Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 1732 din 21 septembrie 2006

pentru aprobarea reglementarii tehnice „Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor cladirilor", indicativ NP 121-06

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 910 din 8 noiembrie 2006



In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 2 pct. 45 şi al art. 5 alin.  (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 23 din 13 decembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialitate CTS 12 şi nr. 2 din 29 mai 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor", indicativ NP 121-06, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Radu Mircea Berceanu

ANEXĂ*)

NORMATIV PRIVIND REABILITAREA HIDROIZOLAŢIILOR BITUMINOASE ALE ACOPERIŞURILOR CLĂDIRILOR

Indicativ:

1. GENERALITĂŢI

1.1. OBIECT

1.1.1.    Prezentul normativ se referă la proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare a hidroizolaţiitor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor.

1.1.2.    Normativul cuprinde etapele de analiză a situaţiei existente pentru diagnosticarea cauzelor infiltraţiilor, stabileşte soluţiile pentru remedierea deficienţelor învelitorilor bituminoase şi modul de executare al lucrărilor pentru asigurarea cerinţelor de calitate din legislaţia în vigoare şi în principal cerinţa privind izolarea hidrofugă.

1.1.3.    Normativul indică etapele de coordonare între realizarea hidroizotaţiei, a termoizolatiei, a elementelor structurii de rezistenţă (suport) şi a clementelor de instalaţii.

1.2.  DOMENIU ŞI CONDIŢII DE APLICARE

1.2.1.    Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor, executanţilor, beneficiarilor (administratorilor) precum şi organelor de avizare, control şi responsabililor tehnici cu execuţia din domeniul construcţiilor clădirilor civile, industriale, agrozootehnice şi anexe ale acestora.

1.2.2.    Normativul se utilizează la expertiza tehnică, selectarea soluţiei şi executarea lucrărilor de reabilitare a învelitorilor din produse bituminoase de pe acoperişurile eu sau fără termoizolaţie, cu suport din beton, tablă profilată sau produse din lemn, începând cu etapa de identificare a cauzelor disfuncţionalităţilor de etanşare semnalate şi până la aplicarea noii hidroizolaţii.

1.2.3.    Normativul se va aplica împreună cu:

-     NP-040-02-Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiitor la clădiri;

-     C 107/0-2002-Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

1.3. LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE

1.   Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri NP- 040-02

2.   Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor (P 130-1999)

3.   Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente C 56-1985

4.   Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansambluri lor şi a elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la învelitori şi acoperişuri-terase şi şarpante NE 005-1997

5.    Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidrotzolaţiile acoperişurilor-C 246-93

6.    Indrumător cadru privind exploatarea şi întreţinerea clădirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea autorităţilor publice - C 247-93

7.   Normativ privind stabilirea performanţelor termo-hidro-energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente în vederea reabilitării lor termice -NP-060-02

8.   Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la clădiri existente în vederea reabilitării termice GT-040-02

9.    Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-hidro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente SC 007-02

10.  Metodologia privind reabilitarea şi modernizarea anvelopei şi a instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum la blocurile de locuinţe cu structura din panouri mari MP 019-02

11. Metodologia privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale MP 03 I -03

12.  „ Normativ privind post utilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi a clementelor componente ale construcţiilor". NE 005/1997

13. Grupul de normative C 107 / 0...6 referitoare la proiectarea, calculul şi executarea izolaţiei termice la acoperişuri

1.4. TERMINOLOGIE

Normativul de referinţă pentru termenii utilizaţi este NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolatiilor la clădiri". Lista se completează cu următorii termeni la care s-au adus precizări:

-   degradare (deteriorare, depreciere, stricare) - efectul schimbărilor petrecute, care se manifestă prin scăderea nivelului caracteristicilor fizico-chimice şi în principal a calităţii de impermeabilitate a produselor ce alcătuiesc o hidroizolaţie;

-    distrus,-ă - ultimul stadiu al degradării;

-    examinare - componentă a investigaţiei constând în analizarea amănunţită directă a unei entităţi, pentru obţinerea unor date necesare aprecierii stării acesteia;

-     investigaţie - ansamblul unor observaţii completate cu analize în laboratoare autorizate. efectuate în scopul stabilirii gradului de degradare al unei structuri termohidroizolante şi cauzelor producerii degradărilor;

-     refacere - a face din nou, a interveni cu metode adecvate pentru a reda hidroizolaţiei rău executată,  degradată   sau   distrusă,  cel   puţin   performanţele   iniţiale  şi   în   principal caracteristica hidrofugă;

-     remediere - alegerea şi aplicarea metodei optime pentru refacerea sau repararea unei

hidroizolaţii;

-     renovare  - refacerea hidroizolaţiei utilizându-se tehnologii şi produse care conduc la realizarea unei hidroizolaţii cu niveluri de performanţă sporite faţă de situaţia iniţială;

-     reparare - refacere numai a părţilor degradate ale hidroizolaţiei cu păstrarea zonelor neafectate;

-     strat - component al unui acoperiş, cu rol determinat, cu diferite alcătuiri şi grosimi;

-     strat suport - oricare strat pregătit conform unor cerinţe impuse pentru aplicarea următorului strat din alcătuirea acoperişului.

2. TIPURI DE ALCĂTUIRI ALE ACOPERIŞURILOR EXISTENTE

2.1. Acoperişurile existente protejate cu hidroizolaţie bituminoasă sunt alcătuite în general din:

a)   structura de rezistenţă;

b)   structura de proiecţie (termo-hidroizolaţia).

2.1.1.   Structura de rezistenţă, ca strat suport al termo-hidroizolaţiei, este realizată în una din următoarele variante:

-beton armat monolit;

-elemente prefabricate din beton armat sau precomprimat (plane, curbe sau ondulate);

-foi metalice cutate (protejate anticoroziv);

-produse din lemn (cherestea sau panouri fibrolemnoase).

2.1.2.   Structura de proiecţie a acoperişului este alcătuită din:

1.   termoizolaţie (izolaţia termică)

2.   hidroizolaţie (izolaţia hidrofugă)

3.   componente auxiliare

4.   racorduri la elemente adiacente

2.1.2.1.Termoizolaţia este alcătuită din unul din următoarele produse:

- plăci din beton celular autoclavizat aşezate pe un strat de nisip şi protejate la partea superioară  cu  o  şapă din  mortar de  ciment,  ce constituie  straiul  suport  pentru hidroizolaţie;

- plăci din vată minerală lipite cu mastic bituminos sau lipite şi ancorate mecanic, în funcţie de panta acoperişului, şi protejate cu un strat din produse (foi) bitumate caşerate pe plăcile cu p > 120 kg/m3  sau cu o şapă armată peste plăcile cu p < 120 kg/m3 :

- plăci din polistiren expandat lipite cu mastic de bitum şi protejate pe faţa superioară cu un produs bitumat caşerat sau o şapă de ciment cu aracet (2-3 mm);

- plăci din deşeuri celulozice (talaş, fibre sau aşchii de lemn, paie, stuf) sau textile sintetice în amestec cu ciment sau lianţi sintetici lipite pe suport cu mastic de bitum;

- spumă de poliuretan în alcătuirea panourilor cu tablă cutată;

- produse  vrac  (cenuşă de termocentrală,  zgură expandată  sau  granulată,  granulit) acoperite cu o şapă din mortar de ciment.

2.1.2.2.Hidroizolaţia bituminoasă este  realizată în  majoritatea cazurilor din  straiuri  multiple alcătuite cu unul sau două. din următoarele produse (foi):

a)   membrane pe bază de bitum oxidai:

-     carton bitumat: pânză bitumată;

-     împâslitură din fibre de sticlă bitumată;

-     ţesătură din fire de sticlă bitumată;

idem, placată pe o faţă cu folie de aluminiu.

b)   membrane pe bază de bitum aditivat (SBS. APP) pe suport armat cu un strat sau combinaţii ale acestora din:

-     împâslitură din fibre de sticlă;

-     ţesătură din fire de sticlă;

-     folie metalică (aluminiu);

-     voal şi ţesături poliesterice.

2.1.2.3.Componcntele auxiliare care se întâlnesc la acoperişuri sunt:

a)   strat pentru protecţia termoizolaţiei împotriva vaporilor de apă (bariera contra vaporilor) Bariera este executată din produse (foi) bitumate.

b)   unul sau două straturi de difuzie, decompresiune şi compensare realizate din produse (foi) bitumate perforate blindate:

Observaţie: In execuţia unor terase s-a realizat bariera şi difuzia dintr-un singur strat prin utilizarea foilor bitumate blindate aplicate eu protecţia de nisip grunjos spre suportul de beton şi lipite discontinuu (în puncte sau benzi)

c)   protecţia hidroizolaţiei realizată în următoarele variante:

- produse bitumate cu autoprotecţie în masă sau pe faţa superioară (granule, paiete, folii metalice);

- o peliculă de vopsea (bronz aluminiu, vinarom, etc);

- un strat de minim 5 cm grosime din pietriş;

- tencuieli armate din mortar de ciment (pentru protecţia hidroizolaţiei verticale);

- dale (din beton, piatră sau ceramică) pe pat din nisip, mortar de ciment şi strat de separare sau pe ploturi (suporturi);

- dale din beton cu îmbrăcăminte asfaltică.

d)   betoane pentru pante (locale sau generale);

e)   şape din mortar de ciment utilizate pentru egalizări, protecţia termoizolaţiei, scafe şi tencuieli;

1) profile de linichigerie (copertine, şorţuri, lăcrimare, compensatori la rosturi, etc.) executate de regulă din tablă de oţel cu grosimea de minim 0.4 mm protejată prin zincare şi/sau vopsire;

2.1.2.4.Racordurile la elementele de construcţie sau instalaţii care intersectează acoperişul străpungând izolaţia, impun lucrări specifice pentru asigurarea continuităţii hidro şi termoizolaţiei. Aceste elemente sunt:

a)   elemente care străpung local acoperişul:

-     receptoare pluviale, alcătuite din produse speciale pentru racordul hidroizolaţiei la instalaţia de colectare a apei pluviale şi protecţia acesteia împotriva colmatării;

-     tubulatură tehnologică (coşuri, ventilaţii, etc);

-     suporturi   metalice   pentru    susţinerea   cablurilor,   reţelelor   de    instalaţii, platformelor, scărilor, etc;

-     chepenguri.

b)   elemente care întrerup parţial continuitatea hidroizolaţiei acoperişului:

-     luminatoare şi deflectoare;

-    jgheaburi de dolie;

-     casă scară, etaj tehnic sau alte construcţii care depăşesc planul hidroizolaţiei.

c)   elemente perimetrale:

-    jgheaburi cu burlane;

-    rosturi de nivel sau la construcţii alăturate, cu înălţimi diferite.(cu sau iară rosturi de separare).

2.2. Acoperişurile în funcţie de structura de rezistenţă, ca strat suport al termoizolaţiei, se clasifică astfel:

a)   acoperişuri cu suport rigid realizat din beton sau elemente de beton;

b)   acoperişuri cu suport semirigid realizate din tablă cutată, lemn sau plăci fibrolemnoase.

2.3. Termoizolaţia. ca suport a hidroizolaţiei, în functie de masa produsului termoizolant utilizat şi a protecţiei acestuia, poate fi:

a)   componentă termoizolantă grea (>50 kg/m2) care constituie un suport rigid realizat dintr-o şapă simplă sau armată din mortar de ciment aplicată peste termoizolaţia din:

1.   plăci de BCA (sau similare);

2.   produse vrac (zgură, cenuşă, etc);

3.   plăci de vată minerală cu densitate p <120 kg/m3

b)   componentă termoizolantă uşoară (<50 kg/m2) care constituie un suport semirigid realizat cu un strat din foi bitumate, caşerate sau simplu aşezate, pe plăci din:

-     polistiren expandat;

-     vată minerală cu densitate p>120 kg/m3;

-     spumă de poliuretan;

-     granule de plută;

-     deşeuri lemnoase sau textile, liate şi presate:

-     sticlă spongioasă.

2.4. Protecţia hidroizolaţiei, în funcţie de masa produsului utilizat, poate fi:

a)   protecţie grea (>20 kg/m2) realizată din:

1.  pietriş în strat de ~5 cm grosime;

2.  dale pe pat de nisip, mortar sau ploturi;

3.  şapă armată (pentru hidroizolaţia verticală).

b)   protecţie uşoară

- vopsea reflectanta (aplicată pe faţa superioară a hidroizolaţiei după executarea acesteia);

- produse rezistente la UV, granule, paiete sau folii metalice (uzual  folie din aluminiu) aplicate în fabrică pe faţa superioară a membranelor bitumate;

2.5. în funcţie de structurile şi clasificările prezentate se pot întâlni acoperişuri cu următoarele alcătuiri principale:

A.1

A.2

A.3

A.4

A.5

A.6

A.7

A.8

3. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE

3.1. Principii generale

3.1.1.    Problematica reabilitării hidroizolaţiilor acoperişurilor se abordează prin analiza întregii alcătuiri a acoperişului construcţiei

3.1.2.    Documentaţia privind lucrările de reabilitare este alcătuită din ,,Raportul de expertiză al acoperişului" şi „Proiectul lucrărilor de reabilitarea hidroizolaţiei acoperişului".

3.1.3.   Expertiza şi proiectul de reabilitare se vor întocmi conform legislaţiei şi normelor în vigoare de către firme şi specialişti atestaţi.

3.1.4.   Inainte de efectuarea expertizei izolaţiei se fac observaţii cu privire la structura acoperişului, iar în cazul în care aceasta prezintă grave deficienţe care impun demolări parţiale sau totale, întocmirea proiectului de expertiză a hidroizolaţiei şi proiectului de remediere se suspendă, urmărind ca în funcţie de decizia cu privire la structura acoperişului să se stabilească ulterior forma documentaţie de execuţie.

3.1.5.   Expertiza tehnică identifică deficiente ale hidroizolaţiei datorate:

-     proiectării;

-     execuţiei;

-     întreţinerii (exploatării);

-     calităţii produselor hidroizolante utilizate

şi  specifică  repercusiunile  degradării  hidroizolaţiei  asupra  termoizolaţiei  şi  structurii acoperişului.

3.1.6.    Proiectul de reabilitare se întocmeşte pe baza cunoaşterii fizice a obiectului supus remedierii, în baza concluziilor expertizei tehnice şi cu respectarea prevederilor prezentului normativ.

3.1.7.   Expertiza şi proiectul de reabilitare trebuie să indice soluţiile optime sub raport pret/durată de exploatare, iar numai la comanda expresă a beneficiarului se poate indica şi o soluţie provizorie pentru care se va specifica printre dezavantaje, în primul rând. durata redusă de exploatare.

3.1.8.    Raportul de expertiză va cuprinde:

- memoriu] tehnic;

- releveul acoperişului cu degradările constatate în urma observaţiilor directe;

- secţiuni şi detalii cu marcarea degradărilor constatate;

- fotografii şi, opţional, alte tipuri de înregistrări video;

- date extrase din încercările de laborator (buletine de analiză, rapoarte de încercări).

3.1.9.    Proiectul pentru executarea lucrărilor de reabilitare se va elabora în conformitate cu legislaţia în vigoare, în funcţie de tehnologia de execuţie, pe categorii de lucrări (construcţii, instalaţii, izolaţii, organizare de şantier).

3.1.9.1.Documentaţia necesară pentru lucrările de construcţii va include:

-     spargerea. îndepărtarea şi refacerea şapelor şi tencuielilor de proiecţie;

-     refacerea   zidăriilor   şi   a   tencuielilor   degradate   ce   constituie   suport   pentru hidroizolaţia verticală;

-     aplicarea şapelor pentru rectificarea pantelor şi suprafeţelor din beton ce constituie suportul hidroizolaţiei;

-     lucrări de fixare (sudură, încastrare, etc.) a suporturilor metalice pentru pasarele, estacade, scări, etc care străpung hidroizolaţia;

-     repararea    rebordurilor,    scheletului    metalic    şi    vitrajului    luminatoarelor    şi deflectoarelor, utilizând produse şi detalii adecvate.

3.1.9.2. Documentaţia necesară pentru lucrările de instalaţii se referă, în primul rând, la refacerea elementelor instalaţiilor care străpung hidroizolaţia şi a căror reparaţie trebuie efectuată înainte de executarea hidroizolaţiei (receptoarele şi tubulatura instalaţiei de colectare a apei pluviale, instalaţiei de ventilaţii, instalaţiilor tehnologice şi aerisirilor instalaţiilor sanitare).

3.1.9.3. Documentaţia pentru executarea lucrărilor de remediere a hidroizolaţiei bituminoase şi a termoizolaţiei acoperişurilor va cuprinde următoarele operaţiuni:

-     desfacerea (parţială sau totală) a straturilor de hidro şi termoizolaţie, a şapelor aferente şi a elementelor de tinichigerie;

-     îndepărtarea şi sortarea deşeurilor rezultate;

-     pregătirea suprafeţei suport;

-     executarea noii structuri de termohidroizolaţie.

3.1.10.  Caracteristicile produselor indicate în proiectul de reabilitare se stabilesc conform normativului N.P:040/2002 „Normativ privind proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materialele bituminoase la lucrările de construcţii", în vederea asigurării cerinţelor de calitate.

3.1.11.  Conform legislaţiei în vigoare, proiectantul sau expertul (în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei) stabilesc modalităţile de efectuare a urmăririi curente sau speciale (perioade, metode, caracteristici şi parametri urmăriţi) care se vor introduce în cartea tehnică a construcţiei.

3.2. EXPERTIZA TEHNICĂ

Identificarea deficienţelor de execuţie, concepţie. întreţinere sau ale materialelor, se efectuează prin parcurgerea următoarelor clape ale investigaţiei:

- studiul documentaţiei referitoare la lucrările existente;

- examinarea directă a stării actuale a acoperişului;

- culegerea de date din convorbiri cu reprezentanţii beneficiarului.

3.2.1.   Studiul documentaţiei referitoare la lucrările existente

3.2.1.l. Studiul constă în culegerea de date referitoare la:

a)   sistemul constructiv şi  capacitatea portantă actuală a  structurii  de rezistenţă a acoperişului:

b)   alcătuirea iniţială şi actuală a termohidroizolaţiei în cazul efectuării în timp a unor lucrări de remediere;

c)   existenţa   planşelor cu   planul   structurii   acoperişului,  al   izolaţiilor  şi   secţiunile caracteristice.

3.2.1.2.In cazul în care documentaţia privind izolaţia este incompletă (sau lipsă) se va întocmi un releveu pentru reconstituirea acesteia.

3.2.2.   Examinarea directă a stării actuale a acoperişului

Această etapă are loc cu permisiunea beneficiarului la data programată (eventual în scris), în condiţiile asigurării de către acesta a scărilor de acces şi a măsurilor de protecţia muncii: Examinarea directă utilizează metode de investigare:

•     nedistructive;

•     distructive.

3.2.2.1.Investigarea nedistructivă se efectuează prin parcurgerea clădirii şi notarea degradărilor şi deficienţelor (pe copiile planurilor cu acoperişul, învelitoarea şi secţiunile construcţiei sau pe planurile rezultate în urma releveului efectuat) şi constă în:

a)   observaţii vizuale asupra plafonului spaţiilor interioare, înregistrandu-se punctele sau zonele cu infiltraţii. In cazul în care la data când se fac observaţiile nu sunt precipitaţii, se caută urmele lăsate de către infiltraţiile anterioare pe plafon, pereţi, pardoseli sau pe instalaţii;

b)   observaţii vizuale asupra suprafeţei acoperişului (în câmp) căutându-se corespondenţa între punctele (zonele) cu infiltraţiile de la interior şi zonele de degradare de la exterior (se suprapune planul pe care s-au notat infiltraţiile de pe intradosul acoperişului peste planul învelitorii). Se notează următoarele date referitoare la:

-     starea stratului de protecţie a hidroizolaţiei (date despre material, modul de dispunere, grosimea stratului sau lipsa acestuia, etc.);

-     starea hidroizolaţiei (se observă degradarea superficială sau în profunzime prin existenţa fisurilor, exfolierilor, umflăturilor-perne de aer);

-     existenţa zonelor de stagnare a apei;

-     diametrul util al receptoarelor de apă pluvială şi modul de racordare a hidroizolaţiei la ele;

-     starea grilelor de protecţie a gurilor de scurgere;

-      numărul, dimensiunile secţiunilor, temperatura elementelor de străpungere a hidroizolaţiei şi starea racordului la acestea;

-     deficienţele în realizarea legăturii învelitorii cu jgheaburile de pe contur sau din dolii;

-     starea jgheaburilor (gradul de coroziune, forma geometrică, nivelul colmatării, etanşarea între tronsoane) şi racordul între acestea şi burlane sau conductele pluviale interioare;

-     existenţa şi starea rosturilor de dilatare-tasare şi modul de executare a hidroizolaţiei în aceste zone;

-     starea deflectoarelor de aerare a straturilor de difuzie a vaporilor.

c)   observaţii vizuale asupra hidroizolaţiei verticale

Se urmăresc cauzele posibile ale infiltraţiilor notându-se:

-     date referitoare la protecţia hidroizolaţiei verticale (starea tencuielilor de protecţie, a foliei reflectante sau a elementelor prefabricate);

-     existenţa copertinelor din tablă, siguranţa modului de fixare a acestora pe atice, racordul între elemente şi gradul de coroziune a tablei;

-     aspectul hidroizolaţiei verticale (straturi dezlipite, crăpate, încreţite şi alunecate, etc);

-     lipsa ancorării hidroizolaţiei verticale la partea superioară şi a etanşării acesteia;

-     zonele pe care nu se respectă o înălţime minimă (30 cm) a hidroizolaţiei verticale;

-     existenţa unor racorduri ale hidroizolatiei pe suprafeţe neadecvate ca suport (geamul luminatoarelor, reborduri din tablă subţire sau conducte calde, etc);

-     starea suportului hidroizolaţiei verticale (tencuială exfoliată, pereţi umezi, pereţi din B.C.A. fară tencuială, reborduri din plăci PAL, PFL, PAF, etc, deteriorate, reborduri metalice corodate, etc).

d)   observaţii tactile şi auditive

Acestea se efectuează prin parcurgerea acoperişului şi prin lovirea (ciocănirea) zonelor susceptibile din câmp şi de racord între hidroizolaţia orizontală şi cea verticală. Datele culese în acest mod cuprind indicaţii cu privire la:

-      reducerea rigidităţii termoizolaţiei prin tasarea diferită sub încărcare:

-     existenţa pernelor de apă sau aer între straturile hidroizolante sau între termo şi hidroizolaţie;

-     dezlipirea de pe suport a hidroizolaţiei verticale şi crearea golurilor între suport şi hidroizolaţie având ca efect alunecarea şi crăparea hidroizolaţiei.

3.2.2.2.Investigarea distructivă se efectuează prin executarea de sondaje în structura termo-hidroizolaţici existente. Sondajele constau în prelevarea de probe (aproximativ 25*25 cm), din zonele caracteristice ale acoperişului (câmp, dolii, ctc.) prin secţionarea straturilor de hidro şi termoizolatie. Secţionarea se execută până la nivelul suportului de rezistenţă pentru a se stabili:

numărul  total de straturi  hidroizolante (iniţiale şi  suprapuse ulterior cu ocazia reparaţiilor), structura acestora şi starea de degradare;

tipul termoizolaţiei şi caracteristicile care se vor determina conform reglementărilor tehnice în vigoare;

existenţa barierei contra vaporilor şi a stratului de difuzie, starea de degradare şi

modul de funcţionare al acestora.

3.2.3.    Culegerea de date din convorbiri cu reprezentanţii beneficiarului

Se vor nota următoarele aspecte şi se va încheia un proces-verbal anexat la comanda de proiectare:

- cerinţele beneficiarului în special cele referitoare la durabilitate;

- date    despre    posibile    modificări    aduse    la    structura    de    rezistenţă    sau

- termohidroizolantă şi date privind specializarea ultimului executant;

- lista lucrărilor efectuate pe parcursul exploatării, intervalului de timp trecut de la ultimele intervenţii şi zonele pe care s-au executat;

- destinaţia spaţiilor interioare (iniţială, actuală şi  de viitor) şi  particularităţi ale procesului tehnologic (dacă este cazul: emanaţii, umiditate, trepidaţii, etc.);

- eventuala necesitate a întocmirii unei expertize tehnice a structurii de rezistenţă.

3.2.4.    Expertiza tehnică a unui acoperiş existent, la care s-au constatat disfuncţionalităţi, va propune soluţii de principiu pentru remedierea deficienţelor de execuţie, concepţie, întreţinere sau ale materialelor.

3.3. ELEMENTE DE PROIECTARE COMUNE SOLUŢIILOR DE REABILITARE A H1DROIZOLAŢIILOR

3.3.1.   Proiectarea lucrărilor de reabilitare a hidroizolaţiei unui acoperiş se va face numai după:

a)   analiza structurii acoperişului;

b)   determinarea caracteristicilor termoizolaţiei existente în funcţie de:

-     umiditate; grosime;

-     stare de agregare.

3.3.2.    In baza determinărilor efectuate pe termoizolaţia existentă şi a calculelor întocmite conform reglementărilor în vigoare, se va stabili una din următoarele soluţii:

a)   desfacerea şi înlocuirea termoizolaţiei:

b)   păstrarea termoizolaţiei;

e)   păstrarea şi suplimentarea termoizolaţiei.

3.3.3.    Noua structură a hidroizolatiei va fi proiectată în funcţie de modul de rezolvare a termoizolaţiei (pct. 3.3.2.) şi se va realiza cu tehnologii şi produse actuale aplicate prin pensulare. roluire. stropire, etc. sau membrane lipite:

- cu adezivi, la rece;

- prin încălzire cu arzătoare eu flacăra reglabilă:

- cu bitum aditivat topit numai la temperaturi controlate în cazane cu termostat.

3.3.4.    Atunci când noua hidroizolatie se va aplica peste cea existentă, reparată, în proiect se vor indica materiale hidroizolante compatibile eu vechiul suport.

3.3.5.    Prin concepţie, noua hidroizolatie se va aplica peste straturile existente remediate, prin intermediul unui strat pentru difuzia vaporilor.

3.3.6.    Stratul pentru difuzia vaporilor va fi proiectat în una din următoarele variante:

a)   produse bitumate sau polimerice. care prin conformare pot realiza un strat pentru circulaţia aerului între suport şi hidroizolatie {produse amprentate, cu ploturi, aplicate prin lipire în puncte sau benzi);

b)   idem. simplu aşezate, flotante;

c)   materiale bistrat. alcătuite dintr-o foaie bitumată şi un strat de pâslă poliesterică (împâslitură) cu rol drenant, lipite de suport în puncte sau benzi;

d)   foi bitumate perforate blindate lipite în puncte.

3.3.7.    Proiectarea componentei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040-02 referitoare la alcătuirea, fixarea şi protecţia hidroizolaţiilor în funcţie de panta acoperişurilor:

NOTĂ: Pentru pante de max.20% sau cu pante locale >20%, suprafaţa de lipire în totală aderenţă poate să fie min.75% dar cu prevederea prin calcul de mijloace mecanice de fixare suplimentară.

3.3.8.    Proiectarea componentei termoizolante şi a gurilor de intrare şi ieşire a aerului pentru ventilare şi decomprimare se va face conform normativelor C 107/0...6. Totodată se vor avea în vedere şi prevederile reglementărilor tehnice referitoare la certificarea energetică a clădirilor.

3.3.9.    La remedierea receptoarelor de apă pluvială se va prevedea desfacerea şi refacerea în totalitate a lor. a hidro şi termoizolaţiei (pe o zonă de minim 1 m") din jurul acestora şi a elementelor de protecţie împotriva colmatării.

3.3.10.  In proiecte se vor prevedea soluţii de remediere ce includ produse care necesită în primul rând operaţiuni de aplicare, întreţinere şi remediere uşor de executat, iar în al doilea rând, la demolarea construcţiei, permit recuperarea, recondiţionarea sau reintegrarea în natură (reducerea utilizării şapelor de ciment simple sau armate, a produselor oxidabile sau cu rezistenţă scăzută în timp la acţiunea apei, etc.).

3.3.11. Proiectarea va promova în cadrul lucrărilor de refacere, structuri termohidroizolante care în exploatare vor asigura:

accesul uşor pentru verificarea stării hidroizolaţiei şi a etanşeităţii acesteia (ex.terase protejate cu dale pe ploturi);

posibilitatea remedierii hidroizolaţiei fără distrugerea termoizolaţiei (ex.hidroizolaţii flotante);

protecţia la foc din exterior;

aspectul decorativ al suprafeţei teraselor vizibile din clădirile adiacente mai înalte:

protecţia mediului prin organizarea teraselor grădină, mai ales în zona locuinţelor.

3.4. SOLUŢII DE REABILITARE A IZOLAŢIILOR ACOPERIŞURILOR

3.4.1.   Refacerea întregii alcătuiri a termohidroizolaţiei acoperişului

3.4.1.l.Această soluţie constă în desfacerea structurii de hidro şi termoizolaţie inclusiv a barierei contra vaporilor, până la structura de rezistenţă a acoperişului din beton armat şi refacerea întregului ansamblu hidro şi termoizolant.

3.4.1.2.Soluţia se aplică acoperişurilor existente având alcătuirile prezentate A1-A5, A7 (pct.2.5.): La acoperişurile având alcătuirile A6 şi A8. înlocuirea termoizolaţiei implică verificarea, refacerea protecţiei anticorozive sau desfacerea şi înlocuirea elementelor suport (tablă cutată, sau plăci fibrolemnoase).

3.4.1.3.Refacerea se prevede în următoarele situaţii:

a)   dacă sunt necesare intervenţii la structura de rezistenţă a acoperişului;

b)   urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit desfacerea şi înlocuirea acesteia (pct.3.3.2.a.);

c)   dacă prin lucrările de refacere a hidroizolaţiei este afectată termoizolaţia (cazul în care hidroizolaţia a fost lipită direct pe plăci slab coezive - polistiren expandat, vată minerală, etc. - iar dezlipirea hidroizolaţiei nu se poate efectua fără distrugerea termoizolaţiei).

3.4.1.4.Documcntaţia de execuţie pentru desfacerea termohidroizolaţiei va cuprinde măsurile de asigurare a protecţiei lucrului pe şi sub acoperiş. în funcţie de starea de degradare a structurii acoperişului, precum şi următoarele operaţiuni aferente fiecărei alcătuiri:

a)   îndepărtarea, curăţarea şi sortarea pietrişului sau dalelor de protecţie a hidroizolaţiei în vederea refolosirii sau reciclării;

b)   decaparea şi îndepărtarea hidroizolaţiei;

c)   spargerea şapei de protecţie a termoizolaţiei şi îndepărtarea molozului şi a termoizolaţiei;

d)   îndepărtarea termoizolaţiei inclusiv a stratului barierei şi a difuziei vaporilor;

e) pregătirea stratului suport prin rectificări locale pentru egalizare şi eventual pentru corectarea pantelor, curăţare şi desprăfuire;

f)    aplicarea soluţiei de amorsaj;

g)   aplicarea noii soluţii de termo şi hidroizolaţie în conformitate cu prevederile de calcul termotehnic şi cu respectarea cerinţelor impuse hidroizolaţiei de normativul NP-040-02.

3.4.2.   Refacerea hidroizolaţiei şi păstrarea termoizolaţiei existente

3.4.2.1.Accastă soluţie constă în realizarea unei hidroizolatii prin refacerea celei vechi sau aplicarea unor straturi noi peste hidroizolaţia existentă decapată parţial sau în totalitate. In funcţie de starea de degradare a hidroizolaţiei existente, soluţiile pentru refacerea protecţiei hidrofuge sunt următoarele:

a)   regenerarea suprafeţei hidroizolaţiei existente;

b)   aplicarea unei hidroizolatii suplimentare, peste hidroizolaţia existentă;.

c)   îndepărtarea hidroizolaţiei vechi şi aplicarea unei hidroizolatii noi.

3.4.2.2.Refacerea hidroizolaţiei se prevede în următoarele situaţii:

a)   nu sunt necesare intervenţii la structura de rezistentă a acoperişului;

b)   urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit păstrarea acesteia;

c)   straturile de compensare-decompresiune şi barieră contra vaporilor asigură protecţia termoizolaţiei şi eliminarea vaporilor de apă.

3.4.2.3.Regenerarea hidroizolaţiei (3.4.2.1.a) constă în aplicarea unei mase bituminoase compatibilă cu suportul existent şi a unei proiecţii a acesteia, pe întreaga suprafaţă a acoperişului, după efectuarea reparaţiilor şi operaţiunilor de pregătire necesare.

3.4.2.3.1.    Regenerarea reprezintă o măsură provizorie asigurând protecţia hidrofugă pe o durată scurtă de timp (aproximativ 2 ani sau conform precizărilor producătorului materialului utilizat).

3.4.2.3.2.   Metoda se aplică pe acoperişurile existente având alcătuirile prezentate Al - A8 (pct.2.5.)

3.4.2.3.3.    Regenerarea se prevede atunci când nu sunt infiltraţii la interior şi există posibilitatea difuzării în atmosferă a umidităţii conţinute în termoizolaţie. dar se constată una din următoarele situaţii:

a)   protecţia stratului superior al hidroizolaţiei lipseşte sau este deteriorată:

b)   hidroizolaţia prezintă degradări superficiale care nu afectează etanşeitatea în prezent, dar care impun intervenţii imediate pentru stoparea amplificării acestora în profunzime;

c)   degradările superficiale (mătuirea culorii bitumului, craparea) au afectat numai produsele hidroizolante utilizate la reparaţiile anterioare, fără a influenţa impermeabilitatea straturilor hidroizolante propriu-zise;

3.4.2.3.4.    Documentaţia elaborată va cuprinde:

a)   îndepărtarea tuturor materialelor neaderente;

b)   curăţarea şi desprăfuirea suprafeţei;

c)   aplicarea amorsajului;

d)   regenerarea în totalitate a feţei superioare a hidroizolaţiei cu mase bituminoase omogene, cu aplicare peliculară la rece sau la cald. în numărul de straturi recomandai de producător;

e)   prevederea unei protecţii a stratului de regenerare în scopul măririi duratei de exploatare.

Protecţia se va executa din:

-     vopsea reflectantă (1-2 straturi conform recomandărilor producătorului);

-     pietriş sau dale numai în cazul în care aceste tipuri de proiecţie au fost în alcătuirea iniţială şi se impune păstrarea lor.

3.4.2.4. Proiecta rea unei hidroizolaţii suplimentare (3.4.2.l.b) constă în prevederea unuia sau mai multor straturi hidroizolante pe suprafaţa reparată şi pregătită a hidroizolatiei existente, utilizând produse compatibile cu aceasta.

3.4.2.4.1.   Hidroizolaţia suplimentară se aplică pe acoperişurile existente având alcătuirile prezentate A1 - A8 (pct.2.5.) în cazul în care nu s-a executat anterior o altă operaţiune de suplimentare asemănătoare.

3.4.2.4.2.   Hidroizolaţia suplimentară poate fi alcătuită (conform NP-040-02) din următoarele tipuri de produse:

A- produse bituminoase (mono sau bistrat) lipite pe hidroizoiaţia existentă reparată

B- produse lichide bituminoase sau polimerice aplicate prin pensulare,  roluire sau pulverizare pe un strat de armare din ţesătură tip componentă a procedeului: C- idem A. prin intermediul unui strai de difuzie a vaporilor.

3.4.2.4.3.   Hidroizolaţia suplimentară de tip A. sau tip B. se prevede în situaţiile cuprinse în pct.3.4.2.3.3. având în vedere condiţia de la pct. 3.4.2.4.1.

3.4.2.4.4.   Documentaţia elaborată pentru hidroizolaţia suplimentară tipA sau tip B va cuprinde:

a)   îndepărtarea tuturor materialelor neaderente;

b)   curăţarea şi desprăfuirea suprafeţei;

c)   aplicarea amorsajului;

d)   aplicarea straturilor componente ale hidroizolatiei şi ale protecţiei acesteia utilizând tehnologia de aplicare proprie fiecăruia din următoarele produse:

-    membrane (foi) bitumate cu autoprotectie din granule minerale, paiete sau folii metalice:

-    membrane bitumate cu autoprotecţie în componenţa produsului (în masă); membrane bitumate cu protecţie peliculară din vopsea reflectantă, aplicată ulterior pe şantier, având şi rolul decorativ sau antifoc; membrane bitumate protejate cu dale. pietriş sau alt sistem de protecţie grea.

3.4.2.4.5.    Hidroizolaţia suplimentară tip C se aplică în special pe acoperişurile cu alcătuirile A3-A7. având în vedere condiţiile de la pct. 3.4.2.4.6.

3.4.2.4.6.    Hidroizolaţia suplimentară C. se prevede în una din următoarele situaţii, numai la acoperişurile cu termoizolaţie uşoară, fără şapă de protecţie, la care decopertarea hidroizolaţiei ar afecta termoizolaţia:

a)   hidroizolaţia existentă prezintă degradări superficiale şi în profunzime (crăpături) care nu au afectat aderenţa între straturi;

b)   hidroizolaţia existentă prezintă degradări superficiale şi în profunzime (umflături pe max.10% din suprafaţa acoperişului) care afectează local aderenţa între straturi sau între suport şi hidroizolaţie;

c)   stratul de barieră contra vaporilor nu prezintă degradări, asigurând protecţia termoizolaţiei (umiditatea din termoizolaţie se datorează infiltraţiei apei prin hidroizolaţie).

d)   umiditatea nu a afectat coeziunea termoizolaţiei. iar după dispersarea acesteia în atmosferă, termoizolaţia va asigura protecţia termică necesară.

3.4.2.4.7.   Documentaţia întocmită va specifica următoarele:

a)   îndepărtarea straturilor neaderente;

b)   eliminarea prin tăiere şi lipire a tuturor umflăturilor (perne de apă sau vapori) pentru obţinerea unei suprafeţe plane;

c)   tăierea hidroizolaţiei până la stratul suport al acesteia, pentru realizarea unui caroiaj (max.3 x 3 m) de şanţuri cu max. 0.5 cm lăţime. în scopul asigurării migraţiei vaporilor din termoizolaţie în atmosferă;

d)   calculul numărului de deflectoare şi indicarea poziţiei în plan a acestora;

e)   aplicarea stratului de amorsa şi a unui strat pentru difuzia vaporilor;

f)    lipirea în aderenţă totală a unei hidroizolaţii (determinată conf.NP-040-02) acoperită cu o protecţie uşoară (granule, pelicule) şi fixată mecanic, chiar dacă degradările hidroizolaţiei existente nu au afectat aderenţa între straturi (3.4.2.4.6.) sau;

g)   executarea unei hidroizolaţii (determinată conf.NP 040-02) lestată cu o protecţie din pietriş sau dale, condiţionată de capacitatea portantă a structurii şi panta acoperişului.

3.4.2.5. Proiectarea unei hidroizolaţii noi (3.4.2. l.c.) constă în aplicarea unuia sau mai multor straturi hidroizolante (determinate conf. NP-040-02) peste suportul existent reparat şi pregătit după îndepărtarea hidroizolaţiei vechi, degradate.

3.4.2.5.1.    Soluţia se aplică în special pe acoperişurile cu alcătuirile Al, A2. A8 şi la alcătuirile cu termoizolaţii uşoare la care desfacerea hidroizolaţiei nu distruge termoizolaţia.

3.4.2.5.2.    Desfacerea hidroizolaţiei existente se adoptă dacă sunt întrunite următoarele situaţii:

a)   hidroizolaţia existentă prezintă degradări ale suprafeţei şi în profunzime (crăpături pe ambele direcţii, încreţituri, dezagregări, etc.) care au condus la distrugerea aderenţei atât între hidroizolaţie şi suport, cât şi între straturile hidroizolaţiei:

b)   hidroizolaţia existentă este aplicată pe o termoizolaţie protejată de o şapă iară degradări;

c)   suportul de rezistenţă nu necesită intervenţii de consolidare;

d)   termoizolaţia corespunde caracteristicilor impuse de normele în vigoare.

3.4.2.5.3.    Documentaţia elaborată pentru desfacerea şi refacerea hidroizolaţiei va cuprinde:

a)   desfacerea şi îndepărtarea straturilor hidroizolante;

b)   pregătirea stratului suport (rectificări locale pentru egalizarea şapei, curăţarea şi desprăfuirea);

c)   aplicarea soluţiei de amorsare ;

d)   executarea deflectoarelor, indicându-se numărul şi poziţia în plan a acestora;

e)   aplicarea unui strat pentru difuzia vaporilor alcătuit conform 3.3.6.;

f)    lipirea în aderenţă totală a unei structuri hidroizolante cu alcătuirea determinată conform NP-040-02.

3.4.3.   Refacerea hidroizolaţiei şi suplimentarea termoizolaţiei (reabilitarea termică)

3.4.3.1.Această soluţie constă în executarea unei hidroizolaţii noi şi suplimentarea termoizolaţiei existente cu un strat termoizolant nou:

3.4.3.2.Soluţia se aplică pe acoperişurile existente având alcătuirile prezentate Al - A8 (pct.2.5.) în concordanţă cu soluţia de reabilitare a hidroizolaţiei (3.4.2.1).

3.4.3.3. Refacerea hidroizolaţiei şi suplimentarea termoizolaţiei se prevede în următoarele situaţii:

a)   nu sunt necesare intervenţii la structura de rezistenţă a acoperişului şi

b)   dacă se urmăreşte creşterea gradului de izolare termică pentru reducerea consumului de energie în exploatarea clădiri, iar urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit posibilă păstrarea termoizolaţiei existente şi suplimentarea acesteia.

3.4.3.4. In funcţie de soluţia adoptată pentru repararea hidroizolaţiei, noul strat termoizolant se va prevedea:

a)   peste hidroizolatia existentă reparată, realizând o terasă „ranversată";

b)   peste termoizolaţia existentă şi sub noua hidroizolaţie.

3.4.3.5.Alcătuirea terasei „ranversată"

3.4.3.5.1.    Acoperişul terasă „ranversată" constă în aplicarea unei termoizolatii. peste hidroizolatia existentă, refăcută în una din variantele prezentate (conf.3.4.2)

3.4.3.5.2.    Acest tip de alcătuire se va aplica la acoperişurile cu pantele cuprinse între 2% şi 5% inclusiv.

3.4.3.5.3.    Termoizolaţia, realizată dintr-un produs care să prezinte lipsa capilarităţii şi absorbţiei de apă, rezistenţă la umiditate, la ciclurile de îngheţ-dezgheţ şi la încărcări mecanice cauzate de circulaţia ocazională de întreţinere, se va aplica prin simplă aşezare pe hidroizolaţie prin intermediul unui strat drenant (geotextil) sau se va lipi cu mastic de bitum topit (numai în cazul utilizării plăcilor de sticlă celulară). Termoizolaţia va fi protejată cu un strat de separare puţin permeabil la apă în stare lichidă dar permeabil la vaporii de apă peste care se execută un strat de lestare şi protecţie din pietriş sau dale pe ploturi.

3.4.3.5.4.    Documentaţia de execuţie va cuprinde:

a)   operaţiunile de refacere a hidroizolaţiei adaptate situaţiei existente, conform punctelor: 3.4.2.3.4, 3.4.2.4.4, 3.4.2.4.7, 3.4.2.5.3.

b)   aplicarea unui strat geotextil

c)   pozarea stratului termoizolant

d)   pozarea foliei de separare şi protecţie a termoizolaţiei

e)   realizarea stratului de lestare

3.4.3.6.Suplimentarea termoizolaţiei şi aplicarea unei hidroizolaţii noi

3.4.3.6.1.    Soluţia (3.4.3.4.b.) constă în refacerea hidroizolaţiei existente (3.4.2.), aplicarea unui strat termoizolant şi executarea unei hidroizolaţii noi respectandu-se următoarele:

a)   hidroizolatia existentă refăcută va constitui o barieră contra vaporilor şi va fi suport pentru termoizolaţie:

b)   termoizolaţia      suplimentară      va      avea      caracteristicile      determinate conf.prevederilor reglementărilor C 107/0...6 şi NP 060-02;

c)   structura noii hidroizolaţii (nr.de straturi, caracteristici, tipul protecţiei) se va determina conform normativului NP-040-02.

3.4.3.6.2.    Documentaţia de execuţie va cuprinde:

a)   operaţiunile de refacere a hidroizolaţiei (orizontale şi verticale) adaptate situaţiei existente, conform: 3.4.2.3.4, 3.4.2.4.4, 3.4.2.4.7, 3.4.2.5.3.;

b)   operaţiunile de refacere a receptoarelor de apă pluvială;

c)   aplicarea noului strat termoizolant, inclusiv a proiecţiei acestuia;

d)   executarea hidroizolaţiei cu sau fară autoprotecţie;

e)   executarea stratului de protecţie (pentru hidroizolatia fară autoprotecţie) şi pentru circulaţie (dacă este cazul).

4. EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE REABILITARE

4.1. PRINCIPII GENERALE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR

4.1.1.   Executarea lucrărilor de reabilitare a hidroizolaţiei sau termohidroizolaţiei se va efectua de către firme cu echipe specializate, cu muncitori calificaţi şi atestaţi în tehnologiile de aplicare a materialelor bituminoase.

4.1.2.    Executantul lucrărilor va respecta soluţiile din proiect şi în special caracteristicile materialelor referitoare la:

-     stabilitatea la temperaturi pozitive;

-     rezistenţa la tracţiune pe ambele direcţii;

-     flexibilitatea la rece;

-     stabilitatea dimensională şi la UV; impermeabilitatea la apă;

-     grosimea membranelor bitumate utilizate şi grosimea stratului de acoperire cu bitum a armăturii acestora.

4.1.3.   Executantul, în baza experienţei acumulate, poate face propuneri tehnice (cu privire la utilizarea de noi produse şi tehnologii pentru optimizarea soluţiilor din proiect), pe care le va prezenta proiectantului şi beneficiarului, înainte de începerea lucrărilor şi nu va efectua modificări ulterioare în structura detaliilor sau lipul produselor utilizate fără acceptul acestora.

4.1.4.   Inceperea executării lucrărilor se va face numai cu respectarea următoarelor obligaţii:

a)   însuşirea de către executant a documentaţiei tehnico-economice;

b)   însuşirea sau întocmirea de către executant a proiectului tehnologic de execuţie pe faze de lucrări cu indicaţii privind coordonarea între specialităţi (constructori, instalatori, hidro izolatori);

c)   aprobarea de către beneficiar a proiectului de organizare de şantier care necesită coordonarea privind:

-     stabilirea acceselor şi delimitarea zonelor de circulaţie şi de restricţionare a utilizării spaţiilor interioare de sub porţiunile de învelitoare în lucru;

-     luarea măsurilor de proiecţie a mediului;

-     realizarea sau utilizarea de spaţii existente pentru depozitarea materialelor, a birourilor, a grupurilor sanitare, a vestiarelor şi a sălii de mese (în funcţie de mărimea şantierului şi durata solicitata pentru efectuarea lucrărilor);

-     modul de utilizare a instalaţiilor necesare la lucrările efective, pentru asigurarea măsurilor de protecţie a muncitorilor, prevenirea şi stingerea incendiilor (instalaţii de forţă şi lumină, apă şi hidranţi).

d)   asigurarea forţei de muncă, a utilajelor, sculelor specifice fiecărei operaţiuni şi a produselor necesare, pe faze de execuţie.

4.1.5.   Lucrările de reabilitare a hidroizolaţiilor se vor începe după terminarea completă a lucrărilor de reparare a elementelor de construcţie şi instalaţii ale unui acoperiş, pe întreaga suprafaţă ce urmează a fi izolată sau pe o porţiune aferentă aceluiaşi sistem de evacuare a apei pluviale (zonă cuprinsă între două coame succesive ale acoperişului) şi după protejarea receptoarelor de apă pluvială pentru evitarea înfundării conductelor cu materiale rezultate din curăţarea suprafeţelor acoperişului.

4.1.6.    In zonele unde se execută şi lucrări de termoizolaţii, lucrările de hidroizolaţii se vor coordona cu acestea astfel ca porţiunea de termoizolaţie executată să fie protejată în aceeaşi zi cu cel puţin un strat al hidroizolaţiei; se va avea în vedere ca aplicarea termoizolaţiei să se execute începând de la coamă spre streaşină sau dolie.

4.1.7.    In cazul în care acoperişul are cote diferite, lucrările se încep de la cota cea mai înaltă.

4.1.8.    Hidroizolaţia se va aplica prin lipire la cald (cu flacăra sau cu bitum topit) peste stratul termoizolant. din plăci poroase (tip vată minerală) sau sensibile la căldură (tip polistiren). numai prin intermediul unui strat caşerat din fabricaţie, având rol de protecţie; în cazul plăcilor de polistiren stratul de protecţie va fi executat dintr-o membrană autoadezivă sau dintr-o membrană bituminoasă, simplu aşezată, care însă impune o hidroizolaţie lestată.

4.1.9.    Pe parcursul executării lucrărilor se vor respecta cerinţele specifice ale modelului de asigurare a calităţii corespunzător categoriei de importanţă a construcţiei în conformitate cu legislaţia în vigoare.

4.2. ETAPE      ALE       EXECUTĂRII       LUCRĂRILOR      PENTRU       REABILITAREA HIDROIZOLAŢIEI ACOPERIŞULUI

4.2.1.   Curăţarea suprafeţei hidroizolaţiei

a)   se vor înlătura de pe acoperiş, diversele depuneri de praf şi pământ, vegetaţia şi resturile materiale:

b)   protecţia din pietriş se va strânge în grămezi dispersate în dreptul punctele de reazem ale structurii, de unde se transportă (cu roaba pe pneuri sau găleţi) la punctul de coborâre de pe acoperiş; în cazul în care proiectul prevede păstrarea protecţiei, atunci pietrişul coborât se separă de praf, nisip sau alte impurităţi prin ciuruire şi spălare cu jeturi de apă;

c)   dalele de protecţie aşezate pe un pat de nisip se ridică bucată cu bucată şi se stivuiesc în lungul clementelor de rezistenţă ale acoperişului de unde se transportă prin portare directă sau cu roaba pe pneuri (în funcţie de distanţă şi rigiditatea termoizolaţiei) la punctele de coborâre în cazul în care se renunţă la acest tip de protecţie sau starea de degradare a acestora nu permite reutilizarea; dacă structura de rezistenţă suportă încărcări suplimentare iar dalele se pot reutiliza, atunci acestea se vor depozita dispersat pe acoperiş lăsând liberă zona de începere a lucrărilor indicată în etapizarea stabilită de proiectul tehnologic;

d)   dalele de protecţie montate în mortar de ciment datorită faptului că se desfac prin lovire cu ciocanul şi şpiţul (sau ciocan pneumatic) şi prezintă urme de mortar aderent pe faţa inferioară se consideră că nu mai pot fi utilizate cu excepţia dalelor mari de piatră sau plăcilor care se desprind uşor de pe suport şi au un procent mic de spargeri;

e)   suprafaţa hidroizolaţiei se va mătura şi peria pentru îndepărtarea nisipului şi prafului în scopul de a uşura depistarea degradărilor (fisuri, crăpături, ctc.) şi pentru a se asigura aderenţa necesară materialelor aplicate ulterior;

f)   materialele rezultate care se vor reutiliza. se vor depozita în locurile stabilite în proiectul de organizare;

g)   molozul, rezultat din desfaceri, se va transporta în zonele indicate în avizul de salubrizare.

4.2.2.    Reparaţiile locale ale hidroizolaţiei

a)   eliminarea băşicilor sau pernelor de apă:

-     crestarea lor în formă de „V",,.+'" sau „H"; răsfrângerea marginilor şi îndepărtarea apei;

-     aplicarea unui strat de mastic de bitum sau adeziv, după uscarea cavităţii, în vederea aducerii şi lipirii straturilor izolante în poziţia iniţială;

-     lipirea unui petec din membrană bitumată peste zona remediată

b)   închiderea fisurilor din straturile superioare ale hidroizolaţiei:

-     crestarea stratului fisurat cu tăieturi perpendiculare pe fisură;

-     răsfrângerea marginilor, ştergerea cavităţii de eventuale urme de apă şi uscarea;

-     pregătirea suportului şi refacerea aderenţei între straturi cu mastic de bitum sau adeziv;

-     desprăfuirea şi amorsarea zonei pe toată lungimea fisurii remediate;

-     aplicarea unei benzi din material bituminos lipită peste fisură cu lăţimea de minim 10 cm de o parte şi de alta a fisurii.

c)   remedierea crăpăturilor în hidroizolaţia aplicată pe un suport rigid:

-     crestarea hidroizolaţiei crăpate cu tăieturi perpendiculare pe crăpătură şi răsfrângerea straturilor neaderente la şapă (lungimea tăieturilor este cu aprox. 15 cm mai mare decât lăţimea zonei de distrugere a aderenţei la şapă);

   curăţarea şi uscarea suportului pe zona decopertată;

-     amorsarea suprafeţei;

-     lipirea în puncte a primului strat al hidroizolaţiei (stratul nu se lipeşte pe toată suprafaţa pentru a se asigura ventilarea ulterioară a straturilor din zona remediată).

d)   rectificarea pantelor prin aplicarea pe hidroizolaţie a mortarelor bituminoase:

- trasarea cu cretă a perimetrului distanţat cu aproximativ   15 cm faţă de conturul zonei de stagnare a apei;

- curăţarea cu lopata şi măturarea depunerilor de praf. mâl sau pământ şi muşchi;

- perierea suprafeţei după uscarea acesteia;

- amorsarea suprafeţei;

- aplicarea mortarului bituminos în interiorul perimetrului trasat.

4.2.3.    Reparaţiile locale ale hidro şi termoizolaţiei

a)   eliminarea crăpăturilor formate în straturile hidroizolaţiei şi ale termoizolaţiei fără şapă de protecţie (plăci de vată minerală, STABILIT, etc):

- crestarea straturilor de hidroizolaţie cu tăieturi perpendiculare pe crăpătură;

- răsfrângerea   straturilor   neaderente   în   vederea   înlocuirii   termoizolaţiei degradate;

- decuparea, înlăturarea şi înlocuirea termoizolaţiei care prezintă segregări, tasări sau umiditate ridicată; utilizându-se scule specifice pentru executarea de tăieturi după un contur cu forme geometrice rectangulare;

- curăţarea şi pregătirea suprafeţei suport în vederea aplicării noilor straturi pentru refacerea continuităţii difuziei, barierei, termoizolaţiei şi hidroizolaţiei.

b) remedierea crăpăturilor formate în straturile hidroizolaţiei şi ale termoizolaţiei din plăci de polistiren expandat:

-     tăierea rectilinie şi realizarea paralelismului între marginile crăpăturilor pe toată grosimea straturilor până la bariera contra vaporilor;

-     curăţarea crăpăturii pe toată adâncimea şi înlăturarea materialelor neaderente:

-     uscarea, desprăfuirea şi amorsarea suprafeţelor;

-     lipirea cu adezivi (la rece) a prismelor din polistiren expandat, confecţionate pe lăţimea crăpăturilor, pentru completarea termoizolaţiei:

-     lipirea la rece în aderenţă totală sau în puncte a unei benzi din membrană bitumată cu lăţimea de minim 10 cm de o parte şi de alta a fisurii (lipirea se face în puncte, dacă peste straturile existente se aplică un strat de difuzie).

4.2.4 Desfacerea hidroizolaţiei orizontale

a)   îndepărtarea straturilor neaderente de pe suprafaţa hidroizolaţiei prin smulgere manuală şi măturare;

b)   tăierea în carouri a hidroizolaţiei până la şapa suport sau tăierea acesteia inclusiv a termoizolaţiei din materiale slab coezive (polistiren, vată minerală) care se îndepărtează împreună cu straturile hidroizolante: mărimea carourilor se calculează în funcţie de numărul şi masa straturilor ce determină greutatea totală, care trebuie să fie sub greutăţile maxime prevăzute în N.S.S.M.-pentru materialele deplasate prin purtare directă;

c)   desprinderea hidroizolaţiei de pe şapa suport se execută manual, utilizându-se lame metalice cu coadă (razuri).

4.2.5. Desfacerea termoizolaţiei

a)   termoizolaţia din plăci slab coezive (polistiren, vată, etc.), fără şapă de protecţie, se decapează odată cu hidroizolaţia (conform 4.2.4.b);

b)   termoizolaţia din plăci de vată minerală protejate cu şapă de mortar armat se îndepărtează odată cu molozul rezultat după spargerea şapei efectuată cu mijloace manuale sau mecanice portabile (electrice sau pneumatice);

c)   în cazul desfacerii termoizolaţiei din plăci rigide (exemplu: B.C.A.) după spargerea şapei de protecţie plăcile întregi se depozitează în vederea refolosirii, resturile şapei se vor concasa în vederea utilizării ca agregate iar nisipul ce alcătuia stratul suport pentru plăci se va strânge, se va sorta şi se va depozita în vederea reutilizării;

d)   odată cu desfacerea termoizolaţiei se decapează şi straturile barierei contra vaporilor şi a difuziei prin tăierea, răzuirea şi smulgerea acestora; materialele rezultate nu vor fi reutilizate.

4.2.6 Desfacerea hidroizolaţiei verticale

a)   demontarea copertinelor din tablă fixate cu agrafe implică:

- desfacerea îmbinării în falţ sau a lipiturii cu cositor a tronsoanelor din tablă şi scoaterea din agrafe; aşezarea în cutie de lemn pentru evitarea deteriorării la manipulare şi transport în vederea refolosirii;

- tăierea tablei cu foarfecă în tronsoane de 2-3 m lungime, în cazul în care tabla nu se poate refolosi datorită gradului avansat de corodare; stivuirea şi legarea tronsoanelor cu sârmă moale de 1-1,2 mm grosime în baloţi cu greutate de 20-30 kg şi coborârea de pe acoperiş;

- desfacerea agrafelor din platbandă prin deşurubarea piuliţelor de strângere, iar în cazul blocării piuliţelor, prin tăierea sau smulgerea acestora din elementul de fixare utilizat;

- desfacerea elementelor de fixare ale agrafelor sau ale copertinelor (bolţuri împuşcate, şuruburi autofiletante, cuie, sârme) prin tăiere sau smulgere.

b)   desfacerea copertinelor din elemente prefabricate se va executa în funcţie de starea lor de degradare ce permite sau nu reutilizarea lor şi modul de fixare ta poziţie:

- elementele ce se reutilizează se desfac şi se depozitează pe acoperiş conform 4.2. l.c;

- prefabricatele degradate se trasportă bucată cu bucată la punctul de coborâre.

c)   desfacerea stratului de protecţie al hidroizolaţiei executat din tencuială slab armată din mortar de ciment, din elemente prefabricate sau din materiale bituminoase protejate cu folii reflectante:

-      tencuiala armată se taie în şanţuri distanţate la aproximativ un metru pe toată lungimea aticului: tăierea se execută cu maşina electrică cu disc sau prin spargere cu ciocanul şi spitzul şi tăierea armăturilor cu foarfecă: bucăţile de şapă şi molozul rezultat se evacuează prin coborâre cu troliu electric sau prin aruncare pe jgheaburi de evacuare;

-     elementele prefabricate din beton se sortează în cazul refolosirii, iar cele degradate se îndepărtează de pe acoperiş în vederea reciclării;

-      foile bitumate cu protecţie din folie reflectantă (cel mai frecvent utilizată fiind TBALl-ţesătura din fire de sticlă bitumată placată pe o faţă cu folie de aluminiu) se îndepărtează prin tăiere şi smulgere odată cu toate straturile de hidroizolaţie verticală şi inclusiv cu termoizolaţia neprotejată cu tencuială (exemplu: polistiren expandat).

d)   îndepărtarea straturilor neaderente ale hidroizolatiei ce prezintă încreţituri, deplasări de pe suport, bitum scurs, crăpături, dezagregări;

e)   decaparea şi desprinderea hidroizolaţiei de pe stratul suport rigid cu ajutorul răzuitorului sau tăierea şi smulgerea împreună cu termoizolaţia, când nu se poate separa de aceasta, ca în cazul plăcilor de polistiren expandat sau alte plăci slab coezive;

f)    desfacerea scafelor cu diferite raze de curbură (care realizează racordul între suprafaţa orizontală şi cea verticală) în cazul în care acestea împiedică aplicarea plăcilor termoizolante până pe muchia de intersecţie a celor două suprafeţe:

-     desfacerea prin  smulgere a scafelor prefabricate din polistiren (sau alte produse):

-     spargerea cu ciocanul şi dalta sau cu ciocanul pneumatic a scafelor din mortar şi realizarea unghiului drept între suport şi rebord;

-     îndepărtarea molozului rezultat prin măturare, încărcare şi transport cu roaba pe pneuri la punctele de coborâre (macara cu container sau jgheab).

4.2.7.   Curăţarea şi repararea şapei suport

a)   răzuirea resturilor aderente din hidroizolatia decopertată şi îndepărtarea acestora;

b)   verificarea şi rectificarea suprafeţei suportului pentru a se obţine:

-     suprafaţă netedă cu asperităţi cu H < 1,5 mm;

-     pante continue ( fără contrapantă), cu înclinaţie minimă admisă = 0 %;

-     pante sub   1/5  pentru  şapa de racord  între elementele prefabricate ale acoperişului (panta perpendiculară pe direcţia pantei generale a acoperişului);

-     denivelări ( între două suprafeţe ) mai mici de 0,5 din grosimea primului strat izolant aplicat.

c)   rectificarea şapei se va executa numai cu mortar de ciment (cu dozajul corespunzător mărcii prescrise în proiect);

d)   întocmirea proceselor-verbale de lucrări ascunse la predarea-preluarea suportului din beton.

4.2.8.    Verificarea aderenţei hidroizolaţiei la stratul suport:

- când stratul suport este alcătuit din produse bituminoase, desprăfuirea şi topirea superficială a acestora asigură lipirea fără a mai fi necesară verificarea aderenţei;

- când stratul suport este realizat din şape de ciment, susceptibile la variaţii ale umidităţii, aderenţa hidroizolaţiei se va verifica prin încercări directe care constau în lipirea pe suport de foi bitumate, cu dimensiunile = 25*25 cm. După o perioadă de 1-2 ore necesară uscării, desprinderea trebuie să se producă în masa stratului de lipire. (Dacă foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci suportul este umed şi impropriu pentru începerea lucrărilor).

4.2.9.    Executarea amorsajului:

-      amorsa (primer)  se aplică pe suportul   remediat, curăţat,  periat,   uscat şi   verificat (conf.pct.4.2.7.);

-     aplicarea soluţiei de impregnare (amorsare) se execută manual sau mecanizat, în numărul de straiuri indicat de producător, cu respectarea timpului de uscare între straiuri şi a temperaturii de aplicare;

-     se vor utiliza soluţii gata preparate evitându-se prepararea acestora pe şantier (în cazul pregătirii de către executant a soluţiei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzină, se vor respecta toate măsurile pentru proiecţia muncitorilor, prevenirea incendiilor şi tehnologia de preparare; în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate la distanţa de minim 50 m faţă de surse de foc, ventilate natural şi cu acces interzis).

NOTA: Pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.

4.2.10.  Executarea sistemului de ventilare a straturilor pentru difuzia vaporilor

a)   elementele de aerisire (deflectoarele) se amplasează în punctele indicate în proiect odată cu executarea stratului de termoizolaţie sau hidroizolaţie aferent:

b)   pentru evitarea migrării vaporilor în termoizolaţie, stratul de barieră contra vaporilor se lipeşte pe toată suprafaţa superioară a gulerului deflectorului şi suplimentar se aplică un strat de întărire de 0,25 m imprejurul tubului de aerare lipit pe toată suprafaţa stratului de difuzie;

c)   se verifică tuburile de ventilare de pe conturul acoperişului şi se desfundă iar în cazul în care acest sistem nu era prevăzut, se vor executa găurile de străpungere a aticului utilizându-se o maşină rotopercutantă şi se vor introduce tuburi de P.V.C. etanşate şi fixate conform detaliilor;

d)   fixarea dcflcctoarelor de plintă pe rebordurile de beton se va face peste un strat de separare din foi bitumate iar clementele de ancorare vor fi amplasate astfel încât să nu străpungă hidroizolaţia sau să împiedice aplicarea acesteia.

4.2.11.  Remedierea gurilor de scurgere

a)   curăţarea coloanelor de scurgere înfundate şi verificarea funcţionării la debilul necesar corespunzător diametrului;

b)   etansarea provizorie a coloanelor pentru evitarea înfundării conductelor cu materiale rezultate din desfacere;

c)   desfacerea tuturor straturilor pe 1,00 m2 în jurul gurii de scurgere inclusiv a receptorului propriu-zis, a manşoanelor şi gulerelor din materiale bituminoase sau tablă de plumb;

d)   pregătirea suprafeţei suport (curăţare, periere, amorsare);

e)   aplicarea prin lipire în aderenţă totală a unui strat din membrană bitumată cu dimensiunile 1x1 m, şi decuparea în dreptul coloanei de apă pluvială, la diametrul interior al acesteia;

f)    executarea straturilor termoizolatiei şi hidroizolaţiei în alcătuirea şi ordinea indicată în proiect şi montarea noilor receptoare de apă pluvială, avându-se în vedere:

- utilizarea receptoarelor de apă pluvială confecţionate uzinat din materiale polimerice sau  din  metal  emailat prevăzute cu  guler pentru  racordarea hidroizolaţiei  şi grătar de protecţie (parafrunzar) împotriva colmatării  şi pentru evitarea improvizaţiilor din tablă neagră sau de plumb;

- realizarea etanşării între receptor şi coloană de scurgere;

- lipirea în aderenţă totală a stratului pentru difuzia vaporilor pe o rază de 0.5 m în jurul gurii de scurgere;

- asigurarea     continuităţii     barierei     contra     vaporilor     pentru     protecţia termoizolaţiei, atât la partea orizontală cât şi la cea verticală pe zona de contact cu receptorul pluvial;

- executarea  filtrului   şi   stratului  drenant împrejurul   ramei   de  protecţie  a receptorului de apă pentru împiedicarea spălării nisipului de sub dalele de beton şi colmatarea coloanelor pluviale.

g)   montarea receptoarelor de apă pluvială confecţionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la flacără), metal emailat sau tablă de plumb prevăzute cu ştuţ şi guler de racord (pentru lipirea pe suport şi racordarea hidroizolaţiei), avându-se în vedere realizarea etanşării între receptor şi coloana de scurgere.

h)   montarea parafrunzarelor

4.2.12.  Refacerea termoizolaţiei

Pe suprafeţele suport remediate şi pregătite conf. pct.4.2.1 .-4.2.10. se execută termoizolaţia conform C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri.

4.2.13.  Refacerea hidroizolaţiei

Pe suprafaţa remediată, pregătită şi termoizolată conform pct.4.2.1. - 4.2.12. se execută hidroizolaţia proiectată conform NP-040-02 (Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri), respectandu-se tehnologiile de aplicare proprii fiecărui produs hidroizolant utilizat la lucrările de hidroizolaţii.

5. ASIGURAREA CALITĂŢII

5.1. GENERALITĂŢI

In conformitate cu legislaţia în vigoare, persoanele juridice implicate în procesul de concepere. realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiei sunt obligate să asigure:

a)   obţinerea şi menţinerea pe întreaga durată de existentă a construcţiilor, cel puţin a unui nivel minim de calitate aferent cerinţelor stabilite de legea privind calitatea în construcţii;

b)   elaborarea şi aplicarea diferenţială a conducerii şi asigurării calităţii potrivit specificului activităţilor desfăşurate prin:

- sistemul calităţii adaptat categoriei de importanţă a construcţiei şi modului de finanţare (buget de stat, alte surse);

- planul calităţii care precizează condiţiile referitoare la sistemul calităţii şi asigură  interfeţele dintre persoanele  implicate în  concepere, realizare şi exploatare;

- îndeplinirea atribuţiilor responsabilului tehnic cu execuţia;

- pregătirea şi instruirea personalului.

c)   întocmirea documentelor şi înregistrărilor privind calitatea:

-     certificate de calitate şi de conformitate a calităţii produselor, procese-verbale de recepţie pentru produsele procurate;

-     procese-verbale de lucrări ascunse şi pentru fazele determinante; procese-verbale de recepţie parţiale pentru lucrări executate şi raportate de control şi verificare privind calitatea;

-     rapoarte privind neconformitătile şi rapoarte de acţiuni corective şi preventive.

5.2. REGULI PRIVIND CONDIŢIILE DE MEDIU

5.2.1.   Lucrările de hidroizolaţii se execută numai la temperaturi cuprinse între +5°C şi +30°C. In perioada cu temperaturi sub +5°C şi peste +30°C lucrările de hidroizolaţie se vor executa luându-se măsuri de organizare pentru proiecţia acestora şi a muncitorilor (conform NGPM şi Codul Muncii).

5.2.2.   Se interzice efectuarea lucrărilor de hidroizolatii pe timp de ploaie, burniţă, ceaţă sau alte fenomene meteorologice care conduc la umezirea suportului şi afectarea aderenţei.

5.2.3.   In perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucrări ce conţin în structura lor apă (şapa. mortare pentru tencuieli, betoane de pantă. etc). decât cu luarea măsurilor de protecţie constând în închiderea şi încălzirea zonei de lucru.

5.2.4.   Se interzice accesul, transportul şi derularea materialelor pe acoperişuri în zilele cu vânturi puternice.

5.2.5.   Depozitele vor asigura condiţiile specifice fiecărui produs în parte şi cerinţele impuse de normele de proiecţia muncii privind ventilarea şi menţinerea unor temperaturi pozitive de maxim 35°C.

5.3. CERINŢELE PRIVIND CALITATEA SUPORTULUI

5.3.1.   Suportul constituit din straturile hidroizolatiei existente, reparate trebuie să prezinte o suprafaţă:

-     plană, cu asperităţi de maxim 1,5 mm;

-     curată. fară straturi sau resturi neaderente din materialele bituminoase ale hidroizolaţiei vechi sau depuneri de pământ;

-     desprafuită:

-     continuă, fără crăpături cu deschidere mai mare de 0,5 cm, tară umflături, băşici sau încreţituri;

-      fară contrapante;

-      uscată.

5.3.2.   Suportul constituit din şape de ciment la care s-au încheiat lucrările de rectificare trebuie să constituie o suprafaţă:

-     rigidă fară segregări sau straturi neaderente;

-     plană, continuă. fară contrapante sau bavuri (conf.4.2.7.b.);

-     curată, fără pete de substanţe grase sau alte materiale (capete de armătură metalică, bolţuri, pietriş, mortar, etc);

-     desprafuită; uscată.

5.3.3.   Termo şi hidroizolaţia verticală se vor aplica:

a)   la aticele din elemente de beton sau zidărie tencuită, pe un suport conform punctului 5.3.2.;

b)   la aticele sau rebordurile executate din tablă profilată sau lisă, pe un suport, montat definitiv la poziţie şi cu protecţia anticorozivă executată, preluat cu procese-verbale de recepţie;

c)   pe tubulatura instalaţiilor, după fixarea definitivă a acestora şi matarea străpungerilor din elementul de beton.

5.4. CERINŢE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR

5.4.1.    In conformitate cu legislaţia în vigoare, toate produsele prevăzute în proiecte şi utilizate la lucrările de reabilitare, pentru care nu există standarde naţionale sau alte reglementări, vor fi utilizate numai dacă au agremente tehnice valabile şi se prezintă conform prevederilor acestora; sau se vor utiliza numai produse pentru care există certificare de conformitate, prevăzută în contractele încheiate cu producătorii sau furnizorii acestora.

5.4.2.    Pentru realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezistenţă şi geometrice egale sau superioare celor prevăzute în proiect; schimbarea caracteristicilor se face numai cu acordul proiectantului şi proprietarului.

5.5. CERINŢE PRIVIND CALITATEA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR

5.5.1.   Lucrările se vor executa numai de firme şi echipe specializate în domeniul hidroizolaţiilor şi termoizolaţiilor.

5.5.2.   Lucrările de hidroizolaţii se vor coordona şi se vor executa împreună cu lucrările de termoizolare a acoperişurilor.

5.5.3.    Pe durata realizării hidroizolaţiilor se vor respecta prevederile specifice fiecărui material sau tehnologii şi, în principal, următoarele:

-     temperaturile de topire ale produselor bituminoase şi temperaturile de aplicare ale acestora, ale şapelor şi ale tencuielilor de ciment;

-     profunzimea de topire a materialului în cazul utilizării arzătoarelor cu flacără;

-     timpul de uscare între două aplicări succesive de materiale lichide;

   numărul de straturi prevăzut în documentaţie, ordinea de aşezare şi modul de aplicare al acestora (în aderentă totală, în semiaderenţă sau flotant);

-     operaţiunile de pregătire a stratului suport reluate după fiecare întrerupere a lucrului mai mult de 24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse pulberi industriale);

-     operaţiunile de pregătire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea benzilor, tăierea la dimensiuni înainte de lipire);

-     ancorarea hidroizolaţiilor cu prinderi mecanice, în numărul stabilit în proiect, în vederea prevenirii alunecării sau smulgerii acestora;

-     lăţimea minimă a suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversală (=10 cm) şi în lungime (la capete-minim 12 cm);

-      decalarea capetelor foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceeaşi verticală a patru foi din acelaşi strat al hidroizolatiei.

5.5.4.   Pe parcursul manipulării, transportului şi depozitării se vor respecta indicaţiile producătorului cu privire la modul de ridicare, stivuire, temperatură şi umiditate de păstrare, etc. în vederea conservării calităţii materialelor.

5.5.5.   Se vor respecta prevederile conţinute în „Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi a elementelor componente ale construcţiilor". NE 005/1997

6.   MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

Se vor respecta normele generale şi specifice cuprinse în legislaţia în vigoare privind protecţia şi igiena muncii pentru realizarea izolaţiilor bituminoase şi a lucrărilor conexe. Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi explicitate în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie şi vor fi respectate pe toată durata lucrărilor de reabilitare.

7.   MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Se vor respecta normele generale şi specifice cuprinse în legislaţia în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor în construcţii şi izolaţii aferente acestora. Normele vor fi indicate în documentaţia de execuţie şi vor fi respectate pe durata lucrărilor de reabilitare.

8.   EXPLOATAREA (UTILIZAREA) HIDROIZOLAŢIILOR ACOPERIŞURILOR

8.1. Recepţia lucrărilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi se efectuează atât la lucrările noi cât şi la intervenţiile în timp asupra acestora; recepţia se realizează conform legislaţiei în vigoare, în două etape:

-     recepţia la terminarea lucrărilor;

-     recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

8.2. Urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiei se face în conformitate cu P 130-1999-„Normaliv privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor", care prevede:

a) stabilirea, de către proiectant sau expert, a categoriei de urmărire, perioadele la care se realizează, precum şi metodologia de efectuare a acestora, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor şi se consemnează în Jurnalul Evenimentelor care va fi păstrat în Cartea Tehnică a construcţiei;

b)   obligaţiile şi răspunderile privind urmărirea comportării construcţiilor revin investitorilor, proprietarilor, proiectanţilor, executanţilor, utilizatorilor, administratorilor, responsabililor cu urmărirea şi inspectorilor;

c)   urmărirea curentă a comportării se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de urmărire curentă prevăzute în proiectele de execuţie;

d)   urmărirea specială se efectuează la construcţii de importanţă deosebită sau excepţională, cu evoluţie periculoasă sau la cererea ISC, a proprietarului sau organelor de specialitate; urmărirea se efectuează pe baza unui proiect de urmărire specială (având conţinutul conform P 130-1999).

8.3. Intreţinerea hidroizolaţiilor este în sarcina executantului până la recepţia acestora, după care obligaţia revine proprietarului sau administratorului şi utilizatorului (conform obligaţiilor contractuale stabilite între aceştia şi proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse în Normativul NP-040-02 precum şi următoarele:

a)   respectarea interdicţiei de circulaţie pe terasele necirculabile şi utilizarea căilor de acces pentru punctele de vizitare;

b)   curăţarea periodică a suprafeţelor, de vegetaţie şi depuneri de praf, se va efectua conform planului de întreţinere şi cel puţin de două ori pe an (primăvara şi la sfârşitul toamnei);

c)   îndepărtarea excesului de zăpadă până la stratul de uzură în cazul teraselor circulabile şi până la o cotă de 3-5 cm deasupra stratului de protecţie al hidroizolaţiei la terasele necirculabile, fiind interzisă spargerea gheţii de pe acoperiş prin lovire cu târnăcoape, cazmale, etc;

d)   executarea ulterioara a unor noi străpungeri ale hidroizolaţiei se va efectua numai cu acceptul proiectantului şi proprietarului şi în baza unei documentaţii tehnice de specialitate;

e) menţinerea în condiţii funcţionale a elementelor de protecţie a hidroizolaţiei (tencuieli, dalaje, copertine, etc):

-    tencuielile crăpate şi cu bucăţi lipsă se refac utilizând aceleaşi materiale; dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale întregi de acelaşi tip; copertinele din tablă smulse sau distruse se înlocuiesc şi se refac revizuindu-se modul de fixare;

-    stratul de vopsea reflectanta se va completa pe zonele lipsă; grosimea stratului de protecţie din pietriş se va uniformiza pe întreaga suprafaţă a acoperişului în fiecare an (primăvara), iar în funcţie de cantitatea de depuneri de praf din mediul ambiant se va cerne şi se va spăla (ori de câte ori este cazul)pcntru eliminarea încărcării acoperişului şi evitarea colmatării sistemului de colectare al apelor pluviale.


SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 1732/2006

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 1732 din 2006
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Căutați o afacere, o companie sau un împrumut personal? Oferim toate tipurile de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 1732/2006
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu