelor prin care este aprobată dezafectarea
7. Datele de identificare complete ale persoanei legal
constituite şi ale autorului sau coordonatorului care
au întocmit evaluarea finală de securitate radiologică
8. Prezentarea succintă a următoarelor elemente:
8.1. Istoria activităţii în instalaţie
8.2. Caracteristicile amplasamentului, respectiv:
geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de
uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua
hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia,
fauna, solul
8.3. Istoria autorizării fazelor de amplasare,
construcţie, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare, deţinere,
conservare
8.4. Activităţile desfăşurate în etapele de
funcţionare şi conservare
8.5. Practica de dispunere a deşeurilor în etapele de
funcţionare şi conservare
8.6. Lista sistemelor,
echipamentelor şi materialelor radioactive existente în subteran la debutul
lucrărilor de dezafectare
8.7. Lista echipamentelor, materialelor radioactive,
construcţiilor, sistemelor, haldelor şi terenurilor contaminate existente la
suprafaţă la începerea lucrărilor de dezafectare
8.8. Situaţia în care se prezintă la sfârşitul
lucrărilor de dezafectare fiecare sistem, echipament şi material radioactiv
nominalizat conform listei prevăzute la pct. 8.5
8.9. Situaţia în care se prezintă la sfârşitul lucrărilor
de dezafectare fiecare echipament, material radioactiv, construcţie, sistem,
haldă şi teren contaminat nominalizat conform listei prevăzute la pct. 8.6
9. Caracterizarea surselor de poluare şi determinarea
distribuţiei radionuclizilor în factorii de mediu la terminarea lucrărilor de
dezafectare
9.1. Inventarul tuturor surselor închise şi deschise
de radiaţii, precum şi al generatorilor de radiaţii ionizante
9.2. Sursele de poluare reprezentate de halde, iazuri
de decantare, alte depozite de deşeuri radioactive
solide, terenuri contaminate
9.3. Sursele de poluare reprezentate de efluenţii
lichizi (ape de mină, ape de şiroire, ape industriale, cu prezentarea tuturor
particularităţilor acestora)
9.4. Sursele de poluare reprezentate de efluenţii gazoşi,
incluzând radonul, toronul, descendenţii acestora şi pulberile aeropurtate
9.5. Sursele de poluare reprezentate de alte materiale
radioactive existente în instalaţie, precum şi de materialele şi structurile
contaminate
10. Metodologia de evaluare a riscului
10.1. Echipamente, tehnici şi proceduri de măsurare
utilizate
10.2. Verificări metrologice ale echipamentelor de
măsurare
10.3. Proceduri de prelevare a probelor, tipuri de
probe, metode şi proceduri de analiză
10.4. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
măsurătorilor şi analizelor
11. Estimarea dozelor efective şi evaluarea riscului
pentru persoane din populaţie şi grupurile critice
11.1. Algoritmi de calcul
11.2. Niveluri de fond identificate
11.3. Contaminanţii principali identificaţi
11.4. Niveluri identificate de eliberare în mediu a
contaminanţilor
11.5. Situaţia radiologică a tuturor construcţiilor,
structurilor, sistemelor, echipamentelor şi materialelor la sfârşitul
activităţii de dezafectare
11.6. Calculul dozelor efective
pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice la terminarea activităţii
de dezafectare, conform scenariilor de expunere prevăzute la pct. 5.6. din
„Evaluarea detaliată de securitate radiologică", actualizată conform
parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi ai fi
semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare
11.7. Evaluarea acceptabilităţii rezultatelor
măsurătorilor directe şi rezultatelor analizelor
11.8. Comparaţii între rezultatele finale obţinute şi
limitele specificate în reglementări
12. Măsuri suplimentare propuse, după caz, pentru
reducerea suplimentară a dozelor echivalente suplimentare la valori acceptabile
pentru persoane din populaţie şi grupurile critice
13. Anexe grafice
reprezentative, cu datele primare şi datele prelucrate referitoare la situaţia
radiologică
14. Concluzii privind nivelul rezultatelor finale
obţinute, incluzând cerinţele de control instituţional şi de monitorizare radiologică
a factorilor de mediu în etapa postdezafectare.
ANEXA Nr. 9 la norme
CONŢINUTUL
certificatului de încheiere a activităţilor nucleare
si de eliberare de sub regimul de autorizare
1. Datele complete de identificare ale titularului de
autorizaţie care a solicitat certificatul de încheiere a activităţilor nucleare
şi de eliberare de sub regimul de autorizare
2. Nominalizarea amplasamentului sau a construcţiei
care se eliberează de sub regimul de autorizare
3. Nominalizarea cerinţelor de control al
proprietăţii terenului eliberat de sub regimul de
autorizare
4. Nominalizarea cerinţelor privind restricţiile de
utilizare a terenului şi/sau construcţiilor eliberate de sub regimul de
autorizare
5. Nominalizarea cerinţelor de
monitorizare/supraveghere în perioada postdezafectare;
6. Nominalizarea cerinţelor de control instituţional
pe termen lung.
ANEXA Nr. 10 la norme
GHID
privind criteriile de eliberare de sub regimul de
autorizare al Autorităţii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor,
materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi
de minerit şi/sau preparare a minereurilor de
uraniu si/sau toriu
CAPITOLUL I
Criterii de eliberare a deşeurilor metalice
contaminate provenite
de la dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi toriu
Art. 1. - Deşeurile metalice contaminate superficial
numai cu radionuclizi naturali din seriile uraniului şi toriului pot fi livrate
persoanelor legal constituite care produc metal sau colectează deşeuri metalice
în scopul livrării către producătorii de metal, numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) activitatea alfa totală a amestecului de
radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contaminează superficial
deşeul metalic este mai mică de 0,5 Bq/cm2;
b) nivelul contaminării superficiale de 0,5 Bq/cm2 trebuie să fie determinat ca o
valoare medie a măsurării fiecărei arii de 100 cm2 în care a fost divizată suprafaţa deşeului metalic;
c) deşeurile metalice care se eliberează nu sunt sau
nu conţin componente care să poată fi reparate cu uşurinţă şi utilizate ca
atare în alte scopuri;
d) deşeurile metalice trebuie astfel dezasamblate şi
fragmentate prin tăiere în procesul de dezafectare încât să nu mai fie necesară
o nouă dezmembrare înainte de topire.
Art. 2. - Activităţile de
dezasamblare, fragmentare prin tăiere şi decontaminare a deşeurilor metalice se
vor efectua numai de personal expus profesional la radiaţii ionizante, cu aplicarea
integrală a prevederilor Normelor de securitate radiologică privind
radioprotecţia operaţională în mineritul şi prelucrarea minereurilor de uraniu
şi toriu.
Art. 3. - Nivelul activităţii alfa totale a amestecului
de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contaminează superficial
deşeul metalic trebuie să se determine conform procedurilor de măsurare care
trebuie să demonstreze că activitatea măsurată este reprezentativă pentru
contaminarea deşeurilor ce urmează să fie eliberate.
Art. 4. - Procedurile de măsurare a nivelului
activităţii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi
toriului care contaminează superficial deşeul metalic se avizează de Autoritate
în procesul de autorizare a dezafectării.
Art. 5. - (1) Deşeurile metalice care prezintă o
contaminare superficială cu o activitate alfa totală a amestecului de
radionuclizi din seriile uraniului şi toriului mai mare de 0,5 Bq/cm2 sunt deşeuri radioactive şi se
gestionează conform prevederilor Normelor de securitate radiologică privind
gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
(2) Deşeurile metalice radioactive definite la alin.
(1) trebuie transferate de pe amplasamentul pe care se dezafectează instalaţia
de minerit şi preparare la amplasamentele autorizate pentru depozitarea finală
a deşeurilor radioactive solide contaminate numai cu radionuclizi naturali sau
pentru depozitare finală în subteran, în mine de exploatare a minereurilor de
uraniu şi toriu, conform
prevederilor proiectului tehnic detaliat de dezafectare aprobat de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.
CAPITOLUL II
Criterii de eliberare a terenurilor contaminate de
activităţile de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, în
scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale
Art. 6. - Prevederile prezentului capitol se aplică
terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din
incintele minelor, laboratoarelor, staţiilor-pilot, instalaţiilor de preparare,
instalaţiilor de fabricare a combustibilului nuclear ce conţine numai uraniu
natural, punctelor de încărcare-descărcare, şi rutelor de transport al
minereurilor şi concentratelor de uraniu şi toriu, care se eliberează în scopul
utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale.
Art. 7. Prevederile prezentului capitol nu se aplică:
a) iazurilor de decantare, haldelor şi zonelor
contaminate ca rezultat al tratamentelor chimice in
situ sau în grămadă ale minereurilor de uraniu
şi/sau toriu;
b) terenurilor care au fost contaminate şi se
eliberează pentru utilizare în scopuri agricole şi forestiere.
Art. 8. - Pe terenurile eliberate conform criteriilor
prevăzute în prezentul capitol, în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru
desfăşurarea altor activităţi industriale, pot fi construite locuinţe de
serviciu pentru personalul care va desfăşura acele activităţi industriale,
altele decât mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu,
precum şi alte dotări edilitare aferente acestor locuinţe de serviciu.
Art. 9. - (1) Factorul decisiv în determinarea mărimii
expunerii în zonele contaminate este suma activităţilor seriilor uraniului şi
toriului aflate în echilibru.
(2) Dacă terenurile sunt contaminate numai de
activităţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu neasociate cu
toriu (concentraţia, respectiv activitatea toriului şi a descendenţilor săi
radioactivi având valori care se înscriu în limitele în care acest element se
găseşte în mod obişnuit în soluri şi roci), se va considera că mărimea
expunerii este determinată în mod decisiv numai de seria U-238, respectiv de
radionuclidul Ra-226 care în mod obişnuit are cea mai ridicată activitate în
sol.
(3) Dacă nu există echilibru, se determină
activităţile specifice ale radionuclizilor Ra-226 şi Th-230, precum şi ale
radionuclizilor Ra-228 şi Th-232 din seria toriului. In acest caz factorul
decisiv în determinarea mărimii expunerii este suma următorilor termeni:
activitatea specifică mai mare dintre cele două activităţi determinate pentru
seria uraniului plus activitatea mai mare dintre cele două activităţi determinate
pentru seria toriului.
(4) Nivelul activităţii specifice a solului (A)
pentru folosinţă nerestricţionată, determinată, după caz, conform alin. (1),
(2) sau (3), este 0,2 Bq/g în solul uscat.
(5) Nivelul activităţii specifice a solului (A) este o
valoare medie care se determină în ariile contaminate
pentru diverse trepte de adâncime cu o
suprafaţă orizontală de 100 m2.
(6) In cazul ariilor contaminate cu o suprafaţă totală
mai mare de 100 m2,
aceasta se caroiază în pătrate sau alte forme geometrice adecvate situaţiei din
teren, fiecare cu o suprafaţă de 100 m2, urmând ca pentru fiecare pătrat sau formă
geometrică cu suprafaţa de 100 m2 şi pentru fiecare treaptă de adâncime corespunzătoare acestei
suprafeţe să se determine nivelul activităţii specifice a solului uscat (A).
(7) Procedura de prelevare a probelor şi de efectuare
a măsurătorilor şi analizelor necesare determinării nivelului activităţii
specifice a solului (A) pe treptele de adâncime şi ariile delimitate conform
alin. (6) trebuie avizată de un expert acreditat pentru domeniul materie primă
nucleară şi se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.
(8) Datele obţinute prin aplicarea procedurilor de
determinare a nivelului activităţii specifice a solului (A), avizate de
Autoritate conform alin. (7), vor fi utilizate pentru fundamentarea
concluziilor evaluărilor detaliate de securitate radiologică, pe baza cărora se
elaborează proiectele tehnice detaliate de dezafectare a instalaţiilor de
minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, precum şi pentru
fundamentarea concluziilor evaluărilor finale de securitate radiologică.
(9) Criteriile menţionate în prezentul capitol pentru
uzul nerestricţionat al terenurilor şi haldelor contaminate cu radionuclizi
naturali din seriile uraniului şi toriului în cadrul activităţilor de minerit
şi/sau preparare, precum şi de depozitare nerestricţionată a molozului rezultat
din demolarea construcţiilor contaminate asigură pentru persoanele din
populaţie o doză efectivă potenţială de cel mult 1 mSv/an, generată pe toate
căile de expunere.
(10) Valoarea dozei efective
de 1 mSv/an, prevăzută la alin. (9), nu include doza efectivă generată de
fondul natural de radiaţii din zonă.
(11) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevăzută la
alin. (9), nu include doza efectivă generată de radonul din locuinţe.
(12) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevăzută la
alin. (9), trebuie să includă contribuţia tuturor activităţilor în domeniul
nuclear desfăşurate în zonă de persoane legal constituite, autorizate de
Autoritate.
Art. 10. - In scenariile din evaluările de securitate
radiologică în care se prevede utilizarea în scopuri industriale a terenurilor
contaminate de activităţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu
şi/sau toriu trebuie analizate următoarele căi relevante de expunere pentru
perioadele de timp petrecute în exterior:
a) expunerea datorată iradierii externe gama şi beta,
generată de terenurile contaminate;
b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a
descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi toronului;
c) expunerea datorată
inhalării prafului contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
d) expunerea datorată ingerării directe de către
copiii care se joacă afară a pulberilor şi solului contaminate;
e) expunerea datorată contaminării apei din pânza
freatică, ce este utilizată ca apă potabilă.
Art. 11. - Terenurile care au fost contaminate de
activităţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu,
prevăzute la art. 40, se eliberează nerestricţionat în scopul utilizării
acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, dacă
nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este
mai mic de 0,2 Bq/g
(în solul uscat) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
a) 0,0-0,1 m;
b) 0,1-0,5 m;
c) 0,5 m - limita
superioară a solului necontaminat;
d) în primul metru al solului necontaminat.
Art. 12. - Dacă nivelul activităţii specifice a solului
(A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe
fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 11, terenul se eliberează
în scopul utilizării acestuia ca spaţiu pentru desfăşurarea altor activităţi industriale,
cu următoarele condiţii:
a) construcţiile cu locuinţe de serviciu şi alte
dotări edilitare aflate în conexiune cu acestea pot fi realizate numai pe arii
în care nivelul activităţii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe
fiecare treaptă de adâncime;
b) să se acopere solul cu materiale necontaminate pe
toate suprafeţele pe care debitul dozei generate de iradierea externă este mai
mare de 0,3 (μSv/h, astfel
ca acesta să fie redus sub această valoare. Debitul dozei externe de 0,3 (μSv/h include componenta iradiere externă
din cadrul fondului natural de radiaţii din punctul în care se efectuează
măsurarea.
Art. 13. - Dacă se eliberează
de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de
alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica să nu se
depăşească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este
utilizată în aval (în sensul direcţiei de curgere) ca sursă permanentă de apă
potabilă.
Art. 14. - Toate clădirile noi care urmează a fi
construite pe terenurile care au fost contaminate de activităţile de minerit şi
preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, care se eliberează în scopul
utilizării ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, vor fi
astfel proiectate încât concentraţia de radon în interior să nu depăşească 200
Bq/m3.
CAPITOLUL III
Criterii de eliberare a terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, în scopul
utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri
Art. 15. - Prevederile prezentului capitol se aplică
terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din
incintele minelor de cercetare geologică sau exploatare, laboratoarelor,
staţiilor-pilot, uzinelor de preparare, punctelor de încărcare-descărcare a
minereurilor şi concentratelor, precum şi rutelor de transport.
Art. 16. - Prevederile prezentului capitol nu se aplică
iazurilor de decantare, haldelor şi zonelor contaminate ca rezultat al
tratamentelor chimice in situ sau în grămadă ale minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
Art. 17. - In scenariile din evaluările de securitate
radiologică în care se prevede utilizarea terenurilor care au fost contaminate
de activităţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu,
în scopuri agricole şi forestiere, precum şi pentru înfiinţarea de parcuri,
trebuie analizate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:
a) expunerea datorată iradierii externe gama şi beta,
generată de terenurile contaminate;
b) expunerea datorată
inhalării, în exterior, a descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi
toronului;
c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a
prafului contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
d) expunerea datorată ingerării directe de către
copiii care se joacă afară a pulberilor şi solului contaminate cu emiţători
alfa cu viaţă lungă;
e) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor
agricole;
f) expunerea la radiaţii prin consumarea de plante din
flora spontană;
g) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor animale;
h) expunerea datorată contaminării apei din pânza
freatică, ce este utilizată ca apă potabilă.
Art. 18. - (1) Terenurile contaminate de activităţile
de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, prevăzute la
art. 15, se eliberează nerestricţionat în scopul utilizării acestora ca zone
agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri, dacă nivelul
activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de
0,2 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
a) 0,0-0,1 m;
b) 0,1-0,5 m;
c) 0,5 m - limita superioară a solului necontaminat;
d) în primul metru al solului necontaminat.
(2) Limita superioară a solului necontaminat se
determină prin probarea pe verticală a stratului de sol, determinarea
activităţii probelor şi raportarea activităţilor măsurate la activităţile de
fond ale solului necontaminat, specifice zonei.
Art. 19. - Dacă nivelul activităţii specifice a solului
(A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe
fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 11, terenul se eliberează
nerestricţionat în scopul utilizării acestuia ca zonă forestieră sau pentru
înfiinţarea de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor.
Art. 20. - Dacă nivelul activităţii specifice a solului
(A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe
fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 11, terenul se eliberează
în scopul înfiinţării de parcuri, cu următoarele condiţii:
a) solul trebuie acoperit cu materiale necontaminate,
astfel ca debitul dozei generate de iradierea externă să fie mai mic de 0,3 (μSv/h;
b) dacă se intenţionează ca în parc să se amenajeze
terenuri de sport sau arii de recreere, acestea vor fi amplasate numai pe
ariile cu un nivel al activităţii specifice a solului (A) mai mic de 0,2 Bq/g
pentru fiecare treaptă de adâncime prevăzută la art. 18.
Art. 21. - Dacă nivelul activităţii specifice a solului
(A), determinat conform art. 9, depăşeşte valoarea de 1 Bq/g (în solul uscat)
pentru una dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 18, se reanalizează
măsurile de remediere, ţinându-se seama de caracteristicile specifice ale
amplasamentului.
Art. 22. - Dacă se eliberează de sub regimul de
autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei
pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica, conform prevederilor art.
13, să nu se depăşească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică
subterană este utilizată în aval (în sensul direcţiei de curgere) ca sursă
permanentă de apă potabilă.
Art. 23. - Toate clădirile noi care urmează să fie
construite pe terenurile contaminate de activităţile de minerit şi preparare a
minereurilor de uraniu şi/sau toriu, care se eliberează în scopul utilizării ca
zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri, vor fi astfel
proiectate încât concentraţia de radon în interior să nu depăşească nivelul
prevăzut la art. 14.
CAPITOLUL IV
Criterii de eliberare a haldelor de sub regimul de
autorizare pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiinţări de parcuri sau ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi
industriale, comerciale sau de transport public (căi rutiere, parcări)
Art. 24. - Prevederile
prezentului capitol se aplică haldelor rezultate de la cercetarea geologică şi
exploatarea minieră a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori a altor minereuri
asociate cu uraniul şi toriul, precum şi haldelor rezultate de la alte
activităţi conexe cercetării geologice şi mineritului, care se eliberează
pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiinţări de parcuri sau ca
spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale sau de
transport public (căi rutiere, parcări).
Art. 25. - Prevederile
prezentului capitol nu se aplică iazurilor de decantare şi următoarelor halde:
a) halde provenite de la exploatarea unor zăcăminte de
uraniu care au un conţinut de cel puţin 5% pirită;
b) halde de minereuri sărace care au fost supuse
proceselor de ieşiere (tratare în grămadă);
c) depozite de sterile provenite de la prelucrări
chimice şi metalurgice ale minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
Art. 26. - In scenariile din evaluările de securitate
radiologică în care se prevede eliberarea de sub regimul de autorizare a
haldelor pentru utilizare în scopuri agricole şi forestiere, pentru înfiinţarea
de parcuri sau pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale sau
de transport public, trebuie analizate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:
a) expunerea datorată iradierii externe gama şi beta
pe haldă şi în apropierea acesteia;
b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a
descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi toronului;
c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a
prafului contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
d) expunerea datorată ingerării directe de către
copiii care se joacă afară a pulberilor şi solului contaminate cu emiţători
alfa cu viaţă lungă;
e) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor agricole;
f) expunerea la radiaţii prin consumarea plantelor
din flora spontană;
g) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor
animale;
h) expunerea datorată contaminării apei din pânza
freatică, ce este utilizată ca apă potabilă.
Art. 27. - Haldele prevăzute la art. 24 se eliberează în
scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere, pentru înfiinţarea
de parcuri sau pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori
de transport public, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) au fost executate lucrări inginereşti specifice
care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;
b) nivelul activităţii specifice a rocilor, inclusiv a
solului, din componenţa haldei, determinat conform art. 9, este mai mic de 0,2
Bq/g (în roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
(i) 0,0-0,3 m;
(ii) 0,3-3 m;
(iii) 3 m - limita inferioară a haldei.
Art. 28. - Pot fi eliberate numai pentru utilizare ca zonă forestieră sau pentru înfiinţarea de
parcuri ori de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor haldele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au fost efectuate lucrările inginereşti specifice
care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;
b) nivelul activităţii
specifice a rocilor din componenţa haldei (A), determinat conform art. 9, este
mai mic de 1 Bq/g (în roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de
adâncime:
(i) 0,0-0,3 m;
(ii) 0,3-3 m;
(iii) 3,0 m - limita inferioară a haldei;
c) acoperă o suprafaţă mai
mică de 1 ha;
d) conţin cel mult 105 m3 de roci reziduale depozitate.
Art. 29. - Se pot elibera în scopul utilizării ca
spaţii pentru desfăşurarea
altor activităţi industriale, comerciale sau de transport public (căi rutiere,
parcări) ori ca parcuri haldele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au fost efectuate lucrările inginereşti specifice
care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;
b) nivelul activităţii specifice a rocilor din
componenţa haldei (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în
roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:
(i) 0,0-0,3 m;
(ii) 0,3-3 m;
(iii) 3 m - limita inferioară a haldei;
c) acoperă o suprafaţă mai mică de 1 ha;
d) conţin cel mult 105 m3 de roci reziduale depozitate;
e) au fost acoperite cu materiale necontaminate toate
suprafeţele pe care debitul dozei generate de iradierea externă era mai mare de
0,3 (μSv/h, astfel încât
debitul dozei să fie mai mic decât această valoare.
Art. 30. - Este interzisă
amplasarea locuinţelor, inclusiv a locuinţelor de serviciu, pe haldele
rezultate din activităţile de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu
şi/sau toriu şi eliberate de sub regimul de autorizare al Autorităţii.
Art. 31. - Terenurile de sport
şi ariile de recreere pot fi amplasate numai în zonele în care nivelul
activităţii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe fiecare treaptă
de adâncime a haldelor eliberate pentru înfiinţarea de parcuri, în condiţiile
prevăzute la art. 28.
Art. 32. - In cazul haldelor care nu îndeplinesc unul
sau mai multe dintre criteriile de eliberare pentru utilizare nerestricţionată,
prevăzute la art. 27-29, privind activitatea specifică (A), suprafaţa şi
volumul, trebuie realizate următoarele:
a) rocile din haldă cu
activitatea specifică (A), determinată conform art. 9, mai mare de 1 Bq/g se
vor utiliza ca material de umplere (rambleiere) a lucrărilor miniere subterane
din care a fost extras minereul de uraniu şi/sau toriu, aflate în etapa de
dezafectare;
b) lucrări inginereşti specifice prin care se asigură
stabilitatea haldei pe termen lung;
c) halda rezultată după relocarea în subteran a
sterilului cu activitatea specifică (A) mai mare de 1 Bq/g se va utiliza numai
în scopuri forestiere şi se va restricţiona accesul în scopuri de agrement al
persoanelor din populaţie.
Art. 33. - Toate construcţiile care urmează să fie
amplasate pe haldele eliberate conform prevederilor art. 27-29 vor fi
proiectate astfel încât în interiorul acestora concentraţia de radon să nu
depăşească 200 Bq/m3.
Art. 34. - Este interzisă utilizarea în orice alte
scopuri a rocilor din haldele rezultate din activităţile de minerit al
uraniului şi/sau toriului, care au o activitate specifică (A) mai mare de 0,2
Bq/g, inclusiv ca materiale de construcţie pentru clădiri, indiferent de
destinaţia acestora, sau pentru căi de comunicaţii rutiere şi feroviare, atât
în interiorul localităţilor, cât şi în afara acestora.
CAPITOLUL V
Criterii de eliberare pentru o viitoare utilizare
comercială sau industrială a clădirilor în care au fost desfăşurate activităţi din domeniul
mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu sau activităţi conexe acestora. Criterii de depozitare a molozului rezultat de la demolarea construcţiilor şi structurilor de la mineritul şi
prepararea uraniului şi toriului
Art. 35. - In scenariile din evaluările de securitate
radiologică în care se analizează posibilitatea eliberării de sub regimul de
autorizare a construcţiilor în care au fost desfăşurate activităţi din domeniul
mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activităţi
conexe acestora, în vederea utilizării nerestricţionate a acestora în
activităţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, trebuie
investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:
a) expunerea datorată iradierii externe generate de
radiaţiile gama şi beta emise de materialul din care este alcătuită
construcţia;
b) expunerea datorată inhalării, în interior şi în
exterior, a descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi toronului;
c) expunerea datorată inhalării, în interior şi în
exterior, a pulberilor nefixate care conţin emiţători alfa cu viaţă lungă;
d) expunerea datorată redistribuirii în interiorul
construcţiilor a contaminării radioactive nefixate.
Art. 36. - Construcţiile în care au fost desfăşurate
activităţi din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau
toriu ori activităţi conexe acestora pot fi eliberate în vederea utilizării
nerestricţionate a acestora în activităţi în care nu sunt implicate surse de
radiaţii ionizante, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
a) au fost îndepărtate în totalitate de pe plafoane,
pereţi şi podele toate pulberile aderente şi neaderente, fragmentele şi urmele
de rocă, minereuri, preconcentrate şi concentrate de uraniu şi/sau toriu;
b) debitul iradierii externe nu depăşeşte valoarea de
0,3 μSv/h;
c) pe plafoane, pereţi şi podele nu trebuie să existe
suprafeţe pe care activitatea alfa globală să fie mai mare de 0,05 Bq/cm2.
Art. 37. - (1) Construcţiile care nu îndeplinesc
criteriile de eliberare necondiţionată de sub regimul de autorizare, prevăzute
la art. 36, trebuie decontaminate.
(2) Construcţiile care nu îndeplinesc criteriile de
eliberare necondiţionată prevăzute la art. 36, deşi au fost efectuate lucrările
de decontaminare, trebuie demolate.
Art. 38. - In scenariile din evaluările de securitate
radiologică în care sunt analizate diverse amplasamente pentru depozitarea
molozului şi a altor deşeuri solide provenite de la demolarea construcţiilor
contaminate conform art. 37, trebuie investigate, după caz, următoarele căi
relevante de expunere:
a) expunerea datorată iradierii externe generate de
radiaţiile gama şi beta emise de materialele din care sunt alcătuite
construcţiile ce vor fi demolate;
b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a
descendenţilor de viaţă scurtă ai radonului şi/sau toronului;
c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a pulberilor
de moloz contaminat cu emiţători alfa cu viaţă lungă;
d) expunerea datorată ingerării directe de către
copiii care se joacă afară a pulberilor de moloz contaminat cu emiţători alfa
cu viaţă lungă;
e) expunerea datorată consumului de produse din vegetaţia
spontană ce se va instala pe amplasamentele pe care se
va depozita molozul contaminat;
f) expunerea datorată consumului de produse agricole,
horticole sau animaliere obţinute prin utilizarea în scopuri agricole a
amplasamentelor pe care se va depozita molozul contaminat;
g) expunerea datorată posibilei contaminări a apelor
subterane ce sunt utilizate ca surse de apă potabilă;
h) expunerea la radiaţii prin consumarea plantelor din
flora spontană;
i) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor
animaliere;
j) expunerea datorată contaminării apei din pânza
freatică ce este utilizată ca sursă de apă potabilă.
Art. 39. - In funcţie de activitatea specifică a
molozului şi a altor deşeuri solide se aplică următoarele criterii de
depozitare:
a) dacă activitatea specifică (A) a molozului uscat şi
a altor deşeuri solide provenite de la demolări este mai mică de 0,2 Bq/g, se
admite eliberarea nerestricţionată a acestora de sub regimul de autorizare, în
vederea dispunerii în depozitele de deşeuri ne radioactive;
b) molozul şi deşeurile solide provenite de la
demolări, care au o activitate specifică (A) cuprinsă între 0,2-1 Bq/g, pot fi
depozitate, cu acordul Autorităţii, pe haldele provenite de la mineritul
uraniului şi/sau toriului, care nu sunt propuse pentru eliberare necondiţionată
de sub regimul de autorizare şi care îndeplinesc, după caz, condiţiile
prevăzute la art. 28 sau 32;
c) molozul şi deşeurile solide provenite de la
demolări, care au o activitate specifică (A) mai mare de 1 Bq/g, se depozitează,
cu acordul Autorităţii, astfel:
(i) în depozitele de dispunere
finală a deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi toriu, autorizate de Autoritate;
(ii) ca material de umplere (rambleiere) a lucrărilor
miniere subterane din care a fost extras minereu de uraniu şi/sau toriu, aflate
în etapa de dezafectare;
d) deşeurile solide provenite de la mineritul şi
prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, contaminate superficial numai
cu radionuclizi naturali, altele decât metalele, rocile din halde şi molozul
provenit de la demolarea construcţiilor prevăzute la art. 37 alin. (2), care au
o activitate superficială alfa totală mai mare de 0,05 Bq/cm2, sunt deşeuri radioactive şi se
depozitează, cu acordul Autorităţii, în depozitele de dispunere finală a
deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi toriu, autorizate de Autoritate, sau ca material de
umplere (rambleiere) a lucrărilor miniere subterane din care a fost extras
minereu de uraniu şi/sau toriu, aflate în etapa de
dezafectare;
e) procedurile de prelevare a probelor de moloz şi a
probelor de deşeuri radioactive solide (altele decât metalele şi rocile din
halde) se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.
CAPITOLUL VI
Criterii pentru
dezafectarea iazurilor de steril rezultat de la prepararea minereurilor de
uraniu şi/sau toriu şi a altor depozite de deşeuri radioactive solide rezultate de la mineritul şi
prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu
Art. 40. - Prevederile prezentului
capitol se aplică numai la dezafectarea:
a) iazurilor de decantare a sterilului provenit de la
prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu;
b) depozitelor de deşeuri radioactive solide provenite
de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, amplasate la
suprafaţă.
Art. 41. - lazurile în care a fost depozitat sterilul
de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi depozitele de deşeuri
radioactive solide, altele decât haldele de minereuri sărace şi roci, rezultate
de la minerit şi preparare, amplasate la suprafaţă, pot fi dezafectate numai
dacă prin aplicarea măsurilor tehnice prevăzute în proiectul tehnic detaliat de
dezafectare sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) infiltrările apelor meteorice în incintele
dezafectate ale iazurilor de decantare şi depozitelor de deşeuri radioactive
solide, precum şi riscul de intruziune a persoanelor din populaţie în aceste
incinte au fost minimizate conform principiului ALARA;
b) materialele care intră în componenţa deşeurilor
radioactive depuse în iazurile de decantare şi depozitele de deşeuri
radioactive solide nu vor fi reciclate;
c) amplasamentele iazurilor de decantare şi
depozitelor de deşeuri radioactive solide nu vor fi utilizate, după
dezafectare, în scopuri industriale, comerciale,
agricole sau de agrement;
d) după dezafectare, suprafaţa nou-creată a
amplasamentului a fost înierbată;
e) accesul persoanelor din populaţie pe amplasamentele
dezafectate este restricţionat;
f) controlul instituţional al amplasamentului
dezafectat este asigurat în conformitate cu prevederile art. 110-112 din
Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive
provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.
CAPITOLUL VII
Criterii de eliberare
pentru uz general, nerestricţionat, a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi/sau toriu
Art. 42. - Criteriile de eliberare de sub regimul de
autorizare, pentru uz general, nerestricţionat, a echipamentelor şi
instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu
şi/sau toriu asigură o doză efectivă anuală de cel mult 10 (μSv pentru persoanele din populaţie care
utilizează echipamentele şi instalaţiile menţionate.
Art. 43. - In scenariile din evaluările de securitate
radiologică în care se analizează posibilitatea eliberării de sub regimul de
autorizare a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi
prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în vederea utilizării
nerestricţionate a acestora în activităţi în care nu sunt implicate surse de
radiaţii ionizante, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de
expunere:
a) expunerea datorată iradierii externe generate de
radiaţiile gama şi beta emise de materialul din care este alcătuit echipamentul
sau instalaţia;
b) expunerea datorată inhalării de pe suprafeţele
echipamentului sau instalaţiei, în interior şi în exterior, a pulberilor
neaderente care conţin emiţători alfa cu viaţă lungă;
c) expunerea datorată redistribuirii în interiorul
construcţiilor a contaminării radioactive nefixate de pe suprafeţele
echipamentului sau instalaţiei.
Art. 44. - (1) Echipamentele şi instalaţiile
refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu
pot fi eliberate de sub regimul de autorizare, pentru uz general,
nerestricţionat, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
a) echipamentele şi instalaţiile refolosibile vor fi
curăţate complet de orice urme de rocă reziduală, minereu sau concentrate de
uraniu, inclusiv totalitatea punctelor greu accesibile cum sunt: spaţiile
înguste, trapele, coturile, îmbinările etc;
b) contaminarea superficială fixată a oricărei
suprafeţe a echipamentului sau instalaţiei să nu genereze o activitate alfa
totală a elementelor radioactive naturale, mediată pe 100 cm2, mai mare de 0,05 Bq/cm2;
c) procedurile de măsurare şi de mediere pe 100 cm2 a activităţii alfa totale, dată de
contaminarea superficială fixată, se aprobă de Autoritate în procesul de
autorizare a dezafectării.
(2) Echipamentele şi instalaţiile care după curăţare şi
decontaminare nu îndeplinesc condiţiile de eliberare nerestricţionată prevăzute
la alin. (1) se vor dezmembra şi valorifica, după caz, conform prevederilor
art. 1 -5 sau, dacă nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 1 -5, se vor
depozita final într-un amplasament autorizat de Autoritate pentru dispunerea
deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi/sau toriu.