ORDIN Nr. 1732
din 21 septembrie 2006
pentru aprobarea
reglementarii tehnice „Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor
bituminoase ale acoperisurilor cladirilor", indicativ NP 121-06
ACT EMIS DE:
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 910 din 8 noiembrie 2006
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr.
10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
în temeiul art. 2 pct. 45 şi al art. 5 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi
completările ulterioare,
având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 23 din
13 decembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialitate CTS 12 şi nr. 2 din 29
mai 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
ministrul transporturilor, construcţiilor şi
turismului emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ
privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor
clădirilor", indicativ NP 121-06, elaborată de Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC
Bucureşti, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.
Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
Radu Mircea Berceanu
ANEXĂ*)
NORMATIV PRIVIND REABILITAREA
HIDROIZOLAŢIILOR
BITUMINOASE ALE ACOPERIŞURILOR CLĂDIRILOR
|
Indicativ:
|
1. GENERALITĂŢI
1.1. OBIECT
1.1.1. Prezentul
normativ se referă la proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare a
hidroizolaţiitor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor.
1.1.2. Normativul
cuprinde etapele de analiză a situaţiei existente pentru diagnosticarea
cauzelor infiltraţiilor, stabileşte soluţiile pentru remedierea deficienţelor
învelitorilor bituminoase şi modul de executare al lucrărilor pentru asigurarea
cerinţelor de calitate din legislaţia în vigoare şi în principal cerinţa
privind izolarea hidrofugă.
1.1.3. Normativul
indică etapele de coordonare între realizarea hidroizotaţiei, a termoizolatiei,
a elementelor structurii de rezistenţă (suport) şi a clementelor de instalaţii.
1.2. DOMENIU ŞI CONDIŢII DE APLICARE
1.2.1. Prevederile
prezentului normativ se adresează proiectanţilor, executanţilor, beneficiarilor
(administratorilor) precum şi organelor de avizare, control şi responsabililor
tehnici cu execuţia din domeniul construcţiilor clădirilor civile, industriale,
agrozootehnice şi anexe ale acestora.
1.2.2. Normativul se
utilizează la expertiza tehnică, selectarea soluţiei şi executarea lucrărilor
de reabilitare a învelitorilor din produse bituminoase de pe acoperişurile eu
sau fără termoizolaţie, cu suport din beton, tablă profilată sau produse din
lemn, începând cu etapa de identificare a cauzelor disfuncţionalităţilor de etanşare semnalate şi până la
aplicarea noii hidroizolaţii.
1.2.3. Normativul se
va aplica împreună cu:
- NP-040-02-Normativ privind proiectarea,
executarea şi exploatarea hidroizolaţiitor la clădiri;
- C 107/0-2002-Normativ
pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri.
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
1.3. LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE
1. Normativ pentru proiectarea, executarea şi
exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri NP- 040-02
2. Normativ privind urmărirea comportării în timp a
construcţiilor (P 130-1999)
3. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente C 56-1985
4. Normativ privind postutilizarea ansamblurilor,
subansambluri lor şi a elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii
la învelitori şi acoperişuri-terase şi şarpante NE 005-1997
5. Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea foilor de
bitum aditivat la hidrotzolaţiile acoperişurilor-C 246-93
6. Indrumător cadru privind exploatarea şi
întreţinerea clădirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea
autorităţilor publice - C 247-93
7. Normativ privind stabilirea performanţelor
termo-hidro-energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente în vederea
reabilitării lor termice -NP-060-02
8. Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a
elementelor de construcţie la clădiri existente în vederea reabilitării termice
GT-040-02
9. Soluţii cadru pentru reabilitarea
termo-hidro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente SC 007-02
10. Metodologia privind reabilitarea şi modernizarea
anvelopei şi a instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum la blocurile
de locuinţe cu structura din panouri mari MP 019-02
11. Metodologia privind
programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct de vedere
al cerinţelor funcţionale MP 03 I -03
12. „ Normativ privind post utilizarea ansamblurilor,
subansamblurilor şi a clementelor componente ale construcţiilor". NE 005/1997
13. Grupul de normative C 107 / 0...6 referitoare la proiectarea, calculul şi executarea izolaţiei termice
la acoperişuri
1.4. TERMINOLOGIE
Normativul de referinţă pentru termenii utilizaţi este
NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea
hidroizolatiilor la clădiri". Lista se completează cu următorii termeni la
care s-au adus precizări:
- degradare (deteriorare, depreciere, stricare) - efectul schimbărilor petrecute, care se manifestă prin scăderea nivelului caracteristicilor fizico-chimice
şi în principal a calităţii de
impermeabilitate a produselor ce alcătuiesc o hidroizolaţie;
- distrus,-ă - ultimul stadiu al degradării;
- examinare -
componentă a investigaţiei constând în analizarea amănunţită directă a unei entităţi, pentru obţinerea unor date
necesare aprecierii stării acesteia;
- investigaţie - ansamblul unor observaţii completate cu analize în laboratoare
autorizate. efectuate în
scopul stabilirii gradului de degradare al unei structuri termohidroizolante şi cauzelor producerii degradărilor;
- refacere - a face
din nou, a interveni cu metode adecvate pentru a reda hidroizolaţiei rău executată, degradată sau distrusă,
cel puţin performanţele iniţiale şi în principal caracteristica hidrofugă;
- remediere -
alegerea şi aplicarea metodei optime pentru refacerea
sau repararea unei
hidroizolaţii;
- renovare -
refacerea hidroizolaţiei utilizându-se tehnologii şi produse care conduc la realizarea unei hidroizolaţii cu niveluri
de performanţă sporite faţă de situaţia iniţială;
- reparare -
refacere numai a părţilor degradate ale hidroizolaţiei cu păstrarea zonelor neafectate;
- strat - component
al unui acoperiş, cu rol determinat, cu diferite alcătuiri şi grosimi;
- strat suport -
oricare strat pregătit conform unor cerinţe impuse pentru aplicarea următorului
strat din alcătuirea acoperişului.
2. TIPURI DE ALCĂTUIRI ALE ACOPERIŞURILOR EXISTENTE
2.1. Acoperişurile existente protejate cu hidroizolaţie
bituminoasă sunt alcătuite în general din:
a) structura de rezistenţă;
b) structura de proiecţie (termo-hidroizolaţia).
2.1.1. Structura de rezistenţă, ca strat suport al
termo-hidroizolaţiei, este realizată în una din următoarele variante:
-beton armat monolit;
-elemente prefabricate din beton armat sau precomprimat
(plane, curbe sau ondulate);
-foi metalice cutate (protejate anticoroziv);
-produse din lemn (cherestea sau panouri fibrolemnoase).
2.1.2. Structura de proiecţie a acoperişului este
alcătuită din:
1. termoizolaţie (izolaţia termică)
2. hidroizolaţie (izolaţia
hidrofugă)
3. componente auxiliare
4. racorduri la elemente adiacente
2.1.2.1.Termoizolaţia este alcătuită din unul din
următoarele produse:
- plăci din beton celular
autoclavizat aşezate pe un strat de nisip şi protejate la partea superioară cu o şapă din mortar de
ciment, ce constituie straiul suport pentru hidroizolaţie;
- plăci din vată minerală
lipite cu mastic bituminos sau lipite şi ancorate mecanic, în funcţie de panta acoperişului, şi
protejate cu un strat din produse (foi) bitumate caşerate pe plăcile cu p > 120 kg/m3 sau cu o şapă armată peste plăcile
cu p < 120 kg/m3
:
- plăci din polistiren expandat
lipite cu mastic de bitum şi protejate pe faţa superioară cu un produs bitumat caşerat sau o şapă de
ciment cu aracet (2-3 mm);
- plăci din deşeuri celulozice
(talaş, fibre sau aşchii de lemn, paie, stuf) sau textile sintetice în amestec cu ciment sau lianţi
sintetici lipite pe suport cu mastic de bitum;
- spumă de poliuretan în
alcătuirea panourilor cu tablă cutată;
- produse vrac (cenuşă de
termocentrală, zgură expandată sau granulată, granulit) acoperite cu o şapă din mortar de ciment.
2.1.2.2.Hidroizolaţia bituminoasă este realizată în
majoritatea cazurilor din straiuri multiple alcătuite cu unul sau două. din
următoarele produse (foi):
a) membrane pe bază de bitum oxidai:
- carton bitumat: pânză bitumată;
- împâslitură din fibre de sticlă bitumată;
- ţesătură din fire de sticlă bitumată;
idem, placată pe o faţă cu folie de aluminiu.
b) membrane pe bază de bitum
aditivat (SBS. APP) pe suport armat cu un strat sau combinaţii ale acestora
din:
- împâslitură din fibre de sticlă;
- ţesătură din fire de sticlă;
- folie metalică (aluminiu);
- voal şi ţesături poliesterice.
2.1.2.3.Componcntele auxiliare
care se întâlnesc la acoperişuri sunt:
a) strat pentru protecţia termoizolaţiei împotriva
vaporilor de apă (bariera contra vaporilor) Bariera este executată din produse
(foi) bitumate.
b) unul sau două straturi de difuzie, decompresiune
şi compensare realizate din produse (foi) bitumate perforate blindate:
Observaţie: In execuţia unor terase s-a realizat
bariera şi difuzia dintr-un singur strat prin utilizarea foilor bitumate
blindate aplicate eu protecţia de nisip grunjos spre suportul de beton şi
lipite discontinuu (în puncte sau benzi)
c) protecţia hidroizolaţiei realizată în următoarele
variante:
- produse bitumate cu
autoprotecţie în masă sau pe faţa superioară (granule, paiete, folii metalice);
- o peliculă de vopsea (bronz
aluminiu, vinarom, etc);
- un strat de minim 5 cm
grosime din pietriş;
- tencuieli armate din mortar
de ciment (pentru protecţia hidroizolaţiei verticale);
- dale (din beton, piatră sau
ceramică) pe pat din nisip, mortar de ciment şi strat de separare sau pe ploturi (suporturi);
- dale din beton cu
îmbrăcăminte asfaltică.
d) betoane pentru pante (locale sau generale);
e) şape din mortar de ciment utilizate pentru
egalizări, protecţia termoizolaţiei, scafe şi tencuieli;
1) profile de linichigerie (copertine, şorţuri, lăcrimare, compensatori la rosturi, etc.) executate de
regulă din tablă de oţel cu grosimea de minim 0.4 mm protejată prin zincare
şi/sau vopsire;
2.1.2.4.Racordurile la elementele de construcţie sau
instalaţii care intersectează acoperişul străpungând izolaţia, impun lucrări
specifice pentru asigurarea continuităţii hidro şi termoizolaţiei. Aceste
elemente sunt:
a) elemente care străpung local acoperişul:
- receptoare pluviale, alcătuite din produse
speciale pentru racordul hidroizolaţiei la instalaţia de colectare a apei
pluviale şi protecţia acesteia împotriva colmatării;
- tubulatură tehnologică (coşuri, ventilaţii, etc);
- suporturi metalice pentru susţinerea
cablurilor, reţelelor de instalaţii, platformelor, scărilor, etc;
- chepenguri.
b) elemente care întrerup parţial continuitatea
hidroizolaţiei acoperişului:
- luminatoare şi
deflectoare;
- jgheaburi de dolie;
- casă scară, etaj tehnic sau alte construcţii care
depăşesc planul hidroizolaţiei.
c) elemente perimetrale:
- jgheaburi cu burlane;
- rosturi de nivel sau la
construcţii alăturate, cu înălţimi diferite.(cu sau iară rosturi de separare).
2.2. Acoperişurile în funcţie de structura de
rezistenţă, ca strat suport al termoizolaţiei, se clasifică astfel:
a) acoperişuri cu suport rigid realizat din beton sau
elemente de beton;
b) acoperişuri cu suport semirigid realizate din
tablă cutată, lemn sau plăci fibrolemnoase.
2.3. Termoizolaţia. ca suport a hidroizolaţiei, în
functie de masa produsului termoizolant utilizat şi a protecţiei acestuia,
poate fi:
a) componentă termoizolantă grea (>50 kg/m2) care constituie un suport rigid
realizat dintr-o şapă simplă sau armată din mortar de ciment aplicată peste
termoizolaţia din:
1. plăci de BCA (sau
similare);
2. produse vrac (zgură, cenuşă, etc);
3. plăci de vată minerală cu densitate p <120 kg/m3
b) componentă termoizolantă uşoară (<50 kg/m2) care constituie un suport
semirigid realizat cu un strat din foi bitumate, caşerate sau simplu aşezate,
pe plăci din:
- polistiren expandat;
- vată minerală cu densitate p>120 kg/m3;
- spumă de poliuretan;
- granule de plută;
- deşeuri lemnoase sau textile, liate şi presate:
- sticlă spongioasă.
2.4. Protecţia hidroizolaţiei, în funcţie de masa
produsului utilizat, poate fi:
a) protecţie grea (>20 kg/m2) realizată din:
1. pietriş în strat de ~5 cm grosime;
2. dale pe pat de nisip, mortar sau ploturi;
3. şapă armată (pentru hidroizolaţia verticală).
b) protecţie uşoară
- vopsea reflectanta (aplicată
pe faţa superioară a hidroizolaţiei după executarea
acesteia);
- produse rezistente la UV, granule, paiete sau folii
metalice (uzual folie din aluminiu) aplicate în
fabrică pe faţa superioară a membranelor bitumate;
2.5. în funcţie de structurile şi clasificările prezentate
se pot întâlni acoperişuri cu următoarele alcătuiri principale:
A.1
A.2
A.3
A.4
A.5
A.6
A.7
A.8
3. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE
3.1. Principii generale
3.1.1. Problematica
reabilitării hidroizolaţiilor acoperişurilor se abordează prin analiza întregii
alcătuiri a acoperişului construcţiei
3.1.2. Documentaţia privind lucrările de reabilitare
este alcătuită din ,,Raportul de expertiză al acoperişului" şi „Proiectul
lucrărilor de reabilitarea hidroizolaţiei acoperişului".
3.1.3. Expertiza şi proiectul de reabilitare se vor
întocmi conform legislaţiei şi normelor în vigoare de către firme şi
specialişti atestaţi.
3.1.4. Inainte de efectuarea expertizei izolaţiei se
fac observaţii cu privire la structura acoperişului, iar în cazul în care
aceasta prezintă grave deficienţe care impun demolări parţiale sau totale,
întocmirea proiectului de expertiză a hidroizolaţiei şi proiectului de
remediere se suspendă, urmărind ca în funcţie de decizia cu privire la
structura acoperişului să se stabilească ulterior forma documentaţie de
execuţie.
3.1.5. Expertiza tehnică identifică deficiente ale
hidroizolaţiei datorate:
- proiectării;
- execuţiei;
- întreţinerii (exploatării);
- calităţii produselor hidroizolante utilizate
şi specifică repercusiunile degradării
hidroizolaţiei asupra termoizolaţiei şi structurii acoperişului.
3.1.6. Proiectul de reabilitare se întocmeşte pe
baza cunoaşterii fizice a obiectului supus remedierii, în baza concluziilor
expertizei tehnice şi cu respectarea prevederilor prezentului normativ.
3.1.7. Expertiza şi proiectul de reabilitare trebuie
să indice soluţiile optime sub raport pret/durată de exploatare, iar numai la
comanda expresă a
beneficiarului se poate indica şi o soluţie provizorie pentru care se va
specifica printre dezavantaje, în primul rând. durata redusă de exploatare.
3.1.8. Raportul de expertiză va cuprinde:
- memoriu] tehnic;
- releveul acoperişului cu
degradările constatate în urma observaţiilor directe;
- secţiuni şi detalii cu
marcarea degradărilor constatate;
- fotografii şi, opţional, alte
tipuri de înregistrări video;
- date extrase din încercările
de laborator (buletine de analiză, rapoarte de încercări).
3.1.9. Proiectul pentru executarea lucrărilor de
reabilitare se va elabora în conformitate cu legislaţia în vigoare, în funcţie
de tehnologia de execuţie, pe categorii de lucrări (construcţii, instalaţii,
izolaţii, organizare de şantier).
3.1.9.1.Documentaţia necesară
pentru lucrările de construcţii va include:
- spargerea. îndepărtarea şi refacerea şapelor şi
tencuielilor de proiecţie;
- refacerea zidăriilor şi a tencuielilor
degradate ce constituie suport pentru hidroizolaţia verticală;
- aplicarea şapelor pentru rectificarea pantelor şi
suprafeţelor din beton ce constituie suportul hidroizolaţiei;
- lucrări de fixare
(sudură, încastrare, etc.) a suporturilor metalice pentru pasarele, estacade,
scări, etc care străpung hidroizolaţia;
- repararea rebordurilor, scheletului
metalic şi vitrajului luminatoarelor şi deflectoarelor, utilizând
produse şi detalii adecvate.
3.1.9.2. Documentaţia necesară
pentru lucrările de instalaţii se referă, în primul rând, la refacerea
elementelor instalaţiilor care străpung hidroizolaţia şi a căror reparaţie
trebuie efectuată înainte de executarea hidroizolaţiei (receptoarele şi
tubulatura instalaţiei de colectare a apei pluviale, instalaţiei de ventilaţii,
instalaţiilor tehnologice şi aerisirilor instalaţiilor sanitare).
3.1.9.3. Documentaţia pentru
executarea lucrărilor de remediere a hidroizolaţiei bituminoase şi a
termoizolaţiei acoperişurilor va cuprinde următoarele operaţiuni:
- desfacerea (parţială sau totală) a straturilor de
hidro şi termoizolaţie, a şapelor aferente şi a elementelor de tinichigerie;
- îndepărtarea şi sortarea deşeurilor rezultate;
- pregătirea suprafeţei suport;
- executarea noii structuri de termohidroizolaţie.
3.1.10. Caracteristicile
produselor indicate în proiectul de reabilitare se stabilesc conform
normativului N.P:040/2002 „Normativ privind proiectarea şi executarea
hidroizolaţiilor din materialele bituminoase la lucrările de construcţii",
în vederea asigurării cerinţelor de calitate.
3.1.11. Conform legislaţiei în vigoare, proiectantul
sau expertul (în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei) stabilesc
modalităţile de efectuare a urmăririi curente sau speciale (perioade, metode,
caracteristici şi parametri urmăriţi) care se vor introduce în cartea tehnică a
construcţiei.
3.2. EXPERTIZA TEHNICĂ
Identificarea deficienţelor de execuţie, concepţie.
întreţinere sau ale materialelor, se efectuează prin parcurgerea următoarelor
clape ale investigaţiei:
- studiul documentaţiei
referitoare la lucrările existente;
- examinarea directă a stării
actuale a acoperişului;
- culegerea de date din
convorbiri cu reprezentanţii beneficiarului.
3.2.1. Studiul documentaţiei referitoare la lucrările
existente
3.2.1.l. Studiul constă în
culegerea de date referitoare la:
a) sistemul constructiv şi capacitatea portantă
actuală a structurii de rezistenţă a acoperişului:
b) alcătuirea iniţială şi actuală a termohidroizolaţiei
în cazul efectuării în timp a unor lucrări de remediere;
c) existenţa planşelor cu planul structurii
acoperişului, al izolaţiilor şi secţiunile caracteristice.
3.2.1.2.In cazul în care
documentaţia privind izolaţia este incompletă (sau lipsă) se va întocmi un
releveu pentru reconstituirea acesteia.
3.2.2. Examinarea directă
a stării actuale a acoperişului
Această etapă are loc cu permisiunea beneficiarului la
data programată (eventual în scris), în condiţiile asigurării de către acesta a
scărilor de acces şi a măsurilor de protecţia muncii: Examinarea directă
utilizează metode de investigare:
• nedistructive;
• distructive.
3.2.2.1.Investigarea
nedistructivă se efectuează prin parcurgerea
clădirii şi notarea degradărilor şi deficienţelor (pe copiile planurilor cu
acoperişul, învelitoarea şi secţiunile construcţiei sau pe planurile rezultate
în urma releveului efectuat) şi constă în:
a) observaţii vizuale
asupra plafonului spaţiilor interioare, înregistrandu-se
punctele sau zonele cu infiltraţii. In cazul în care la data când se fac
observaţiile nu sunt precipitaţii,
se caută urmele lăsate de către infiltraţiile anterioare pe plafon, pereţi,
pardoseli sau pe instalaţii;
b) observaţii vizuale asupra
suprafeţei acoperişului (în câmp) căutându-se
corespondenţa între punctele (zonele) cu infiltraţiile de la interior şi zonele
de degradare de la exterior (se suprapune planul pe care s-au notat
infiltraţiile de pe intradosul acoperişului peste planul învelitorii). Se
notează următoarele date referitoare la:
- starea stratului de protecţie
a hidroizolaţiei (date despre material, modul de dispunere, grosimea stratului
sau lipsa acestuia, etc.);
- starea hidroizolaţiei (se observă degradarea
superficială sau în profunzime prin existenţa fisurilor, exfolierilor,
umflăturilor-perne de aer);
- existenţa zonelor de stagnare a apei;
- diametrul util al receptoarelor de apă pluvială
şi modul de racordare a hidroizolaţiei la ele;
- starea grilelor de protecţie a gurilor de
scurgere;
- numărul, dimensiunile
secţiunilor, temperatura elementelor de străpungere a hidroizolaţiei şi starea
racordului la acestea;
- deficienţele în realizarea legăturii învelitorii
cu jgheaburile de pe contur sau din dolii;
- starea jgheaburilor (gradul de coroziune, forma
geometrică, nivelul colmatării, etanşarea între tronsoane) şi racordul între
acestea şi burlane sau conductele pluviale interioare;
- existenţa şi starea rosturilor de dilatare-tasare
şi modul de executare a hidroizolaţiei în aceste zone;
- starea deflectoarelor de aerare a straturilor de
difuzie a vaporilor.
c) observaţii vizuale
asupra hidroizolaţiei verticale
Se urmăresc cauzele posibile ale infiltraţiilor
notându-se:
- date referitoare la protecţia hidroizolaţiei
verticale (starea tencuielilor de protecţie, a foliei
reflectante sau a elementelor prefabricate);
- existenţa copertinelor
din tablă, siguranţa modului de fixare a acestora pe atice, racordul între
elemente şi gradul de coroziune a tablei;
- aspectul hidroizolaţiei verticale (straturi
dezlipite, crăpate, încreţite şi alunecate, etc);
- lipsa ancorării
hidroizolaţiei verticale la partea superioară şi a etanşării acesteia;
- zonele pe care nu se respectă o înălţime minimă
(30 cm) a hidroizolaţiei verticale;
- existenţa unor racorduri ale hidroizolatiei pe
suprafeţe neadecvate ca suport (geamul luminatoarelor, reborduri din tablă
subţire sau conducte calde, etc);
- starea suportului hidroizolaţiei verticale
(tencuială exfoliată, pereţi umezi, pereţi din B.C.A. fară tencuială, reborduri din plăci PAL, PFL, PAF, etc, deteriorate, reborduri metalice corodate,
etc).
d) observaţii tactile şi
auditive
Acestea se efectuează prin parcurgerea acoperişului şi
prin lovirea (ciocănirea) zonelor susceptibile din câmp şi de racord între
hidroizolaţia orizontală şi cea verticală. Datele culese în acest mod cuprind indicaţii cu privire
la:
- reducerea rigidităţii
termoizolaţiei prin tasarea diferită sub încărcare:
- existenţa pernelor de apă sau aer între
straturile hidroizolante sau între termo şi hidroizolaţie;
- dezlipirea de pe suport a hidroizolaţiei
verticale şi crearea golurilor între suport şi hidroizolaţie având ca efect
alunecarea şi crăparea hidroizolaţiei.
3.2.2.2.Investigarea
distructivă se efectuează prin executarea de
sondaje în structura termo-hidroizolaţici existente. Sondajele constau în
prelevarea de probe (aproximativ 25*25 cm), din zonele caracteristice ale
acoperişului (câmp, dolii, ctc.) prin secţionarea straturilor de hidro şi
termoizolatie. Secţionarea se execută până la nivelul suportului de rezistenţă
pentru a se stabili:
- numărul total de straturi
hidroizolante (iniţiale şi suprapuse ulterior cu ocazia reparaţiilor), structura acestora şi
starea de degradare;
- tipul termoizolaţiei şi
caracteristicile care se vor determina conform reglementărilor tehnice în vigoare;
- existenţa barierei contra
vaporilor şi a stratului de difuzie, starea de degradare şi
- modul de funcţionare al
acestora.
3.2.3. Culegerea de date
din convorbiri cu reprezentanţii beneficiarului
Se vor nota următoarele aspecte şi se va încheia un
proces-verbal anexat la comanda de proiectare:
- cerinţele beneficiarului în
special cele referitoare la durabilitate;
- date despre posibile
modificări aduse la structura de rezistenţă sau
- termohidroizolantă şi date
privind specializarea ultimului executant;
- lista lucrărilor efectuate pe
parcursul exploatării, intervalului de timp trecut de la ultimele intervenţii şi zonele pe care
s-au executat;
- destinaţia spaţiilor
interioare (iniţială, actuală şi de viitor) şi particularităţi ale procesului tehnologic (dacă este cazul:
emanaţii, umiditate, trepidaţii, etc.);
- eventuala necesitate a
întocmirii unei expertize tehnice a structurii de rezistenţă.
3.2.4. Expertiza
tehnică a unui acoperiş existent, la care s-au constatat disfuncţionalităţi, va
propune soluţii de principiu pentru remedierea deficienţelor de execuţie, concepţie,
întreţinere sau ale materialelor.
3.3. ELEMENTE DE PROIECTARE COMUNE SOLUŢIILOR DE
REABILITARE A H1DROIZOLAŢIILOR
3.3.1. Proiectarea
lucrărilor de reabilitare a hidroizolaţiei unui acoperiş se va face numai după:
a) analiza structurii acoperişului;
b) determinarea caracteristicilor termoizolaţiei
existente în funcţie de:
- umiditate; grosime;
- stare de agregare.
3.3.2. In baza
determinărilor efectuate pe termoizolaţia existentă şi a calculelor întocmite
conform reglementărilor în vigoare, se va stabili una din următoarele soluţii:
a) desfacerea şi înlocuirea termoizolaţiei:
b) păstrarea termoizolaţiei;
e) păstrarea şi suplimentarea termoizolaţiei.
3.3.3. Noua structură
a hidroizolatiei va fi proiectată în funcţie de modul de rezolvare a
termoizolaţiei (pct. 3.3.2.) şi se va realiza cu tehnologii şi produse actuale aplicate prin pensulare. roluire. stropire, etc. sau membrane
lipite:
- cu adezivi, la rece;
- prin încălzire cu arzătoare
eu flacăra reglabilă:
- cu bitum aditivat topit numai la temperaturi
controlate în cazane cu termostat.
3.3.4. Atunci când noua
hidroizolatie se va aplica peste cea existentă, reparată, în proiect se vor
indica materiale hidroizolante compatibile eu vechiul suport.
3.3.5. Prin concepţie, noua hidroizolatie se va
aplica peste straturile existente remediate, prin intermediul unui strat pentru difuzia vaporilor.
3.3.6. Stratul pentru difuzia vaporilor va fi proiectat în una din următoarele variante:
a) produse bitumate sau polimerice. care prin
conformare pot realiza un strat pentru circulaţia aerului între suport şi hidroizolatie {produse amprentate, cu ploturi, aplicate prin lipire în
puncte sau benzi);
b) idem. simplu aşezate, flotante;
c) materiale bistrat. alcătuite dintr-o foaie
bitumată şi un strat de pâslă poliesterică (împâslitură) cu rol drenant, lipite
de suport în puncte sau benzi;
d) foi bitumate perforate blindate lipite în puncte.
3.3.7. Proiectarea
componentei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040-02
referitoare la alcătuirea, fixarea şi protecţia hidroizolaţiilor în funcţie de
panta acoperişurilor:
NOTĂ: Pentru pante de max.20% sau cu pante locale
>20%, suprafaţa de lipire în totală aderenţă poate să fie min.75% dar cu
prevederea prin calcul de mijloace mecanice de fixare suplimentară.
3.3.8. Proiectarea componentei termoizolante şi a gurilor de intrare şi ieşire a aerului pentru ventilare
şi decomprimare se va face conform normativelor C 107/0...6. Totodată se vor
avea în vedere şi prevederile reglementărilor tehnice referitoare la
certificarea energetică a clădirilor.
3.3.9. La remedierea
receptoarelor de apă pluvială se va prevedea desfacerea şi refacerea în
totalitate a lor. a hidro şi termoizolaţiei (pe o zonă de minim 1 m") din
jurul acestora şi a elementelor de protecţie împotriva colmatării.
3.3.10. In proiecte se vor
prevedea soluţii de remediere ce includ produse care necesită în primul rând
operaţiuni de aplicare, întreţinere şi remediere uşor de executat, iar în al
doilea rând, la demolarea construcţiei, permit recuperarea, recondiţionarea sau
reintegrarea în natură (reducerea utilizării şapelor de ciment simple sau
armate, a produselor oxidabile sau cu rezistenţă scăzută în timp la acţiunea
apei, etc.).
3.3.11. Proiectarea va promova în cadrul lucrărilor de
refacere, structuri termohidroizolante care în exploatare vor asigura:
- accesul uşor pentru
verificarea stării hidroizolaţiei şi a etanşeităţii acesteia (ex.terase protejate cu dale pe ploturi);
- posibilitatea remedierii
hidroizolaţiei fără distrugerea termoizolaţiei (ex.hidroizolaţii flotante);
- protecţia la foc din exterior;
- aspectul decorativ al
suprafeţei teraselor vizibile din clădirile adiacente mai înalte:
- protecţia mediului prin organizarea
teraselor grădină, mai ales în zona locuinţelor.
3.4. SOLUŢII DE REABILITARE A IZOLAŢIILOR ACOPERIŞURILOR
3.4.1. Refacerea întregii alcătuiri a
termohidroizolaţiei acoperişului
3.4.1.l.Această soluţie constă în desfacerea structurii
de hidro şi termoizolaţie inclusiv a barierei contra vaporilor, până la
structura de rezistenţă a acoperişului din beton armat şi refacerea întregului
ansamblu hidro şi termoizolant.
3.4.1.2.Soluţia se aplică acoperişurilor existente
având alcătuirile prezentate A1-A5, A7 (pct.2.5.): La acoperişurile având
alcătuirile A6 şi A8. înlocuirea termoizolaţiei implică verificarea, refacerea
protecţiei anticorozive sau desfacerea şi înlocuirea elementelor suport (tablă
cutată, sau plăci fibrolemnoase).
3.4.1.3.Refacerea se prevede în următoarele situaţii:
a) dacă sunt necesare intervenţii la structura de
rezistenţă a acoperişului;
b) urmare analizei
caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit desfacerea şi înlocuirea acesteia
(pct.3.3.2.a.);
c) dacă prin lucrările de refacere a hidroizolaţiei
este afectată termoizolaţia (cazul în care hidroizolaţia a fost lipită direct
pe plăci slab coezive - polistiren expandat, vată minerală, etc. - iar
dezlipirea hidroizolaţiei nu se poate efectua fără distrugerea termoizolaţiei).
3.4.1.4.Documcntaţia de execuţie pentru desfacerea
termohidroizolaţiei va cuprinde măsurile de asigurare a protecţiei lucrului pe
şi sub acoperiş. în funcţie de starea de degradare a structurii acoperişului,
precum şi următoarele operaţiuni aferente fiecărei alcătuiri:
a) îndepărtarea, curăţarea şi sortarea pietrişului
sau dalelor de protecţie a hidroizolaţiei în vederea refolosirii sau
reciclării;
b) decaparea şi îndepărtarea hidroizolaţiei;
c) spargerea şapei de protecţie a termoizolaţiei şi
îndepărtarea molozului şi a termoizolaţiei;
d) îndepărtarea termoizolaţiei inclusiv a stratului
barierei şi a difuziei vaporilor;
e) pregătirea stratului suport
prin rectificări locale pentru egalizare şi eventual pentru corectarea
pantelor, curăţare şi desprăfuire;
f) aplicarea soluţiei de amorsaj;
g) aplicarea noii soluţii de termo şi hidroizolaţie
în conformitate cu prevederile de calcul termotehnic şi cu respectarea
cerinţelor impuse hidroizolaţiei de normativul NP-040-02.
3.4.2. Refacerea hidroizolaţiei şi păstrarea
termoizolaţiei existente
3.4.2.1.Accastă soluţie constă în realizarea unei
hidroizolatii prin refacerea celei vechi sau aplicarea unor straturi noi peste
hidroizolaţia existentă decapată parţial sau în totalitate. In funcţie de
starea de degradare a hidroizolaţiei existente, soluţiile pentru refacerea
protecţiei hidrofuge sunt următoarele:
a) regenerarea suprafeţei
hidroizolaţiei existente;
b) aplicarea unei hidroizolatii suplimentare, peste
hidroizolaţia existentă;.
c) îndepărtarea hidroizolaţiei vechi şi aplicarea
unei hidroizolatii noi.
3.4.2.2.Refacerea hidroizolaţiei se prevede în
următoarele situaţii:
a) nu sunt necesare intervenţii la structura de
rezistentă a acoperişului;
b) urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei
s-a stabilit păstrarea acesteia;
c) straturile de compensare-decompresiune şi barieră
contra vaporilor asigură protecţia termoizolaţiei şi eliminarea vaporilor de
apă.
3.4.2.3.Regenerarea hidroizolaţiei (3.4.2.1.a) constă
în aplicarea unei mase bituminoase compatibilă cu suportul existent şi a unei
proiecţii a acesteia, pe întreaga suprafaţă a acoperişului, după efectuarea
reparaţiilor şi operaţiunilor de pregătire necesare.
3.4.2.3.1. Regenerarea reprezintă o măsură
provizorie asigurând protecţia hidrofugă pe o durată scurtă de timp
(aproximativ 2 ani sau conform precizărilor producătorului materialului utilizat).
3.4.2.3.2. Metoda se aplică pe acoperişurile
existente având alcătuirile prezentate Al - A8 (pct.2.5.)
3.4.2.3.3. Regenerarea se prevede atunci când nu
sunt infiltraţii la interior şi există posibilitatea difuzării în atmosferă a
umidităţii conţinute în termoizolaţie. dar se constată una din următoarele
situaţii:
a) protecţia stratului superior al hidroizolaţiei
lipseşte sau este deteriorată:
b) hidroizolaţia prezintă degradări superficiale care
nu afectează etanşeitatea în prezent, dar care impun intervenţii imediate
pentru stoparea amplificării acestora în profunzime;
c) degradările superficiale (mătuirea culorii
bitumului, craparea) au afectat numai produsele hidroizolante utilizate la
reparaţiile anterioare, fără a influenţa impermeabilitatea
straturilor hidroizolante propriu-zise;
3.4.2.3.4. Documentaţia elaborată va cuprinde:
a) îndepărtarea tuturor materialelor neaderente;
b) curăţarea şi desprăfuirea suprafeţei;
c) aplicarea amorsajului;
d) regenerarea în totalitate a feţei superioare a
hidroizolaţiei cu mase bituminoase omogene, cu aplicare peliculară la rece sau
la cald. în numărul de straturi recomandai de producător;
e) prevederea unei protecţii a stratului de
regenerare în scopul măririi duratei de exploatare.
Protecţia se va executa din:
- vopsea reflectantă (1-2 straturi conform
recomandărilor producătorului);
- pietriş sau dale numai în cazul în care aceste
tipuri de proiecţie au fost în alcătuirea iniţială şi se impune păstrarea lor.
3.4.2.4. Proiecta rea unei hidroizolaţii suplimentare (3.4.2.l.b)
constă în prevederea unuia sau mai multor straturi hidroizolante pe suprafaţa
reparată şi pregătită a hidroizolatiei existente, utilizând produse compatibile
cu aceasta.
3.4.2.4.1. Hidroizolaţia
suplimentară se aplică
pe acoperişurile existente având alcătuirile prezentate A1 - A8 (pct.2.5.) în
cazul în care nu s-a executat anterior o altă operaţiune de suplimentare
asemănătoare.
3.4.2.4.2. Hidroizolaţia
suplimentară poate fi alcătuită (conform NP-040-02) din următoarele tipuri de
produse:
A- produse bituminoase (mono sau bistrat) lipite pe
hidroizoiaţia existentă reparată
B- produse lichide bituminoase sau polimerice aplicate
prin pensulare, roluire sau pulverizare pe un strat
de armare din ţesătură tip componentă a procedeului: C- idem A. prin
intermediul unui strai de difuzie a vaporilor.
3.4.2.4.3. Hidroizolaţia suplimentară de tip A. sau
tip B. se prevede în situaţiile cuprinse în pct.3.4.2.3.3. având în vedere
condiţia de la pct. 3.4.2.4.1.
3.4.2.4.4. Documentaţia
elaborată pentru hidroizolaţia suplimentară tipA sau tip B va cuprinde:
a) îndepărtarea tuturor materialelor neaderente;
b) curăţarea şi desprăfuirea suprafeţei;
c) aplicarea amorsajului;
d) aplicarea straturilor componente ale hidroizolatiei şi ale protecţiei acesteia utilizând tehnologia de aplicare
proprie fiecăruia din următoarele produse:
- membrane (foi) bitumate cu autoprotectie din
granule minerale, paiete sau folii metalice:
- membrane bitumate cu
autoprotecţie în componenţa produsului (în masă); membrane bitumate cu
protecţie peliculară din vopsea reflectantă, aplicată ulterior pe şantier,
având şi rolul decorativ sau antifoc; membrane bitumate protejate cu dale.
pietriş sau alt sistem de protecţie grea.
3.4.2.4.5. Hidroizolaţia
suplimentară tip C se aplică în special pe acoperişurile cu alcătuirile A3-A7.
având în vedere condiţiile de la pct. 3.4.2.4.6.
3.4.2.4.6. Hidroizolaţia
suplimentară C. se prevede în una din următoarele situaţii, numai la
acoperişurile cu termoizolaţie uşoară, fără şapă de protecţie, la care
decopertarea hidroizolaţiei ar afecta termoizolaţia:
a) hidroizolaţia existentă prezintă degradări
superficiale şi în profunzime (crăpături) care nu au afectat aderenţa între
straturi;
b) hidroizolaţia existentă prezintă degradări
superficiale şi în profunzime (umflături pe max.10% din suprafaţa acoperişului)
care afectează local aderenţa între straturi sau între suport şi hidroizolaţie;
c) stratul de barieră contra vaporilor nu prezintă
degradări, asigurând protecţia termoizolaţiei (umiditatea din termoizolaţie se
datorează infiltraţiei apei prin hidroizolaţie).
d) umiditatea nu a afectat coeziunea termoizolaţiei.
iar după dispersarea acesteia în atmosferă, termoizolaţia va asigura protecţia
termică necesară.
3.4.2.4.7. Documentaţia
întocmită va specifica următoarele:
a) îndepărtarea straturilor neaderente;
b) eliminarea prin tăiere şi lipire a tuturor umflăturilor (perne de apă sau
vapori) pentru obţinerea unei suprafeţe plane;
c) tăierea hidroizolaţiei până la stratul suport al
acesteia, pentru realizarea unui caroiaj (max.3 x 3 m) de şanţuri cu max. 0.5
cm lăţime. în scopul asigurării migraţiei vaporilor din termoizolaţie în
atmosferă;
d) calculul numărului de deflectoare şi indicarea
poziţiei în plan a acestora;
e) aplicarea stratului de amorsa şi a unui strat
pentru difuzia vaporilor;
f) lipirea în aderenţă totală a unei hidroizolaţii
(determinată conf.NP-040-02) acoperită cu o protecţie uşoară (granule,
pelicule) şi fixată mecanic, chiar dacă degradările hidroizolaţiei existente nu
au afectat aderenţa între straturi (3.4.2.4.6.) sau;
g) executarea unei hidroizolaţii (determinată conf.NP
040-02) lestată cu o protecţie din pietriş sau dale, condiţionată de
capacitatea portantă a structurii şi panta acoperişului.
3.4.2.5. Proiectarea unei
hidroizolaţii noi (3.4.2. l.c.) constă în
aplicarea unuia sau mai multor straturi hidroizolante (determinate conf.
NP-040-02) peste suportul existent reparat şi pregătit după îndepărtarea
hidroizolaţiei vechi, degradate.
3.4.2.5.1. Soluţia se
aplică în special pe acoperişurile cu alcătuirile Al, A2. A8 şi la alcătuirile
cu termoizolaţii uşoare la care desfacerea hidroizolaţiei nu distruge
termoizolaţia.
3.4.2.5.2. Desfacerea
hidroizolaţiei existente se adoptă dacă sunt întrunite următoarele situaţii:
a) hidroizolaţia existentă prezintă degradări ale
suprafeţei şi în profunzime (crăpături pe ambele direcţii, încreţituri,
dezagregări, etc.) care au condus la distrugerea aderenţei atât între
hidroizolaţie şi suport, cât şi între straturile hidroizolaţiei:
b) hidroizolaţia existentă este aplicată pe o
termoizolaţie protejată de o şapă iară degradări;
c) suportul de rezistenţă nu
necesită intervenţii de consolidare;
d) termoizolaţia corespunde caracteristicilor impuse
de normele în vigoare.
3.4.2.5.3. Documentaţia elaborată pentru desfacerea
şi refacerea hidroizolaţiei va cuprinde:
a) desfacerea şi îndepărtarea straturilor hidroizolante;
b) pregătirea stratului suport (rectificări locale
pentru egalizarea şapei, curăţarea şi desprăfuirea);
c) aplicarea soluţiei de amorsare ;
d) executarea deflectoarelor, indicându-se numărul şi
poziţia în plan a acestora;
e) aplicarea unui strat
pentru difuzia vaporilor alcătuit conform 3.3.6.;
f) lipirea în aderenţă totală a unei structuri
hidroizolante cu alcătuirea determinată conform NP-040-02.
3.4.3. Refacerea
hidroizolaţiei şi suplimentarea termoizolaţiei (reabilitarea termică)
3.4.3.1.Această soluţie constă
în executarea unei hidroizolaţii noi şi suplimentarea termoizolaţiei existente
cu un strat termoizolant nou:
3.4.3.2.Soluţia se aplică pe acoperişurile existente
având alcătuirile prezentate Al - A8 (pct.2.5.) în concordanţă cu soluţia de
reabilitare a hidroizolaţiei (3.4.2.1).
3.4.3.3. Refacerea hidroizolaţiei şi suplimentarea
termoizolaţiei se prevede în următoarele situaţii:
a) nu sunt necesare intervenţii la structura de
rezistenţă a acoperişului şi
b) dacă se urmăreşte
creşterea gradului de izolare termică pentru reducerea consumului de energie în
exploatarea clădiri, iar urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a
stabilit posibilă păstrarea termoizolaţiei existente şi suplimentarea acesteia.
3.4.3.4. In funcţie de
soluţia adoptată pentru repararea hidroizolaţiei, noul strat termoizolant se va
prevedea:
a) peste hidroizolatia existentă reparată, realizând
o terasă „ranversată";
b) peste termoizolaţia existentă şi sub noua
hidroizolaţie.
3.4.3.5.Alcătuirea terasei
„ranversată"
3.4.3.5.1. Acoperişul terasă „ranversată" constă în aplicarea unei termoizolatii.
peste hidroizolatia existentă, refăcută în una din variantele prezentate
(conf.3.4.2)
3.4.3.5.2. Acest tip
de alcătuire se va aplica la acoperişurile cu pantele cuprinse între 2% şi 5%
inclusiv.
3.4.3.5.3. Termoizolaţia, realizată dintr-un produs
care să prezinte lipsa capilarităţii şi absorbţiei de apă, rezistenţă la
umiditate, la ciclurile de îngheţ-dezgheţ şi la încărcări mecanice cauzate de
circulaţia ocazională de întreţinere, se va aplica prin simplă aşezare pe
hidroizolaţie prin intermediul unui strat drenant (geotextil) sau se va lipi cu
mastic de bitum topit (numai în cazul utilizării plăcilor de sticlă celulară).
Termoizolaţia va fi protejată cu un strat de separare puţin permeabil la apă în
stare lichidă dar permeabil la vaporii de apă peste care se execută un strat de
lestare şi protecţie din pietriş sau dale pe ploturi.
3.4.3.5.4. Documentaţia de execuţie va cuprinde:
a) operaţiunile de refacere a hidroizolaţiei adaptate
situaţiei existente, conform punctelor: 3.4.2.3.4, 3.4.2.4.4, 3.4.2.4.7,
3.4.2.5.3.
b) aplicarea unui strat geotextil
c) pozarea stratului termoizolant
d) pozarea foliei de separare şi protecţie a
termoizolaţiei
e) realizarea stratului de lestare
3.4.3.6.Suplimentarea termoizolaţiei şi aplicarea unei hidroizolaţii noi
3.4.3.6.1. Soluţia
(3.4.3.4.b.) constă în refacerea hidroizolaţiei existente (3.4.2.), aplicarea
unui strat termoizolant şi executarea unei hidroizolaţii noi respectandu-se următoarele:
a) hidroizolatia existentă refăcută va constitui o
barieră contra vaporilor şi va fi suport pentru termoizolaţie:
b) termoizolaţia suplimentară va
avea caracteristicile determinate conf.prevederilor reglementărilor C
107/0...6 şi NP 060-02;
c) structura noii hidroizolaţii (nr.de straturi, caracteristici,
tipul protecţiei) se va determina conform normativului NP-040-02.
3.4.3.6.2. Documentaţia
de execuţie va cuprinde:
a) operaţiunile de refacere a hidroizolaţiei
(orizontale şi verticale) adaptate situaţiei existente, conform: 3.4.2.3.4,
3.4.2.4.4, 3.4.2.4.7, 3.4.2.5.3.;
b) operaţiunile de refacere a receptoarelor de apă
pluvială;
c) aplicarea noului strat
termoizolant, inclusiv a proiecţiei acestuia;
d) executarea hidroizolaţiei cu sau fară
autoprotecţie;
e) executarea stratului de protecţie (pentru hidroizolatia
fară autoprotecţie) şi pentru circulaţie (dacă este cazul).
4. EXECUTAREA
LUCRĂRILOR DE REABILITARE
4.1. PRINCIPII GENERALE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR
4.1.1. Executarea lucrărilor de reabilitare a
hidroizolaţiei sau termohidroizolaţiei se va efectua de către firme cu echipe
specializate, cu muncitori calificaţi şi atestaţi în tehnologiile de aplicare a
materialelor bituminoase.
4.1.2. Executantul lucrărilor va respecta soluţiile
din proiect şi în special caracteristicile materialelor
referitoare la:
- stabilitatea la temperaturi pozitive;
- rezistenţa la tracţiune pe ambele direcţii;
- flexibilitatea la rece;
- stabilitatea dimensională şi la UV;
impermeabilitatea la apă;
- grosimea membranelor bitumate utilizate şi
grosimea stratului de acoperire cu bitum a armăturii acestora.
4.1.3. Executantul, în baza
experienţei acumulate, poate face propuneri tehnice (cu privire la utilizarea
de noi produse şi tehnologii pentru optimizarea soluţiilor din proiect), pe care
le va prezenta proiectantului şi beneficiarului, înainte de începerea
lucrărilor şi nu va efectua modificări ulterioare în structura detaliilor sau
lipul produselor utilizate fără acceptul acestora.
4.1.4. Inceperea executării lucrărilor se va face numai
cu respectarea următoarelor obligaţii:
a) însuşirea de către executant a documentaţiei
tehnico-economice;
b) însuşirea sau întocmirea de către executant a
proiectului tehnologic de execuţie pe faze de lucrări cu indicaţii privind
coordonarea între specialităţi (constructori, instalatori, hidro izolatori);
c) aprobarea de către beneficiar a proiectului de
organizare de şantier care necesită coordonarea privind:
- stabilirea acceselor şi delimitarea zonelor de
circulaţie şi de restricţionare a utilizării spaţiilor interioare de sub
porţiunile de învelitoare în lucru;
- luarea măsurilor de
proiecţie a mediului;
- realizarea sau utilizarea de spaţii existente
pentru depozitarea materialelor, a birourilor, a grupurilor sanitare, a
vestiarelor şi a sălii de mese (în funcţie de mărimea şantierului şi durata
solicitata pentru efectuarea lucrărilor);
- modul de utilizare a instalaţiilor necesare la
lucrările efective, pentru asigurarea măsurilor de protecţie a muncitorilor,
prevenirea şi stingerea incendiilor (instalaţii de forţă şi lumină, apă şi
hidranţi).
d) asigurarea forţei de
muncă, a utilajelor, sculelor specifice fiecărei operaţiuni şi a produselor
necesare, pe faze de execuţie.
4.1.5. Lucrările de reabilitare a hidroizolaţiilor se
vor începe după terminarea completă a lucrărilor de reparare a elementelor de
construcţie şi instalaţii ale unui acoperiş, pe întreaga suprafaţă ce urmează a
fi izolată sau pe o porţiune aferentă aceluiaşi sistem de evacuare a apei
pluviale (zonă cuprinsă între două coame succesive ale acoperişului) şi după
protejarea receptoarelor de apă pluvială pentru evitarea înfundării conductelor
cu materiale rezultate din curăţarea suprafeţelor acoperişului.
4.1.6. In zonele unde se
execută şi lucrări de termoizolaţii, lucrările de hidroizolaţii se vor coordona
cu acestea astfel ca porţiunea de termoizolaţie executată să fie protejată în
aceeaşi zi cu cel puţin un strat al hidroizolaţiei; se va avea în vedere ca
aplicarea termoizolaţiei să se execute începând de la coamă spre streaşină sau
dolie.
4.1.7. In cazul în care
acoperişul are cote diferite, lucrările se încep de la cota cea mai înaltă.
4.1.8. Hidroizolaţia se va
aplica prin lipire la cald (cu flacăra sau cu bitum topit) peste stratul
termoizolant. din plăci poroase (tip vată minerală) sau sensibile la căldură
(tip polistiren). numai prin intermediul unui strat caşerat din fabricaţie,
având rol de protecţie; în cazul plăcilor de polistiren stratul de protecţie va
fi executat dintr-o membrană autoadezivă sau dintr-o membrană bituminoasă,
simplu aşezată, care însă impune o hidroizolaţie lestată.
4.1.9. Pe parcursul
executării lucrărilor se vor respecta cerinţele specifice ale modelului de
asigurare a calităţii corespunzător categoriei de importanţă a construcţiei în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
4.2. ETAPE ALE EXECUTĂRII LUCRĂRILOR PENTRU REABILITAREA
HIDROIZOLAŢIEI ACOPERIŞULUI
4.2.1. Curăţarea
suprafeţei hidroizolaţiei
a) se vor înlătura de pe acoperiş, diversele depuneri
de praf şi pământ, vegetaţia şi resturile materiale:
b) protecţia din pietriş se va strânge în grămezi
dispersate în dreptul punctele de reazem ale structurii, de unde se transportă
(cu roaba pe pneuri sau găleţi) la punctul de coborâre de pe acoperiş; în cazul
în care proiectul prevede păstrarea protecţiei, atunci pietrişul coborât se
separă de praf, nisip sau alte impurităţi prin ciuruire şi spălare cu jeturi de
apă;
c) dalele de protecţie aşezate pe un pat de nisip se
ridică bucată cu bucată şi se stivuiesc în lungul clementelor de rezistenţă ale
acoperişului de unde se transportă prin portare directă sau cu roaba pe pneuri
(în funcţie de distanţă şi rigiditatea termoizolaţiei) la punctele de coborâre
în cazul în care se renunţă la acest tip de protecţie sau starea de degradare a
acestora nu permite reutilizarea; dacă structura de rezistenţă suportă
încărcări suplimentare iar dalele se pot reutiliza, atunci acestea se vor
depozita dispersat pe acoperiş lăsând liberă zona de începere a lucrărilor
indicată în etapizarea stabilită de proiectul tehnologic;
d) dalele de protecţie
montate în mortar de ciment datorită faptului că se desfac prin lovire cu
ciocanul şi şpiţul (sau ciocan pneumatic) şi prezintă urme de mortar aderent pe
faţa inferioară se consideră că nu mai pot fi utilizate cu excepţia dalelor
mari de piatră sau plăcilor care se desprind uşor de pe suport şi au un procent
mic de spargeri;
e) suprafaţa hidroizolaţiei se va mătura şi peria
pentru îndepărtarea nisipului şi prafului în scopul de a uşura depistarea
degradărilor (fisuri, crăpături, ctc.) şi pentru a se asigura aderenţa necesară
materialelor aplicate ulterior;
f) materialele rezultate care se vor reutiliza. se vor
depozita în locurile stabilite în proiectul de organizare;
g) molozul, rezultat din desfaceri, se va transporta
în zonele indicate în avizul de salubrizare.
4.2.2. Reparaţiile locale
ale hidroizolaţiei
a) eliminarea băşicilor sau pernelor de apă:
- crestarea lor în formă de „V",,.+'" sau „H";
răsfrângerea marginilor şi îndepărtarea apei;
- aplicarea unui strat de mastic de bitum sau adeziv, după uscarea cavităţii, în vederea aducerii şi
lipirii straturilor izolante în poziţia iniţială;
- lipirea unui petec din
membrană bitumată peste zona remediată
b) închiderea fisurilor din straturile superioare ale
hidroizolaţiei:
- crestarea stratului
fisurat cu tăieturi perpendiculare pe fisură;
- răsfrângerea marginilor, ştergerea cavităţii de
eventuale urme de apă şi uscarea;
- pregătirea suportului şi refacerea aderenţei
între straturi cu mastic de bitum sau adeziv;
- desprăfuirea şi amorsarea
zonei pe toată lungimea fisurii remediate;
- aplicarea unei benzi din material bituminos
lipită peste fisură cu lăţimea de minim 10 cm de o parte şi de alta a fisurii.
c) remedierea crăpăturilor în hidroizolaţia aplicată
pe un suport rigid:
- crestarea hidroizolaţiei crăpate cu tăieturi
perpendiculare pe crăpătură şi răsfrângerea straturilor neaderente la şapă
(lungimea tăieturilor este cu aprox. 15 cm mai mare decât lăţimea zonei de
distrugere a aderenţei la şapă);
- curăţarea şi uscarea
suportului pe zona decopertată;
- amorsarea suprafeţei;
- lipirea în puncte a
primului strat al hidroizolaţiei (stratul nu se lipeşte pe toată suprafaţa
pentru a se asigura ventilarea ulterioară a straturilor din zona remediată).
d) rectificarea pantelor prin aplicarea pe hidroizolaţie
a mortarelor bituminoase:
- trasarea cu cretă a
perimetrului distanţat cu aproximativ 15 cm faţă de
conturul zonei de stagnare a apei;
- curăţarea cu lopata şi
măturarea depunerilor de praf. mâl sau pământ şi muşchi;
- perierea suprafeţei după
uscarea acesteia;
- amorsarea suprafeţei;
- aplicarea mortarului bituminos în interiorul
perimetrului trasat.
4.2.3. Reparaţiile locale
ale hidro şi termoizolaţiei
a) eliminarea crăpăturilor formate în straturile
hidroizolaţiei şi ale termoizolaţiei fără şapă de protecţie (plăci de vată
minerală, STABILIT, etc):
- crestarea straturilor de
hidroizolaţie cu tăieturi perpendiculare pe crăpătură;
- răsfrângerea straturilor
neaderente în vederea înlocuirii termoizolaţiei
degradate;
- decuparea, înlăturarea şi
înlocuirea termoizolaţiei care prezintă segregări, tasări sau umiditate ridicată; utilizându-se scule specifice pentru
executarea de tăieturi după
un contur cu forme geometrice rectangulare;
- curăţarea şi pregătirea
suprafeţei suport în vederea aplicării noilor straturi
pentru refacerea continuităţii difuziei, barierei,
termoizolaţiei şi hidroizolaţiei.
b) remedierea crăpăturilor formate în straturile
hidroizolaţiei şi ale termoizolaţiei din plăci de polistiren expandat:
- tăierea rectilinie şi realizarea paralelismului
între marginile crăpăturilor pe toată grosimea straturilor până la bariera
contra vaporilor;
- curăţarea crăpăturii pe toată adâncimea şi
înlăturarea materialelor neaderente:
- uscarea, desprăfuirea şi amorsarea suprafeţelor;
- lipirea cu adezivi (la
rece) a prismelor din polistiren expandat, confecţionate pe lăţimea
crăpăturilor, pentru completarea termoizolaţiei:
- lipirea la rece în
aderenţă totală sau în puncte a unei benzi din membrană bitumată cu lăţimea de
minim 10 cm de o parte şi de alta a fisurii (lipirea se face în puncte, dacă
peste straturile existente se aplică un strat de difuzie).
4.2.4 Desfacerea
hidroizolaţiei orizontale
a) îndepărtarea straturilor neaderente de pe
suprafaţa hidroizolaţiei prin smulgere manuală şi măturare;
b) tăierea în carouri a hidroizolaţiei până la şapa
suport sau tăierea acesteia inclusiv a termoizolaţiei din materiale slab
coezive (polistiren, vată minerală) care se îndepărtează împreună cu straturile
hidroizolante: mărimea carourilor se calculează în funcţie de numărul şi masa
straturilor ce determină greutatea totală, care trebuie să fie sub greutăţile
maxime prevăzute în N.S.S.M.-pentru materialele deplasate prin purtare directă;
c) desprinderea hidroizolaţiei de pe şapa suport se
execută manual, utilizându-se lame metalice cu coadă (razuri).
4.2.5. Desfacerea
termoizolaţiei
a) termoizolaţia din plăci slab coezive (polistiren,
vată, etc.), fără şapă de protecţie, se decapează odată cu hidroizolaţia (conform
4.2.4.b);
b) termoizolaţia din plăci de vată minerală protejate
cu şapă de mortar armat se îndepărtează odată cu molozul rezultat după
spargerea şapei efectuată cu mijloace manuale sau mecanice portabile (electrice sau pneumatice);
c) în cazul desfacerii termoizolaţiei din plăci
rigide (exemplu: B.C.A.) după spargerea şapei de protecţie plăcile întregi se
depozitează în vederea refolosirii, resturile şapei se vor concasa în vederea
utilizării ca agregate iar nisipul ce alcătuia stratul suport pentru plăci se
va strânge, se va sorta şi se va depozita în vederea reutilizării;
d) odată cu desfacerea termoizolaţiei se decapează şi
straturile barierei contra vaporilor şi a difuziei prin tăierea, răzuirea şi
smulgerea acestora; materialele rezultate nu vor fi reutilizate.
4.2.6 Desfacerea
hidroizolaţiei verticale
a) demontarea copertinelor din tablă fixate cu agrafe
implică:
- desfacerea îmbinării în falţ
sau a lipiturii cu cositor a tronsoanelor din tablă şi scoaterea din agrafe;
aşezarea în cutie de lemn pentru evitarea deteriorării la manipulare şi
transport în vederea refolosirii;
- tăierea tablei cu foarfecă în
tronsoane de 2-3 m lungime, în cazul în care tabla nu se poate refolosi
datorită gradului avansat de corodare; stivuirea şi legarea tronsoanelor cu
sârmă moale de 1-1,2 mm grosime în baloţi cu greutate de 20-30 kg şi coborârea
de pe acoperiş;
- desfacerea agrafelor din
platbandă prin deşurubarea piuliţelor de strângere, iar în cazul blocării
piuliţelor, prin tăierea sau smulgerea acestora din elementul de fixare utilizat;
- desfacerea elementelor de
fixare ale agrafelor sau ale copertinelor (bolţuri împuşcate, şuruburi
autofiletante, cuie, sârme) prin tăiere sau smulgere.
b) desfacerea copertinelor din elemente prefabricate
se va executa în funcţie de starea lor de degradare ce permite sau nu
reutilizarea lor şi modul de fixare ta poziţie:
- elementele ce se reutilizează
se desfac şi se depozitează pe acoperiş conform 4.2. l.c;
- prefabricatele degradate se
trasportă bucată cu bucată la punctul de coborâre.
c) desfacerea stratului de protecţie al
hidroizolaţiei executat din tencuială slab armată din mortar de ciment, din
elemente prefabricate sau din materiale bituminoase
protejate cu folii reflectante:
- tencuiala armată se taie
în şanţuri distanţate la aproximativ un metru pe toată lungimea aticului:
tăierea se execută cu maşina electrică cu disc sau prin spargere cu ciocanul şi
spitzul şi tăierea armăturilor cu foarfecă: bucăţile de şapă şi molozul
rezultat se evacuează prin coborâre cu troliu electric sau prin aruncare pe
jgheaburi de evacuare;
- elementele prefabricate din beton se sortează în
cazul refolosirii, iar cele degradate se îndepărtează de pe acoperiş în vederea
reciclării;
- foile bitumate cu
protecţie din folie reflectantă (cel mai frecvent utilizată fiind
TBALl-ţesătura din fire de sticlă bitumată placată pe o faţă cu folie de
aluminiu) se îndepărtează prin tăiere şi smulgere odată cu toate straturile de
hidroizolaţie verticală şi inclusiv cu termoizolaţia neprotejată cu tencuială
(exemplu: polistiren expandat).
d) îndepărtarea straturilor neaderente ale
hidroizolatiei ce prezintă încreţituri, deplasări de pe suport, bitum scurs,
crăpături, dezagregări;
e) decaparea şi desprinderea hidroizolaţiei de pe
stratul suport rigid cu ajutorul răzuitorului sau tăierea şi smulgerea împreună
cu termoizolaţia, când nu se poate separa de aceasta, ca în cazul plăcilor de
polistiren expandat sau alte plăci slab coezive;
f) desfacerea scafelor cu diferite raze de curbură
(care realizează racordul între suprafaţa orizontală şi cea verticală) în cazul
în care acestea împiedică aplicarea plăcilor termoizolante până pe muchia de
intersecţie a celor două suprafeţe:
- desfacerea prin smulgere a scafelor prefabricate
din polistiren (sau alte produse):
- spargerea cu ciocanul şi dalta sau cu ciocanul
pneumatic a scafelor din mortar şi realizarea unghiului drept între suport şi
rebord;
- îndepărtarea molozului rezultat prin măturare,
încărcare şi transport cu roaba pe pneuri la punctele de coborâre (macara cu
container sau jgheab).
4.2.7. Curăţarea şi repararea şapei suport
a) răzuirea resturilor aderente din hidroizolatia
decopertată şi îndepărtarea acestora;
b) verificarea şi rectificarea suprafeţei suportului
pentru a se obţine:
- suprafaţă netedă cu asperităţi cu H < 1,5 mm;
- pante continue ( fără
contrapantă), cu înclinaţie minimă admisă = 0 %;
- pante sub 1/5 pentru şapa de racord între
elementele prefabricate ale acoperişului (panta perpendiculară pe direcţia
pantei generale a acoperişului);
- denivelări ( între două suprafeţe ) mai mici de
0,5 din grosimea primului strat izolant aplicat.
c) rectificarea şapei se va executa numai cu mortar
de ciment (cu dozajul corespunzător mărcii prescrise în proiect);
d) întocmirea proceselor-verbale de lucrări ascunse
la predarea-preluarea suportului din beton.
4.2.8. Verificarea
aderenţei hidroizolaţiei la stratul suport:
- când stratul suport este
alcătuit din produse bituminoase, desprăfuirea şi topirea superficială a
acestora asigură lipirea fără a mai fi necesară verificarea aderenţei;
- când stratul suport este
realizat din şape de ciment, susceptibile la variaţii ale umidităţii, aderenţa
hidroizolaţiei se va verifica prin încercări directe care constau în lipirea pe
suport de foi bitumate, cu dimensiunile = 25*25 cm. După o perioadă de 1-2 ore necesară uscării, desprinderea
trebuie să se producă în masa stratului de lipire. (Dacă foaia se desprinde,
inclusiv cu stratul de bitum, atunci suportul este umed şi impropriu pentru
începerea lucrărilor).
4.2.9. Executarea amorsajului:
- amorsa (primer) se
aplică pe suportul remediat, curăţat, periat, uscat şi verificat (conf.pct.4.2.7.);
- aplicarea soluţiei de impregnare (amorsare) se
execută manual sau mecanizat, în numărul de straiuri indicat de producător, cu
respectarea timpului de uscare între straiuri şi a temperaturii de aplicare;
- se vor utiliza soluţii
gata preparate evitându-se prepararea acestora pe şantier (în cazul pregătirii
de către executant a soluţiei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzină,
se vor respecta toate măsurile
pentru proiecţia muncitorilor, prevenirea incendiilor şi tehnologia de
preparare; în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate la
distanţa de minim 50 m faţă de surse de foc, ventilate natural şi cu acces
interzis).
NOTA: Pentru
dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.
4.2.10. Executarea sistemului de ventilare a
straturilor pentru difuzia vaporilor
a) elementele de aerisire (deflectoarele) se
amplasează în punctele indicate în proiect odată cu executarea stratului de
termoizolaţie sau hidroizolaţie aferent:
b) pentru evitarea migrării
vaporilor în termoizolaţie, stratul de barieră contra vaporilor se lipeşte pe
toată suprafaţa superioară a gulerului deflectorului şi suplimentar se aplică
un strat de întărire de 0,25 m imprejurul tubului de aerare lipit pe toată
suprafaţa stratului de difuzie;
c) se verifică tuburile de ventilare de pe conturul
acoperişului şi se desfundă iar în cazul în care acest sistem nu era prevăzut,
se vor executa găurile de străpungere a aticului utilizându-se o maşină
rotopercutantă şi se vor introduce tuburi de P.V.C. etanşate şi fixate conform
detaliilor;
d) fixarea dcflcctoarelor de plintă pe rebordurile de
beton se va face peste un strat de separare din foi bitumate iar clementele de
ancorare vor fi amplasate astfel încât să nu străpungă hidroizolaţia sau să
împiedice aplicarea acesteia.
4.2.11. Remedierea gurilor de scurgere
a) curăţarea coloanelor de scurgere înfundate şi
verificarea funcţionării la debilul necesar corespunzător diametrului;
b) etansarea provizorie a coloanelor pentru evitarea înfundării conductelor cu materiale rezultate din desfacere;
c) desfacerea tuturor straturilor pe 1,00 m2 în jurul gurii de scurgere inclusiv a receptorului propriu-zis, a
manşoanelor şi gulerelor din materiale bituminoase sau tablă de plumb;
d) pregătirea suprafeţei
suport (curăţare, periere, amorsare);
e) aplicarea prin lipire în aderenţă totală a unui
strat din membrană bitumată cu dimensiunile 1x1 m, şi decuparea în dreptul
coloanei de apă pluvială, la diametrul interior al acesteia;
f) executarea straturilor
termoizolatiei şi hidroizolaţiei în alcătuirea şi ordinea indicată în proiect
şi montarea noilor receptoare de apă pluvială, avându-se în vedere:
- utilizarea receptoarelor de
apă pluvială confecţionate uzinat din materiale
polimerice sau din metal emailat prevăzute cu
guler pentru racordarea hidroizolaţiei
şi grătar de protecţie (parafrunzar) împotriva colmatării şi pentru evitarea improvizaţiilor din tablă
neagră sau de plumb;
- realizarea etanşării între
receptor şi coloană de scurgere;
- lipirea în aderenţă totală a
stratului pentru difuzia vaporilor pe o rază de 0.5 m
în jurul gurii de scurgere;
- asigurarea
continuităţii barierei contra vaporilor pentru protecţia termoizolaţiei, atât la partea orizontală
cât şi la cea verticală pe zona de contact cu
receptorul pluvial;
- executarea filtrului şi
stratului drenant împrejurul ramei de protecţie a receptorului de apă pentru împiedicarea
spălării nisipului de sub dalele de beton şi colmatarea coloanelor pluviale.
g) montarea receptoarelor de apă pluvială
confecţionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la flacără), metal
emailat sau tablă de plumb prevăzute cu ştuţ şi guler de racord (pentru lipirea
pe suport şi racordarea hidroizolaţiei), avându-se în vedere realizarea etanşării
între receptor şi coloana de scurgere.
h) montarea parafrunzarelor
4.2.12. Refacerea
termoizolaţiei
Pe suprafeţele suport remediate şi pregătite conf.
pct.4.2.1 .-4.2.10. se execută termoizolaţia conform C 107/0-02 Normativ pentru
proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri.
4.2.13. Refacerea hidroizolaţiei
Pe suprafaţa remediată, pregătită şi termoizolată
conform pct.4.2.1. - 4.2.12.
se execută hidroizolaţia proiectată conform NP-040-02 (Normativ pentru
proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri),
respectandu-se tehnologiile de aplicare proprii fiecărui produs hidroizolant
utilizat la lucrările de hidroizolaţii.
5. ASIGURAREA CALITĂŢII
5.1. GENERALITĂŢI
In conformitate cu legislaţia în
vigoare, persoanele juridice implicate în procesul de concepere. realizare,
exploatare şi postutilizare a construcţiei sunt obligate să asigure:
a) obţinerea şi menţinerea pe întreaga durată de
existentă a construcţiilor, cel puţin a unui nivel minim de calitate aferent
cerinţelor stabilite de legea privind calitatea în construcţii;
b) elaborarea şi aplicarea diferenţială a conducerii
şi asigurării calităţii potrivit specificului activităţilor desfăşurate prin:
- sistemul calităţii adaptat
categoriei de importanţă a construcţiei şi modului de finanţare (buget de stat, alte surse);
- planul calităţii care
precizează condiţiile referitoare la sistemul calităţii şi asigură interfeţele dintre persoanele
implicate în concepere, realizare şi exploatare;
- îndeplinirea atribuţiilor
responsabilului tehnic cu execuţia;
- pregătirea şi instruirea
personalului.
c) întocmirea documentelor şi înregistrărilor privind
calitatea:
- certificate de calitate şi de conformitate a
calităţii produselor, procese-verbale de recepţie pentru produsele procurate;
- procese-verbale de lucrări ascunse şi pentru
fazele determinante; procese-verbale de recepţie parţiale pentru lucrări
executate şi raportate de control şi verificare privind calitatea;
- rapoarte privind neconformitătile şi rapoarte de
acţiuni corective şi preventive.
5.2. REGULI PRIVIND CONDIŢIILE DE MEDIU
5.2.1. Lucrările de
hidroizolaţii se execută numai la temperaturi cuprinse între +5°C şi +30°C. In
perioada cu temperaturi sub +5°C şi peste +30°C lucrările de hidroizolaţie se
vor executa luându-se măsuri de organizare pentru proiecţia acestora şi a
muncitorilor (conform NGPM şi Codul Muncii).
5.2.2. Se interzice
efectuarea lucrărilor de hidroizolatii pe timp de ploaie, burniţă, ceaţă sau
alte fenomene meteorologice care conduc la umezirea suportului şi afectarea
aderenţei.
5.2.3. In perioadele de timp
friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucrări ce conţin în
structura lor apă (şapa. mortare pentru tencuieli, betoane de pantă. etc).
decât cu luarea măsurilor de protecţie constând în închiderea şi încălzirea
zonei de lucru.
5.2.4. Se interzice accesul, transportul şi derularea
materialelor pe acoperişuri în zilele cu vânturi puternice.
5.2.5. Depozitele vor
asigura condiţiile specifice fiecărui produs în parte şi cerinţele impuse de
normele de proiecţia muncii privind ventilarea şi menţinerea unor temperaturi
pozitive de maxim 35°C.
5.3. CERINŢELE PRIVIND CALITATEA SUPORTULUI
5.3.1. Suportul constituit
din straturile hidroizolatiei existente, reparate trebuie să prezinte o
suprafaţă:
- plană, cu asperităţi de maxim 1,5 mm;
- curată. fară straturi sau resturi neaderente din
materialele bituminoase ale hidroizolaţiei vechi sau depuneri de pământ;
- desprafuită:
- continuă, fără crăpături
cu deschidere mai mare de 0,5 cm, tară umflături, băşici sau încreţituri;
- fară contrapante;
- uscată.
5.3.2. Suportul
constituit din şape de ciment la care s-au încheiat lucrările de rectificare
trebuie să constituie o suprafaţă:
- rigidă fară segregări sau straturi neaderente;
- plană, continuă. fară contrapante sau bavuri
(conf.4.2.7.b.);
- curată, fără pete de substanţe grase sau alte
materiale (capete de armătură metalică, bolţuri, pietriş, mortar, etc);
- desprafuită; uscată.
5.3.3. Termo şi
hidroizolaţia verticală se vor aplica:
a) la aticele din elemente de beton sau zidărie
tencuită, pe un suport conform punctului 5.3.2.;
b) la aticele sau rebordurile executate din tablă profilată sau lisă, pe un suport, montat definitiv la
poziţie şi cu protecţia anticorozivă executată, preluat cu procese-verbale de
recepţie;
c) pe tubulatura instalaţiilor, după fixarea
definitivă a acestora şi matarea străpungerilor din elementul de beton.
5.4. CERINŢE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR
5.4.1. In conformitate cu legislaţia în vigoare,
toate produsele prevăzute în proiecte şi utilizate la lucrările de reabilitare,
pentru care nu există standarde naţionale sau alte reglementări, vor fi
utilizate numai dacă au agremente tehnice valabile şi se prezintă conform
prevederilor acestora; sau se vor utiliza numai produse pentru care există
certificare de conformitate, prevăzută în contractele încheiate cu producătorii
sau furnizorii acestora.
5.4.2. Pentru realizarea lucrărilor se vor utiliza
numai materialele cu caracteristici de rezistenţă şi geometrice egale sau
superioare celor prevăzute în proiect; schimbarea caracteristicilor se face
numai cu acordul proiectantului şi proprietarului.
5.5. CERINŢE PRIVIND CALITATEA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR
5.5.1. Lucrările se
vor executa numai de firme şi echipe specializate în domeniul hidroizolaţiilor
şi termoizolaţiilor.
5.5.2. Lucrările de
hidroizolaţii se vor coordona şi se vor executa împreună cu lucrările de
termoizolare a acoperişurilor.
5.5.3. Pe durata realizării hidroizolaţiilor se vor
respecta prevederile specifice fiecărui material sau tehnologii şi, în
principal, următoarele:
- temperaturile de topire ale produselor bituminoase şi temperaturile de aplicare ale acestora, ale şapelor şi ale
tencuielilor de ciment;
- profunzimea de topire a materialului în cazul
utilizării arzătoarelor cu flacără;
- timpul de uscare între două aplicări succesive de
materiale lichide;
- numărul de straturi
prevăzut în documentaţie, ordinea de aşezare şi modul de aplicare al acestora
(în aderentă totală, în semiaderenţă sau flotant);
- operaţiunile de pregătire a stratului suport
reluate după fiecare întrerupere a lucrului mai mult de
24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse pulberi
industriale);
- operaţiunile de pregătire a materialelor
(exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea benzilor, tăierea la dimensiuni
înainte de lipire);
- ancorarea hidroizolaţiilor
cu prinderi mecanice, în numărul stabilit în proiect, în vederea prevenirii
alunecării sau smulgerii acestora;
- lăţimea minimă a
suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversală (=10 cm) şi în
lungime (la capete-minim 12 cm);
- decalarea capetelor
foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceeaşi verticală a patru foi
din acelaşi strat al hidroizolatiei.
5.5.4. Pe parcursul manipulării, transportului şi
depozitării se vor respecta indicaţiile producătorului cu privire la modul de
ridicare, stivuire, temperatură şi umiditate de păstrare, etc. în vederea
conservării calităţii materialelor.
5.5.5. Se vor respecta prevederile conţinute în
„Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi a
elementelor componente ale construcţiilor". NE 005/1997
6. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII
Se vor respecta normele generale şi specifice cuprinse
în legislaţia în vigoare privind protecţia şi igiena muncii pentru realizarea
izolaţiilor bituminoase şi a lucrărilor conexe. Măsurile privind protecţia şi
igiena muncii vor fi explicitate în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie
şi vor fi respectate pe toată durata lucrărilor de reabilitare.
7. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
Se vor respecta normele
generale şi specifice cuprinse în legislaţia în vigoare privind prevenirea şi
stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor în construcţii şi
izolaţii aferente acestora. Normele vor fi indicate în documentaţia de execuţie
şi vor fi respectate pe durata lucrărilor de reabilitare.
8. EXPLOATAREA (UTILIZAREA) HIDROIZOLAŢIILOR
ACOPERIŞURILOR
8.1. Recepţia lucrărilor
constituie o componentă a sistemului calităţii şi se efectuează atât la
lucrările noi cât şi la intervenţiile în timp asupra acestora; recepţia se
realizează conform legislaţiei în vigoare, în două etape:
- recepţia la terminarea lucrărilor;
- recepţia finală la expirarea perioadei de
garanţie.
8.2. Urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiei se
face în conformitate cu P 130-1999-„Normaliv privind urmărirea comportării în
timp a construcţiilor", care prevede:
a) stabilirea, de către proiectant sau expert, a
categoriei de urmărire, perioadele la care se realizează, precum şi metodologia
de efectuare a acestora, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor
şi se consemnează în Jurnalul Evenimentelor care va fi păstrat în Cartea
Tehnică a construcţiei;
b) obligaţiile şi răspunderile privind urmărirea
comportării construcţiilor revin investitorilor, proprietarilor,
proiectanţilor, executanţilor, utilizatorilor, administratorilor,
responsabililor cu urmărirea şi inspectorilor;
c) urmărirea curentă a comportării se efectuează în
conformitate cu instrucţiunile de urmărire curentă prevăzute în
proiectele de execuţie;
d) urmărirea specială se efectuează la construcţii de
importanţă deosebită sau excepţională, cu evoluţie periculoasă sau la cererea
ISC, a proprietarului sau organelor de specialitate; urmărirea se efectuează pe
baza unui proiect de urmărire specială (având conţinutul conform P 130-1999).
8.3. Intreţinerea hidroizolaţiilor este în sarcina
executantului până la recepţia acestora, după care obligaţia revine
proprietarului sau administratorului şi utilizatorului (conform obligaţiilor
contractuale stabilite între aceştia şi proprietar) care vor respecta
prevederile cuprinse în Normativul NP-040-02 precum şi următoarele:
a) respectarea interdicţiei de circulaţie pe terasele
necirculabile şi utilizarea căilor de acces pentru punctele de vizitare;
b) curăţarea periodică a suprafeţelor, de vegetaţie
şi depuneri de praf, se va efectua conform planului de întreţinere şi cel puţin
de două ori pe an (primăvara şi la sfârşitul toamnei);
c) îndepărtarea excesului de zăpadă până la stratul
de uzură în cazul teraselor circulabile şi până la o cotă de 3-5 cm deasupra
stratului de protecţie al hidroizolaţiei la terasele necirculabile, fiind
interzisă spargerea gheţii de pe acoperiş prin lovire cu târnăcoape, cazmale,
etc;
d) executarea ulterioara a unor noi străpungeri ale hidroizolaţiei se va efectua numai cu acceptul
proiectantului şi proprietarului şi în baza unei documentaţii tehnice de
specialitate;
e) menţinerea în condiţii
funcţionale a elementelor de protecţie a hidroizolaţiei (tencuieli, dalaje, copertine, etc):
- tencuielile crăpate şi cu bucăţi lipsă se refac
utilizând aceleaşi materiale; dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale
întregi de acelaşi tip; copertinele din tablă smulse sau distruse se înlocuiesc
şi se refac revizuindu-se modul de fixare;
- stratul de vopsea
reflectanta se va completa pe zonele lipsă; grosimea stratului de protecţie din
pietriş se va uniformiza pe întreaga suprafaţă a acoperişului în fiecare an
(primăvara), iar în funcţie de cantitatea de depuneri de praf din mediul
ambiant se va cerne şi se va spăla (ori de câte ori este cazul)pcntru
eliminarea încărcării acoperişului şi evitarea colmatării sistemului de
colectare al apelor pluviale.