ORDIN
Nr. 147 din 18 august 2003
pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind stabilirea dilutiei si a
pierderilor in cazul minereurilor aurifere, neferoase si feroase
ACT EMIS DE: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 604 din 26 august 2003
Avand in vedere prevederile art. 55 alin. (1) lit. l) din Legea minelor nr.
85/2003,
in temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr.
756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale,
presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul
ordin.
ARTICOL UNIC
Se aproba Instructiunile tehnice privind stabilirea dilutiei si a pierderilor
in cazul minereurilor aurifere, neferoase si feroase, prevazute in anexa care
face parte integranta din prezentul ordin.
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Maria Iuliana Stratulat
ANEXA 1
INSTRUCTIUNI TEHNICE
privind stabilirea dilutiei si a pierderilor in cazul minereurilor aurifere,
neferoase si feroase
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Prin resursa minerala se intelege substanta minerala naturala din scoarta
terestra, formata in urma proceselor geologice, utilizabila ca atare sau prin
prelucrare in activitatea economico-sociala.
Art. 2
Prin rezerve exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si
probabile sau rezerve de bilant Tb) se intelege partea din zacamant, masurata
si determinata cantitativ si calitativ prin lucrari de explorare sau
exploatare, avand stabilite conditiile tehnice si economice de valorificare,
pentru care studiile de fezabilitate sau prefezabilitate demonstreaza
posibilitatile de exploatare.
Art. 3
Resursele minerale valorificabile conjunctural - cod 211 - (rezerve in
afara de bilant) cuprind acea parte din rezervele masurate complet, cunoscute
in ceea ce priveste conditiile geologice si tehnico-economice de valorificare,
pentru care studiul de fezabilitate demonstreaza ca la momentul dat nu se
justifica exploatarea, in conditii economice sau tehnice. Tot aici se includ si
rezervele imobilizate in pilierii de protectie de lunga durata pentru protejarea
constructiilor industriale, cailor ferate, soselelor, apelor curgatoare sau
statatoare de la suprafata, asezarilor omenesti etc., pentru protectia
constructiilor miniere subterane, pentru prevenirea unor avarii, precum si
pentru protejarea altor obiective prevazute in proiectele tehnice.
Art. 4
Resursele minerale valorificabile potential - codurile 221 si 222 -
(rezerve in afara de bilant) cuprind acea parte a rezervelor minerale probabile
si/sau resursele indicate pentru care studiul de prefezabilitate demonstreaza
posibilitatea exploatarii in conditii economice si tehnice specifice ale
momentului, numai ca urmare a completarii cunoasterii tehnice si/sau a
conditiilor de zacamant analizate intr-un studiu de fezabilitate.
Art. 5
Prin rezerve industriale se intelege rezervele calculate din rezervele
exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau
rezerve de bilant) prin aplicarea unor coeficienti care includ aportul de
steril si pierderea de substanta minerala utila in procesul de exploatare,
denumiti coeficienti de transformare cantitativa si calitativa. Acesti
coeficienti se stabilesc prin documentatiile tehnico-economice de exploatare
aprobate.
Art. 6
Prin rezerva excavata (Tz1) se intelege partea din rezerva exploatabila -
codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau rezerva de
bilant) exploatata din zacamant. Ea se calculeaza pe baza parametrilor
cantitativi si calitativi obtinuti in procesul de exploatare, prin utilizarea
acelorasi criterii de stabilire a parametrilor medii (grosime, lungime, latime,
continuturi, greutate volumetrica etc.) si prin aplicarea acelorasi metode de
calcul care s-au utilizat la calculul rezervelor exploatabile.
Art. 7
Prin rezerva exploatata (Tz) se intelege rezerva excavata din rezerva
exploatabila - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau
rezerva de bilant) plus rezervele din pilierii de siguranta care raman
definitiv si sunt prevazuti in documentatiile tehnico-economice aprobate,
conform metodelor de exploatare.
Art. 8
Prin minereu extras (Te) se intelege partea din rezervele industriale
scoase din mina, determinate cantitativ si calitativ la locurile de receptie.
Art. 9
Prin dilutie se intelege procesul fizic care se produce in timpul
exploatarii prin amestecul rezervei excavate cu steril, avand ca efect
reducerea continuturilor componentilor utili.
Principalele surse ale dilutiei sunt:
- materialul din rocile sterile inconjuratoare (culcus si acoperis);
- materialul provenit din intercalatiile sterile care nu au fost luate in
considerare la calculul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 si 122 -
(rezerve de bilant);
- rambleul din vatra sau tavanul abatajelor;
- materialul steril introdus pe traseele de transport si la manipulari etc.
Materialul de diluare (sterilul) in general nu contine metale sau are
continuturi de metal inferioare continutului minim limita stabilit prin
documentatiile tehnico-economice de conditii industriale.
Art. 10
Prin pierderi se intelege acea parte din rezerva exploatata care nu se
valorifica.
Principalele surse ale pierderilor sunt:
- rezervele din pilierii de siguranta ai galeriilor si suitorilor din
panoul (blocul) de exploatare, care au fost stabilite prin documentatiile
tehnico-economice sa ramana definitiv in zacamant;
- rezervele cuprinse in zonele puternic tectonizate, diferite de cele care
fac obiectul documentatiilor de scoatere din evidenta;
- pierderile specifice metodei de exploatare aplicate;
- pierderile in vatra abatajelor la metodele de exploatare ascendente, cu
rambleierea spatiului excavat;
- pierderile cauzate de avarii;
- pierderile datorita geometriei complicate a corpurilor de minereu (contur
neregulat, ramificatii, inclinari variabile, efilari etc.);
- pierderile in zona surpata la metodele de exploatare cu surpare;
- pierderile survenite in timpul transportului.
CAP. 2
Determinarea indicatorilor care definesc fenomene de dilutie si pierderi
Art. 11
Coeficientii care definesc fenomenele de dilutie si pierderi sunt
urmatorii:
- coeficient de transformare cantitativ - Kq;
- coeficient de transformare calitativ - Kc;
- coeficient de recuperare in metal - Km;
- coeficient de confirmare a rezervelor - Kr;
- coeficient de valorificare a rezervelor - Kv.
Art. 12
Prin coeficient de transformare cantitativ (Kq) se intelege raportul dintre
minereul extras (Te) si rezerva exploatata (Tz). Acest coeficient se calculeaza
cu formula:
Te
Kq = ----
Tz
Art. 13
Prin coeficient de transformare calitativ (Kc) se intelege raportul dintre
continutul mediu in componenti utili al minereului extras (Ce) si continutul
mediu in componenti utili al rezervei exploatate (Cz). Acest coeficient se
calculeaza, pentru fiecare component util, cu formula:
Ce
Kc = ----
Cz
Art. 14
Prin coeficient de recuperare in metal (Km) se intelege raportul dintre cantitatea
de metal din minereul extras (Me) si cantitatea de metal din rezerva exploatata
(Mz). Acest coeficient se calculeaza, pentru fiecare component util
valorificabil, cu formula:
Me
Km = ----
Mz
In cazul in care sterilul care dilueaza minereul are si un continut de
metal Ms (mai mare decat continutul sterilului de evacuare de la flotatie) care
se determina prin probare, este necesar sa se tina seama si de aceasta,
calculul coeficientului de recuperare in metal exprimandu-se prin formula:
Me - Ms
Km1 = ---------
Mz
In aceasta formula Ms (metalul din steril) este egal cu produsul dintre Ts
(sterilul care dilueaza minereul) si Cs (continutul in metal al sterilului),
ceea ce impune si evidentierea lui Cs.
Art. 15
Prin coeficient de confirmare a rezervelor se intelege raportul dintre
rezervele exploatate (Tz) si rezervele exploatabile - codurile 111, 121 si 122
- (rezervele de bilant - Tb), calculate pe aceeasi unitate de calcul. Acest coeficient
se determina, atat pentru cantitatea (Kr1), cat si pentru calitatea (Kr2)
rezervelor, dupa formula:
Tz Cz
Kr1 = ---- ; Kr2 = ----,
Tb Cb
in care:
Cz = continutul rezervelor exploatate;
Cb = continutul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 si 122 -
(rezervele de bilant).
Art. 16
Prin coeficient de valorificare (Kv) se intelege raportul dintre cantitatea
de metal din concentrat (Mc) si cantitatea de metal din rezerva exploatata
(Mz). Acest coeficient se calculeaza cu formula:
Mc
Kv = ----
Mz
Art. 17
Prin coeficient de excavare (Ke) se intelege raportul dintre volumul total
abatat (util + steril) si volumul rezervei excavate.
Acest coeficient se determina cu formula:
Ve
Ke = -----,
Vz1
in care:
Ve = volumul total abatat (util + steril);
Vz1 = volumul rezervei excavate.
CAP. 3
Urmarirea si evidenta indicatorilor care definesc dilutia si pierderile
Art. 18
Pentru urmarirea, inregistrarea si determinarea indicatorilor care definesc
dilutia si pierderile tehnologice unitatile miniere vor tine evidenta
urmatoarelor elemente:
- volumul total abatat (Ve), in mc;
- volumul rezervei excavate (Vz1), in mc;
- cantitatea de minereu extras (Te), in tone;
- cantitatea de rezerve exploatate (Tz), in tone;
- continutul in elemente utile al minereului extras (Ce), in g/t sau %;
- continutul in elemente utile al rezervei exploatate (Cz), in g/t sau %;
- continutul in elemente utile al rezervei excavate (Cz1), in g/t sau %;
- cantitatea de metal in minereu extras (Me), in kg;
- cantitatea de metal in rezerva exploatata (Mz), in kg sau tone;
- cantitatea de metal in concentrat (Mc), in kg sau tone.
Art. 19
Volumul total abatat (Ve) se determina direct, prin masuratori topografice,
cu ocazia receptiilor lunare sau ori de cate ori este necesar, pentru fiecare
lucrare ce se executa in cadrul aceluiasi panou (bloc). In cazul abatarii
selective, volumul total abatat este echivalent cu volumul rezervei excavate.
Art. 20
Volumul rezervei excavate (Vz1) se determina o data cu volumul total abatat
(Ve), prin masuratori directe.
Art. 21
Cantitatea minereului extras (Te) se determina direct prin cantarire la
locul de receptie si se repartizeaza pe fiecare loc de munca. Repartizarea pe
locuri de munca se face proportional cu numarul de vagonete extrase de la
fiecare loc de munca.
Art. 22
Rezerva exploatata (Tz) se determina pe baza parametrilor de calcul
obtinuti din lucrarile de exploatare pentru fiecare panou (bloc), corp si
zacamant.
Art. 23
Rezerva excavata (Tz1) se determina prin produsul volumului rezervei
excavate (Vz1) cu greutatea volumetrica, pentru fiecare abataj si pe total
zacamant.
Art. 24
Evidenta minereului extras (Te) se va tine zilnic pe baza productiei
raportate, a rezervei excavate (Tz1) lunar, iar a rezervei exploatate (Tz) pe
fiecare panou (bloc), corp, la terminarea exploatarii acestuia.
Art. 25
In cazul zacamintelor unde se aplica metoda de exploatare cu inmagazinare,
cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va deduce din cantitatea de minereu
extras (Te) prin aplicarea coeficientului de excavare determinat corespunzator
nivelului de evacuare din abataje, dupa formula:
Te
Tz1 = ----
Ke
Marimea acestui coeficient (Ke) fiind orientativa, cantitatea rezervei
excavate (Tz1) se va determina numai pentru perioade scurte, reconsiderandu-se
dupa terminarea evacuarii complete a abatajului (magazinului), pe baza datelor
obtinute in timpul exploatarii.
Art. 26
Continutul mediu in elemente utile al minereului extras (Ce) se determina
prin analizarea probelor recoltate la locurile de receptie.
Art. 27
Continutul mediu in elemente utile al rezervei exploatate (Cz) se determina
prin luarea in considerare a tuturor probelor recoltate din lucrarile de
exploatare, pentru fiecare panou (bloc), corp si zacamant.
Art. 28
Continutul mediu in elemente utile al rezervei excavate (Cz1) se va
determina prin ponderea rezervei excavate din fiecare panou sau bloc cu media
continuturilor rezultate din probele luate la lucrarile de pregatire si de
abataj.
In functie de tipul si de caracteristicile zacamantului se vor recolta
probe din abataj cel putin la a patra felie, in aceleasi conditii ca si la
conturare.
Art. 29
Cantitatea de metal in minereul extras (Me) este produsul dintre minereul
extras (Te) si continutul mediu in elemente utile al acestuia (Ce).
Art. 30
Cantitatea de metal in rezerva exploatata (Mz) este produsul dintre rezerva
exploatata (Tz) si continutul mediu in elemente utile al acesteia (Cz).
Art. 31
Cantitatea de metal in concentrate (Mc) este produsul dintre cantitatea de
concentrate obtinute la uzina de preparare si continutul lor mediu in elemente
utile.
Art. 32
Evidenta continutului mediu in elemente utile al minereului extras (Ce) se
va tine zilnic, al rezervei excavate (Cz1) lunar, iar al rezervei exploatate
(Cz) pe panou (bloc), corp, la terminarea exploatarii acestuia.
Art. 33
Pentru fiecare panou (bloc) se va tine o fisa care va cuprinde:
- planul de abataj al panoului sau blocului, cu sectiuni orizontale si
verticale;
- rezervele exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si
probabile sau rezervele de bilant), calculate si confirmate, lucrarile care au
stat la baza acestora, parametrii de calcul si documentarea geologica;
- lucrarile miniere executate in panou, documentarea geologica, rezultatele
analizelor probelor recoltate si continutul mediu;
- calculul semestrial si anual al rezervelor pe baza datelor de exploatare;
- pilierii de protectie ai galeriilor si suitorilor de panou (cantitativ si
calitativ);
- rezultatele analizelor probelor recoltate din vatra abatajelor;
- metoda de exploatare aplicata;
- situatia golurilor create si rambleierea acestora;
- elementele care determina indicatorii de la art. 12, 13, 14, 15, 16 si
17;
- datele privind volumul excavat pe ramificatiile filonului respectiv,
pentru determinarea raportului acestora fata de volumul total excavat;
- elementele cu ajutorul carora se determina coeficientii care definesc
diluarea rezervei excavate si pierderile de exploatare.
Art. 34
Minereul extras si rezerva excavata ce rezulta din lucrarile de cercetare
sau deschidere executate in zacamant in afara panourilor nominalizate se vor
tine in evidenta separata.
Art. 35
Pentru fiecare zacamant, prin documentatii tehnico-economice, trebuie sa se
stabileasca:
- metodele de exploatare;
- dimensionarea pilierilor de protectie temporari;
- gradul de recuperare a rezervelor cuprinse in pilierii temporari;
- dimensionarea pilierilor de protectie, specifici metodei de exploatare,
care raman in zacamant ca pierderi.
Documentatiile tehnico-economice, studiile de fezabilitate privind punerea
in exploatare a zacamintelor de minereuri aurifere, neferoase si feroase, ce se
vor elabora dupa data aprobarii prezentelor instructiuni tehnice, vor cuprinde
in mod obligatoriu elementele mai sus mentionate.
Pentru zacamintele in exploatare unitatile miniere se vor incadra in
prevederile de mai sus o data cu intrarea in vigoare a prezentelor instructiuni
tehnice.
Art. 36
Unitatile miniere vor tine evidenta separata a rezervelor cuprinse in
pilierii de protectie temporari, precum si miscarea lor.
Art. 37
Pe planurile miniere, anexate la programul de exploatare (planul general al
minei si planurile corpurilor de minereu), vor fi evidentiate toate rezervele
exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau
rezerve de bilant) si resursele minerale valorificabile conjunctural si
potential valorificabile - codurile 211, 221 si 222 (rezerve in afara de
bilant), cantitativ si calitativ, precum si pilierii de protectie si siguranta
temporari si definitivi.
Art. 38
Studiile de fezabilitate si cele de modernizare sau de retehnologizare a
exploatarii vor trata separat si coeficientii de transformare a rezervelor
exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau
rezerve de bilant) in rezerve industriale, precum si pierderile in procesul de
preparare si elementele care le definesc.
De asemenea, in aceste studii se va arata cuantumul rezervelor din pilierii
de protectie temporari care se vor exploata in perioada la care se refera.
Art. 39
Programele anuale de exploatare (preliminariile) vor cuprinde in mod
obligatoriu, la capitolul care trateaza coeficientii ce definesc dilutia si
pierderile, si masurile ce trebuie luate de agentii economici in scopul
micsorarii efectelor negative ale acestora in procesul de exploatare.
Semestrial si ori de cate ori este necesar, conducerile agentilor economici
vor analiza modul cum au fost duse la indeplinire masurile stabilite si cauzele
care au determinat efectele negative ale dilutiei si ale pierderilor, luand in
continuare masurile corespunzatoare.
Art. 40
Raportarea coeficientilor care definesc dilutia si pierderile se intocmeste
semestrial si anual, avand la baza realizarile obtinute, in termen de 30 de
zile de la expirarea perioadei.
Explicatii privind fundamentarea parametrilor introdusi in calculul
indicatorilor care definesc dilutia si pierderile, cauzele si masurile
preconizate pentru perioada care urmeaza vor fi cuprinse intr-un memoriu
justificativ insusit de conducerea agentului economic.
Art. 41
Coeficientii care caracterizeaza dilutia si pierderile se vor evidentia,
centralizat, la unul dintre serviciile stabilite de conducerile agentilor
economici.
Art. 42
La data publicarii prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului
industriei miniere si geologiei nr. 994 din 28 noiembrie 1970.