ORDIN Nr. 1500
din 24 noiembrie 2009
privind aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a sectiilor si compartimentelor de
anestezie si terapie intensiva din unitatile sanitare
ACT EMIS DE:
MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 873 din 15 decembrie 2009
Având în vedere:
- prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
- Referatul de aprobare al Direcţiei planificarea
sistemului sanitar şi politici salariale nr. A.V. 1.806 din 25 noiembrie 2009,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii, interimar, emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi
funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă
din unităţile sanitare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Direcţiile implicate din cadrul Ministerului
Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti,
precum şi conducerea unităţilor sanitare implicate vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul sanataţn, interimar,
Cristian-Anton Irimie,
secretar de stat
ANEXĂ
REGULAMENT
de organizare si funcţionare a secţiilor si compartimentelor
de anestezie si terapie intensivă din unităţile sanitare
Art. 1. -In sensul prezentului ordin, prin sintagma anestezie
şi terapie intensivă, denumită în continuare ATI, se înţelege
specialitatea medicală care asigură:
a) condiţiile necesare pentru desfăşurarea actului
chirurgical, îngrijirea perioperatorie şi terapia durerii, alte proceduri
diagnostice şi/sau terapeutice, prin mijloace farmacologice şi tehnice
specifice;
b) suportul indispensabil pacientului critic pentru
evaluarea şi tratamentul disfuncţiilor şi/sau leziunilor acute de organ care
ameninţă viaţa.
Art. 2. - Terapia intensivă cuprinde: diagnosticul,
prevenirea şi tratamentul tuturor insuficienţelor acute ale funcţiilor vitale.
Măsurile specifice de tratament se adresează pacienţilor cărora le este
ameninţată imediat viaţa.
Art. 3. - (1) Activitatea de anestezie şi terapie
intensivă este desfăşurată de o echipă medicală complexă, formată din: medici,
asistente, personal auxiliar sanitar şi alte categorii de personal pregătit şi
autorizat, conform reglementărilor în vigoare.
(2) Activitatea de ATI se poate desfăşura:
a) în spital:
- în blocul operator: în sala de operaţie şi în sala
de preanestezie;
- în afara sălii de operaţie;
- în componenta cu paturi a secţiei/compartimentului
ATI situată într-un amplasament definit şi destinat exclusiv acestei
activităţi;
b) în ambulatoriu: consult preanestezie şi terapia
durerii.
(3) Activitatea de ATI în afara sălii de operaţie se
referă la asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării unor manevre diagnostice
şi/sau terapeutice nonchirurgicale ce necesită anestezie şi care se desfăşoară
în:
a) laboratorul de radiologie şi imagistică medicală
(unitatea de tomografie computerizată, angiografie, RMN etc);
b) laboratoare/compartimente de explorări funcţionale
(cardiorespiratorii, a funcţiilor digestive);
c) alte structuri în care se justifică.
Art. 4. - Secţiile/Compartimentele ATI se organizează
şi funcţionează numai în unităţi sanitare cu paturi care furnizează servicii
medicale spitaliceşti, în condiţiile legii.
Art. 5. - (1) In unităţile sanitare publice sau
private, aprobate/avizate după caz, care furnizează servicii în regim de
spitalizare de zi şi investighează/tratează pacienţi care necesită
administrarea oricărei forme de anestezie, alta decât anestezia locală prin
infiltraţie, se vor organiza minimum un post de lucru de anestezie, precum şi
un salon de supraveghere postanestezică, denumit în continuare SPA.
(2) Baremul minim care trebuie îndeplinit pentru
organizarea postului de lucru de anestezie şi a salonului SPA este prevăzut în
anexa nr. 1.
Art. 6. - (1) Secţiile/compartimentele ATI din
unităţile sanitare cu paturi funcţionează în spaţii special destinate şi
amenajate, care să permită izolarea eficientă a componentei cu paturi a secţiei
- de restul circuitelor -, inclusiv de unitatea primire urgenţe, blocul
operator, unitatea de transfuzie sanguină sau staţia centrală de sterilizare.
(2) In situaţia în care unitatea sanitară cu paturi
este multipavilionara, iar secţiile de profil chirurgical funcţionează în
pavilioane diferite sau unul dintre profilele chirurgicale funcţionează în
clădire diferită de clădirea în care este organizată secţia ATI, se pot
organiza compartimente ATI în clădirea în care funcţionează secţia/secţiile de
profil chirurgical respective.
(3) Compartimentele prevăzute la alin. (2) vor fi
cuprinse în cadrul secţiei ATI a spitalului, cu utilizarea comună a
personalului, şi vor fi coordonate din punct de vedere profesional de către
medicul de specialitate ATI delegat de către şeful secţiei ATI a spitalului.
(4) In situaţii speciale, compartimentele prevăzute la
alin. (2) pot fi cuprinse ca compartimente distincte la adresa respectivă, dacă
clădirile nu funcţionează în aceeaşi curte şi conducerea secţiei ATI a
spitalului apreciază că nu este funcţională includerea acestui compartiment în
structura secţiei ATI, situaţie în care coordonarea profesională a
compartimentului va fi asigurată de către medicul specialist/primar ATI
încadrat, cu cel mai înalt grad de pregătire, şi se va subordona directorului
medical al unităţii sanitare cu personalitate juridică.
(5) In situaţia în care într-o unitate sanitară nu se
justifică un număr de paturi ATI, care să se constituie într-o secţie ATI
(minimum 15 paturi), se vor organiza compartimente ATI cu numărul de paturi
necesare unităţii respective, care vor fi coordonate de medicul de specialitate
ATI cu cel mai înalt grad profesional, desemnat de către conducerea unităţii.
Art. 7. - Structura generală a secţiei/compartimentului
de ATI are două componente:
1. Posturi de lucru de anestezie
2. Componenta cu paturi, denumită în continuare CP, formată
din:
a) paturi de terapie intensivă, denumite în continuare TI;
b) paturi de terapie intermediară/îngrijire
postoperatorie, denumite în continuare TIIP;
c) paturi de supraveghere postanestezică - SPA în
funcţie de posibilităţile şi necesităţile locale, destinate pacienţilor care
necesită supraveghere de scurtă durată (ore).
Art. 8. - (1) Postul de lucru de anestezie este locul
unde pacientul beneficiază de anestezie generală, locoregională sau sedare
efectuată sub responsabilitatea unui medic în specialitatea ATI.
(2) Posturile de lucru de anestezie se organizează în:
a) blocul operator: sălile de operaţii, sălile de
preanestezie;
b) laboratorul de radiologie şi imagistica medicală:
unitatea de tomografie computerizată, angiografie, RMN şi altele asemenea;
c) laboratoarele/compartimentele de explorări
funcţionale: cardiorespiratorii, a funcţiilor digestive;
d) alte structuri din cadrul unităţii sanitare unde
este necesară administrarea oricărei forme de anestezie.
(3) Postul de lucru de anestezie se organizează cu
respectarea baremului minim prevăzut în anexa nr. 1, astfel :
a) în blocul operator: în sala de operaţie şi sala de
preanestezie, fiind destinat asigurării anesteziei şi terapiei intensive
necesare desfăşurării intervenţiilor chirurgicale, şi poate cuprinde dotări
specifice adaptate profilului chirurgical respectiv;
b) în afara sălii de operaţie, fiind destinat
asigurării condiţiilor desfăşurării unor manevre diagnostice şi/sau terapeutice
nonchirurgicale ce necesită anestezie: laboratoarele de radiologie şi
imagistică si imagistică (unitatea de tomografie computerizată, angiografie,
RMN etc), precum şi laboratoare/ compartimente de explorări funcţionale
(cardiorespiratorii, a funcţiilor digestive), alte structuri în care se
justifică.
Art. 9. - Componenta cu paturi (CP) este destinată:
a) supravegherii şi tratamentului postoperator/postanestezic
al pacienţilor cu evoluţie normală;
b) îngrijirii pacienţilor care necesită supraveghere
continuă pentru riscul de dezechilibru al funcţiilor vitale;
c) îngrijirii pacienţilor care necesită terapie
intensivă mono-sau pluriorganică (protezare respiratorie avansată, monitorizare
invazivă, protezare mecanică circulatorie, terapie de substituţie a funcţiei
renale sau hepatice acut afectată etc);
d) pacienţilor care necesită terapia durerii acute;
e) pacienţilor cu moarte cerebrală potenţiali donatori
de organe.
Art. 10. - (1) Terapia Intensivă (TI) reprezintă
nivelul cel mai ridicat de îngrijire dintr-o unitate sanitară cu paturi. Este
partea distinctă din cadrul componentei cu paturi a secţiei/ compartimentului
ATI, destinată preluării, monitorizării, tratamentului şi îngrijirii
pacienţilor care prezintă deja sau sunt susceptibili de a dezvolta insuficienţe
organice acute multiple: cardiocirculatorie, respiratorie, renală etc, care
ameninţă prognosticul vital.
(2) Pacienţii îngrijiţi în TI necesită o îngrijire
specializată şi utilizarea prelungită a metodelor de supleere a acestor funcţii
şi organe precum: suport hemodinamic, suport ventilator, epurare extrarenală
etc.
(3) Criteriile de internare/admisie şi triaj al
secţiilor în TI sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(4) In secţiile/compartimentele ATI se vor organiza
minimum 6 paturi de terapie intensivă (TI).
(5) Dotarea minimă a unui pat de terapie intensivă şi
echipamentul minim necesar TI sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(6) TI poate fi multifuncţională (pacienţi cu
patologie chirurgicală/pacienţi cu patologie medicală) sau poate fi
specializată (chirurgie cardiacă şi/sau vasculară, hepatică, transplant de
organe solide, neurochirurgie etc).
(7) Medicul şef al secţiei ATI sau, după caz,
înlocuitorul de drept al acestuia ori medicul de gardă din secţia ATI este
responsabil de triajul corect, admisia/internarea şi transferul/ externarea din
această unitate, precum şi de stabilirea limitelor exacte ale îngrijirii
posibile în TI, în funcţie de necesităţile spitalului, calificarea colectivului
medical şi disponibilităţile tehnice.
(8) Unităţile sanitare private cu paturi care
furnizează servicii medicale spitaliceşti şi acordă servicii chirurgicale în
domeniul chirurgiei cardiace şi/sau vasculare (altul decât chirurgia vaselor
periferice), chirurgiei hepatice, transplantului de organe solide,
neurochirurgie sau orice tip de servicii chirurgicale, care necesită urmărirea
continuă a pacientului în perioada postoperatorie mai mult de 48 de ore, au
obligaţia de a avea componenta cu paturi de TI, organizată şi dotată în
conformitate cu prevederile anexei nr. 3.
Art. 11. - (1) Terapia intermediară/îngrijirea
postoperatorie (TIIP) reprezintă partea distinctă din cadrul componentei
cu paturi (CP) a secţiei/compartimentului ATI, destinată pacienţilor care
necesită îngrijire postoperatorie adecvată, precum şi acelora care necesită
terapie intermediară.
(2) TIIP prevăzută la alin. (1) reprezintă
supravegherea medicală continuă a bolnavilor pentru că:
a) starea bolnavilor se poate complica cu
insuficienţe organice acute multiple;
b) starea pacientului după trecerea printr-o asemenea
condiţie patologică este încă prea gravă sau prea instabilă pentru a fi
transferat în secţia cu paturi de unde provine.
(3) TIIP poate fi multifuncţională (pacienţi cu
patologie chirurgicală/pacienţi cu patologie medicală) sau poate fi
specializată (chirurgie cardiacă şi/sau vasculară, hepatică, transplant de
organe solide, neurochirurgie etc).
(4) Criteriile de internare/admisie şi triajul
pacienţilor în TIIP sunt prevăzute în anexa nr. 4.
(5) Dotarea minimă a unui pat de terapie intermediară/
îngrijirea postoperatorie şi echipamentul minim necesar TIIP sunt prevăzute în
anexa nr. 5.
(6) Deoarece TIIP funcţionează integrat în cadrul
secţiei ATI, TIIP trebuie să aibă un număr suficient de paturi pentru a putea
primi pacienţii din TI sau din celelalte secţii ale spitalului.
(7) Medicul şef al secţiei ATI sau, după caz,
înlocuitorul de drept al acestuia ori medicul de gardă din secţia ATI este
responsabil de triajul corect, admisia/internarea şi transferul/ externarea din
acea unitate, precum şi de stabilirea limitelor exacte ale îngrijirii posibile
în TIIP, în funcţie de necesităţile spitalului, calificarea colectivului medical
şi disponibilităţile tehnice.
(8) Unităţile sanitare private cu paturi care
furnizează servicii medicale şi care acordă servicii chirurgicale ce necesită
urmărirea continuă a pacientului în perioada postoperatorie mai mult de 24 de
ore au obligaţia de a avea componenta de TIIP, organizată şi dotată în
conformitate cu prevederile anexei nr. 5.
Art. 12. - (1) Supravegherea postanestezică (SPA)
reprezintă partea distinctă din cadrul componentei cu paturi (CP) a
secţiei/compartimentului ATI, destinată pacienţilor care necesită supraveghere
de scurtă durată, până la epuizarea efectelor anesteziei (după intervenţii
chirurgicale de mică amploare ori manevre diagnostice şi/sau terapeutice care
necesită orice tip de anestezie, cu excepţia anesteziei locale prin infiltraţie).
(2) SPA se poate organiza în spitale în următoarele
situaţii:
a) TIIP nu poate face faţă numărului mare de
intervenţii chirurgicale (mici/mijlocii);
b) amploarea intervenţiilor chirurgicale nu justifică
înfiinţarea unei TIIP: structurile sanitare care oferă servicii spitaliceşti în
regim de spitalizare de zi, publice sau private.
(3) Secţiile/Compartimentele ATI a căror activitate nu
justifică existenţa a 6 paturi de TI (unele spitale chirurgicale monoprofil sau
spitale mici, în care în mod obişnuit există un risc scăzut ca pacienţii să
întrunească criteriile de admisie în terapie intensivă) vor avea în structură
doar posturi de anestezie şi paturi de TIIP pentru a fi clasificate în
categoria a III-a de competenţă bazală.
Art. 13. - Secţiile de ATI se clasifică, în funcţie de
complexitatea activităţii desfăşurate, în 3 categorii după cum urmează:
a) secţiile ATI categoria a III-a: nivel de competenţă
bazală;
b) secţiile ATI categoria a II-a: nivel de competenţă
medie;
c) secţiile ATI categoria I: nivel de competenţă
extinsă.
Art. 14. - (1) Secţiile ATI categoria a III-a au în
componenţă:
a) posturi de lucru de anestezie;
b) paturi de terapie intermediară/îngrijire
postoperatorie (TIIP);
c) paturi de supraveghere postanestezică (SPA),
opţional.
(2) Secţiile ATI de categoria a III-a au posibilităţi
limitate de asigurare a unei îngrijiri de terapie intensivă de lungă durată şi
acordă servicii medicale de profil în specialităţile din structura
organizatorică aprobată, a unităţii sanitare respective, inclusiv în cazul
urgenţelor, precum şi stabilizarea iniţială a pacienţilor critici medicali şi
chirurgicali.
(3) Secţiile ATI de categoria a III-a sunt obligate să
încheie protocoale de colaborare cu alte unităţi sanitare cu paturi care au
secţii ATI de categoria a II-a sau I, pentru transferul pacienţilor critici.
(4) După caz, în secţiile ATI de categoria a III-a se
pot desfăşura activităţi de învăţământ.
Art. 15. - (1) Secţiile ATI categoria a II-a au în
componenţă:
a) posturi de lucru de anestezie;
b) paturi de terapie intensivă (TI);
c) paturi de terapie intermediară/îngrijire
postoperatorie (TIIP);
d) paturi de supraveghere postanestezică (SPA),
opţional.
(2) Secţiile ATI de categoria a II-a asigură servicii
medicale complete de profil pentru pacientul critic medical sau chirurgical, cu
următoarele excepţii: chirurgie cardiovasculară, neurochirurgie majoră,
transplant de organe, politraumă, chirurgie hepatică majoră, marii arşi.
(3) Secţiile ATI de categoria a II-a sunt obligate să
încheie protocoale de colaborare cu alte unităţi sanitare cu paturi care au
secţii ATI de categoria I, pentru transferul pacienţilor critici de: chirurgie
cardiovasculară, neurochirurgie majoră, transplant de organe, politraumă,
chirurgie hepatică majoră, marii arşi.
(4) In secţiile ATI de categoria II-a se pot desfăşura
activităţi de învăţământ.
Art. 16. - (1) Secţiile ATI de categoria I au în
componenţă:
a) posturi de lucru de anestezie;
b) paturi de terapie intensivă (TI);
c) paturi de terapie intermediară/îngrijire postoperatorie
(TIIP);
d) paturi de supraveghere postanestezică (SPA),
opţional.
(2) Secţiile ATI de categoria I asigură servicii
medicale complete de profil pentru pacientul critic medical sau chirurgical,
inclusiv pentru următoarele situaţii: chirurgie cardiovasculară, neurochirurgie
majoră, transplant de organe, politraumă, chirurgie hepatică majoră, marii
arşi.
(3) Pentru a asigura servicii medicale complete de
profil, în regim continuu, secţiile ATI de categoria I au permanent
echipamente, echipe de medici şi asistente instruite în fiecare dintre
domeniile respective, precum şi servicii speciale de suport, după caz: asistare
circulatorie, circulaţie extracorporeală, epurare extrarenală, epurare
hepatică.
(4) în secţiile ATI de categoria I se pot desfăşura
activităţi de învăţământ.
Art. 17. - Incadrarea secţiilor ATI existente în
unităţile sanitare cu paturi, inclusiv în spitalele de pediatrie, în una dintre
cele 3 categorii prevăzute în prezentul regulament se face pe baza evaluării
potrivit prevederilor anexei nr. 6.
Art. 18. - (1) Compartimentele/Secţiile de terapie
intensivă deja existente, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin prezentul
ordin referitoare la componenta de terapie intensivă, respectiv:
a) sunt coordonate şi deservite de medici specialişti/primari
ATI sau medici specialişti/primari confirmaţi în una dintre specialităţile
medicale clinice, cu atestat în terapie intensivă;
b) deţin spaţiu propriu;
c) au dotare corespunzătoare, îşi menţin în continuare
denumirea de secţii/compartimente de terapie intensivă.
(2) Compartimentele de terapie intensivă deja
existente, aprobate în structura organizatorică a unităţilor sanitare cu
paturi, care îngrijesc pacienţi cu o singură disfuncţie/insuficienţă viscerală,
legată de o singură specialitate (cardiologie, neurologie, gastroenterologie,
nefrologie, diabet etc.) şi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în
prezentul ordin, nu au competenţă să desfăşoare activitate specifică de terapie
intensivă şi nu mai pot purta denumirea de terapie intensivă.
(3) Unităţile sanitare care au în structură
compartimentele prevăzute la alin. (2) sunt obligate ca în termen de 90 de zile
de la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentului ordin să solicite
Ministerului Sănătăţii modificarea structurii organizatorice, unitatea putând
nominaliza un număr de paturi destinate terapiei acute în specialitatea
respectivă (cardiologie, neurologie, gastroenterologie, nefrologie, diabet
etc).
(4) Compartimentele prevăzute la alin. (2) sunt
obligate să încheie protocoale cu o secţie ATI care să preia pacienţii în
situaţia când suferinţa acestora se agravează, necesitând suport ventilator
avansat şi/sau dezvoltând suferinţă organică multiplă.
Art. 19. - Secţiile de neonatologie au particularităţi
proprii, se organizează şi funcţionează conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 20. - Numărul paturilor de ATI din cadrul unei
unităţi sanitare cu paturi este între 6%-10% din numărul total al paturilor din
secţiile care îngrijesc pacienţi cu suferinţe acute.
Art. 21. - Evaluarea secţiilor/compartimentelor ATI se
face în conformitate cu prevederile anexei nr. 6.
Art. 22. - Organizarea şi funcţionarea secţiilor ATI
(1) Secţia ATI este condusă de către un medic şef de
secţie, care are în principal următoarele atribuţii:
a) coordonează întreaga activitate a secţiei din punct
de vedere medical, administrativ şi educaţional;
b) se implică direct în îngrijirea pacienţilor din
secţie (în sala de operaţie şi în compartimentul cu paturi);
c) răspunde de elaborarea, adoptarea şi actualizarea
protocoalelor şi procedurilor terapeutice specifice;
d) coordonează activitatea de educaţie medicală
continuă a personalului medical;
e) răspunde de asigurarea calităţii actului medical;
f) asigură direct sau printr-un înlocuitor de drept continuitatea
conducerii secţiei, 24 de ore pe zi 7 zile pe săptămână, pentru probleme
medicale şi/sau administrative;
g) repartizează medicii secţiei pe sectoare de
activitate: săli de operaţie, săli de investigaţii, componenta cu paturi(TI,
TIIP, SPA), circulaţie extracorporeală etc;
h) desemnează medici responsabili de un anumit sector
de activitate al secţiei (anestezie, terapie intensivă, terapie intermediară
etc), după caz;
i) întocmeşte referate de necesitate privitoare la
medicamentele, materialele, dispozitivele medicale, aparatura necesară secţiei,
precum şi cu privire la întreţinerea şi repararea acestora;
j) în secţiile clinice, răspunde şi coordonează
activitatea medicală din cadrul procesului de învăţământ care se desfăşoară la
nivelul secţiei;
k) propune calificativele anuale, premiile şi salariile
de merit pentru personalul din subordine;
l) propune conducerii spitalului sancţionarea
administrativă a personalului din subordine;
m) face parte din comisiile de concurs pentru ocuparea
posturilor vacante din secţie;
n) participă activ la activitatea din cadrul societăţii
academice de profil: Societatea Româna de Anestezie şi Terapie Intensivă
(SRATI) la nivel naţional sau local şi, eventual, în societăţile academice de
profil internaţionale;
o) participă la programele de educaţie medicală
continuă în domeniul ATI (la nivel naţional şi/sau internaţional);
p) participă activ la evaluarea utilizării adecvate a
resurselor secţiei ATI în spital.
(2) Asistenta-şefă a secţiei ATI se subordonează direct
medicului şef de secţie, coordonează întreaga activitate a personalului
implicat direct în îngrijirea pacienţilor şi are în principal următoarele
atribuţii:
a) răspunde de calitatea îngrijirilor acordate
pacienţilor de către personalul din subordine;
b) răspunde de educaţia medicală continuă a
personalului din subordine;
c) participă la programele de educaţie medicală
continuă;
d) organizează echipele de lucru (asistente medicale,
infirmiere, brancardieri, fiziokinetoterapeuţi/kinetoterapeuţi etc.) şi întocmeşte
graficul pe ture, în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale;
e) verifică respectarea programului de lucru de către
personalul din subordine şi întocmeşte lunar foaia colectivă de prezenţă, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) supraveghează corectitudinea aplicării manevrelor
terapeutice de către personalul subordonat direct;
g) coordonează activitatea de întreţinere a
aparaturii medicale şi a echipamentelor informatice din dotare;
h) coordonează şi răspunde de activitatea de menţinere
a curăţeniei, asepsiei şi antisepsiei, precum şi a dezinfectiei şi
dezinsecţiei;
i) propune medicului şef de secţie sancţionarea
administrativă a personalului din subordine;
j) face parte din comisiile de concurs pentru ocuparea
posturilor vacante de asistente, infirmiere, brancardieri etc. din secţie;
k) răspunde de corectitudinea raportărilor efectuate,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
1) verifică şi completează zilnic stocul obligatoriu
de medicamente şi materiale necesare desfăşurării activităţii specifice
secţiei.
(3) Medicii specialişti/primari din
secţia/compartimentul ATI au în principal următoarele atribuţii:
a) asigură îngrijirea perioperatorie a pacienţilor
chirurgicali (examen preanestezic şi pregătirea preoperatorie specifică,
administrarea anesteziei şi terapia intensivă intraoperatorie, urmărirea
postanestezică) în conformitate cu protocoalele recomandate de SRATI şi
adoptate de secţie;
b) completează fişa de anestezie, care trebuie să cuprindă
toate datele îngrijirii perioperatorii, inclusiv consumul de medicamente şi
materiale;
c) verifică aparatura înaintea utilizării, iar orice
incident sau accident legat de funcţionarea aparaturii trebuie semnalat în
scris administraţiei spitalului;
d) examinează pacienţii din secţia cu paturi ori de
câte ori este nevoie, dar cel puţin de două ori pe zi;
e) la internarea sau transferul pacienţilor în
secţiile ATI, medicul ATI de salon sau de gardă completează toate evidenţele
primare necesare, care conţin obligatoriu cel puţin: datele personale esenţiale
ale pacientului, diagnosticul principal şi bolile asociate, motivul internării
sau transferului în secţia ATI şi consemnează starea prezentă. Foaia de
observaţie clinică întocmită de secţia care transferă pacientul în secţia ATI
va rămâne în secţia ATI până la retransferul pacientului în secţia de origine;
f) consemnează în foaia de observaţie toate
recomandările terapeutice necesare pacienţilor internaţi în secţie;
g) consemnează zilnic în foaia de observaţie:
evoluţia, medicaţia administrată, manevrele diagnostice şi terapeutice,
parametrii de monitorizare, rezultatele diverselor analize de laborator, precum
şi materialele consumabile folosite;
h) solicită şi consemnează în foaia de observaţie
clinică efectuarea consulturilor interdisciplinare, ori de câte ori evoluţia
cazului o impune;
i) au obligaţia să efectueze gărzi conform programării
şi normelor în vigoare;
j) participă la formele de educaţie medicală continuă
(la nivel local, naţional, internaţional);
k) participă activ la activitatea din cadrul societăţii
academice de profil (SRATI).
(4) Medicii rezidenţi ATI au competenţe limitate,
desfăşurându-şi activitatea în limita nivelului lor de pregătire.
(5) Asistenţii medicali din secţiile ATI au în
principal următoarele atribuţii:
a) asigură asistenţa medicală specifică, în limita
competenţelor;
b) verifică aparatura înaintea utilizării, iar orice
incident sau accident legat de funcţionarea aparaturii trebuie semnalat imediat
medicului ATI;
c) respectă programul de ture aprobat al secţiei;
d) consemnează zilnic în foaia de observaţie clinică,
în limita competenţelor, evoluţia, medicaţia administrată, manevrele
diagnostice şi terapeutice, parametrii de monitorizare, rezultatele diverselor
analize de laborator, precum şi materialele consumabile folosite;
e) înregistrează şi raportează, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, datele care reflectă activitatea desfăşurată la
nivelul secţiei;
f) participă la formele de educaţie medicală continuă
specifică asistenţilor (local, naţional, internaţional);
g) participă la instruirile cu privire la efectuarea
unor tehnici speciale: epurare extrarenala, urmărirea balonului de
contrapulsaţie, monitorizarea presiunii intracraniene, precum şi altele asemenea.
Art. 23. - (1) Medicii de alte specialităţi care au
transferat pacienţi în secţia ATI sunt obligaţi să răspundă ori de câte ori
este nevoie solicitărilor medicului curant ATI de a vizita pacienţii
respectivi.
(2) Medicii de specialitate solicitaţi pentru
consulturi interdisciplinare sunt obligaţi să răspundă solicitării în cel mai
scurt timp posibil şi să consemneze consultul şi recomandările în foaia de
observaţie clinică.
(3) In cazul unor divergenţe de opinii, se efectuează
un consult la care participă medicul şef de secţie ATI şi medicul şef al
secţiei din care provine medicul solicitat, care vor hotărî de comun acord
conduita terapeutică adecvată.
Art. 24. - (1) In secţiile ATI care au paturi de
terapie intensivă, respectiv secţiile ATI categoria I şi a II-a, este necesar
un număr de minimum 2 medici de gardă, un medic pentru asigurarea asistenţei
medicale la paturi şi un medic pentru asigurarea activităţii de anestezie.
(2) In secţiile în care paturile de TI împreună cu
paturile de TMP depăşesc 30 de paturi sunt necesare minimum 3 linii de gardă
(pentru secţiile ATI, una care asigură serviciile de anestezie şi două pentru
asigurarea asistenţei medicale la paturile din secţie) şi două linii de gardă
pentru secţiile de terapie intensivă (pentru asigurarea asistenţei medicale la
paturile din secţie).
Art. 25. - In secţiile/compartimentele ATI pot fi
angajate următoarele categorii de personal (anexa nr. 7):
a) medici în specialitatea ATI;
b) asistenţi medicali;
c) psiholog;
d) infirmiere;
e) brancardieri;
f) fiziokinetoterapeuţi/kinetoterapeuţi;
g) ingineri sau tehnicieni întreţinere aparatură
medicală;
h) operatori calculatoare;
i) Statistician medical sau registrator;
j) îngrijitoare;
k) secretară, după caz.
Art. 26. -Activitatea în cadrul secţiilor/compartimentelor
ATI trebuie să respecte cel puţin următoarele cerinţe:
a) evaluarea personalizată a fiecărui pacient în parte
de către echipa de medici şi asistenţi, atât la admisia, cât şi la externarea
din secţie;
b) la prezentarea în secţie pacientul să fie însoţit
de toate documentele medicale (foaie de observaţie unică, analize, radiografii
etc);
c) rudele pacientului şi medicul curant să fie imediat
informaţi în legătură cu transferul pacientului;
d) afişarea la loc vizibil a listei echipei de gardă
la nivelul secţiei, precum şi a spitalului;
e) întocmirea şi completarea la zi a unei fişe de
întreţinere pentru fiecare aparat, pe care sunt înregistrate data reparaţiei şi
a controlului tehnic;
f) existenţa unui spaţiu distinct, propriu, pentru
depozitarea medicamentelor şi materialelor necesare asigurării activităţii de
urgenţă specifică. Medicamentele cu regim de stupefiante să fie păstrate în
condiţii speciale, în conformitate cu prevederile legale.
Art. 27. - Internarea/Admisia în secţia/compartimentul
ATI se efectuează după cum urmează:
1. internarea/admisia pacienţilor în
secţiile/compartimentele ATI se face la propunerea medicilor din secţia ATI sau
la propunerea medicilor din alte secţii, cu acordul medicului şef de secţie ATI
ori, după caz, al înlocuitorului de drept al acestuia sau al medicului de gardă
din secţia ATI;
2. decizia de internare/admisie în TI se bazează pe
criteriile de prioritate, diagnostic şi pe parametrii obiectivi (anexa nr. 2);
3. decizia de internare/admisie în TIIP se bazează pe
criterii clinice şi paraclinice (anexa nr. 4);
4. criteriile de mutare a pacientului în interiorul
secţiei ATI din TI în TIIP sunt similare cu criteriile de internare/admisie în
TIIP: când acestea sunt îndeplinite, pacientul va fi transferat la acel nivel
la propunerea medicului curant ATI, cu acordul medicului şef de secţie ATI sau,
după caz, al înlocuitorului de drept al acestuia ori al medicului de gardă din
secţia ATI;
5. internarea/admisia pacienţilor internaţi, pe
paturile destinate pentru terapia acută monospecialitate din secţiile de
profilul respectiv, în secţiile/compartimentele ATI, se face atunci când
pacientul necesită mai mult decât terapia specializată a suferinţei acute a
unui organ şi se impune: fie monitorizarea invazivă cu scop terapeutic complex,
fie protezarea unei funcţii vitale (suport ventilator avansat), fie suferinţa a
devenit pluriorganică şi pune în pericol imediat viaţa pacientului. Transferul
se face, după caz, cu acordul medicului de salon ATI, al medicului şef de
secţie ATI/Înlocuitorului de drept sau al medicului de gardă ATI;
6. pacienţii cu disfuncţii vitale sunt
internaţi/admişi cât mai rapid posibil în terapie intensivă pentru a beneficia
la maximum de posibilităţile speciale ale secţiei. In aceste condiţii pacientul
poate fi internat direct în terapie intensivă (din UPU/CPU) sau transferat din
orice secţie a spitalului la solicitarea medicului curant sau a şefului secţiei
respective;
7. în situaţiile de internare/admisie, dacă există
conflict de opinii, decizia va fi luată de directorul medical al unităţii sau,
în absenţa acestuia, de către înlocuitorul de drept al acestuia şi este
necesară informarea comisiei de etică a spitalului;
8. nu pot fi internaţi în secţia/compartimentul ATI
pacienţii care declară în scris că nu doresc aceasta;
9. nu pot fi utilizate pentru decizia de
internare/admisie în TI scorurile de severitate (de exemplu: APACHE sau SAPS )
care estimează mortalitatea intraspitalicească a unor grupuri de pacienţi;
10. secţiile/compartimentele ATI trebuie să dispună de
mijloace adecvate pentru transportul intraspitalicesc al pacienţilor critici în
condiţii de maximă securitate: (brancard special dotat cu butelie de oxigen,
ventilator de transport, monitor de transport, suport pentru perfuzii/seringi
automate şi pompe de perfuzie).
Art. 28. - Transferul/Externarea din
secţia/compartimentul ATI se efectuează după cum urmează:
1. transferul/externarea din secţia/compartimentul ATI
al/a pacientului care nu mai necesită terapie de specialitate ATI în orice altă
secţie se face la propunerea medicului ATI curant, cu acordul şefului de secţie
ATI sau, după caz, al înlocuitorului de drept al acestuia ori al medicului de
gardă din secţia ATI, după anunţarea prealabilă a medicului curant din secţia
din care provine pacientul, cu acordul şefului secţiei respective sau, după
caz, al înlocuitorului de drept al acestuia ori al medicului de gardă din
secţia respectivă;
2. decizia de transfer/externare din
secţia/compartimentul ATI (TI şi TIIP) se bazează pe criteriile cuprinse în
anexa nr. 8;
3. în situaţiile de transfer/externare, dacă există
conflict de opinii, decizia va fi luată de directorul medical al unităţii sau,
în absenţa acestuia.de către înlocuitorul de drept al acestuia şi este
necesară informarea comisiei de etică a spitalului.
Art. 29. - (1) Pentru eficientizarea calităţii
îngrijirii medicale şi optimizarea cheltuielii resurselor, fiecare
secţie/compartiment ATI are obligaţia să îşi evalueze de cel puţin două ori pe
an performanţele şi să prezinte datele respective consiliului medical,
administraţiei spitalului şi Ministerului Sănătăţii - Direcţia generală
sănătate publică, asistenţă medicală şi programe.
(2) Evaluarea se face pe baza criteriilor specifice,
prevăzute în anexa nr. 6.
Art. 30. - Caracteristicile structurale, arhitecturale
şi tehnice ale secţiei ATI sunt prevăzute în anexa nr. 9.
Art. 31. - Orice mod de organizare şi funcţionare a
secţiilor/compartimentelor ATI, care nu se încadrează în prevederile
prezentului regulament, se aprobă de către conducerea Ministerului Sănătăţii,
cu avizul comisiei de specialitate ATI a Ministerului Sănătăţii.
ANEXA Nr. 1 la regulament
BAREMUL MINIM
care trebuie îndeplinit pentru organizarea postului
de lucru de anestezie şi salonului SPA
I. Post de lucru de anestezie în blocul operator
(sălile de operaţie şi de preanestezie)
A. Echipamente, aparatură medicală şi materiale
sanitare necesare anesteziei-terapiei intensive în sala de operaţie şi de
preanestezie
A.1. Echipamente generale necesare
anesteziei-terapiei intensive intraoperatorii
a) Prize
Prizele de gaze medicinale destinate
anesteziei-terapiei intensive într-o sală de operaţie trebuie să fie de
minimum:
- 2 prize de oxigen;
- 2 prize de aspiraţie (vid);
- o priză de aer comprimat medicinal;
- după caz: o priză de N20.
Prizele de gaze medicinale sunt grupate pe un tablou
specific pe perete sau pe un braţ suspendat. Se recomandă prize rapide cu forme
şi culori diferite, inscripţionate.
Presiunea de gaz trebuie să fie de 3,5 ± 0,7 bar (350 ±
70 kPa) şi depresiunea aspiraţiei de 0,6 ± 0,1 bar (60± 10 kPa).
Schema de distribuţie a gazelor trebuie afişată în
blocul operator.
Medicul anestezist trebuie să cunoască localizarea
manometrelor şi circuitelor de alimentare cu gaze medicinale.
Prizele de curent electric (230 V ± 15%) trebuie
alimentate de două circuite diferite. Numărul prizelor trebuie adaptat
numărului de aparate susceptibile să fie utilizate.
In caz de întrerupere accidentală a alimentării cu gaze
medicinale şi/sau cu electricitate, trebuie să existe sisteme sau proceduri
care să permită continuarea intervenţiei chirurgicale fără prejudicii pentru
pacient.
b) Mijloace de telecomunicaţie între postul de
anestezie şi componenta cu paturi (CP) a secţiei ATI (TI, TIIP, SPA)
Toate posturile de anestezie trebuie să dispună de
telefon şi/sau interfon şi/sau sonerie de alarmă, care să permită comunicarea
de urgenţă cu componenta cu paturi a secţiei ATI şi/sau cu alte posturi de
anestezie. Telefoanele mobile nu sunt recomandate din cauza posibilelor
interferenţe electromagnetice cu aparatură electronică folosită (aparat de
ventilaţie mecanică, monitor etc).
c) Podea antistatică
d) Sisteme antipoluare
Incăperile unde se practică anestezie generală trebuie
echipate cu dispozitive care să asigure evacuarea gazelor şi vaporilor
anestezici pentru limitarea concentraţiei lor în aerul din respectiva încăpere.
Se recomandă utilizarea sistemelor antipoluare care
evacuează în exterior protoxidul de azot şi vaporii de anestezice volatile (care
sunt evacuate prin valvele sistemului anestezic şi ale ventilatorului).
Cartuşele absorbante reţin vaporii anestezicelor
volatile, dar nu şi protoxidul de azot.
Sistemele antipoluare active sau pasive necesită
verificarea lor înaintea punerii în funcţiune. Sistemele antipoluare
improvizate sunt prohibite.
Evacuarea activă nu trebuie să folosească sursa de vid
destinată aspiratoarelor. Avându-se în vedere dificultăţile instalării
sistemelor antipoluare în locurile deja existente, aceste dispoziţii se aplică
în primul rând sălilor care vor fi construite sau care sunt reabilitate.
Locurile existente trebuie să beneficieze de o
ventilaţie cu aer proaspăt cel puţin 15 volume pe oră.
A.2. Echipamente, aparatură medicală şi materiale
sanitare specifice, necesare anesteziei-terapiei intensive intraoperatorii
a) Aparat de anestezie
Aparatul de anestezie face obiectul unor reglementări
specifice (aparat bazai, aparat de performanţă medie, aparat de performanţă
înaltă) în funcţie de specificul chirurgiei practicate.
b) Aparatură medicală pentru supravegherea
pacientului şi a aparatului de anestezie
Sistemele de urmărire (monitorizare) a pacientului şi a
aparatului de anestezie sunt diferenţiate în funcţie de complexitatea
chirurgiei practicate în concordanţă cu nivelul aparatului de anestezie.
Baremul minim pe care trebuie să îl îndeplinească orice
post de anestezie în materie de monitorizare a funcţiilor vitale şi a
aparatului de anestezie: electrocardioscop, puls oximetru, presiune arterială
noninvazivă, temperatură, debitmetre pentru oxigen, aer, N20, capnograf,
analizor de vapori anestezici, măsurarea şi afişarea concentraţiei inspiratorii
de oxigen, volum curent, frecvenţă, volum minut, presiune în căile aeriene,
alarme.
c) Echipamente şi materiale sanitare necesare
accesului căilor aeriene şi oxigenoterapiei
Toate posturile de anestezie trebuie să dispună de
material necesar menţinerii libertăţii căilor aeriene, intubaţiei endotraheale
şi insuflării manuale de oxigen. Materialele necesare pentru intubaţia dificilă
pot fi comune pentru un ansamblu de posturi de anestezie.
d) Echipamente pentru aspiraţie
Toate posturile de anestezie trebuie echipate cu un
dispozitiv de aspiraţie independent de cel utilizat de operator. Un al doilea
regulator de vid trebuie să fie disponibil pentru aspiraţia continuă cu
depresiune controlată pentru un drenaj pleural.
Pentru sistemele de recuperare intraoperatorie a
sângelui pierdut (cell saver) este necesar un al treilea sistem de aspiraţie.
e) Materiale sanitare necesare accesului vascular
şi perfuziei endovenoase
Fiecare post de anestezie trebuie să dispună de
material necesar accesului vascular (catetere venoase periferice, catetere
venoase centrale, catetere arteriale, perfuzoare pentru sânge şi soluţii,
prelungitoare, robinete) şi dispozitive electrice (seringi automate şi/sau
pompe de perfuzie) pentru administrarea continuă de medicamente ori agenţi
anestezici.
f) Aparatură medicală pentru încălzirea lichidelor
perfuzate şi infuzie rapidă
In locurile unde este necesară resuscitarea volemică
şi/sau transfuzia rapidă trebuie să fie disponibile sisteme de încălzire a
lichidelor perfuzate şi un sistem de transfuzie rapidă.
g) Aparatură medicală pentru prevenirea şi
tratamentul hipotermiei
In sălile unde se practică chirurgie majoră trebuie să
existe mijloace pentru asigurarea echilibrului termic al pacientului,
h) Materiale sanitare pentru tratamentul
hipertermiei maligne
i) Aparatură medicală pentru tratamentul opririi
circulatorii
Fiecare post de anestezie trebuie să aibă acces la un
defibrilatorîn mai puţin de 5 minute.
j) Echipament de transport al pacienţilor
Fiecare post de anestezie trebuie să aibă acces rapid
la echipamentul necesar transportului pacientului la componenta cu paturi de terapie
intensivă.
In funcţie de starea pacientului, de tipul
intervenţiei chirurgicale şi de distanţa parcursă până la componenta cu paturi
a secţiei ATI, trebuie să se asigure în timpul transportului: un dispozitiv
manual de ventilaţie cu butelie de oxigen (sau, după caz, ventilator de
transport) şi monitor cu traseu ECG şi oximetru de puls.
B. Spaţiu pentru depozitarea materialelor de
rezervă pentru anestezie-terapie intensivă
1. Un post de lucru de anestezie sau un ansamblu de
posturi de lucru de anestezie trebuie să dispună de un loc pentru depozitarea
medicamentelor şi materialelor de primă necesitate la care echipa anestezică să
aibă acces rapid. Medicamentele trebuie depozitate într-un dulap sau într-o
încăpere închis/închisă cu cheie. Stupefiantele trebuie depozitate separat şi
securizate în conformitate cu dispoziţiile legale. Medicamentele care trebuie
conservate la frig trebuie depozitate într-un frigider rezervat acestora.
2. In blocurile operatorii care dispun de mai multe
săli de operaţie şi, implicit, de mai multe posturi de lucru de anestezie
grupate, materialele care sunt mai rar folosite pot fi comune, cu condiţia să
fie accesibile rapid în caz de nevoie.
C. Dotări de laborator pentru determinări de urgenţă
Se recomandă existenţa în blocul operator a
posibilităţii de dozare rapidă şi repetată a gazelor sanguine, echilibrului
acido-bazic, electroliţilor, lactatului, Hb, glicemiei şi de evaluare a
coagulării.
II. Post de lucru de anestezie în afara blocului
operator
1. Echipamentele, aparatura medicală şi materialele
sanitare vor fi adaptate tipului de anestezie practicat.
2. Echipamente generale necesare
anesteziei-terapiei intensive în afara blocului operator
a) Prize
Sursele de gaze medicinale destinate anesteziei-terapiei
intensive în afara blocului operator trebuie să fie de minimum:
- o sursă de oxigen
- o sursă de aspiraţie (vid);
- după caz: o sursă de aer comprimat medicinal.
In cazul surselor de gaze medicinale prevăzute cu
prize, acestea trebuie grupate pe un tablou specific pe perete sau pe un braţ
suspendat. Se recomandă prize rapide cu forme şi culori diferite,
inscripţionate.
Presiunea de gaz trebuie să fie de 3,5 ± 0,7 bar (350 ±
70 kPa) şi depresiunea aspiraţiei de -0,6 ± 0,1 bar (-60± 10 kPa)
Schema de distribuţie a gazelor trebuie afişată.
Medicul anestezist trebuie să cunoască localizarea
manometrelor şi circuitelor de alimentare cu gaze medicinale.
Prizele de curent electric (230 V ± 15%) trebuie
alimentate de două circuite diferite. Numărul prizelor trebuie adaptat
numărului de aparate susceptibile sa fie utilizate.
In caz de întrerupere accidentală a alimentării cu gaze
medicinale şi/sau cu electricitate, trebuie să existe sisteme sau proceduri
care să permită continuarea intervenţiei chirurgicale fără prejudicii pentru
pacient.
b) Mijloace de telecomunicaţie între postul de lucru
de anestezie şi componenta cu paturi (CP) a secţiei ATI (TI, TIIP şi SPA)
Toate posturile de lucru de anestezie trebuie să
dispună de telefon şi/sau interfon şi/sau sonerie de alarmă, care să permită
comunicarea de urgenţă cu componenta cu paturi a secţiei ATI şi/sau cu alte
posturi de lucru de anestezie. Telefoanele mobile nu sunt recomandate din cauza
posibilelor interferenţe electromagnetice cu aparatura electronică folosită
(monitor etc).
c) Sisteme antipoluare
Incăperile unde se practică anestezie generală
inhalatorie trebuie echipate cu dispozitive care să asigure evacuarea gazelor
şi vaporilor anestezici pentru limitarea concentraţiei lor în aerul din
respectiva încăpere, similare cu cele ale postului de anestezie din blocul
operator.
3. Echipamente, aparatură medicală şi materiale
sanitare specifice, necesare anesteziei-terapiei intensive în afara blocului
operator
a) Aparat de anestezie
In funcţie de specificul manevrelor diagnostice şi/sau
terapeutice nonchirurgicale practicate şi care necesită anestezie, după caz,
poate fi necesară existenţa unui aparat de anestezie.
b) Aparatură medicală pentru supravegherea
pacientului şi, după caz, a aparatului de anestezie
Sistemele de urmărire (monitorizare) a pacientului şi,
după caz, a aparatului de anestezie sunt adaptate la specificul manevrelor
diagnostice şi/sau terapeutice nonchirurgicale practicate şi care necesită
anestezie.
Baremul minim pe care trebuie să îl îndeplinească orice
post de lucru de anestezie în afara blocului operator în materie de
monitorizare a funcţiilor vitale sunt: electrocardioscop, puls oximetru,
presiune arterială noninvazivă, temperatură.
Baremul minim pe care trebuie să îl îndeplinească orice
post de lucru de anestezie în afara blocului operator, în materie de aparat de
anestezie, în cazul în care acesta este necesar, sunt: debitmetre pentru oxigen
şi aer, capnograf şi analizor de vapori anestezici, măsurarea şi afişarea
concentraţiei inspiratorii de oxigen, volum curent, frecvenţă, volum minut,
presiune în căile aeriene, alarme.
c) Echipamente şi materiale sanitare necesare
accesului căilor aeriene şi oxigenoterapiei
Toate posturile de anestezie trebuie să dispună de
material necesar menţinerii libertăţii căilor aeriene, intubaţiei endotraheale
şi insuflării manuale de oxigen. Materialele necesare pentru intubaţia dificilă
pot fi comune pentru un ansamblu de posturi de anestezie aflate în afara
blocului operator.
d) Echipamente pentru aspiraţie
Toate posturile de lucru de anestezie aflate în afara
blocului operator trebuie echipate cu un dispozitiv de aspiraţie independent.
e) Materiale sanitare necesare accesului vascular
şi perfuziei endovenoase
Fiecare post de lucru de anestezie aflat în afara
blocului operator trebuie să dispună de material necesar accesului vascular
(catetere venoase periferice, perfuzoare pentru sânge şi soluţii,
prelungitoare, robinete) şi, după caz, dispozitive electrice (seringi automate
şi/sau pompe de perfuzie) pentru administrarea continuă de medicamente ori
agenţi anestezici.
f) Aparatură medicală pentru tratamentul opririi
circulatorii
Fiecare post de lucru de anestezie aflat în afara
blocului operator trebuie să aibă acces la un defibrilatorîn mai puţin de 5
minute.
g) Echipament de transport al pacienţilor
Fiecare post de lucru de anestezie aflat în afara
blocului operator trebuie să aibă acces rapid la echipamentul necesar
transportului pacientului în componenta cu paturi a secţiei ATI.
In funcţie de starea pacientului, tipul manevrelor
diagnostice şi/sau terapeutice nonchirurgicale practicate şi de distanţa
parcursă până la componenta cu paturi a secţiei ATI sau secţia din care provine
pacientul, trebuie să se asigure în timpul transportului: un dispozitiv manual
de ventilaţie cu butelie de oxigen (sau, după caz, ventilator de transport) şi
monitor cu traseu ECG şi oximetru de puls.
III. Salonul cu paturi de supraveghere
postanestezică (SPA)
1. Echipamentele, aparatura medicală şi materialele
sanitare vor fi adaptate tipului de anestezie practicat.
2. Echipamente generale necesare
anesteziei-terapiei intensive în salonul cu paturi de supraveghere
postanestezică - SPA
a) Prize
Sursele de gaze medicinale destinate anesteziei-terapiei
intensive în SPA trebuie să fie de minimum:
- o sursă de oxigen;
- o sursă de aspiraţie (vid);
- după caz: o sursă de aer comprimat medicinal.
In cazul surselor de gaze medicinale prevăzute cu
prize, acestea trebuie grupate pe un tablou specific pe perete sau pe un braţ
suspendat. Se recomandă prize rapide cu forme şi culori diferite,
inscripţionate.
Presiunea de gaz trebuie să fie de 3,5 ± 0,7 bar (350 ±
70 kPa) şi depresiunea aspiraţiei de 0,6 ± 0,1 bar (60 ± 10 kPa)
Schema de distribuţie a gazelor trebuie afişată.
Medicul anestezist trebuie să cunoască localizarea
manomerelorşi circuitelor de alimentare cu gaze medicinale.
Prizele de curent electric (230 V ± 15%) trebuie
alimentate de două circuite diferite. Numărul prizelor trebuie adaptat
numărului de aparate susceptibile să fie utilizate.
In caz de întrerupere accidentală a alimentării cu gaze
medicinale şi/sau cu electricitate, trebuie să existe sisteme sau proceduri
care să permită continuarea intervenţiei chirurgicale fără prejudicii pentru
pacient.
b) Mijloace de telecomunicaţie între SPA şi blocul
operator şi restul componentei cu paturi (CP) a secţiei ATI (TI şi/sau TIIP)
SPA trebuie să dispună de telefon şi/sau interfon
şi/sau sonerie de alarmă, care să permită comunicarea de urgenţă cu blocul operator
şi restul componentei cu paturi a secţiei ATI. Telefoanele mobile nu sunt
recomandate din cauza posibilelor interferenţe electromagnetice cu aparatura
electronică folosită (aparat de ventilaţie mecanică, monitor).
3. Echipamente, aparatură medicală şi materiale
sanitare specifice necesare
a) Aparat de ventilaţie mecanică
In funcţie de specificul tehnicii de anestezie şi al
chirurgiei şi/sau al manevrelor diagnostice şi/sau terapeutice nonchirurgicale
practicate, după caz, poate fi necesară existenţa unuia sau mai multor aparate
de ventilaţie mecanică.
b) Aparatură medicală pentru supravegherea
pacientului Sistemele de urmărire (monitorizare) a pacientului sunt
adaptate la specificul tehnicii de anestezie şi al chirurgiei şi/sau al
manevrelor diagnostice şi/sau terapeutice nonchirurgicale practicate.
Baremul minim pe care trebuie să îl îndeplinească SPA
în materie de monitorizare a funcţiilor vitale sunt: electrocardioscop,
puls oximetru, presiune arterială noninvazivă, temperatură.
Baremul minim pe care trebuie să îl îndeplinească orice
SPA, în materie de aparat de ventilaţie mecanică, în cazul în care acesta este
necesar, este măsurarea şi afişarea: concentraţiei inspiratorii de oxigen,
volum curent, frecvenţă, volum minut, presiune în căile aeriene, alarme.
c) Echipamente şi materiale sanitare necesare
accesului căilor aeriene şi oxigenoterapiei
Toate SPA trebuie să dispună de material necesar
menţinerii libertăţii căilor aeriene, intubaţiei endotraheale şi insuflării
manuale de oxigen.
d) Echipamente pentru aspiraţie
Toate SPA trebuie echipate cu un dispozitiv de
aspiraţie independent.
e) Materiale sanitare necesare accesului vascular
şi perfuziei endovenoase
Fiecare SPA trebuie să dispună de material necesar
accesului vascular (catetere venoase periferice, perfuzoare pentru sânge şi
soluţii, prelungitoare, robinete) şi, după caz, dispozitive electrice (seringi
automate şi/sau pompe de perfuzie) pentru administrarea continuă de medicamente
sau agenţi anestezici.
f) Aparatură medicală pentru tratamentul opririi
circulatorii
Fiecare SPA trebuie să aibă acces la un defibrilator în
mai puţin de 5 minute.
g) Echipament de transport al pacienţilor
Fiecare SPA trebuie să aibă acces rapid la echipamentul
necesar transportului pacientului în blocul operator, restul componentei cu
paturi de terapie intensivă sau secţia de unde provine pacientul.
In funcţie de starea pacientului, de specificul
tehnicii de anestezie şi al chirurgiei şi/sau al manevrelor diagnostice şi/sau
terapeutice nonchirurgicale practicate şi de distanţa parcursă până în blocul
operator, restul componentei cu paturi a secţiei ATI sau secţia din care
provine pacientul, trebuie să se asigure în timpul transportului, după caz: un
dispozitiv manual de ventilaţie cu butelie de oxigen (sau, după caz, ventilator
de transport) şi monitor cu traseu ECG şi oximetru de puls.
ANEXA Nr. 2 la regulament
CRITERII
de internare/admisie si triajul pacienţilor în
terapie intensivă (TI)
1. Criterii de internare/admisie 1 .
a) Criterii de prioritate
Prioritatea 1: Pacienţii critici instabili care
necesită tratament şi/sau monitorizare care nu pot fi efectuate în afara
terapiei intensive. De obicei aceste tratamente includ suport ventilator
avansat, administrarea continuă de droguri vasoactive etc.
De exemplu: insuficienţa
respiratorie acută sau pacienţi în postoperator care necesită suport ventilator
mecanic şi pacienţii cu instabilitate hemodinamică sau şoc care necesită
monitorizare invazivă şi/sau tratament cu medicamente vasoactive.
Prioritatea 2: pacienţii care necesită monitorizare
intensivă şi potenţial au nevoie de intervenţie terapeutică imediată.
De exemplu: pacienţi cu
comorbidităţi cronice care dezvoltă o suferinţă medicală sau chirurgicală
acută.
Prioritatea 3: Pacienţii critici cu instabilitate care
au şanse reduse de recuperare din cauza bolilor concomitente sau din cauza
naturii bolii acute.
De exemplu: pacienţii
cu suferinţe maligne metastazate complicate cu infecţie, tamponadă cardiacă sau
obstrucţie de căi respiratorii.
Prioritatea 4: Această categorie include pacienţii care
nu sunt în general admişi în terapie intensivă. Admisia acestora se face pe
baza individuală, în circumstanţe deosebite.
Aceşti pacienţi sunt:
a) pacienţi care nu au un beneficiu anticipat din cauza
riscului mic;
b) pacienţi cu boli terminale ireversibile în iminenţă
de deces. 1 .
b) Criterii de diagnostic
A. Sistem cardiac
a) infarct miocardic acut cu complicaţii;
b) şoc cardiogen;
c) aritmii complexe necesitând monitorizare continuă
şi intervenţie terapeutică imediată;
d) insuficienţa cardiacă acută cu insuficienţă
respiratorie şi/sau necesitând suport hemodinamic;
e) urgenţele hipertensive;
f) angina instabilă, în mod deosebit însoţită de
aritmii, instabilitate hemodinamică sau durere toracică persistentă;
g) pacienţii resuscitaţi după oprire cardiacă şi care
necesită ulterior terapie intensivă;
h) stări postoprire cardiacă;
i) tamponadă cardiacă sau constricţie cu instabilitate
hemodinamică;
j) anevrisme disecante de aortă;
k) bloc cardiac complet;
l) hipovolemia de orice cauză care nu răspunde la
repleţia volemică de rutină, incluzând şi sângerările postoperatorii,
hemoragiile gastrointestinale, hemoragiile date de coagulopatii;
m) necesitatea balonului de contrapulsaţie;
n) necesitatea administrării continue de droguri
vasoactive pentru menţinerea tensiunii arteriale şi/sau a debitului cardiac.
B. Sistem pulmonar
a) insuficienţa respiratorie acută ce necesită suport
ventilator cu intubaţie traheală sau ventilaţie noninvazivă;
b) embolie pulmonară cu instabilitate hemodinamică;
c) pacienţii din terapie intermediară care prezintă
deteriorarea funcţiei respiratorii (necesită oxigen pe mască >50%);
d) necesitatea de nursing/îngrijire respiratorie care
nu este posibilă în unitatea de terapie intermediară sau în secţia obişnuită de
spital (fizioterapie pentru eliminarea secreţiilor la mai puţin de două ore);
e) hemoptizie masivă;
f) insuficienţă respiratorie cu iminenţă de intubaţie
(riscul de apariţie a unei insuficienţe respiratorii care ar necesita intubaţie
endotraheală şi suport ventilator);
g) pacienţi intubaţi pentru protecţia căilor
respiratorii, chiar dacă nu au alte disfuncţii de organ şi nu necesită suport
ventilator.
C. Tulburări neurologice:
a) stroke acut cu alterarea stării de conştientă;
b) comă: metabolică, toxică sau anoxică;
c) hemoragie intracraniană cu potenţial de herniere;
d) hemoragie subarahnoidă acută;
e) meningită cu alterarea stării de conştientă sau
afectarea funcţiei respiratorii;
f) suferinţe ale sistemului nervos central sau suferinţe
neuromusculare cu deteriorarea funcţiei neurologice ori pulmonare;
g) status epilecticus;
h) moartea cerebrală sau potenţiala moarte cerebrală
pentru tratament agresiv de menţinere în vederea donării de organe şi ţesuturi;
i) vasospasm;
j) traumatisme cerebrale severe;
k) disfuncţie a sistemului nervos central, indiferent
de cauză, suficientă pentru a altera reflexele de protecţie şi căile
respiratorii;
l) monitorizare neurologică invazivă.
D. Ingestie de droguri şi supradozare de droguri:
a) instabilitate hemodinamică la pacienţi cu ingestie
de droguri;
b) alterarea stării de conştientă cu protecţie
inadecvată a căilor respiratorii la pacienţi cu ingestie de droguri;
c) convulsii după ingestia de droguri.
E. Tulburări gastrointestinale
a) sângerări digestive ameninţătoare de viaţă,
inclusiv hipotensiune, angină, sângerare activă sau cu condiţii de
comorbiditate;
b) insuficienţa hepatică fulminantă;
c) pancreatită acută severă;
d) perforaţie esofagiană cu sau fără mediastinită.
F. Tulburări endocrine:
a) cetoacidoză diabetică complicată cu instabilitate
hemodinamică, alterarea stării de conştientă, insuficienţă respiratorie sau
acidoză severă;
b) comă tiroidiană cu instabilitate hemodinamică;
c) stare hiperosmolară cu comă şi/sau instabilitate
hemodinamică;
d) crizele adrenale cu instabilitate hemodinamică;
e) hipercalcemie severă cu alterarea stării de
conştientă, necesitând monitorizare hemodinamică;
f) hipo- sau hipernatremia cu convulsii şi/sau
alterarea stării de conştientă;
g) hipo- sau hipermagneziemia cu aritmii sau afectare
hemodinamică;
h) hipo-sau hipercalemia cu disritmii sau afectare
musculară; i) hipofosfatemia cu slăbiciune musculară.
G. Renal
- necesitatea terapiei de epurare extrarenală -
hemodializă, hemofiltrare, hemodiafiltrare în acut.
H. Chirurgicale:
- pacienţi în postoperator care necesită monitorizare
hemodinamică/suport ventilator sau îngrijire specială la nivel de terapie
intensivă.
I. Diverse:
a) sepsis sever sau şoc septic;
b) monitorizare hemodinamică invazivă;
c) condiţii clinice care impun nivel de îngrijire de
terapie intensivă;
d) injurii de mediu (hipo-/hipertermia, înecul,
electrocuţie);
e) tratamente noi/experimentale cu potenţial de
complicaţii.
1 .c) Criteriul: Parametrii obiectivi
A. Semne vitale
a) puls <40 sau >150 b/minut;
b) TA sistolică <80 mmHg sau 20 mmHg sub TA
obişnuită a pacientului;
c) TA medie < 60 mmHg;
d) PAdiastolică > 120 mmHg;
e) stopul respirator de orice cauză;
f) frecvenţa respiratorie > 35 r/minut sau <8
r/minut;
g) riscul de oprire respiratorie;
h) alterarea bruscă a stării de conştientă (modificarea
scorului Glasgow cu mai mult de 2);
i) crize convulsive repetate sau prelungite;
j) orice pacient pe care medicul îl consideră a nu fi
în siguranţă altundeva decât în secţia ATI.
B. Date de Laborator:
a) Na <110 mEq/L sau > 170 mEq/L;
b) K < 2,0 mEq/L sau > 7,0 mEq/L;
c) PaO2 <50 mmHg;
d) SaO2 <90 cu O2 >50%;
e) Creşterea acută a Pa CO2 cu acidoză
respiratorie;
f) pH <7,1 sau >7,7;
g) glicemie >800 mg/dl; h)Ca> 15mg/dl;
i) nivel toxic al drogurilor sau al altor substanţe
chimice la pacienţi cu afectare hemodinamică ori neurologică.
C. Rezultate imagistică (radioscopie/radiografie,
ecografie, tomografie, rezonanţă magnetică) şi endoscopie:
a) hemoragie vasculară cerebrală, contuzie sau
hemoragie subarahnoidină cu afectarea stării de conştientă ori semne
neurologice focale;
b) rupturi de viscere, vezică urinară, ficat, varice
esofagiene sau uter cu instabilitate hemodinamică;
c) anevrism de aortă disecant.
D. Electrocardiogramă:
a) infarct miocardic cu aritmii complexe,
instabilitate hemodinamică sau insuficienţă cardiacă congestivă;
b) tahicardie ventriculară susţinută sau fibrilaţie
ventriculară;
c) bloc complet cu instabilitate hemodinamică.
E. Semne fizice apărute acut:
a) pupile inegale la un pacient inconştient;
b) arsuri >10% din suprafaţa corporeală;
c) anurie;
d) obstrucţie de căi respiratorii;
e) comă;
f) convulsii susţinute;
g) cianoză;
h) tamponadă cardiacă.
2. Triajul pacienţilor
a) In cazul în care numărul potenţialilor beneficiari
de terapie intensivă depăşeşte capacitatea secţiei este necesar un triaj.
b) Triajul se recomandă a fi făcut pe baza criteriilor
de priorităţi medicale prezentate mai sus.
c) Decizia de triaj aparţine şefului de secţie ATI
sau înlocuitorului de drept, după caz, ori medicului de gardă şi trebuie făcută
explicit.
d) Vârsta, originea etnică, rasa, sexul, statutul
social, preferinţele sexuale sau starea financiară a pacienţilor nu trebuie să
influenţeze decizia de triaj.
e) Criteriile de triaj trebuie făcute cunoscute la
nivelul spitalului.
f) Situaţiile de conflict de opinii vor fi analizate
de către comisia de etică a spitalului.
ANEXA Nr. 3 la regulament
DOTAREA MINIMĂ
cu echipamente si aparatură medicală a componentei
cu paturi de terapie intensivă (TI)
A. Echipamente şi aparatură medicală necesare/un pat
TI:
1. pat special de terapie intensivă, cu următoarele
caracteristici:
a) mobil, pe roţi care să dispună de sistem de blocaj;
b) echipat cu mecanisme, motor electric care să
permită ridicarea, coborârea sau înclinarea în funcţie de necesităţi;
c) să aibă 4 segmente care pot fi mobilizate separat;
d) să permită efectuarea masajului cardiac extern;
e) să dispună de saltea specială antidecubit;
f) după caz, să permită cântărirea pacientului;
2. instalaţii electrice:
a) cel puţin 12 prize amplasate de ambele părţi ale
patului la o înălţime mai mare de 120 cm de sol, uşor accesibile, cu
împământare şi protecţie antistatică;
b) lampă articulată care să permită desfăşurarea
diverselor manevre terapeutice;
c) lampă puternică în plafon (200 W) care să permită
iluminarea patului în ansamblu în caz de nevoie;
d) sonerie de alarmă;
e) priză de telefon;
f) priză radio şi tv cu căşti individuale;
g) consolă care să permită instalarea la nevoie a unui
aparat tv individual;
3. gaze medicinale:
a) două prize rapide pentru oxigen care să furnizeze o
presiune de 4 atmosfere, legate la o sursă centrală sigură;
b) o priză de aer comprimat medicinal la 4 atmosfere,
furnizând aer filtrat. Sursă centrală cu compresor fără ulei alimentat de grup
electrogen în caz de pană de curent;
c) cel puţin două prize de vacuum de -200 mmHg, legate
la un generator alimentat de grupul electrogen în caz de nevoie;
d) prizele şi conectoarele de oxigen, aer şi vacuum
sunt de forme şi culori diferite şi sunt inscripţionate;
4. monitor de înaltă performanţă pentru terapie
intensivă:
a) monitorizare cardiovasculară cu alarme adecvate: ECG
şi segment ST, presiune arterială noninvazivă, presiune arterială invazivă,
presiune pulmonară şi venoasă centrală, măsurarea printr-o metodă invazivă a
debitului cardiac şi a valorilor hemodinamice derivate;
b) pulsoximetrie periferică;
c) monitorizare respiratorie cu alarme adecvate:
frecvenţă respiratorie, end-tidal CO2;
d) monitorizarea temperaturii, inclusiv în caz de
hipotermie;
e) EEG, presiune intracraniană (în cazul
monitorizării neurologice sau neurochirurgicale);
f) posibilitate de printare şi înregistrare a datelor;
5. aparat de ventilaţie mecanică de înaltă performanţă;
6. seringi automate (injectomate);
7. infuzomate (pompe de perfuzie);
8. sistem de încălzire externă a pacientului;
9. pompe de nutriţie (nutripompe).
B. Echipamente şi aparatură medicală necesare/6-12
paturi de terapie intensivă - TI:
• 1 aparat ECG portabil;
• 1 defibrilator cu pacemaker extern;
• 2 stimulatoare cardiace externe (pacemaker
pentru stimulare internă);
• 1 aparat EEG portabil;
• 2 aparate mobile pentru epurare extrarenală
(hemodiafiltrare, hemofiltrare, plasmă exchange);
• aparat de monitorizare hemodinamică complexă;
• aparat de măsurare a debitului cardiac miniinvaziv;
• sisteme de încălzire a lichidelor perfuzate;
• aparat de măsurare a perfuziei cerebrale;
• 2 fibrobronhoscoape (adult, copii);
• 1 aparat Rx mobil;
• 1 ecograf multifuncţional cu minimum: sondă cord,
sondă părţi moi;
• 1 monitor de transport;
• sistem de intubaţie dificilă;
• 1 ventilator de transport;
• 1 brancard cu butelie de oxigen;
• 1 cărucior de resuscitare;
• 1 cărucior pentru pansamente;
• 1 sistem de perfuzie rapidă;
• aparat pentru realizarea hipotermiei;
• aparat circulaţie extracorporeală simplu;
• aparat de măsurare a gazelor sanguine,
echilibru acidobazic, electroliti, hemoglobina, glicemie, lactat;
• aparat pentru măsurarea coagulării.
|
Dotarea optimă cu echipamente şi
aparatură medicală a componentei de terapie intensivă (TI)
|
1.
|
6 paturi speciale de terapie intensivă (din care 1 pat pentru
marii arşi)
|
2.
|
6 monitoare de înaltă performanţă + 1 monitor de transport
|
3.
|
6 aparate pentru ventilaţie mecanică de înaltă performanţă + 1
ventilator de transport
6 plinte: 2 prize O2, 1 priză de aer comprimat, 2
prize de vacuum, 2 prize electrice pentru 6 paturi
|
4.
|
6 staţii mobile pentru administrare fluide şi medicamente,
fiecare cu: 8 seringi electrice + 2 pompe de perfuzie + 1 nutripompă
|
5.
|
3 sisteme de încălzire externă a pacientului
|
6.
|
1 ECG portabil
|
7.
|
1 defibrilator cu PM extern
|
8.
|
2 aparate mobile pentru epurare extrarenală (hemodiafiltrare )
|
9.
|
2 aparate de măsurare a debitului cardiac miniinvaziv
|
10.
|
1 aparat de monitorizare hemodinamică complexă
|
11.
|
2 aparate de măsurare a perfuziei cerebrale
|
12.
|
2 pacemaker
|
13.
|
1 cărucior de resuscitare
|
14.
|
1 aparat de măsurare a gazelor sanguine
|
15.
|
2 fibrobronhoscoape (adult + copii)
|
16.
|
1 ecograf/secţie ATI
|
17.
|
1 aparat Rx mobil/secţie ATI
|
18.
|
2 sisteme de perfuzie rapidă
|
19.
|
1 sistem de intubaţie dificilă
|
20.
|
1 EEG portabil
|
21.
|
1 brancard
|
22.
|
1 aparat circulaţie extracorporeală simplu
|
ANEXA Nr. 4 la regulament
CRITERII
de internare/admisie şi triajul pacienţilor în
terapie intermediară/îngrijire postoperatorie (TIIP)
1. Criterii clinice şi paraclinice de
internare/admisie:
Sistem cardiac:
• probabilitate de infarct miocardic;
• infarct miocardic stabil hemodinamic;
• aritmii acute cu stabilitate hemodinamică;
• oricare pacient stabil hemodinamic, fără evidenţă de
infarct miocardic, care necesită pacemaker temporar sau permanent;
• insuficienţă cardiacă congestivă moderată (clasa I,
II Killip);
• urgenţele hipertensive fără evidenţă de complicaţii
organice. Sistem pulmonar:
• pacienţi stabili cu suport ventilator, pentru
desprindere de ventilator;
• pacienţi stabili hemodinamic cu compromiterea
schimburilor gazoase pulmonare şi boală concomitentă cu potenţial de agravare a
insuficienţei respiratorii, care necesită urmărire şi/sau administrare continuă
de oxigen;
• pacienţi care necesită urmărire continuă şi
fizioterapie pulmonară agresivă.
Tulburări neurologice:
• pacienţi cu accident vascular cerebral care necesită
urmărire continuă sau aspiraţie frecventă ori schimbarea frecventă a poziţiei;
• pacienţi cu traumatisme craniocerebrale acute cu scor
Glasgow peste 9, dar care necesită urmărire continuă pentru agravarea semnelor
neurologice;
• traumatisme craniocerebrale stabile care necesită
toaletă pulmonară frecventă sau schimbarea frecventă a poziţiei;
• pacienţi cu hemoragie subarahnoidiană postanevrism
clipping, care necesită supraveghere continuă pentru semne de vasospasm sau
hidrocefalie;
• pacienţi neurochirurgicali stabili care au drenaj
lombar pentru tratamentul scurgerii de lichid cefalorahidian;
• pacienţi stabili cu traumatism de măduvă;
• pacienţi cu tulburări neurologice cronice stabile
care necesită nursing frecvent;
• pacienţi cu hemoragie subarahnoidiană gradele I-II în
aşteptarea intervenţiei chirurgicale;
• pacienţi cu ventriculostomie, fără alterarea stării
de conştientă în aşteptarea intervenţiei pentru instalarea suntului
ventriculo-peritoneal.
Ingestie de droguri sau supradozare:
• orice pacient cu ingestie ori supradozare de droguri
stabil hemodinamic care necesită urmărire neurologică, pulmonară sau cardiacă.
Tulburări gastrointestinale:
• sângerări gastrointestinale cu hipotensiune
ortostatică ce răspunde la terapia volemică;
• pacienţi cu sângerare din varice esofagiene fără
semne de sângerare activă şi stabilitatea semnelor vitale;
• insuficienţă hepatică acută cu semne vitale stabile.
Tulburări endocrine:
• pacienţi cu cetoacidoza diabetică necesitând
administrarea continuă de insulina în perfuzie pentru stabilizare în faza de
recuperare după comă cetoacidotică;
• comele hiperosmolare în faza de recuperare;
• tireotoxicoza sau starea de hipotiroidie care
necesită monitorizare.
Chirurgicale:
• pacienţi în stare postoperatorie, după chirurgie
majoră, stabili hemodinamic, care necesită resuscitare hidroelectrolitică şi transfuzie
pentru perturbări volemice majore în timpul intervenţiei;
• orice pacient chirurgical în perioada postoperatorie
care necesită urmărire continuă în primele 24-48 de ore.
Diverse:
• sepsis precoce tratat adecvat şi fără evidenţă de şoc
sau disfuncţii organice;
• pacienţi necesitând terapie fluidă intravenoasă
continuă titrată;
• paciente obstetricale pentru tratamentul
preeclampsiei/ eclampsiei sau alte probleme medicale;
• alte categorii de pacienţi care necesită urmărire
continuă sau tratament frecvent al plăgilor (de exemplu: boala Addison,
insuficienţă renală, delirium tremens, hipercalcemie etc).
2. Triajul pacienţilor în TIIP
a) In cazul în care numărul potenţialilor beneficiari
de terapie intermediară/îngrijire postoperatorie depăşeşte capacitatea secţiei
este necesar un triaj.
b) Triajul se recomandă a fi făcut pe baza criteriilor
clinice şi paraclinice prezentate mai sus.
c) Decizia de triaj aparţine şefului de secţie ATI
sau înlocuitorului de drept, după caz, ori medicului de gardă şi trebuie făcută
explicit.
d) Vârsta, originea etnică, rasa, sexul, statutul
social, preferinţele sexuale sau starea financiară a pacienţilor nu trebuie să
influenţeze decizia de triaj.
e) Criteriile de triaj trebuie făcute cunoscute la
nivelul spitalului.
f) Situaţiile de conflict de opinii vor fi analizate
de către comisia de etică a spitalului.
ANEXA Nr. 5 la regulament
DOTAREA MINIMĂ
cu echipamente şi aparatură medicală a componentei
de terapie intermediară/îngrijire postoperatorie (TIIP)
A. Echipamente şi aparatură medicală necesare/un pat
TIIP:
1. pat special de terapie intermediară/îngrijire
postoperatorie, cu următoarele caracteristici:
a) mobil, pe roţi care să dispună de sistem de blocaj;
b) echipat cu mecanisme, motor electric care să
permită ridicarea, coborârea sau înclinarea în funcţie de necesităţi;
c) să permită efectuarea masajului cardiac extern;
2. instalaţii electrice:
a) cel puţin 12 prize amplasate de ambele părţi ale
patului la o înălţime mai mare de 120 cm de sol, uşor accesibile, cu
împământare şi protecţie antistatică;
b) lampă articulată care să permită desfăşurarea
diverselor manevre terapeutice;
c) lampă puternică în plafon (200 W) care să permită
iluminarea patului în ansamblu în caz de nevoie;
d) sonerie de alarmă;
e) priză de telefon;
f) priză radio şi tv cu căşti individuale;
g) consolă care să permită instalarea la nevoie a unui
aparat tv individual;
3. gaze medicinale:
a) două prize rapide pentru oxigen care să furnizeze o
presiune de 4 atmosfere, legate la o sursă centrală sigură;
b) o priză de aer comprimat medicinal la 4 atmosfere,
furnizând aer filtrat. Sursă centrală cu compresor fără ulei alimentat de grup
electrogen în caz de pană de curent;
c) cel puţin două prize de vacuum de -200 mmHg, legate
la un generator alimentat de grupul electrogen în caz de nevoie;
d) prizele şi conectoarele de oxigen, aer şi vacuum
sunt de forme şi culori diferite şi sunt inscripţionate;
4. monitor multiparametric:
a) monitorizare cardiovasculară cu alarme adecvate: ECG
şi segment ST, presiune arterială noninvaziva, presiune arterială invazivă
(opţional);
b) pulsoximetrie periferică;
c) monitorizare respiratorie cu alarme adecvate:
frecvenţă respiratorie;
d) monitorizarea temperaturii, inclusiv în caz de
hipotermie;
e) posibilitate de printare şi înregistrare a datelor;
5. aparat de ventilaţie mecanică de medie performanţă
(un aparat la două paturi UTIIP);
6. seringi automate (injectomate);
7. infuzomate (pompe de perfuzie);
8. sistem de încălzire externă a pacientului.
B. Echipamente şi aparatură medicală necesare/4-8
paturi TIIP:
• 1 aparat ECG portabil;
• 1 defibrilator cu pacemaker extern;
• stimulator cardiac extern (pacemaker pentru stimulare
internă);
• aparat de măsurare a debitului cardiac miniinvaziv;
• sistem de perfuzie rapidă;
• aparat de măsurare a perfuziei cerebrale;
• aparat Rx mobil;
• monitor de transport;
• ventilator de transport;
• sistem de intubaţie dificilă;
• brancard cu butelie de oxigen;
• cărucior de resuscitare;
• cărucior pentru pansamente;
• aparat de măsurare a gazelor sanguine, echilibru
acidobazic, electroliţi, hemoglobina, glicemie, lactat.
|
Dotarea optimă cu echipamente şi
aparatură medicală a componentei de terapie intermediară/îngrijire
postoperatorie (TIIP)
|
1.
|
6 paturi speciale postoperator
|
2.
|
6 monitoare multiparametrice + 1 monitor de transport
|
3.
|
3 aparate pentru ventilaţie mecanică de medie performanţă + 1
ventilator de transport
6 plinte: 2 prize O2, 2 prize de aer comprimat, 2
prize de vacuum, 2 prize electrice pentru 6 paturi
|
4.
|
6 staţii mobile pentru administrare fluide şi medicamente,
fiecare cu: 3 seringi electrice + 1 pompă de perfuzie
|
5.
|
2 sisteme de încălzire externă a pacientului
|
6.
|
1 ECG portabil
|
7.
|
1 defibrilator cu PM extern
|
8.
|
1 aparat de măsurare a debitului cardiac miniinvaziv
|
9.
|
1 aparat de măsurare a perfuziei cerebrale
|
10.
|
1 pacemaker
|
11.
|
1 cărucior de resuscitare
|
12.
|
1 aparat de măsurare a gazelor sanguine
|
13.
|
1 aparat Rx mobil/secţie ATI
|
14.
|
1 sistem de perfuzie rapidă
|
15.
|
1 sistem de intubaţie dificilă
|
16.
|
1 brancard
|
ANEXA Nr. 6 la regulament
EVALUAREA
secţiilor/compartimentelor de anestezie-terapie
intensivă
Analiza secţiilor/compartimentelor ATI
Etapa I: completarea chestionarului de evaluare (anexa
nr. 6.1)
Etapa II: analiza activităţii
secţiilor/compartimentelor ATI (anexa nr. 6.2)
Interpretarea datelor, rezultate şi indicatori (anexa
nr. 6.3.)
ANEXA Nr. 6.1 la regulament
CHESTIONAR DE EVALUARE
a secţiilor/compartimentelor de anestezie-terapie
intensivă în România
(de transmis Ministerului Sănătăţii până la 31 martie
2010)
Judeţul..................................................................................................................
Localitatea............................................................................................................
Unitatea
sanitară....................................................................................................
Număr de secţii/compartimente ATI:
secţii............................................................,
compartimente.................................................
Secţia/Compartimentul..........................................................................................
Număr de paturi unitate sanitară
..............................................................................................................................
Număr de posturi de lucru anestezie
Număr de paturi TI
Număr de paturi TIIP
Număr de paturi SPA
Adresă
..................................................................................................................
Telefon...................................................................................................................
Fax.........................................................................................................................
E-mail.....................................................................................................................
Şef secţie:
Nume.............................Prenume........................................
Adresă
...................................................................................................................
Telefon.......................................................fax........................................................
E-mail.....................................................................................................................
Capitolul 1. Infrastructură
Nr.
|
|
Da
|
Nu
|
1.
|
Tip de spital
|
|
|
|
Local - comunal
|
|
|
|
- orăşenesc
|
|
|
|
- municipal
|
|
|
|
- altele (centre de sănătate, spitale de specialitate etc.)
|
|
|
|
Judeţean
|
|
|
|
unităţi sanitare clinice/institute
|
|
|
|
Profilul secţiei ATI:
|
|
|
|
A. -clinică
|
|
|
|
B.
-adulţi
- pediatrie
- adulţi şi copii
|
|
|
|
C. - deservind secţii de:
|
|
|
|
- chirurgie generală
|
|
|
|
- ortopedie
|
|
|
|
- neurochirurgie
|
|
|
|
- chirurgie plastică
|
|
|
|
- arşi
|
|
|
|
- politraumatisme
|
|
|
|
- transplant organe
|
|
|
|
- urologie
|
|
|
|
- obstetrică/ginecologie
|
|
|
|
- chirurgie cardiacă
|
|
|
|
- chirurgie vasculară
|
|
|
|
- chirurgie hepatică majoră
|
|
|
|
- chirurgie toracică
|
|
|
|
- oftalmologie
|
|
|
|
- ORL
|
|
|
|
- chirurgie orală şi maxilo-facială
|
|
|
|
- patologie medicală
|
|
|
|
- toxicologie
|
|
|
2.
|
Structura de rezistenţă a clădirii în care funcţionează
secţia/compartimentul ATI - necesită reparaţii/consolidări
|
|
|
3.
|
Tip de încălzire a clădirii în care funcţionează
secţia/compartimentul ATI:
|
|
|
|
- centrală proprie
|
|
|
|
- centrală conectată la reţeaua urbană/rurală
|
|
|
|
- altele
|
|
|
4.
|
Aer condiţionat în secţie:
|
|
|
|
- 8 - tip centralizat
- 9 - tip split
- 10 - altul (specificaţi)
- 11 - beneficiază de AC -% din nr. total de paturi
|
|
|
5.
|
Gaze disponibile la patul bolnavului în secţie:
|
|
|
|
- oxigen medicinal
|
|
|
|
- aer comprimat medical
|
|
|
|
- vacuum
|
|
|
6.
|
Bucătărie:
|
|
|
|
- în aceeaşi clădire
|
|
|
|
- în clădiri separate
|
|
|
|
- condiţii de preparare produse sterile pentru alimentaţie
enterală
|
|
|
Nr.
|
|
Da
|
Nu
|
7.
|
Alimentare cu apă rece:
|
|
|
|
- permanent
|
|
|
|
- intermitent
|
|
|
|
- proprie
|
|
|
|
- racordată la reţeaua publică
|
|
|
|
- puţ de mare adâncime pentru situaţii speciale
|
|
|
8.
|
Sursă de apă sterilă în reanimare:
|
|
|
|
- de la sursa centrală
|
|
|
|
- sursă proprie
|
|
|
9.
|
Alimentare cu apă caldă:
|
|
|
|
- permanent
|
|
|
|
- intermitent
|
|
|
10.
|
Generator electric propriu:
|
|
|
|
- 12 - secţiei
|
|
|
|
- 13 - spitalului
|
|
|
11.
|
Spălătorie:
|
|
|
|
- 14 - proprie
|
|
|
|
- 15 - comună cu circuit separat
|
|
|
|
- comună fără circuit separat
|
|
|
12.
|
Filtru pentru personal şi vizitatori
|
|
|
13.
|
Calculatoare în secţie:
|
|
|
|
- 16 - independente
|
|
|
|
- 17 - legate în reţea
|
|
|
Capitolul 2. Spaţii şi circuite
Nr.
|
|
Da
|
Nu
|
1.
|
Circuite separate
|
|
|
2.
|
Circuit septic separat (saloane, materiale, instrumentar)
|
|
|
3.
|
Staţie de sterilizare:
|
|
|
|
- proprie
|
|
|
|
- comună cu circuit separat
|
|
|
|
- nu există
|
|
|
4.
|
Acces permanent (24 de ore) la:
|
|
|
|
- unitatea de transfuzie sanguină
|
|
|
|
- centru de transfuzii
|
|
|
|
- laborator de analize medicale
|
|
|
|
- hematologie
|
|
|
|
- biochimie
|
|
|
|
- bacteriologie
|
|
|
|
- determinări toxicologice
|
|
|
|
- laborator de radiologie şi imagistică medicală
|
|
|
|
- radiologie clasică
|
|
|
|
- radiografie la pat
|
|
|
|
- computer tomograf
|
|
|
|
- RMN
|
|
|
|
- ecografie
|
|
|
|
- ecocardiografie
|
|
|
|
- explorări invazive hemodinamice: angiografie şi cateterism
cardiac
|
|
|
|
- endoscopie digestivă
|
|
|
|
- alte explorări (precizaţi)
|
|
|
Nr.
|
|
Da
|
Nu
|
5.
|
Acces în timpul programului de lucru la:
|
|
|
|
- unitatea de transfuzie sanguină
|
|
|
|
- centru de transfuzii
|
|
|
|
- laborator hematologie
|
|
|
|
- laborator biochimie
|
|
|
|
- laborator bacteriologie
|
|
|
|
- investigarea tulburărilor de coagulare
|
|
|
|
- laborator toxicologie
|
|
|
|
- laborator de anatomie patologică
|
|
|
|
- laborator de imunologie
|
|
|
|
- laborator de citologie
|
|
|
|
- imagistică medicală:
|
|
|
|
- radiologie clasică
|
|
|
|
- radiografie la pat
|
|
|
|
- computer tomograf
|
|
|
|
- RMN
|
|
|
|
- ecografie abdomen
|
|
|
|
- ecocardiografie
|
|
|
|
- cateterism cardiac/angiografie
|
|
|
|
- endoscopie digestivă
|
|
|
|
- alte explorări (precizaţi)
|
|
|
Capitolul 3. Număr personal angajat şi linii de
gardă
1.
|
Număr total de medici care îşi desfăşoară activitatea în secţie:
|
|
|
- medici de specialitate ATI cadre universitare
|
|
|
- medici de specialitate ATI ( primari: ....; specialişti:.....)
|
|
|
- medici rezidenţi anul V ATI
|
|
|
- medici de specialitate ATI angajaţi cu contract de muncă cu
timp parţial (gărzi)
|
|
|
Asistenţi medicali
|
|
2.
|
Infirmiere
|
|
3.
|
Fiziokinetoterapeuţi/kinetoterapeut
|
|
|
Brancardieri
|
|
|
Ingineri sau tehnicieni întreţinere aparatură medicală
|
|
|
Operator calculator
|
|
|
Registrator medical
|
|
|
Secretară
|
|
|
Număr de medici ATI/gardă
|
|
|
Ture asistenţi medicali:
|
|
|
- de 8 ore
|
|
|
- de 12 ore
|
|
|
Ture infirmiere:
|
|
|
- de 8 ore
|
|
|
- de 12 ore
|
|
4.
|
|
|
5.
|
|
|
6.
|
|
|
7.
|
|
|
8.
|
|
|
9.
|
|
|
Capitolul 4. Dotare cu echipament pentru un număr
de........paturi (aprobate) în schemă (din care: număr paturi TI număr paturi
TIIP......., număr paturi SPA.....)
|
|
Da
|
Nu
|
Nr.
|
1.
|
Aparate de anestezie
|
|
|
|
|
Aparat anestezie tip......................
|
|
|
|
|
Aparat anestezie tip......................
|
|
|
|
|
Aparat anestezie tip......................
|
|
|
|
|
Aparat anestezie tip......................
|
|
|
|
|
Aparat anestezie tip......................
|
|
|
|
|
Aparat anestezie tip......................
|
|
|
|
|
Aparat anestezie tip......................
|
|
|
|
|
Aparat anestezie tip......................
|
|
|
|
|
Câte din aparatele de mai sus au următoarele caracteristici:
|
|
|
|
|
- monitorizare conc. O2
|
|
|
|
|
- capnograf
|
|
|
|
|
- monitor volume
|
|
|
|
|
- monitor presiuni căi aeriene
|
|
|
|
|
- monitor gaze anestezice
|
|
|
|
|
- vaporizor Halothan
|
|
|
|
|
- vaporizor Isofluran
|
|
|
|
|
- vaporizor Sevofluran
|
|
|
|
|
- pulsoximetru
|
|
|
|
|
- cu monitor funcţii vitale, care conţine:
|
|
|
|
|
ECG 1 derivaţie
|
|
|
|
|
ECG 2/mai multe derivaţii
|
|
|
|
|
monitoring segment ST
|
|
|
|
|
pulsoximetru
|
|
|
|
|
monitoring respiraţie
|
|
|
|
|
TAnoninvaziv
|
|
|
|
|
presiuni invazive
|
|
|
|
|
măsurare debit cardiac
|
|
|
|
|
măsurare Sv02
|
|
|
|
|
măsurare temperatură
|
|
|
|
|
măsurare BIS
|
|
|
|
|
altele (specificaţi)
|
|
|
|
2.
|
Aparat cell saver
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
3.
|
Aparat transfuzie/perfuzie rapidă şi încălzire rapidă a
soluţiilor
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
4.
|
Sistem de menţinere/corectare a temperaturii corporale a
pacientului:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
5.
|
Aparate pentru ventilaţie mecanică (adulţi + copii)
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
|
Da
|
Nu
|
Nr.
|
6.
|
Aparate pentru ventilaţie mecanică - nou-născut
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
7.
|
Monitor funcţii vitale (posturi fixe)
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Model:
|
|
|
|
|
Câte din aparatele de mai sus au următoarele caracteristici:
|
|
|
|
|
ECG 1 derivaţie
|
|
|
|
|
ECG 2/mai multe derivaţii
|
|
|
|
|
monitoring segment ST
|
|
|
|
|
pulsoximetru
|
|
|
|
|
monitoring respiraţie
|
|
|
|
|
TAnoninvaziv
|
|
|
|
|
presiuni invazive
|
|
|
|
|
măsurare debit cardiac
|
|
|
|
|
măsurare Sv02
|
|
|
|
|
măsurare BIS
|
|
|
|
|
măsurare temperatură
|
|
|
|
|
capnog rafie
|
|
|
|
8.
|
Monitoare de transport (mobil) funcţii vitale
|
|
|
|
9.
|
Aparate ventilaţie mecanică de transport (mobil)
|
|
|
|
10.
|
Seringi electrice
|
|
|
|
11.
|
Infuzomate (pompe volumetrice)
|
|
|
|
12.
|
Pompe nutriţie enterală
|
|
|
|
13.
|
Pacemaker extern
|
|
|
|
14.
|
Bronhoscop
|
|
|
|
15.
|
Ecograf
|
|
|
|
|
- propriu
|
|
|
|
|
- acces la ecograf
|
|
|
|
|
- cord
|
|
|
|
|
- vase
|
|
|
|
|
- abdomen, ginecologie
|
|
|
|
|
- transesofagian
|
|
|
|
16.
|
Aparat gaze sanguine
(propriu)
(acces la)
|
|
|
|
|
- dozare Hb./Ht.
|
|
|
|
|
- dozare ioni ( Na+, K+, Ca++)
|
|
|
|
|
- dozare lactat
|
|
|
|
|
- dozare glicemie
|
|
|
|
17.
|
Aparat măsurare rapidă glicemie
|
|
|
|
18.
|
Aparat măsurare rapidă Hb./Ht.
|
|
|
|
19.
|
Aparat hemodializă/hemofiltrare continuă/plasmafereză
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
|
Da
|
Nu
|
Nr.
|
20.
|
Aparat hemodializă convenţională
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
21.
|
Aparat radiografie mobil (propriu) Aparat radiografie mobil
(acces la)
|
|
|
|
22.
|
Sistem administrare oxid nitric (propriu) Sistem administrare
oxid nitric (acces la)
|
|
|
|
23.
|
Defibrilator
|
|
|
|
24.
|
Aparat ECG
|
|
|
|
25.
|
Aparat măsurare coagulare
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
26.
|
Consolă comandă balon contrapulsaţie intraaortică
|
|
|
|
27.
|
Incubator
|
|
|
|
28.
|
Masă cu căldură radiantă pentru îngrijire nou-născut
|
|
|
|
29.
|
Paturi speciale terapie intensivă cu caracteristici antidecubit
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
|
Tip:
|
|
|
|
30.
|
Sisteme de autoadministrare a analgeziei
|
|
|
|
31.
|
Endoscopie digestivă
|
|
|
|
|
- aparat propriu
|
|
|
|
|
- acces la
|
|
|
|
32.
|
Număr de locuri în SSPA
|
|
|
|
|
- cu monitor
|
|
|
|
|
- cu monitor şi ventilator
|
|
|
|
33.
|
Altele (precizaţi)
|
|
|
|
34.
|
Altele (precizaţi)
|
|
|
|
35
|
Altele (precizaţi)
|
|
|
|
Capitolul 5. Context local, accesibilitate,
comunicaţii
|
|
Da
|
Nu
|
1.
|
Reţea de telefonie
|
|
|
|
- comunicare „pe interior" cu celelalte secţii
|
|
|
2.
|
Acces loco - urban permanent
|
|
|
3.
|
Acces loco - urban intermitent
|
|
|
4.
|
Acces interurban permanent
|
|
|
5.
|
Acces interurban intermitent
|
|
|
6.
|
Reţea de radiotelefon (comunicaţii radio)
|
|
|
7.
|
Acces internet
|
|
|
8.
|
Ambulanţă proprie
|
|
|
9.
|
Timpul minim de sosire a ambulanţei la solicitare (minute)
|
|
|
10.
|
Timpul maxim de sosire a ambulanţei la solicitare (minute)
|
|
|
11.
|
Timpul minim de transport la eşalonul superior (ore)
|
|
|
12.
|
Timpul maxim de transport la eşalonul superior (ore)
|
|
|
Comentarii - Observaţii
ANEXA Nr. 6.2 la regulament
ANALIZA
activităţii secţiilor/compartimentelor ATI
(1) Unităţile sanitare cu paturi care au în structură
secţii/compartimente ATI vor transmite analiza activităţii acestor secţii
(redactată prin completarea pct. Aşi Bdin prezenta anexă şi a scorului OMEGA-RO
din anexa nr. 6.3) de două ori pe an Ministerului Sănătăţii (Direcţia generală
de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe) astfel:
- până la data de 15 iulie a.c. (pe primele 6 luni); şi
- până la data de 15 ianuarie a anului următor (pe
ultimele 6 luni şi centralizat pe tot anul care a trecut).
(2) Prima transmisie a datelor va fi 15 iulie 2010.
A. Analiza activităţii de anestezie
1. Numărul de posturi de lucru anestezie:
a) în blocul operator
b) în afara blocului operator
2. Numărul de anestezii generale cu pivot volatil
3. Numărul de anestezii generale intravenoase
4. Numărul de anestezii regionale centrale:
a) anestezii subarahnoidiene;
b) anestezii peridurale.
5. Numărul de anestezii prin blocaje de plex
6. Numărul de anestezii combinale generale/regionale
7. Numărul de anestezii în afara blocului operator
8. Riscul bolnavilor conform scalei ASA
9. Numărul de anestezii pentru:
a) intervenţii chirurgicale de mică amploare;
b) intervenţii chirurgicale de amploare medie;
c) intervenţii chirurgicale majore (chirurgie
abdomino-toracică cu anestezie generală cu durata > 45 minute);
d) intervenţii chirurgicale pe cord deschis;
e) intervenţii neurochirurgicale majore;
f) transplant renal;
g) transplant hepatic;
h) transplant cardiac;
i) politraumă.
B. Analiza
activităţii de terapie intensivă
1. Date privind activitatea secţiei:
a) numărul de paturi;
b) numărul total de zile ocupare;
c) nivel mediu de ocupare;
d) durata medie de spitalizare ATI;
e) % pacienţi admişi şi decedaţi în ATI;
f) % mortalitate intraspitalicească legată de ATI;
g) durata medie de spitalizare a pacienţilor decedaţi
în ATI.
2. Date privind pacienţii:
a) vârsta;
b) diagnosticul la internare: specificând dacă este:
- medical sau chirurgical (numărul absolut şi %);
- programat sau neprogramat (numărul absolut şi %),
menţionând diagnosticul principal şi cele asociate;
c) scoruri de gravitate:
• pentru pacienţi adulţi:
- scoruri generale de gravitate si predictie a
mortalităţii:
a)scorAPACHEII;
b) scor SOFA;
- traumatologie:
- scor ISS (injury severity score);
- scor RTS (revised trauma score);
- chirurgie cardiacă: scor EUROSCOR;
• pentru pediatrie:
- scor general de gravitate:
a) scor PRISM (pediatric risk of mortality);
b) scor P-MODS (pediatric multiorgan dysfunction
score);
- traumatologie pediatrică: PTS (pediatric trauma
score).
3. Date privind îngrijirea medicală
Aprecierea cantităţii şi complexităţii activităţii se
face pe baza unui scor de evaluare a activităţii de îngrijire şi a unor date
procentuale:
a) scor OMEGA- RO;
b) % pacienţi ventilaţi mecanic;
c) % pacienţi ventilaţi < 48 de ore;
d) % pacienţi ventilaţi > 48 de ore.
4. Date privind prevenirea şi supravegherea
infecţiilor nosocomiale recoltate prin metodologie standardizată:
- prevenirea infecţiilor nosocomiale:
1. program de prevenire a:
a) transmisiei încrucişate a infecţiilor;
b) infecţiilor asociate dispozitivelor invazive;
2. instruirea personalului;
3. aplicarea de protocoale;
- supravegherea infecţiilor nosocomiale:
a) nivelul brut: % pacienţi infectaţi: pneumopatii,
infecţii urinare, becteriemii nosocomiale;
b) nivel de atac: % pacienţi infectaţi expuşi la
dispozitivele invazive interesate.
ANEXA Nr. 6.3 la regulament
INTERPRETAREA
datelor, rezultate si indicatori
Interpretarea datelor:
a) evaluarea activităţii secţiilor ATI se face pe un
interval de 6-12 luni (datorită variabilităţii mari a activităţii pe termen
scurt);
b) în acest scop va fi folosit scorul OMEGA-RO.
Scorul OMEGA-RO: scor de activitate pentru secţiile
ATI:
Principii de elaborare:
- necesitatea de a avea un scor simplu, deci selectarea
unui număr limitat de acte;
- se ţine cont de aspectul de „serviciu clinic" al
reanimării, şi nu numai de „serviciu medico-tehnic" prestator de acte;
- evaluarea corectă a complexităţii îngrijirilor în
ansamblu.
Scorul OMEGA-RO se bazează pe înregistrarea a 48 de
acte terapeutice notate de la 1 la 10 puncte Omega şi repartizate în 3
categorii:
- categoria 1: un număr de 29 de acte/manevre medicale
înregistrate doar o dată, indiferent de numărul real de efectuări;
- categoria 2: un număr de 11 acte/manevre medicale
înregistrate şi punctate la fiecare efectuare; punctele Omega sunt adunate ori
de câte ori actul este efectuat pe parcursul spitalizării pacientului;
- categoria 3: un număr de 8 acte/manevre medicale
înregistrate în fiecare zi în care se efectuează; punctele Omega se obţin
înmulţind valoarea actului cu durata realizării sale în zile.
Scorul de activitate Omega este calculat la sfârşitul
spitalizării şi este egal cu suma punctelor din fiecare categorie.
Scorul Omega = puncte categoria 1 + puncte categoria 2
+ puncte categoria 3.
Pentru o mai bună caracterizare a activităţii
serviciului se analizează nu numai scorul total, dar şi valoarea fiecărei
categorii pe ansamblul spitalizării.
Scorul OMEGA-RO: acte si manevre medicale
Categoria 1 -Acte de notat o dată pe toată perioada
îngrijirii în secţia ATI
D 100 Traheostomie: montare sau
supraveghere 6
D 101 Dren toracic/pericardic: montare sau
supraveghere 6
D 102 Cateter periferic: montare sau
supraveghere 2
D 103 Cateter central: montare sau
supraveghere 4
D 104 Cateter arterial pulmonar: montare sau
supraveghere 7
D 105 Cateter arterial: montare sau
supraveghere 4
D 106 Sondă de stimulare cardiacă endocavitară: montare
sau supraveghere 3
D 107 Intubaţie traheală: montare sau
supraveghere 6
D 108 Balon contrapulsaţie intraaortică: montare sau
supraveghere 10
D 109
Cardioversie
3
D 110 Tratamentul unui stop
circulator 10
D 111 Utilizarea de droguri vasoactive
6
D 112 Utilizarea de
fibrinolitice 10
D 113 Transfuzia de derivaţi sanguini, în volum mai
mare de 10% din volumul circulant/24 de ore 10
D 114 Lavaj gastric 1
D 115 Alimentaţie parenterală: 35 calorii/kg/zi timp de
minimum 10 zile 6
D 116 Alimentaţie enterală: 35 calorii/kg/zi timp de
minimum 10 zile, cu debit constant 3
D 117 Reinjectare de lichid de
ascită 10
D 118 Tamponare de varice esofagiene: montare sau
supraveghere 3
D 119 Sunt arteriovenos: montare sau
supraveghere 10
D 120 Sondă ureterală: montare sau
supraveghere 3
D 121 Cateter suprapubian: montare sau
supraveghere 1
D 122 Tracţiune ortopedică
complexă 6
D 123 Bilanţ neurologic 1
D 124 Drenaj de lichid
cefalorahidian 1
D 125 Monitorizarea presiunii
intracraniene 4
D 126 Sedarede peste 24 de
ore 6
D 127 Puncţie-lavaj
peritoneal 3
D 128 Instruire pentru ventilaţie la
domiciliu 5
Categoria 2 -Acte de notat la fiecare realizare
D 150 Epurare extrarenală/corporeală
secvenţială 10
D 151
Plasmafereză
10
D 152 Endoscopie bronşică, inclusiv lavaj
alveolar 3
D 153 Endoscopie
digestivă 3
D 154 Oxigenoterapie
hiperbară 10
D 155 Pregătirea şi însoţirea transportului în afara
unităţii de reanimare (Se exclud: transportul efectuat de Salvare, transportul
pentru intervenţia chirurgicală.) 3
D 156 Pregătirea transportului efectuat de Salvare
(Se exclude transportul pentru intervenţia chirurgicală.)
1
D 157
Ecografie
3
D 158
Scintigrafie
6
D 159Angiografie
10
D 160 Pregătirea, însoţirea sau primirea la întoarcerea
de la blocul operator (Se exclude transportul efectuat de Salvare) 6
Categoria 3 -Acte de notat numărul de zile în care
pacientul a beneficiat de manevră
D 170 Ventilaţia spontană cu PEEP şi
CPAP 10
D 171 Ventilaţia
mecanică 10
D 172 Dializa peritoneală continuă sau hemofiltrarea
continuă 10
D 115 Pansament chirurgical
complex 6
D 116 Repunerea în
tranzit 6
D 129 Izolarea unui pacient în camera sterilă sau
izolator 10
D 177 Copil în
incubator
2
D 179 Supravegherea continuă în secţia
ATI 1
Categorii de personal normate
|
Secţii/Compartimente ATI CATEGORIA
a III-a
|
Sectii/Compartimente ATI
CATEGORIA a II-a
|
Sectii/Compartimente ATI
CATEGORIA I
|
Medici ATI *
|
1 MEDIC ŞEF SECŢIE
+
1 medic/sală operaţie
+
TIIP
1/4-6 paturi UTIIP
|
1 MEDIC ŞEF SECŢIE
+
1 medic/sală operaţie
+
TI TIIP
1/2-4paturi* 1/4-6paturi
|
1 MEDIC ŞEF SECŢIE
+
1 medic/sală operaţie
+
TI TIIP
1/2-4paturi* 1/4-6paturi
|
Asistenţi medicali
|
ASISTENTĂ ŞEFĂ
+
1 asistent/sală de operaţie
+
1 asistent/tură pentru sala de
operaţie de urgenţă
+
TIIP
1 asistent/4 paturi/tură
|
ASISTENTĂ ŞEFĂ
+
1 asistent/sală de operaţie
+
1 asistent/tură pentru sală de
operaţie de urgenţă
+
TI TIIP
2 asistenţi/5 paturi/ tură 1 asistent/4 paturi/
tură
|
ASISTENTĂ ŞEFĂ
+
1 asistent/sală de operaţie
+
1 asistent/tură pentru sală de
operaţie de urgenţă
+
TI TIIP
1 asistent/2 paturi/tură 2 asistenţi/4 paturi/tură
|
ANEXA Nr. 7 la regulament
NORMATIV MINIMAL
vizând categoriile de personal din
secţiile/compartimentele ATI
Categorii de personal normate
|
Secţii/Compartimente ATI CATEGORIA
a III-a
|
Sectii/Compartimente ATI CATEGORIA
a II-a
|
Secţii/Compartimente ATI
CATEGORIA I
|
Asistenţi medicali supraspecializaţi**
|
-
|
1-4
|
-
|
1-4
|
|
Infirmiere
|
1 infirmieră/
8 paturi/tură
|
1 infirmieră/ 4 paturi/tură
|
1 infirmieră/ 4 paturi/tură
|
1 infirmieră/ 3 paturi/tură
|
1 infirmieră/ 4 paturi/tură
|
Brancardier
|
1/tură
|
1/tură
|
1/tură
|
1/tură
|
1/tură
|
Psiholog
|
-
|
1
|
1
|
Fiziokinetoterapeuţi/ kinetoterapeuţi
|
-
|
1-3/secţieATI
|
2- 4 secţie ATI
|
Inginer/tehnician întreţinere aparatură
|
1
|
1
|
1
|
Operatori calculator
|
1
|
1
|
1-2
|
Secretară
Registrator/Statistician
|
-
|
1 1
|
1 1-2
|
* Normarea poate ajunge până la 1 medic ATI/2 paturi de
terapie intensivă în secţiile în care se desfăşoară activitate de învăţământ
universitar şi/sau cercetare.
** Circulaţie extracorporeală, epurare
extrarenală/hepatică.
ANEXA Nr. 8 la regulament
CRITERII
de transfer/externare al/a pacienţilor din
secţia/compartimentul ATI în alte secţii
1. Criterii de externare/transfer din TIIP în
alte secţii:
a) când starea fiziologică a pacientului se
stabilizează şi monitorizarea intensivă nu mai este necesară, pacientul se
transferă în secţia căreia îi aparţine;
b) când nu mai sunt îndeplinite criteriile de
internare/admisie în TIIP.
2. Criterii de externare/transfer din TI direct în alte
secţii:
a) când dezechilibrele pacientului au fost stabilizate
şi nu mai necesită monitorizare şi îngrijire în terapie intensivă;
b) când nu mai sunt îndeplinite criteriile de
internare/admisie în TI, iar pacienţii nu necesită mutarea în TIIP, aceştia pot
fi transferaţi în secţiile obişnuite de spital.
ANEXA Nr. 9 la regulament
CARACTERISTICI STRUCTURALE, ARHITECTURALE SI
TEHNICE ALE SECŢIEI ATI
Art. 1. - Secţia ATI este formată din următoarele
elemente structurale:
a) zona administrativă;
b) posturi de lucru de anestezie;
c) componenta cu paturi:
- paturi de terapie intensivă (TI);
- paturi de terapie intermediară/îngrijire
postoperatorie (TIIP);
- opţional, în funcţie de posibilităţile şi
necesităţile locale: paturi organizate în salonul de supraveghere
postanestezică (SPA);
d) cabinet pentru consult preanestezic şi terapia
durerii;
e) zona tehnică:
- depozite pentru aparatură, instrumentar, produse
farmaceutice;
- dotări de laborator pentru determinări de urgenţă;
- boxă pentru lenjerie curată;
- spaţiu sanitar pentru prelucrarea şi igienizarea
obiectelor de inventar;
- boxă pentru colectarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri).
Art. 2. - Zona administrativă este comună întregii
secţii ATI şi cuprinde spaţiile rezervate personalului, spaţiile necesare
pentru administraţia secţiei şi spaţiile necesare pentru învăţământ.
Este constituită din:
a) birou şef secţie;
b) secretariat;
c) cabinete medici;
d) vestiare;
e) spaţiu de odihnă pentru asistente;
f) cameră(e) de gardă pentru medici;
g) sală de raport de gardă - întruniri colective;
h) sală de aşteptare pentru aparţinători;
i) filtru pentru echiparea vizitatorilor.
Art. 3. - Componenta cu paturi de terapie intensivă
(TI) respectă următoarele reguli:
A. amplasament:
a) paturile de terapie intensivă (TI) trebuie să ocupe
un teritoriu definit şi separat de alte secţii ale spitalului (bloc operator,
sterilizare, transfuzii etc);
b) trebuie să aibă acces facil la unitatea de primire
a urgenţelor, blocul operator şi serviciile de imagistică medicală;
c) dacă este situată la etaj trebuie să aibă în
proximitate un ascensor pentru paturi;
d) paturile de terapie intermediară/îngrijire
postoperatorie (TIIP) se recomandă să fie în proximitatea TI, dar trebuie să
dispună de spaţiu separat;
B. acces:
a) zona-filtru permite controlul accesului pentru
pacienţi, personal, vizitatori şi aprovizionare;
b) traseul între TI şi alte structuri legate de
funcţionarea secţiei se recomandă să fie cât mai scurt pentru a permite
transferul rapid al pacienţilor;
c) se recomandă ca accesul prevăzut pentru paturi
(brancarde), personal şi materiale să fie distinct de accesul rezervat
vizitatorilor;
d) accesul vizitatorilor este reglementat după un
program care va fi afişat;
e) în TI există un sistem de avertizare (sonerie,
interfon) care să permită vizitatorilor să se anunţe înainte să primească
autorizaţia să intre;
C. capacitate:
a) în funcţie de categoria secţiei ATI, se recomandă
ca paturile de TI să aibă o capacitate de minimum 5% din numărul total al
paturilor din secţiile care îngrijesc pacienţi cu suferinţe acute;
b) în spitalele regionale de urgenţă capacitatea poate
ajunge până la 10-15% din totalul numărului de paturi ale spitalului;
c) în secţiile ATI, componenta cu paturi de terapie
intensivă (TI) are minimum 6 paturi;
d) dacă paturile de terapie intensivă (TI) sunt mai
mult de 6, acestea pot fi împărţite în saloane distincte;
D. zona de spitalizare:
a) culoarul salonului trebuie să aibă o lăţime de cel
puţin 2,5 m şi să fie fără structuri care să împiedice trecerea brancardului
sau a patului de terapie intensivă;
b) salon de terapie intensivă:
- se recomandă saloane cu 1-2 şi cel mult 4-6 paturi;
- suprafaţa netă destinată fiecărui pat de terapie
intensivă este de minimum 12 mp arie utilă minimală;
- suprafaţa brută pentru un pat de terapie intensivă
trebuie să fie de cel puţin 40 mp; această suprafaţă se raportează la suprafaţa
totală a zonei de spitalizare (inclusiv culoare, anexe etc.) împărţită la
numărul de paturi.
Suprafeţele prevăzute la lit. b) reprezintă o cerinţă
obligatorie pentru spitalele construite după adoptarea prezentelor norme;
- paravanele (sau pereţii despărţitori) de separare
dintre paturi nu trebuie să constituie un obstacol pentru supravegherea
pacientului de către asistenţi;
- distanţa dintre paturi trebuie să fie de cel puţin
2,5 m;
- fiecare pat trebuie să dispună de o distanţă de 3-3,5
m de la perete, pentru a permite mobilizarea şi accesul la capul pacientului,
fără să împiedice circulaţia în încăpere;
- podeaua trebuie acoperită cu material neted, fără
striaţii, uşor de dezinfectat, absorbant acustic, rezistent la trafic, care să
permită deplasarea uşoară a mobilierului pe roţi şi să împiedice alunecarea;
- la joncţiunea cu pereţii, materialul care acoperă
podeaua trebuie să fie rotunjit pe o înălţime minimă de 10 cm;
- plafonul fals trebuie să fie neted şi etanş;
- pereţii trebuie să răspundă exigenţelor de izolare
acustică şi să fie acoperiţi cu material neted şi lavabil;
- pentru facilitarea supravegherii pacientului, partea
superioară a uşilor şi pereţii despărţitori trebuie prevăzuţi cu gemuri duble
cu stor încorporat, pentru a permite atenuarea luminozităţii;
- se recomandă ca fiecare încăpere să fie prevăzută cu
o fereastră, care să se poată deschide la nevoie, iar geamurile să fie
prevăzute cu storuri lavabile, jaluzele lavabile sau sticlă fumurie, pentru a
atenua căldura şi luminozitatea solară;
- în fiecare încăpere există un ceas de perete;
- pentru spălarea pe mâini a personalului, fiecare
încăpere trebuie să aibă o chiuvetă cu apă caldă şi rece care să permită
acţionarea cu cotul sau cu piciorul, un rezervor de săpun lichid, un dozator de
dezinfectant şi şervete de unică utilizare; uscătoarele cu aer cald nu sunt
autorizate;
- fiecare încăpere trebuie să aibă o priză electrică de
380 V destinată alimentării aparatului mobil de radiologie;
- iluminarea presupune: lumină directă şi indirectă cu
intensitate reglabilă şi sistem de iluminare nocturnă care să permită intrarea
şi ieşirea personalului fără să incomodeze pacientul în timpul somnului;
- salonul de terapie intensivă trebuie să dispună de o
ventilaţie cu înnoirea aerului de cel puţin 6 volume pe oră;
- temperatura ambiantă trebuie menţinută între 22-26°
C, cu o umiditate de 30%-60%;
- se recomandă existenţa unui sistem de aer condiţionat
(climatizare), de preferinţă centralizat, dar se admit şi aparate de tip
casnic. Climatizarea centrală reprezintă o cerinţă obligatorie pentru spitalele
construite după adoptarea prezentelor norme;
- fiecare încăpere trebuie să aibă o rezervă de
material de utilizare curentă (seringi, ace, perfuzii, perfuzoare, pansamente,
dezinfectante etc.) şi material destinat îngrijirii de bază (lenjerie de pat,
lenjerie de corp, diverse recipiente). Este recomandat ca reînnoirea stocului
respectiv să fie făcută printr-un circuit din afara camerei;
- alimentarea cu electricitate trebuie să respecte
normele instalaţiilor electrice de joasă tensiune de uzaj medical şi să fie în
dublu circuit, pentru a evita întreruperea alimentării în caz de pană de
curent. Prizele trebuie grupate pe un panou mural sau integrate unui braţ
paplafonier;
- reţeaua de gaze medicinale trebuie instalată în
conformitate cu normele în vigoare;
- trebuie să existe un protocol scris cu procedurile de
urmat în cazul întreruperii curentului electric şi/sau a alimentării cu gaze
medicinale;
c) locaţia patului trebuie:
- să permită efectuarea masajului cardiac extern, iar
părţile laterale şi partea de la picioarele pacientului trebuie să fie
accesibile permanent;
- să permită pacientului să vadă personalul care îl
îngrijeşte şi să aibă acces vizual la fereastră şi la ceas;
- să fie accesibil vizual din postul central de
supraveghere (alternativă: sistem de tv cu circuit închis);
- să permită deplasarea pentru accesul la capul
pacientului fără să aducă prejudicii circulaţiei în jurul patului;
d) rezervă pentru izolare: fiecare unitate cu paturi
din secţiile ATI va avea cel puţin o rezervă de pat cu un grup sanitar propriu
pentru cazurile care necesită izolare epidemiologică severă;
e) post central de supraveghere: situat adecvat pentru
a permite supravegherea sumară a ansamblului de pacienţi, cuprinzând:
- pupitru accesibil pe ambele laturi pe care sunt
regrupate;
- aparate de telecomunicaţie (telefon cu fir direct,
interfon, telefax, terminal informatic);
- monitor central;
- birou;
- la TI cu capacitatea de 8 paturi este suficient un
singur post de supraveghere, dar dacă TI are mai multe paturi, numărul şi
amplasamentul posturilor de supraveghere pot fi adaptate în funcţie de
configuraţia arhitecturală a localului;
- în spatele sau alături de pupitrul central este util
să existe: dulap cu medicamente, frigider pentru medicamente, stoc de perfuzii,
chiuvetă, spaţiu pentru pregătirea perfuziilor;
- în apropierea postului central de supraveghere este
util să existe un negatoscop de minimum 150x50 cm.
Art. 4. - Componenta cu paturi de terapie
intermediară/îngrijire postoperatorie (TIIP) respectă următoarele reguli:
A. amplasament:
- componenta cu paturi de terapie intensivă/îngrijire
postoperatorie (TIIP) trebuie să ocupe un teritoriu definit şi separat de alte
secţii ale spitalului (bloc operator, sterilizare, transfuzii etc);
- trebuie să aibă acces facil la unitatea de primire a
urgenţelor/compartimentul de primire a urgenţelor, blocul operator şi
serviciile de imagistică;
- dacă este situată la etaj trebuie să aibă în
proximitate un ascensor pentru paturi;
B. acces:
- zona-filtru permite controlul accesului pentru
pacienţi, personal, vizitatori şi aprovizionare;
- traseul între TIIP şi alte structuri legate de
funcţionarea secţiei se recomandă să fie cât mai scurt pentru a permite
transferul rapid al pacienţilor;
- se recomandă ca accesul prevăzut pentru paturi
(brancarde), personal şi materiale să fie distinct de accesul rezervat
vizitatorilor;
- accesul vizitatorilor trebuie reglementat;
- în TIIP există un sistem de avertizare (sonerie,
interfon) care să permită vizitatorilor să se anunţe înainte să primească
autorizaţia să intre;
C. capacitate:
- se recomandă ca numărul de paturi de TIIP să fie cel
puţin de 1,5 ori mai mare decât numărul de paturi de terapie intensivă (Ti);
- în funcţie de necesităţi, într-un spital pot exista
unul sau mai multe saloane TIIP;
D. zona de spitalizare:
- zona de spitalizare destinată pacienţilor în TIIP
trebuie să respecte din punct de vedere structural aceleaşi elemente ca şi TI.