Norma Nr.- din 20.01.2006

Notă
*) Aprobate prin Ordinul nr. 22 din 20.01.2006 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 146 din 15.02.2006

Publicate în : MONITORUL OFICIAL nr. 146 bis din 15 februarie 2006 Secţiunea 1 ORGANIZAREA SI DESFĂŞURAREA CONTROLULUI OFICIAL AL PRODUCŢIEI LA OVINE SI CAPRINE Capitolul I Generalitaţi Articolul 1 Autoritatea competentă
(1)Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie este autoritatea competentă pentru acreditarea organismelor sau autorităţilor responsabile pentru controlul oficial al producţiei, calcularea şi publicarea rezultatelor.(2)Pana la acreditarea organismelor prevăzute la alin. 1), autoritatea competentă va îndeplini următoarele atribuţii:a)este responsabilă pentru activitatea de control oficial al producţiei;b)întreţine şi actualizează baza de date centrală;c)efectuează prelucrarea datelor, estimarea valorii de ameliorare, publicarea rezultatelor controlului oficial în buletinul anual de control;d)organizează şi desfăşoară activitatea de inspecţie;(3)La nivel judeţean atribuţiile de autoritate competentă sunt îndeplinite de unităţile pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Articolul 2 Organizaţia de control
(1)Controlul oficial este efectuat de organizaţii de control acreditate care concesionează această activitate în conformitate cu legislaţia în vigoare.(2)Activitatea de control oficial este finanţată din bugetul de stat, iar alocarea sumelor se face în baza contractului de concesiune.(3)Principalele atribuţii ale organizaţiei de control sunt:a)verifică şi aprobă cererile crescătorilor de animale privind preluarea animalelor în controlul oficial şi asigură personalul necesar pentru efectuarea controlului oficial;b)întocmeşte graficul de control;c)execută controlul oficial în arealul pentru care este acreditată;d)transmite laboratorului zonal probele de lapte pentru analiza calitativă, însoţite de buletinul de control (opţional);e)instruieşte controlorii cu privire la tehnică efectuării controlului oficial;f)informează crescătorii de animale asupra obligaţiilor ce le revin, conform prevederilor prezentelor norme;g)constituie baza de date şi transmite datele în baza de date a organismului sau autorității acreditate pentru calcularea şi publicarea rezultatelor, în conformitate cu normele în vigoare;h)transmite crescătorilor de animale rezultatele controlului oficial, după fiecare control efectuat în fermă, pentru a ajuta la realizarea unui management mai eficient în fermă.(4)Pana la preluarea controlului oficial de către organizaţiile de control, acesta va fi efectuat, în continuare, de către personalul unităţilor pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie. Articolul 3 Controlorii
(1)Controlorii vor fi selecţionaţi în principal, dintre persoane cu studii de specialitate (medii sau superioare) din localităţile unde se află fermele care solicită efectuarea controlului oficial. Aceste persoane trebuie să ofere garanţia că pot să-şi exercite funcţia în conformitate cu prezentele norme.(2)Controlorii trebuie să cunoască tehnică de executare a controlului oficial şi să fie prezentaţi fermierilor unde urmează să-şi desfăşoare activitatea, de către responsabilul organizaţiei de control.(3)Controlorul este responsabil în primul rând de executarea regulamentară a controalelor în toate fermele pentru care a fost nominalizat.(4)Controlorul confirmat în funcţia sa - în sensul prezentelor norme - primeşte un număr (cod) care va fi aplicat pe toate documentele emise de acesta.(5)Controlorul este obligat să participe la toate cursurile de instruire privind efectuarea controlului oficial la care este convocat.(6)În ce priveşte condiţiile de angajare, controlorul este supus legislaţiei muncii, putând fi angajat cu normă întreaga, cu fracţiuni de normă, sau alte forme legale, în funcţie de numărul de animale din fermele în care execută controlul oficial. Articolul 4 Drepturile şi obligaţiile crescătorilor
(1)Crescătorul care doreşte să-şi supună efectivul de oi/capre controlului oficial al producţiei trebuie să depună o solicitare scrisă la organizaţia de control acreditată să efectueze controlul oficial, în care va menţiona şi metodă de control care să fie aplicată.(2)Crescătorul este liber să aleagă una din metodele de control aprobate.(3)Crescătorii care solicită intrarea în controlul oficial al producţiei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a)toate oile/caprele din fermă să fie individualizate şi înregistrate conform sistemului oficial;b)să utilizeze însămânţarea artificială, montă naturală autorizată sau transferul de embrioni, ca metodă de reproducţie pentru efectivele din fermă;c)să permită efectuarea controlului oficial la întregul efectiv de animale din fermă.(4)La intrarea în controlul oficial, fiecărei ferme i se atribuie un cod. Atribuirea mai multor coduri este exclusă, chiar dacă efectivul de oi/capre aparţinând fermei este împărţit între mai mulţi proprietari.(5)O fermă poate fi retrasă în orice moment din controlul oficial. Crescătorul va anunţa această în scris cu cel puţin 30 zile înaintea ultimului control obişnuit. Controlul poate fi reluat, la cererea crescătorului, după cel puţin 12 luni. Articolul 5 Restricţii
(1)Controlul oficial se efectuează de către controlori străini de fermă. Sunt excluse:a)persoanele care lucrează în fermă sau care trăiesc în comunitate cu proprietarul animalelor;b)persoanele interesate financiar în fermă;c)rude pe linie ascendenta sau descendenta de gradul I.(2)Crescătorii care solicită una din metodele de control oficial care permite efectuarea controlului de către crescător, vor fi autorizaţi pentru efectuarea controlului oficial în fermă proprie, de către organizaţia de control, după efectuarea cursurilor de instruire şi nu vor beneficia de plată manoperei de control oficial. Capitolul II Finanţarea controlului Articolul 6 Cheltuieli pentru controlul oficialCheltuielile pentru controlul oficial al producţiei se suportă din fonduri bugetare, conform prevederilor art. 35, alin. (1) lit. a) şi b) din Legea zootehniei nr. 72/2002. Articolul 7 Contribuţii publice
(1)În bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale sunt prevăzute fondurile necesare pentru:

– manoperă de cântărire şi înregistrare a producţiei de lapte;

– manoperă de recoltare şi transport a probelor de lapte (opţional);

– achiziţionarea cântarelor şi pipetelor de lapte;

– achiziţionarea flacoanelor şi ambalajelor pentru probe de lapte (opţional);

– conservanţii pentru lapte (opţional);

– controlul calităţii laptelui (% grăsime şi % proteină) (opţional);

– manoperă pentru controlul producţiei de carne;

– manoperă pentru controlul oficial al producţiei de lână;

– manoperă pentru controlul oficial al producţiei de pielicele;

– dezvoltarea şi întreţinerea sistemului informatic;

– constituirea bazei de date;

– achiziţionarea formularelor tipizate;

– tipărirea şi expedierea către crescători a buletinelor şi documentelor oficiale;

– estimarea valorii de ameliorare. Articolul 8 Contribuţii extrabugetare
(1)Contribuţia crescătorilor care solicită servicii suplimentare celor prevăzute în prezentul regulament.(2)Alte fonduri atrase, în conformitate cu prevederile legale. Secţiunea 1.1. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI DE LAPTE Capitolul III Controlul producţiei de lapte la ovine Articolul 9 Definirea caracteristicilor producţiei de lapte
(1)Durată alăptării corespunde perioadei în care mieii sunt alăptaţi de către oaia mamă sau perioadei de alăptare şi muls. Dacă mieii au supt doar în faza colostrală, durată alăptării se consideră a fi zero. Dacă există o perioadă iniţială de alăptare, producţia de lapte din această este egală ori cu cantitatea de lapte supt în cazul în care nu a existat muls de golire ori cu cantitatea de lapte muls plus laptele supt, dacă a existat şi muls de golire.(2)Durată perioadei de muls corespunde cu intervalul de timp scurs de la înţărcarea mielului până la încheierea lactaţiei.(3)Durată lactaţiei este egală cu suma, în zile, a perioadei de alăptare (alăptare + muls) şi a celei de muls; de asemeni, este diferenţa, în zile, între data fătării şi data încheierii lactaţiei.(4)Producţia totală de lapte este producţia de lapte obţinută în cazul lactaţiei cu muls de la fătare (fără perioada de supt).(5)Totalul de lapte muls este producţia de lapte din perioada mulsului în cazul lactaţiei cu muls după perioada de supt.(6)Totalul de lapte muls şi supt este sumă producţiei de lapte din perioada de supt (lapte supt sau lapte muls şi supt) plus totalul laptelui muls.(7)Numai producţia de lapte din timpul mulsului poate fi parte a înregistrării de lapte în fermă. Dacă perioada suptului este diferită de zero, producţia de lapte a oii ia în considerare mulsul de după înţărcare şi durată acestei perioade (care începe odată cu înţărcarea mieilor şi se termină la încheierea lactaţiei). Articolul 10 Producţia totală de lapte şi producţia de referinţă
(1)Producţia de lapte se calculează pentru perioada de muls, care poate începe după fătare sau după o perioadă de supt.(2)Organizaţia de control stabileşte durată standard a lactaţiei pentru fiecare rasă sau categorie de oi, în funcţie de sistemul de creştere practicat.(3)Durată standard a lactaţiei trebuie declarată la publicarea rezultatelor. Articolul 11 Mulsul de la fătare(1)Oile sunt mulse după fătare (odată ce se termină faza colostrală). Durată lactaţiei şi durata perioadei de muls după înţărcare sunt egale (nu se înregistrează faza colostrală). Producţia de lapte de după înţărcare este egală cu cea din timpul lactaţiei. Articolul 12 Mulsul după o perioadă de supt
(1)Oile sunt mulse după o perioadă de supt sau după una care combină mulsul şi suptul. Producţia de lapte de după înţărcare este mai mică decât producţia totală de lapte muls şi supt: numai faza descendenta a curbei de lactaţie este înregistrată în aproape toate cazurile, iar vârful lactaţiei cade în perioada suptului iniţial. Durată perioadei de muls de după înţărcare este egală cu cea a lactaţiei minus cea a suptului. Articolul 13 Metode de controlMetodă A: Toate controalele sunt efectuate de către un reprezentant oficial al organizaţiei de control.Metodă B: Toate controalele sunt efectuate de fermier sau reprezentantul său.Sunt recunoscute ca oficiale şi metodele de control în care nu sunt controlate toate mulsorile. Dacă o fermă este controlată la un control la mulsoarea de seară şi la controlul următor la mulsoarea de dimineaţa, se foloseşte simbolul T (muls alternativ), dacă fermă este controlată la aceeaşi mulsoare la fiecare control se foloseşte simbolul C (muls corectat). Articolul 14 Animalele ce se supun controlului
(1)Crescătorii pot avea animalele grupate în una sau mai multe turme. Turmele care sunt cuprinse în control trebuie să fie separate de turmele care nu sunt în control. Este interzis ca în turmele aflate în control să se introducă alte animale în perioada de lactaţie.Pentru oile aflate în control într-o turmă se ţine un inventar de la începutul lactaţiei până la încheierea acesteia.În momentul în care se execută controlul producţiei la o turmă, se controlează toate oile, cu excepţia celor care alăptează.Dacă un fermier îşi păstrează oile o parte a anului în turmă altui fermier, aceste animale nu se cuprind în control. Articolul 15 Primul control
(1)Ziua primului control pentru turmă este situată în intervalul cuprins între ziua 4 şi ziua 15 după începerea mulsului pentru întreaga turmă.(2)Primul control al producţiei de lapte pentru o oaie este situat în primele 35 de zile de la separarea completă de miei, cu o toleranţă de 17 zile. În consecinţă, diferenţa, în zile, de la fătare până la primul control al unei oi este egală cu durata perioadei de alăptare plus 52 de zile (35+17). Dacă această diferenţa este mai mare decât cea descrisă mai sus, pentru animalul respectiv nu se calculează lactaţiile (este exclus din control). Articolul 16 Frecventa şi numărul controalelor
(1)Frecventa şi numărul controalelor pentru turmă. În cazul controlului ambelor mulsori zilnice, intervalul, în zile, între cele două controale succesive este de 30 de zile (cu limite între 28 şi 34 zile) pentru metodă A4, B4, sau 36 până la de 42 zile pentru metodă A5, B5, A6, B6. Dacă se controlează doar una dintre cele două mulsori zilnice (metodă AT, BT, AC sau BC) intervalul mediu între controale este de 30 zile. Metodă A4 este metodă standard.(2)Intervalul maxim între două controale succesive pentru aceeaşi oaie este de 70 zile (2 x 35). Dacă intervalul între două controale este mai mare de 70 de zile, se întrerupe controlul pentru oaia respectivă.(3)Organizaţia de control poate stabili numărul de înregistrări lunare precum şi intervalul maxim dintre primul şi ultimul control în perioada de lactaţie. Articolul 17 Tipul controlului şi exprimarea rezultatelor
(1)Singurul control obligatoriu este cel cantitativ (cantitatea de lapte). Testele asupra compoziţiei chimice sau testele calitative sunt opţionale. Controlul cantitativ se referă la cantitatea de lapte produsă de o oaie, în condiţii normale de fermă, indiferent de sistemul de muls folosit.(2)Dacă mulsul este mecanic se recomandă să nu se ia în considerare volumul individual de lapte colectat din ultimele jeturi. Dacă producţia din ultimele jeturi este înregistrată, este necesar să fie menţionată în prezentarea rezultatelor.(3)Laptele este măsurat la două mulsori din ziua de control (metodă A şi B) sau la una din mulsori, alternativ, la un control la mulsoarea de seară iar la controlul următor la mulsoarea de dimineaţa (metodă de control AT şi BT) sau la aceeaşi mulsoare la fiecare control (metodă AC şi BC).(4)Laptele este măsurat gravimetric (grame). Cantitatea minimă zilnică testată este de 200 g, cu o eroare de maxim 40 g. Dacă în ziua de control se înregistrează o cantitate de lapte mai mică de 200 g, lactaţia oii este considerată încheiată.(5)Cu ocazia controlului, se verifică dacă animalele sunt înmatriculate după sistemul oficial şi se verifică datele privind organizarea împerecherilor, evidenta fătărilor, verificarea filiaţiei materne/paterne pe baza duratei medii a gestaţiei. Articolul 18 Clauze de calculare a lactaţiei
(1)Pentru întreaga turmă fermierul trebuie să adopte o singură metodă de înregistrare a laptelui pentru perioada lactaţiei.(2)Pentru fiecare oaie producţia totală de lapte se calculează folosind metodă Fleischmann sau o altă metodă cu acurateţe echivalenta, fiind raportată, în funcţie de perioada de muls, la perioada lactaţiei de la fătare până la încheierea lactaţiei sau de la înţărcare până la încheierea lactaţiei.(4)Mulsul de la fătare: se calculează producţia totală de lapte pe lactaţie şi durată corespondenta a lactaţiei (diferenţa dintre data încheierii lactaţiei şi data fătării).(5)Mulsul după o perioadă de supt: se calculează producţia de lapte de după înţărcare şi durată corespunzătoare perioadei de muls (diferenţa între data încheierii lactaţiei şi cea a înţărcării).(6)Procedura de calcul trebuie descrisă la publicarea rezultatelor. Articolul 19 Dispoziţii opţionale
(1)Controlul calitativ este opţional. Un asemenea test se poate face în scop experimental în cadrul unei scheme de selecţie integrată sau poate fi parte a controlului oficial. Procedura testului calitativ este descrisă de fiecare organizaţie oficială: obiectivele, frecventa, metodă, categoriile de oi, procentajul şi măsurile de supraveghere ulterioare. Analiza conţinutului de proteine şi de grăsime trebuie făcută din aceeaşi mostră ca şi înregistrarea cantitativă. Articolul 20 Prezentarea rezultatelor
(1)Producţia totală de lapte echivalează cu producţia totală de lapte pe lactaţie în cazul mulgerii de la fătare sau cu producţia de lapte în perioada de mulgere în cazul mulgerii după alăptare.(2)Perioada de muls echivalează cu durată lactaţiei în cazul mulgerii de la fătare sau cu durata perioadei de muls în cazul mulgerii după alăptare.
(3)Este obligatorie prezentarea următoarelor rezultate pentru fiecare rasă, an sau perioada de muls.
(a)Informaţii referitoare la controlul producţiei de lapte:– organizaţia ce răspunde de efectuarea controlului;– metodă de control folosită;– unitatea de măsura pentru cantitatea de lapte;– tipul echipamentului de control folosit;– organizaţia responsabilă de calcularea lactaţiilor;– data încheierii lactaţiei: reală sau calculată şi specificarea procedurii de calcul pentru data încheierii lactaţiei calculată;– data înţărcării mieilor (în caz că există o perioadă de supt): reală sau calculată, indică durată medie a perioadei de supt;– numărul minim de teste de lapte pe oaie, pentru calculul producţiei de lapte pe lactaţie;– calcularea producţiei de lapte, bazata pe durata reală sau standard a mulsului;

– publicarea duratei mulsului: formula de calcul (diferenţa dintre date);

– existentă ajustărilor pentru producţia de lapte: tip şi descriere (exemple de ajustări cu privire la vârsta, data fătării, etc.);

– existentă sistemelor de supraveghere (tip şi descriere).
(b)Informaţii referitoare la turmele în controlul producţiei de lapte:– numărul de ferme în control (anual);

– numărul de oi în aceste ferme (inventar la fătare);

– numărul de oi lactante în aceste ferme (producţia de lapte calculată);

– ce sistem de mulgere este folosit:

– > sistemul I: mulgere de la fătare, sau

– > sistemul II: mulgere după o perioadă de alăptare;

– în cazul sistemului II: durată medie a perioadei de supt (în zile) şi descrierea detaliată a fazelor iniţiale de supt sau de supt şi muls;

– descrierea obiectivelor reproducţiei: una sau mai multe făţări pe perioada de muls, vârsta la prima fătare;

– sistemul de muls: mecanic (% de ferme şi oi) sau manual (% de ferme şi oi);

– rezultatele controlului: producţia totală de lapte şi durată, producţia medie zilnică.Dacă este posibil, rezultatele din producţia de lapte sunt prezentate pentru toate lactaţiile, în acord cu numărul lactaţiilor, fără nici o ajustare.
(c)Informaţii referitoare la animale: în mod obligatoriu pentru fiecare lactaţie se vor publica următoarele:– numărul matricol al oii;

– vârsta la fătare;

– numărul lactaţiei sau categoria de vârsta;

– în cazul alăptării, durata perioadei de alăptare;

– producţia totală de lapte (fără corecţii);

– durata perioadei de muls;

– producţia medie zilnică.Dacă este posibil, se pot publică şi a alte rezultate:– diferenţa (în zile) dintre data fătării şi data primului test;

– maximum de lapte înregistrat (cu stadiul lactaţiei);

– număr total de teste lunare;

– o producţie de referinţa (şi durată standard aleasă). Articolul 21 Rezultatele înregistrărilor opţionale
(1)Informaţii referitoare la controlul calitativ:– obiectivele controlului calitativ (experimental sau selecţie);

– descrierea procedeului de recoltare a probelor;

– metodologia de control folosită: mulsorile controlate, frecventa controalelor, categoriile de oi controlate;

– rezultate: procentajul de animale în controlul calitativ faţă de cele în controlul cantitativ;

– analize: tipul şi metodele de analiză, unităţile de măsura folosite;

– calculele efectuate: descrierea tipurilor de calculaţii şi publicarea rezultatelor;

– prezentarea rezultatelor medii - rasă, turmă şi oaie;

– existentă unui sistem de supracontrol: tip şi descriere.
(2)Rezultate de reproducţie:– descrierea generală a sistemului de reproducţie (se disting două sisteme: o fătare pe an sau mai multe făţări);

– descrierea metodei de reproducţie folosită: estrus indus şi însămânţare artificială, estrus indus şi montă dirijată, montă naturală;

– vârsta medie la prima fătare, în funcţie de metodă de reproducţie;

– descrierea perioadei de fătare (frecventa) pe grupe de vârsta şi metodă de reproducţie;

– fertilitatea medie obţinută pe grupe de vârsta şi metodă de reproducţie;

– prolificitatea medie pe grupe de vârsta şi metodă de reproducţie.
(3)Alte rezultate opţionale: se pot furniza şi alte rezultate grupate pe rasă, turmă sau oaie, astfel:– rezultatul cântăririi mieilor la fătare sau înţărcare;

– rezultatul cântăririi oilor la fătare sau la înţărcarea mieilor;

– cauzele reformei;

– frecventa mamitelor. Capitolul IV Controlul producţiei de lapte la caprine Articolul 22 Organizarea înregistrării
(1)Controlul oficial cuprinde următoarele înregistrări:– identificarea animalelor, conform sistemului oficial;

– controlul producţiei de lapte;

– verificarea controlului producţiei de lapte prin inspecţia periodică a fermelor;

– organizarea controlului montelor, folosirea registrului de fătare.
(2)Identificarea iezilor trebuie făcută în maximum 30 de zile de la naştere.
(3)Se supun controlului toate caprele mulse în ziua înregistrării laptelui. Articolul 23 Metode de control şi durată lactaţiei
(1)Durată minimă a lactaţiei trebuie să fie de 150 de zile şi maximum de 240 de zile. Durată aleasă trebuie declarată de către organizaţia de control.
(2)Operaţiuni de înregistrare a laptelui:– stabilirea intervalului ales;

– modul de înregistrare a cantităţii de lapte:

– > de către un reprezentant oficial al organizaţiei de control (metodă A):


┌─────────────────┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────┐ │  Intervalul de  │ Intervalul mediu de │      Număr de      │     Simbol      │ │  control (ore)  │   control (zile)    │ înregistrări pe an │                 │ ├─────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤ │       24        │         14          │         26         │       A2        │ ├─────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤ │       24        │         21          │         17         │       A3        │ ├─────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤ │       24        │        28-34        │       11-13        │       A4        │ ├─────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤ │       24        │         36          │         10         │       A5        │ ├─────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤ │       24        │         42          │        8-9         │       A6        │ ├─────────────────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤ │  Înregistrare   │         30          │         12         │      A(T)       │ │   alternativă   │                     │                    │                 │ │ dimineaţa/seară │                     │                    │                 │ └─────────────────┴─────────────────────┴────────────────────┴─────────────────┘ Metodă A4 este considerată standard.– de către proprietar sau de către un oficial în colaborare cu proprietarul (metodă B):


┌─────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┬─────────────┐ │  Intervalul de  │      Media pe un      │       Număr de       │   Simbol    │ │  control (ore)  │   interval de zile    │  înregistrări pe an  │             │ ├─────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │       24        │          30           │          12          │      B      │ └─────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┴─────────────┘(3)În cazul vacanţelor anuale, controlul oficial al producţiei de lapte poate fi suspendat pe o perioadă care nu depăşeşte 75 de zile pentru fiecare capră şi/sau pentru toată turmă. În cazul restricţiilor veterinare în zonă, înregistrarea poate fi suspendată pentru o perioadă de până la 100 de zile.(4)În absenta alăptării, primul control nu trebuie efectuat înainte de a 10-a zi de la fătare. În cazul alăptării, controlul trebuie să înceapă după a 40-a zi de la fătare, caz în care calculul producţiei de lapte se face începând cu a 40-a zi după fătare.(5)Pentru estimarea producţiei de lapte pe lactaţie trebuie efectuate minim trei controale.(6)Pentru a estima producţia de lapte în perioada dintre ultimă înregistrare şi înţărcare, se înmulţeşte producţia cu un număr de zile egal cu jumătate din intervalul ales. Articolul 24 Publicarea rezultatelor
(1)Producţia de lapte se exprima în kg. Cantităţile de lapte pot fi măsurate cu ajutorul oricărui instrument cu o precizie de 20 g.(2)Cantitatea de lapte rezultată din ultimele jeturi nu se include. Determinarea conţinutului de grăsime sau de proteine este opţională. Articolul 25 Stabilirea greutăţii laptelui, a conţinutului de grăsime şi proteină şi metodele de calcul a lactaţiilor
(1)Echipamentul folosit pentru cântărirea laptelui trebuie verificat, dacă este posibil, de către o agenţie guvernamentală corespunzătoare.(2)Conţinutul în proteină şi conţinutul de grăsime se determină din aceeaşi mostră de lapte. Mostrele trebuie luate după ce laptele muls de la o singură capră a fost bine amestecat. Analiza mostrelor de lapte trebuie efectuată în termen de 24 de ore de la recoltare. Dacă este folosit un conservant, acesta nu trebuie să influenţeze analizele mostrei.(3)Echipamentul folosit pentru determinarea conţinutului în grăsime şi proteină trebuie supus unor verificări conform standardelor în vigoare.(4)Cantitatea totală de lapte şi procentul de grăsime şi/sau proteine vor fi calculate prin una dintre următoare metodele sau printr-o altă metodă care asigură o acurateţe echivalenta.a)Metodă nr. 1: pentru fiecare interval dintre două controale succesive se face un calcul separat al cantităţii de lapte produs, înmulţind cantitatea de lapte din ziua de control cu numărul de zile din intervalul respectiv. Prin însumarea producţiilor din acele intervale, se obţine totalul laptelui produs în întreaga perioadă de lactaţie. Cantitatea de grăsime şi proteine se obţine în acelaşi mod.Procentul mediu de grăsime şi proteine din lapte este obţinut prin înmulţirea cantităţii de grăsime şi proteină (în kg) cu 100 şi împărţirea rezultatului la cantitatea totală de lapte (în kg).b)Metodă nr. 2: pentru fiecare interval dintre două controale succesive se face un calcul separat prin însumarea cantităţii de lapte înregistrate la cele două controale şi împărţirea la doi. Rezultatul este înmulţit cu numărul de zile dintre cele două controale. Producţia de lapte din timpul lactaţiei se obţine prin însumarea producţiilor din toate intervalele.(5)Cantitatea de grăsime şi proteine se obţine în acelaşi mod.(6)Procentul mediu de grăsime şi proteine se obţine folosind metodă 1.(7)În cazul suspendării controalelor o perioadă de până la 100 de zile, perioada de lactaţie necontrolată poate fi estimată făcând media între cantitatea de lapte înregistrată la controlul precedent şi ulterior, sau printr-o altă metodă corespunzătoare. Secţiunea 1.2. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI DE CARNE Capitolul V Metode de control şi calculul performanţelor Articolul 26 Scopul controlului oficial al producţiei de carne
(1)Prezentele norme reprezintă minimul de cerinţe pentru controlul oficial al performanţelor de carne în scopul managementului fermei şi evaluării genetice a animalelor.(2)Prezentele norme sunt aplicabile pentru controlul oficial al performanţelor de carne la diferite rase şi sisteme de producţie. Articolul 27 Metode de control
(1)Sunt recunoscute metodele de control A şi B.(2)Controlul oficial al producţiei de carne necesită un sistem de identificare şi înregistrare a mieilor, care include:– identificarea animalului;

– data naşterii;

– rasă;

– numărul de ordine al fătării prin care i s-a dat naştere;

– sexul;

– identificarea părinţilor;

– tipul de montă din care a fost obţinut sau tipul de produs (produs din fătare cu un singur produs sau gemelara, embriotransfer);

– identificarea fermei unde a fost născut.(3)Controlul oficial poate fi organizat în următoarele tipuri de unităţi:a)staţiuni de testare;b)ferme comerciale;c)abatoare; Articolul 28 Controlul oficial în staţiunile de testare
(1)În staţiunile de testare se organizează controlul oficial al performanţelor proprii pentru masculii destinaţi reproducţiei, în vederea estimării valorii de ameliorare a acestora.(2)Condiţiile în care se desfăşoară testarea individuală a masculilor trebuie să fie asemănătoare cu condiţiile în care vor fi crescuţi descendenţii, pentru ca testul să fie mai eficient, în termeni de valoare de ameliorare aşteptată.(3)Masculii testaţi pot fi din rase specializate pentru producţia de lapte, rase mixte sau rase specializate pentru producţia de carne. Masculii pot fi destinaţi pentru folosire la însămânţare artificială sau montă naturală.(4)Control oficial se efectuează obligatoriu prin metodă de control A.(5)Masculii pentru testare trebuie introduşi în staţiune la o vârstă cât mai mică, dar nu mai târziu de vârsta de 2 luni.
(6)Perioada de testare cuprinde două etape:

– etapă I - pretestarea, care durează minimum 4 saptămâni de la data introducerii în staţiune;

– etapă a II-a - testarea propriu zisă, care se încheie la vârsta de 5 luni, +/- 0,5 luni.(7)Masculii în testare se grupează în serii de contemporani de minimum 15 capete, a căror diferenţa de vârsta nu trebuie să depăşească 1 luna.(8)Masculii dintr-o serie de contemporani trebuie să provină din mai multe ferme cuprinse în controlul oficial al producţiei, din mame de berbeci sau ţapi şi împerecheri nominalizate.
(9)Pentru fiecare mascul din controlul oficial trebuie înregistrate următoarele date:

– identificarea animalului;

– data cântăririi la începutul perioadei de testare;

– greutatea vie la începutul perioadei de testare;

– data cântăririi la încheierea testării;

– greutatea vie la încheierea testării.
(10)Greutatea vie reprezintă media a cel puţin 2 cântăriri făcute în două zile succesive.
(11)Performanta de referinţa este sporul mediu zilnic care se calculează prin formula:


   Sporul mediu zilnic = [W(2) - W(1)] x 1000/[V(2) - V(1)]    în care:    V(1) este vârsta în zile la începutul testării;    V(2) este vârsta în zile la sfârşitul testării;    W(1) greutatea vie la începutul testării; W(2) greutatea vie la sfârşitul testării.(12)La terminarea testării se apreciază, prin punctaj (note) dezvoltarea musculaturii şi scheletului precum şi capacitatea funcţionala. Articolul 29 Controlul oficial în fermele comerciale
(1)Datele sunt colectate în ordinea obţinerii lor, pentru a furniza informații utile fermierilor privind managementul fermei şi pentru evaluări genetice după performanţe proprii şi descendenţi.(2)Animalele introduse în testare pot fi tineret mascul şi femel până la vârsta de 5 luni, care provin din încrucişare între rase specializate pentru producţia de lapte şi rase specializate pentru producţia de carne, ori din rase pure de lapte sau rase pure de carne.(3)Controlul oficial se efectuează prin metodă de control A sau B.
(4)Pentru fiecare animal controlat trebuie înregistrate următoarele date:– identitatea animalului;

– data cântăririi la începutul perioadei de testare;

– greutatea vie la începutul perioadei de testare;

– data cântăririi la sfârşitul perioadei de testare;

– greutatea vie la sfârşitul perioadei de testare;

– identitatea fermei.(5)Intervalul dintre primă şi ultimă cântărire trebuie să fie de cel puţin 2 luni (60 zile).(6)La sfârşitul perioadei de testare se apreciază, prin punctaj (note) dezvoltarea musculaturii şi scheletului precum şi capacitatea funcţionala.(7)Performanta de referinţa este sporul mediu zilnic (SMZ), care se calculează prin formula:


   SMZ = 1000 ● [W(2) - W(1)]/[V(2) - V(1)]    în care:    V(1) este vârsta în zile la începutul perioadei de testare;    V(2) este vârsta în zile la sfârşitul perioadei de testare;    W(1) este greutatea vie la începutul perioadei de testare; W(2) este greutatea vie la sfârşitul perioadei de testare. Articolul 30 Controlul oficial în abatoare
(1)Rezultatele comerciale la sacrificare sunt înregistrate în mod obişnuit de către abatoare pentru a veni în întâmpinarea unor cerinţe prevăzute în diferite reglementări. Aceste informații sunt obţinute în mod obişnuit pentru utilizări comerciale.(2)Datele înregistrate nu reprezintă performanţe corespunzătoare unei testări în câmp, dar ele pot fi considerate performanţe ale controlului oficial al producţiei de carne.(3)Datele sunt colectate în ordinea producerii lor şi sunt utilizate pentru managementul fermei şi pentru evaluările genetice după descendenţi.(4)Animalele controlate pot fi tineret mascul şi femel până la vârsta de 5 luni, care provin din încrucişare între rase specializate pentru lapte şi rase specializate pentru carne, ori din rase pure de lapte sau rase de carne.(5)Control oficial se efectuează obligatoriu prin metodă de control A.Carcasele trebuie să fie cântărite şi clasificate în funcţie de sistemul oficial naţional.(6)Datele trebuie să se obţină de la toate animalele sacrificate din acelaşi grup de animale ţinute pentru acelaşi scop, în aceeaşi locaţie.
(7)Pentru fiecare animal controlat trebuie înregistrate următoarele:– identitatea animalului;

– identitatea abatorului;

– data sacrificării;

– greutatea comercială oficială a carcasei;

– identitatea fermei de finisare.(8)Performanta de referinţa este sporul net zilnic (SNZ), adică greutatea netă a carcasei pe zi-vârsta, calculat după următoarea formulă:


   SNZ = (1000 ● W)/V    în care:    V este vârsta la sacrificare, în zile; W este greutatea comercială a carcasei, în kg. Secţiunea 1.3. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI DE LANA Capitolul VI Tehnică efectuării controlului Articolul 31 Însuşiri apreciate
(1)Producţia de lână se apreciază pe baza unor însuşiri cantitative şi a unor însuşiri calitative. Principalele însuşiri cantitative sunt: cantitatea de lână, lungimea şuviţei şi fineţea fibrelor. Principalele însuşiri calitative sunt: ondulaţiile fibrelor, uniformitatea, matasozitatea, luciul şi culoarea lânii, formă şuviţei şi raportul dintre par şi puf din şuviţa.(2)Controlul producţiei de lână are în vedere executarea obligatorie a determinărilor privind cantitatea de lână, lungimea şuviţei şi fineţea fibrelor. Aprecierea celorlalte însuşiri este opţională.(3)Controlul producţiei de lână la ovinele cuprinse în controlul oficial se efectuează la fiecare tundere şi se înregistrează în evidenţele de selecţie. Cantitatea de lână se determină imediat după tundere prin cântărirea cojocului lana brută - fără codină încărcată cu pământ. Lana mita nu se adaugă la cantitatea de lână de la tunsul de bază. Cântărirea se face cu cântarul zecimal, cu o exactitate de 0,1 kg. Când ovinele adulte au pierdut lana, sau o parte din lana, cantitatea de lână tunsă în anul curent nu se înregistrează. La tuns se înregistrează individual cantitatea de lână obţinută fizic.(4)Lungimea şuviţei se determină cu cel mult patru saptămâni înaintea tunsului de bază şi se definitivează la al doilea tuns. Măsurarea se face cu riglă metrică, cu o precizie de 0,5 cm. Se măsoară lungimea lânii neîntinse, la mijlocul speţei. Pentru determinarea corectă a lungimii şuviţei se va proceda la formarea, cu ajutorul mâinilor, a unei cărări orizontale în zonă mijlocie a speţei. În lungul acestei cusături se fixează capătul riglei, perpendicular pe suprafaţa pielii, cu latura gradată în sus. Pe această latura se aşează, prin cădere normală, şuviţele din partea superioară a cusăturii. Lungimea şuviţei se citeşte la diviziunea atinsă de capătul şuviţei.(5)Fineţea fibrei - grosimea firului de lână - se apreciază numai la ovinele cu lana fină şi semifina, pe o şuviţa de lână prelevată din regiunea centrală a speţei şi se exprima în microni (╡). La ovinele din fermele de elită şi de înmultire (selecţie) fineţea fibrei se determină cu aparatură de laborator, pe probe recoltate înainte de bonitare şi în mod excepţional se poate aprecia de către bonitor cu ochiul liber, folosindu-se şi etaloane comparative.Fineţea fibrelor concura la constituirea punctajului pentru notă lana, acordându-se la ovinele cu lana fină 20 de puncte pentru fineţea cuprinsă între 18-22 microni, cu o corecţie de minus 3 puncte pentru fiecare micron sub 18 sau peste 22 microni. Pentru ovinele cu lana semifina se acordă 20 puncte pentru fineţea de 28-32 microni, cu o corecţie de minus 3 puncte pentru fiecare micron sub 28 microni sau peste 32 microni.(6)Ondulaţia fibrelor se apreciază numai la rasele cu lana fină, pe şuviţa de lână smulsă din regiunea speţei (pe care se determină fineţea), după numărul de ondulaţii pe centimetru şi formă lor, exprimându-se în note de la 1 la 5:5 se acordă fibrelor care prezintă ondulaţii uniforme, bine exprimate, în număr de 9-10 pe cm;4 pentru 7-8 ondulaţii normale pe cm;3 pentru 3-5 ondulaţii pe cm; joase sau întinse, precum şi pentru fibrele supraondulate;1 sau 2 pentru fibre slab ondulate, cu 1-3 ondulaţii pe cm.Ondulaţia fibrelor se poate aprecia cu ocazia bonitării sau în laborator pe probe prelevate pentru fineţe.(7)Luciul şi matasozitatea se apreciază după intensitatea cu care fibrele de lână reflectă lumina şi după senzaţia de moale-catifelat imprimată degetelor la palpare. Se apreciază în puncte de la 1 la 5 la rasele cu lana fină şi semifina şi de la 1 la 10 pentru rasele cu lana grosieră, astfel:


┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐ │          SPECIFICARE           │LANA FINĂ SI SEMIFINA│     LANA GROSIERĂ     │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤ │lana mătăsoasă cu luciu intens  │          5          │         10-9          │ │lana catifelată cu luciu normal │          4          │          8-7          │ │lana moale cu luciu potrivit    │          3          │          6-5          │ │lana aspră cu luciu slab        │          2          │          4-3          │ │lana mata şi foarte aspră       │          1          │          2-1          │ └────────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────┘(8)Culoarea lânii este o însuşire foarte importanţa pentru calitatea şi aspectul produselor textile. Lanurile cele mai valoroase se consideră cele alb-imaculate, urmând în ordine lanurile albe-crem, albe-gri şi cele pigmentate. Această însuşire se apreciază în funcţie de rasă şi se notează în puncte, aşa cum este reiese din tabelul de mai jos.


┌──────────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────────┐ │                  NUANŢA CULORII                  │ LANA FINĂ │ LANA SEMIFINA │ │                                                  │           │ SAU GROSIERĂ  │ ├──────────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────────┤ │lana alba-imaculat                                │   10-6    │     20-16     │ │lana alba-crem-gălbui                             │    5-4    │     15-11     │ │lana alba-gri                                     │    3-2    │     10-6      │ │lana alba cu fibre pigmentate pe gat şi pe membre │     1     │      5-2      │ │lana alba cu fibre pigmentate pe trunchi          │     0     │       1       │ └──────────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────────┘(9)Uniformitatea lânii se apreciază în puncte în funcţie de diferenţa între lungimea şuviţei de la spată şi de la coapsă. Diferenţa dintre fineţea fibrei de la spată şi de la fişa şi diferenţele de grosime şi rezistenta de-a lungul fibrelor se apreciază astfel:


┌───────────────┬──────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────────┐ │  SPECIFICARE  │  PUNCTE  │   DIFERENŢA    │   DIFERENŢA    │  UNIFORMITATEA  │ │               │          │  LUNGIME (CM)  │FINEŢE (MICRONI)│    PE FIBRĂ     │ ├───────────────┼──────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ Ovine cu lana │   10-8   │       1        │       2        │        -        │ │     fină      │   7-6    │      1.5       │       3        │        -        │ │               │   5-4    │      1.5       │       4        │        -        │ │               │   3-2    │       2        │       5        │   strangulata   │ │               │    1     │    peste 2     │    peste 5     │   lana coapta   │ │ Ovine cu lana │   5-4    │      1.5       │       3        │        -        │ │   semifina    │   3-2    │       2        │       5        │   strangulata   │ │               │    1     │    peste 2     │    peste 6     │   lana coapta   │ │               │          │                │                │                 │ └───────────────┴──────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────────┘ Nu se apreciază la ovinele cu lana grosieră.(10)Usucul şi randamentul. Usucul reprezintă un produs de secreţie al pielii, care se depune pe fibră de lână, protejând-o de acţiunea agenţilor chimici şi fizici din mediul înconjurător. El contribuie la aspectul şi calitatea generală a lânii, precum şi la randamentul lânii la spălare. Usucul şi randamentul se apreciază după cantitatea usucului, culoarea şi consistenta acestuia şi după gradul de afectare a lânii de impurităţi şi se notează astfel:10-8 când usucul este alb, uleios, uniform şi protejează fibrele pe o porţiune de 3/4-2/3 din lungime, lana fiind curata;7-5 când usucul este galben, de consistenta vaselinei, protejând fibrele pe cel puţin 1/2 din lungime, în lana constatându-se impurităţi minerale şi vegetale;4-3 când usucul este portocaliu de diferite nuanţe, fluid sau grunjos, abundent sau în cantitate prea mică, iar lana conţine o cantitate însemnată de impurităţi în şuviţa.2-1 când usucul este brun-ruginiu sau verzui, grunjos sau apos, protejând slab fibrele de lână, imprimându-le o culoare gălbuie-roşcată, iar lana este foarte încărcată cu impurităţi atât în şuviţa cât şi la suprafaţă.(11)Desimea lânii se apreciază prin palpare cu podul palmei şi strângerea în mana a lânii de pe diferite regiuni ale corpului, după senzaţia de plin sau mai puţin plin pe care o lasă. Desimea se apreciază şi după lărgimea cărării formată prin desfacerea şuviţelor şi după aspectul cusăturii lânii. Desimea lânii se notează astfel:10-7 - lana foarte deasă; aspectul cojocului compact, cusătura încheiată şi fără cărare deschisă pe linia spinării;6-3 - lana deasă; cojocul bine format, cusătura încheiată, dar pe linia spinării şuviţele de lână se desfac mai uşor lăsând o cărare mai largă pe suprafaţa pielii;2-1 - lana rară sau foarte rară; la palpare degetele intra atât în cojoc, lăsând senzaţia de gol în palmă, cojocul pare format din şuviţe independente iar pe spinare se formează o cărare largă.(12)Proporţia fibrelor groase şi fine (par-puf) în compoziţia şuviţei - se determină numai la ovinele cu lana grosieră şi se apreciază astfel:10-7 - se acordă la proporţia de 1/4-1/3 fibre groase faţă de fibre fine, fără fibre moarte;6-4 - când proporţia între fibrele groase şi fine este de 1/5 sau 2/5;3-1 - când fibrele groase sunt peste 1/2 din cantitate iar lungimea lor este numai cu 1/3 mai mare decât a fibrelor fine (lana stogoşă).(13)Formă şuviţei se apreciază numai la ovinele cu lana grosieră şi se notează în puncte de la 1 - 10, astfel:10-7 se acordă lânii în şuviţe clare, neîmpâslite, de formă conică, fibrele fiind puţin ondulate;6-4 se acordă lânii în şuviţe clare, uşor împâslite, formă şuviţei conică sau ascuţită;3-1 se acordă lânii în şuviţe neclare, împâslite, în formă de trestie, tirbuşon sau puternic şerpuită (creata).(14)Consecutiv aprecierii însuşirilor menţionate anterior se acordă "notă pentru calitatea lânii" prin însumarea punctajului parţial obţinut pentru fiecare din aceste însuşiri şi care sunt sintetizate, pentru punctajele minime şi maxime ce se pot practic realiza, în tabelul următor:Notă pentru calitatea lânii


┌──────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐ │          ÎNSUŞIREA           │ OVINE CU LANA │ OVINE CU LANA │ OVINE CU LANA │ │                              │     FINĂ      │   SEMIFINA    │   GROSIERĂ    │ ├──────────────────────────────┼───────┬───────┼───────┬───────┼───────┬───────┤ │Lungimea şuviţei              │3      │30*)   │3      │30*)   │1      │30**)  │ │Fineţea fibrei                │cca 5  │20     │cca 2  │20     │X      │X      │ │Ondulaţia                     │1      │5      │X      │X      │X      │X      │ │Luciul şi matasozitatea       │1      │5      │1      │5      │1      │10     │ │Culoarea                      │1      │10     │1      │20     │1      │20     │ │Uniformitatea                 │1      │10     │1      │5      │X      │X      │ │Usucul şi randamentul         │1      │10     │1      │10     │1      │10     │ │Desimea                       │1      │10     │1      │10     │1      │10     │ │Proporţia par-puf             │X      │X      │X      │X      │1      │10     │ │Formă şuviţei                 │X      │X      │X      │X      │1      │10     │ ├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Total                         │cca. 14│100    │cca. 10│100    │cca. 7 │100    │ └──────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘ NOTĂ:*) Calculat la lungimea lânii de la 1-10 cm (la 365 zile).**) Calculat la lungimea lânii de la 1 la 30 cm.(15)Însuşirile care concura la stabilirea notei pentru calitatea lânii, cu excepţia lungimii şuviţei, se apreciază o singură dată în viaţa productivă a animalului, de regulă la tunsul de bază, sau la oricare alt tuns, dacă nu s-au apreciat la tunsul de bază.(16)Notă pentru calitatea lânii se acordă şi dacă bonitarea nu este urmată de tuns în intervalul de 4 saptămâni, după acelaşi procedeu, dar fără a se recalcula lungimea şuviţei (luându-se în considerare cm determinaţi la bonitare). Secţiunea 1.4. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI DE PIELICELE Capitolul VII Bonitarea mieilor după însuşirile pielicelei Articolul 32(1)Aprecierea ovinelor crescute pentru producţia de pielicele se bazează pe bonitarea mieilor în primă zi de viaţa după însuşirile pielicelei. Se cuprind în această categorie ovinele din rasă Karakul, metişii de Karakul şi ovinele din varietatea Ţurcana brumărie.(2)Lucrările de apreciere se organizează la deţinătorii care au animale cu apartenenţa de rasă anterior menţionată şi care sunt cuprinse în controlul oficial de producţie.(3)Mieii se bonitează după însuşirile pielicelei în primele 24 de ore sau în cazuri excepţionale cel mai târziu la 48 de ore de la naştere, indiferent de apartenenţa de rasă sau de starea buclajului pielicelei la această vârsta. Datele obţinute la bonitarea mieilor se înregistrează în foaia de bonitare (anexa 5).(4)Calitatea pielicelelor este determinată de frumuseţea şi valoarea economică a acestora şi depinde de următoarele însuşiri mai importante:a)culoarea şi nuanţa culorii pielicelelor;b)buclajul (ansamblul însuşirilor);c)modelarea buclelor;d)calitatea fibrelor din bucle;e)luciul buclajului;f)calitatea pielii.(5)După culoare şi nuanţa culorii, în funcţie de apartenenţa de rasă, mieii pentru producerea pielicelelor pot fi:

– negri (arabi);

– brumării (shiras);

– cafenii (comor sau combar);

– şuri(6)Culoarea neagră este cea mai frecventa şi mai preţuită. Mieii Karakul negru sunt de regulă pigmentaţi pe toată suprafaţa corpului. Petele albe din vârful cozii nu prejudiciază calitatea pielicelei. Petele albe nu sunt admise însă la mieii de reproducţie pe regiunile corporale acoperite cu buclaj de calitate, deoarece depreciază valoarea pielicelei. De asemenea, nu se admit la reproducţie mieii cu pete albe pe cap sau cu fibre albe izolate în buclaj. Se preferă nuanţa neagră-albăstruie, care este în general asociată cu un luciu intens. Nuanţa neagră-roşcată este nedorită, având şi un luciu slab.La bonitare, culoarea şi nuanţa acesteia se apreciază privind mielul de la distanta de cca. 1-1,5 m.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, nuanţele: negru-albăstrui, negru (asemănător nuanţei de creion negru), negru-roşcat (nuanţa roşcat de diferite intensităţi).(7)Culoarea brumărie este redată de amestecul de fibre negre şi fibre albe. Fibrele albe sunt de regulă mai numeroase şi mai lungi faţă de cele negre.Culoarea brumărie are trei nuanţe principale, în funcţie de proporţia firelor negre şi a celor albe:a)brumăriu-deschis: când 80% (70-95%) din totalul fibrelor sunt albe. Pielicelele au de regulă o dungă mediană brumărie mai închisă. Această nuanţa este considerată inferioară, mai ales dacă este foarte deschisă;b)brumăriu-normal: când 60% (40-70%) sunt fibre albe. Pielicelele cu această nuanţa au o dungă mediană brumărie mai deschisă sau mai închisă. Nuanţa brumăriu-normal este cea preferată;c)brumăriu-închis: când 25% (10-40%) sunt fibre albe. Această nuanţa este considerată inferioară mai ales dacă fibrele negre nu sunt repartizate uniform.La culoarea brumărie mai pot exista şi alte nuanţe specifice, în funcţie de variabilitatea raportului între numărul de fibre albe şi negre, astfel:

– nuanţa liliachie, cea mai preferată, când fibrele au un luciu bun, sunt mătăsoase, cele albe fiind foarte clare, iar cele negre intens pigmentate în negru-albăstrui;

– nuanţa oţelului, de asemenea preferată, când se întrunesc condiţiile de mai sus, dar fibrele negre sunt mai numeroase;

– nuanţa sidefie, când numărul fibrelor negre este mai mare, iar fibrele albe sunt mai lungi decât cele negre, formând la suprafaţa pielicelei un voal albicios;

– nuanţa plumburie, brună-gălbuie şi cretată (lăptoasă), care nu sunt dorite, deoarece buclajul are luciul alb sau este chiar lipsit de luciu iar fibrele albe sunt uneori insuficient de clare.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: brumăriu-închis, brumăriu-normal sau brumăriu-deschis, adaugându-se nuanţa respectivă (liliachie, de oţel, plumburie, etc.). Pentru uniformitatea culorii se subliniază, după caz, calificativele: bună, mijlocie sau slabă.Uniformitatea culorii împreună cu nuanţa culorii constituie însuşiri principale ale pielicelelor brumării. Lipsa de uniformitate constituie un defect al acestor pielicele.Mieii ale căror pielicele au fibre albe repartizate pe extremităţi - cap, membre, vârful cozii, iar pe trunchi numai fibre negre sau fibre albe amestecate cu fibre negre sunt denumiţi caciuri.Pentru reproducţie se preferă mieii de nuanţa brumăriu normal, cât mai uniformă pe toată suprafaţa pielicelei.(8)Culoarea comor (kombar) are fibrele arămii, cu nuanţe destul de variate. Această culoare este destul de neuniformă, pielicelele fiind considerate în general inferioare.Nuanţele culorii comor se apreciază la bonitare ca acelea ale culorii brumării, iar în foaia de bonitare se subliniază, după caz comor-deschis, comor-normal şi comor închis.(9)Culoarea sur reprezintă efectul combinaţiei de culori pe fibră, mai precis, coloritul diferit pe lungimea fibrei, în general baza fibrei fiind de culoare mai închisă (negru, maron, cafeniu) şi spre vârf, mai deschis (alb, cafeniu, argintiu, gălbui, bej, etc.).În funcţie de combinaţiile de culori de la baza şi vârful fibrei se obţin diferite nuanţe coloristice, de un deosebit efect estetic, cele mai frecvenţe fiind:

– nuanţa argintie, când la baza fibrele au culoarea negru-intens, iar la vârf, alb sau alb-gri;

– nuanţa aurie, când la baza fibrele au culoarea maro-închis spre negru, iar către vârf trece brusc în auriu-deschis;

– nuanţa bronzului, când baza fibrei este şatenă, iar vârful este decolorat în alb-gălbui;

– nuanţa platinei, când baza fibrei este negru-cafeniu, iar vârful este de culoare crem;

– nuanţa chihlimbarului, când baza fibrei este de culoare maron, iar vârful galben clar.Ca şi în cazul pielicelelor brumării, la cele de culoare sur se apreciază uniformitatea coloritului pe suprafaţa pielicelei, acordându-se punctaj maxim pielicelelor care au acelaşi colorit pe întreaga suprafaţă.În foaia de bonitare se subliniază culoarea, nuanţa şi uniformitatea, consemnându-se eventualele particularităţi.(10)Buclajul este principală însuşire care determină valoarea economică a pielicelei şi care depinde de conformaţia şi dispunerea specială a fibrelor grupate sub formă de mănunchiuri direcţionate într-un anumit sens, formând bucle. Această dispunere a fibrelor se menţine timp de câteva zile după naşterea mielului.Totalitatea buclelor de pe pielicică constituie buclajul acesteia.
(11)În creşterea ovinelor pentru pielicele se disting două tipuri de buclaj, diferenţiate de preponderenta formei buclelor pe întinsul pielicelei, astfel:a)buclaj în formă de tuburi, acestea fiind tipul clasic de bucle - de Buchara - Astrahan;b)buclaj fără forme tubulare dar cu fibre ordonate în valuri sau oglinzi cu aspect moarat - tipul african.Tipul buclelor este condiţionat de formă în care sunt dispuse fibrele de pe pielicică la naşterea mielului.
(12)Buclajul se apreciază după următoarele însuşiri:– tipul - formă buclelor;

– mărimea buclelor;

– gradul de închidere a buclelor;

– direcţia de înrulare a buclelor;

– uniformitatea buclelor;

– rezistenta şi elasticitatea buclelor;

– desimea buclelor;

– modelarea buclelor.
(13)Pielicelele mieilor Karakul, metişi Karakul şi Ţurcana brumărie prezintă frecvent următoarele tipuri - forme de bucle:

– bucle în formă de tub: tub şi bob;

– bucle inelate: inel, tirbuşon, melc, ţigău, seceră, semiinele;

– bucle desfăcute: împâslite, vata;

– bucle aplatizate: val, tub-plat, moarat;

– bucle combinate: coastă, coamă.(14)Buclele sub formă de tub sunt cele mai valoroase şi preferate, au o formă de ţigareta şi lungimea de peste 12 mm.Tubul este format prin îndoirea, în aceeaşi direcţie, a extremităţilor fibrelor de la suprafaţa sa, numite fibre de acoperire, care se îndoaie imediat de la ieşirea lor din piele, formând un cerc aproape complet. Fibrele din interiorul tubului, numite fibre intrânde sau de susţinere, sunt mai puţin înrulate, îndoite sub formă de seceră la capăt şi alcătuiesc un suport pentru fibrele acoperite.După lungime, buclele sub formă de tub se clasifică în tuburi scurte: 12-20 mm, mijlocii: 20-35 mm, lungi: peste 35 mm.Tuburile apar foarte rar pe pielicele mieilor Ţurcana brumărie, se întâlnesc mai frecvent la mieii metişi Karakul cu Ţurcana şi curent la mieii Karakul.(15)Buclele sub formă de bob au aceeaşi structura ca tubul, fiind însă mai scurte şi având aspectul unui bob de fasole. Bobul are lungimea sub 12 mm şi lărgimea egală cu înălţimea, sau puţin mai mare decât aceasta. După lungime, bobul este mic, sub 8 mm; mijlociu, 8-10 mm; mare, 10-12 mm.La Ţurcana brumărie, bobul se întâlneşte mai frecvent pe pielicelele mieilor amelioraţi şi foarte rar la cei neamelioraţi.(16)Buclele inelate au fibre puţine şi sunt răsucite în spirală turtita, formând un inel cu axul vertical pe piele. Acest tip de buclă este considerat defectuos la mieii Karakul negru. Inelele se întâlnesc mai frecvent la mieii Ţurcana brumărie ameliorată şi în special la mieii Ţurcana neameliorata, pe gat, spate şi coapsă, mai rar pe spinare, sale şi crupă.Semiinelele se deosebesc de inelele complete prin aceea ca, vârfurile din buclă descriu numai jumătate din cerc, în loc de un inel întreg. Semiinelele sunt frecvenţe la mieii Ţurcana brumărie.(17)Buclele sub formă de tirbuşon au spirale ca la buclă inelata, însă întinsă mai în sus şi cu fibrele răsucite ca un tirbuşon.Tirbuşonul este considerat ca o buclă defectuoasă la mieii Karakul şi este caracteristic mieilor de rasă Ţurcana brumărie, la care se întâlneşte mai frecvent pe coapse.(18)Buclele sub formă de coastă sunt formate din două tuburi aşezate spate în spate, cu înrularea fibrelor în ambele direcţii; din această cauză sunt late şi lungi, de regulă turtite, drepte sau cel mult semirotunde. Coastele, privite de sus, au aspectul acoperişului unei case, cu pante aplecate spre ambele părţi. Aceste bucle sunt considerate defectuoase la mieii Karakul negru.(19)Buclele sub formă de coamă pot fi considerate ca valuri înalte şi desfăcute şi au formă unor benzi de fibre, mai largi sau mai înguste, despărţite pe linia mediană spre dreaptă sau spre stânga. Valoarea pielicelei este mai redusă cu cât buclă are coamă mai largă.(20)Tipul de buclă ţigău are un pedicul înalt, alcătuind spre vârf o spirală în formă de măciuca sau bob de piper. Acest tip de bucle este defectuos.(21)Buclele sub formă de melc au fibre răsucite, axul buclei fiind mai mult sau mai puţin vertical, în formă de tirbuşon gros şi scurt, cu baza mai mare decât vârful. Acest tip de buclă este considerat defectuos.(22)Buclele sub formă de seceră au fibre aplecate într-o parte, cu gradul de închidere de numai 1/4 sau cel mult 1/2. Secerile constituie formă de tranziţie de la "oglinzi" la şuviţa de lână a ovinelor adulte. Buclele în formă de seceră sunt defectuoase.(23)Buclele sub formă de vata sunt lipsite de orice modelare, având fibrele îndreptate în diferite direcţii, fără ordine; buclele sunt afânate, moi şi lipsite de elasticitate. Acestea sunt cele mai defectuoase bucle.(24)Buclajul desfăcut sau afânat, în general este constituit din bucle slab conturate, din grupe de fibre, fără ca să formeze un mănunchi întreg. Această formă de buclă este cea mai defectuoasă şi se întâlneşte mai frecvent la mieii Ţurcana brumărie, în regiunea coapsei, pe abdomen, partea inferioară a coastelor şi flancurilor.(25)Oglinzile (linsături, lase) au fibrele regulate şi drepte sau puţin curbate şi paralele între ele, fără îndoirea caracteristică a buclelor.Oglinzile au un luciu intens şi sunt intercalate în bucle regulate. Dacă oglinzile sunt mări, pielicică apare linsă.Dacă pielicica mieilor Karakul negru este lipsită de buclaj sau are oglinzi pe toată suprafaţa ei, dar cu un luciu pronunţat şi cu ape frumoase, este apreciată în comerţ.Pielicelele mieilor cu bucle sub formă de valuri largi, aproape linse, care se aseamănă cu acelea de la avortoni se numesc "breitschwanz".(26)Buclele sub formă de val pot fi considerate structural tuburi lungi şi plate, a căror lărgime este mult mai mare decât înălţimea, iar gradul de închidere este foarte redus (1/4), rar ajungând la 1/2.Pielicelele cu valuri sunt apreciate în comerţ datorită luciului lor, deşi aceste bucle nu au un grad de închidere bun şi pielicelele cu valuri sunt mai puţin valoroase decât acelea cu tub şi bob şi mai puţin durabile.Berbecuţii cu bucle sub formă de valuri nu se vor reţine la reproducţie.(27)La bonitare, tipul buclelor se apreciază privind mielul de la distanta de 1-1,5 m pe ambele laturi ale corpului şi stabilind tipul buclelor, de exemplu: tub sau tub şi bob, precum şi dimensiunea (lungimea) acestora, de exemplu: tub lung sau bob mare etc. După posibilitate se pot alcătui colecţii de bucle (eşantioane din pielicele prelucrate cu diferite tipuri de bucle) care se folosesc prin comparaţie pentru determinarea tipului buclelor.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, tipurile de bucle şi dimensiunile constatate şi anume: cu două linii tipul predominant şi cu o linie tipul secundar. Dacă există mai multe tipuri de bucle acestea se notează chiar dacă nu sunt dorite în creştere.(28)Mărimea buclelor se apreciază în funcţie de:lungimea buclelor;lărgimea buclelor;înălţimea buclelor;gradul de închidere al buclelor.(29)Lungimea buclelor la tipurile tub şi bob este reprezentată prin suprafaţa de prindere pe piele a fibrelor care formează buclă, adică distanta de la un capăt la altul al acesteia, măsurată în lungul axului ei.La bonitare lungimea buclelor se măsoară cu şublerul, până la formarea ochiului bonitorului.(30)Lărgimea buclelor este redată de distanţa maximă între ramură ascendenta şi cea descendenta a buclei, adică distanta între punctele cele mai proeminenţe de pe părţile laterale ale acestor ramuri.După lărgime, buclele se clasifică în:– înguste sau mici: cu lărgimea până la 4,5 mm la pielicelele mieilor Karakul negru şi metişi sau până la 5 mm la Karakul brumăriu şi la mieii din varietatea Ţurcana brumărie;– potrivite sau mijlocii: cu lărgimea între 4,5 şi 8 mm la pielicelele mieilor Karakul negru şi metişi sau între 5 şi 10 mm la pielicelele mieilor Karakul brumăriu şi metişi şi cele ale mieilor Ţurcana brumărie;– largi sau mări: cu lărgimea între 8 şi 12 mm la pielicelele mieilor Karakul negru şi metişi sau între 10 şi 14 mm la pielicelele mieilor Karakul brumăriu şi metişi şi la Ţurcana brumărie;– prea largi: cu lărgimea peste 12 mm la pielicelele mieilor Karakul negru şi metişi sau peste 14 mm la pielicelele mieilor Karakul brumăriu şi metişi şi la Ţurcana brumărie.Buclele preferate sunt cele de lărgime mijlocie.(31)Înălţimea buclelor este distanta de la suprafaţa pielii până la punctul cel mai înalt al buclei (curbură maximă).Înălţimea buclelor împreună cu lărgimea lor condiţionează formă buclelor.Buclele se clasifică după înălţimea lor în:– bucle mijlocii: cu înălţimea egală sau aproape egală cu lărgimea;– bucle joase: cu lărgimea mult mai mare decât înălţimea. Astfel de bucle au de regulă gradul de închidere incomplet, nu sunt compacte întrucât vârfurile fibrelor nu revin la baza lor;– buclele înalte cu înălţimea mult mai mare ca lărgimea: astfel de bucle au fibrele mai lungi, apar ridicate deasupra pielii, desfăcute şi cu rezistenta slabă.După înălţime mai există bucle pediculate - la care înrularea fibrelor nu începe imediat la ieşirea lor din piele, ci mai sus. Astfel de bucle nu sunt rezistente.Buclele înalte se întâlnesc mai frecvent pe pielicelele mieilor Karakul brumăriu şi mai des pe acelea ale mieilor Ţurcana brumărie.La bonitare, înălţimea buclelor se apreciază după o anumită rutină, în mod liber, trecând cu mana peste bucle şi stabilind dacă sunt aşezate direct pe piele, au înălţimea normală, sunt pediculate etc.(32)Gradul de închidere al buclelor este determinat de arcul pe care îl descriu fibrele prin înrularea lor. Acest arc este complet (închis) când vârfurile fibrelor ajung la punctul de unde au plecat. Arcul poate formă numai o jumătate sau un sfert de cerc. Buclele apar mai strânse sau mai compacte cu cât gradul de închidere este mai complet.Buclele de pe pielicelele mieilor Ţurcana brumărie au gradul de închidere incomplet (1/4-3/4), încât apar prea dezvoltate şi crescute mai ales la mieii neamelioraţi.La bonitare, gradul de închidere al buclelor se determină cu ajutorul unui creion, al cărui vârf se introduce în interiorul buclei, în lungul axului acesteia, desfăcându-se şi scoţând la suprafaţa terminaţiile fibrelor componente. În acest fel se examinează mai multe bucle de pe diferite regiuni corporale, determinând gradul de închidere predominant şi secundar.În foaia de bonitare se subliniază după caz: 1/1, 3/4, 1/2 sau 1/4. Stările intermediare între cele patru grade de închidere menţionate se încadrează la unul din aceste grade, mai apropiat de cazul existent.La buclele cu gradul de închidere de numai 1/4, vârfurile fibrelor componente se vad la suprafaţă, fără a fi nevoie să se desfacă buclă cu vârful creionului, ea fiind aproape desfacută.(33)La bonitare, mărimea buclelor se stabileşte măsurând cu compasul, riglă sau şublerul, lungimea, lărgimea sau alte însuşiri măsurabile ale unui număr de bucle dominante pe pielicică. După obişnuirea ochiului bonitorului, mărimea buclelor se va putea aprecia în mod liber.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: mare; mare-mijlocie; mijlocie; mijlocie-mică sau mică.Pielicelele cu buclaj mijlociu şi mic sunt cele mai valoroase.(34)Direcţia de înrulare a buclelor este redată de sensul în care sunt îndoite fibrele din bucle. În mod normal sensul de înrulare este dinapoi spre înainte, adică de la coada spre cap (cranial) şi de jos în sus şi oblic spre cap. Buclele mai sunt uneori înrulate de la cap spre coada (caudal). De exemplu: tuburile deformate cu aspect de coaste înguste. Această direcţie de înrulare la buclajul în formă de tub este nedorită.La bonitare, direcţia de înrulare a buclelor se apreciază trecând cu mana sau cu peria peste pielicică în direcţia cap spre coada şi invers.În cazul când trecând de la cap spre coada, buclele se desfac, ele sunt înrulate de la coada spre cap (cranial); dacă ele se aşează mai bine, înrularea este de la cap spre coada (caudal).În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: coada - cap; cap - coada sau mixtă.Pentru reproducţie se vor reţine numai berbecuţii cu direcţia de înrulare a buclelor de la coada spre cap, precum şi mieluţele cu direcţia mixtă.(35)Uniformitatea buclelor este una din însuşirile care contribuie la valoarea pielicelelor; cu cât buclele sunt mai uniforme ca tip şi formă pe suprafaţa pielicelei, cu atât pielicică are o valoare mai mare. Deşi nu există pielicele cu buclaj uniform, totuşi dacă pe aceeaşi pielicică se găsesc 3-4 tipuri de bucle, valoarea acesteia este mai mică.Pe pielicică mielului Karakul calitatea buclelor diferă: buclele cele mai bune se găsesc în partea supero-posterioară (crupă, sale şi spinare); urmează în ordinea calităţii, părţile laterale (partea superioară a coapselor, flancurilor şi coastelor până la spate); pe al treilea loc al calităţii urmează buclele de pe piept şi gat, iar buclele cele mai slabe se găsesc pe cap, stern şi partea mijlocie a abdomenului. Pe partea inferioară a coapselor, buclele apar de multe ori şterse.Buclele de pe trenul anterior sunt de regulă mai crescute şi mai desfăcute decât cele de pe trenul posterior.Pe pielicelele mieilor metişi Karakul şi Ţurcana brumărie, buclajul este mai puţin uniform decât pe pielicelele mieilor Karakul de rasă curata.Buclajul unei pielicele este asimetric când tipul şi calitatea buclelor nu sunt aceleaşi pe ambele părţi ale pielicelei. Pielicelele cu buclaj asimetric au valoare mai redusă. Asimetria buclajului este mai frecventa la mieii proveniţi din făţări gemene (se presupune că ar fi urmare a poziţiei defectuoase a fătului în uterul mamei), ţinând cont de varietate şi de gradul de metisare.La bonitare, uniformitatea buclelor se apreciază de la distanta, examinând mielul pe ambele laturi ale corpului, privind buclajul în ansamblu şi stabilind dacă există unul sau mai multe tipuri de bucle, care este suprafaţa ocupată de acelaşi tip de bucle şi dacă pe diferite regiuni corporale calitatea buclajului este normal repartizată.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: bună, mijlocie, slabă, foarte slabă.(36)Desimea buclelor este în funcţie de distanţa între diferitele bucle şi contribuie la calitatea pielicelei influenţând modelarea şi rezistenta buclajului.Pielicelele Karakul şi Ţurcana brumărie sunt mai frumoase şi au o valoare mai mare când au buclele mai dese.Desimea prea mare da pielicelei un aspect prea încărcat, iar buclele rare diminuează valoarea pielicelei prin lărgimea prea mare a cusăturilor.La bonitare, desimea buclelor se apreciază în mod liber, împreună cu lărgimea cusăturilor, privind mielul de la distanta de cca. 1 m, pe ambele părţi. În foaia de bonitare se scrie: rară, rară spre mijlocie.(37)Calitatea fibrelor din buclele de pe pielicelele mieilor Karakul şi Ţurcana brumărie este una din însuşirile principale care deosebesc aceste pielicele de cele ale mieilor din celelalte rase şi varietăţi de ovine. Această însuşire a fibrelor, care determină calitatea şi durabilitatea buclajului, depinde de lungimea, grosimea şi elasticitatea fibrelor.Fibrele mătăsoase dau la pipăire senzaţia care se obţine la trecerea mâinii peste catifea sau mătase.După calitatea fibrelor se mai deosebesc; fibre moi, care la pipăit se simt ca fibrele de bumbac, fibre aspre (aspre şi groase la pipăit, ca lana oilor adulte), fibre sârmoase.Fibrele mătăsoase au totodată luciul cel mai intens, fiind cele preferate.Fibrele aspre, lânoase, friabile, prea groase sau prea subţiri, prea lungi sau prea scurte dau bucle inferioare şi fără durabilitate.Calitatea fibrelor se apreciază în ansamblu pe pielicică şi separat pe piept, abdomen, coada şi membrele posterioare. În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: elastic, mătăsos, normal, dur, aspru, friabil-uscat, moale lânos, peri caduci, etc.(38)Grosimea fibrelor din bucle contribuie, împreună cu lungimea lor, în mod hotărâtor la calitatea fibrelor şi astfel la luciul, gradul de închidere, rezistenta şi elasticitatea buclelor.La pielicelele cu buclaj de calitate, fibrele trebuie să fie potrivit de groase, mătăsoase la pipăit şi elastice. Fibrele prea groase sunt aspre, friabile, nu au gradul de închidere şi nici luciul corespunzător, iar buclajul apare aspru şi lipsit de soliditate. Pe de altă parte, fibrele subţiri sau prea subţiri dau bucle lipsite de soliditate, care se desfac prea timpuriu.La bonitare, grosimea fibrelor se apreciază trecând cu mana peste bucle şi frecând între degetul mare şi arătător fibrele din câteva bucle din cele dominante sau din cele secundare, de pe spinare, crupă şi laturile corpului.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: groasă, mijlocie, fină (subţire).(39)Lungimea fibrelor împreună cu grosimea lor influenţează în mod substanţial calitatea fibrelor şi în consecinţă şi calitatea buclajului. Astfel, lungimea fibrelor determină în măsura esenţială formă, mărimea, gradul de închidere şi rezistenta buclelor.La pielicelele cu bucle de calitate, fibrele trebuie să fie de lungime potrivită, în medie cca. 11 mm (8-14 mm).Dintre mieii care au celelalte însuşiri egale, se vor preferă cei care au fibrele de lungime uniformă.La bonitare, lungimea se apreciază, smulgând câteva fibre dintr-o buclă din cele dominante, de pe greabăn şi măsurând lungimea pe un dublu - decimetru sau - după o oarecare rutină - prin aprecierea libera.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: foarte lungă, lungă, mijlocie, scurtă, foarte scurtă.(40)Rezistenta şi elasticitatea buclajului sunt legate de înălţimea şi gradul de închidere al buclelor, de desimea şi calitatea fibrelor din bucle, cât şi de desimea buclelor între ele (lărgimea cusăturii). Buclele pediculate şi înalte, incomplet închise, cu fibre rare, au rezistenta slabă.La mieii Ţurcana brumărie şi metişi, rezistenta şi elasticitatea buclelor sunt mult mai reduse ca la mieii Karakul negru. De asemenea, aceste însuşiri sunt mai bune dacă nuanţa culorii brumării este mai închisă.La bonitare aceste însuşiri se apreciază după senzaţia de rezistenta şi elasticitate mai mare sau mai mică, ce se obţine la trecerea cu dosul palmei în răspăr peste bucle.– Rezistenta şi elasticitatea se notează: bună - când buclajul cedează greu la apăsare, fibrele reducându-şi formă iniţială imediat după trecerea mâinii; mijlocie - când fibrele revin mai încet; slabă - când revin după un timp mai îndelungat.(41)Modelarea buclajului este o însuşire de ansamblu determinată de aşezarea buclelor între ele, cât şi de repartiţia lor pe suprafaţa pielicelei.Modelarea buclajului, desenul acestuia, depinde de lungimea buclelor pe suprafaţa pielicelei. Când buclele sunt clare, ele dau un aspect de ansamblu sculptat şi plăcut. Buclajul lipsit de modelare nu are desen frumos.În ce priveşte felurile modelării, pot exista pielicele cu tuburi paralele, în unghi drept faţă de linia spinării. De la crupă, tuburile coboară pe coapse, aşezându-se ca o semilună, apoi pe o linie orizontală, conturându-se un desen în formă de liră. De regulă buclele se aşează perpendicular pe linia spinării şi abia mai spre înapoi capătă o linie curbă.Modelarea amestecată are tuburile dispuse în diferite unghiuri între ele, iar liniile pe care sunt aşezate sunt neregulate, sinuoase şi în diferite direcţii.Între modelările descrise pot exista diferite combinaţii, de exemplu: liră pe crupă şi coapse, iar pe coaste şi spate, modelare amestecată, sau liră şi paralelă, când pe regiunea costală buclele sunt aşezate vertical.Alte feluri de modelări: modelarea sălbatică - când pe pielicică se găsesc bucle de forme diferite, aşezate neregulat, dezarmonic şi neclare, ceea ce face ca pielicică să nu prezinte valoare.La bonitare, modelarea se apreciază examinând mai multe grupe de bucle de pe diferite regiuni corporale.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: foarte bună, mijlocie, slabă, iar pentru felul modelării şi al desenului; liră, amestecată, paralelă, neprecisa etc.(42)Luciul buclelor exprima însuşirea acestora de a reflecta lumina cu o intensitate mai mare sau mai mică. Această însuşire este una din cele mai importante ale pielicelelor mieilor Karakul şi Ţurcana brumărie şi depinde de structura suprafeţei fibrelor şi de aşezarea lor în bucle.Pielicelele de calitate trebuie să aibă luciul cât mai pronunţat. Luciul intens se constată de regulă la buclele aşezate în rânduri regulate, cu fibre strâns unite şi cu vârfurile ascunse.De asemenea au luciul bun pielicelele cu valuri şi oglinzi.La mieii Karakul brumăriu şi Ţurcana brumărie luciul buclajului este, în general, mai puţin intens ca la mieii Karakul negru. Mieii Ţurcana brumărie ameliorată au luciul buclajului mai bun ca la mieii Ţurcana neameliorata.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: intens - când luciul este asemănător cu cel al unui obiect care sclipeşte puternic în bătaia razelor de lumina; foarte bun sau bun - când este mai mult sau mai puţin lucitor; mijlociu - când se aseamănă cu luciul dat de un obiect de lac aburit sau de o piele lustruita; slab - când buclele nu reflectă razele de lumina; fără luciu (metalic) - când luciul are nuanţa de pe secţiunea unui metal rupt.(43)Valoarea pielicelelor Karakul, metişi şi Ţurcana brumărie este condiţionată în măsura apreciabilă de însuşirile pielii.La pielicelele cu buclaj de calitate, pielea trebuie să fie subţire, densă şi elastică. Pielea cu structura buretoasă nu este de dorit, întrucât este de regulă groasă şi determină formarea de bucle largi, cu însuşiri inferioare, în timp ce pielea subţire şi densă are buclajul mai îngust, cu însuşiri bune şi fibre de calitate.La bonitare, grosimea şi supleţea pielii se apreciază strângând între degete o cuta de piele din regiunea flancului.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: foarte groasă sau groasă - când pielea este şi buretoasă; subţire sau foarte subţire - când este şi densă; foarte subţire.Pielicelele cu suprafaţa mai mare sunt superioare.(44)După aprecierea individuală a mieilor pe baza criteriilor menţionate privind însuşirile pielicelei, se stabileşte clasa de bonitare a fiecărui miel după performanta proprie, ţinând seama de însuşirile apreciate şi notate în foaia de bonitare; această se face prin însumarea punctelor de la însuşirile subliniate şi se încadrează în clase, în funcţie de totalul punctelor realizate.În cazul când bonitorul subliniază două sau mai multe însuşiri (exemplu: tub mijlociu şi bob mare) se face media punctajului stabilit pentru însuşirile respective. Secţiunea 1.5. APRECIEREA MIEILOR DUPĂ CONFORMAŢIA CORPORALĂ - CONSTITUŢIE Capitolul VIII Aprecierea conformaţiei şi constituţiei la rasă Karakul Articolul 33Scopul aprecierii este reţinerea la reproducţie a acelor miei care, pe lângă o pielicică cu buclaj de calitate superioară, au caractere de rasă bine exprimate, constituţie bună şi vitalitate ridicată.Conformaţia corporală şi constituţia se apreciază după caracterele de rasă, formă corpului, urechilor, liniei spinării şi cozii şi după pigmentaţia mucoasei.Capul caracteristic rasei Karakul este uscăţiv, expresiv, cu profilul nasului berbecat. Capul scurt, larg în partea posterioară şi cu nasul prea berbecat denotă încrucişări cu alte rase. Urechile sunt blegi, de lungime variabila şi cu fibre de par de pe ele adesea ondulate. Linia superioară urmează la rasă Karakul un traiect ascendent de la greabăn la crupă, după care urmează o teşitură spre baza cozii.Coada caracteristică rasei Karakul are un depozit de grăsime la baza - sub formă unui sac bilobat sau triunghiular, în special la metişi - şi se termină cu o îndoitură sub formă de "S". Vârful cozii este uscăţiv şi subţire, mai scurt sau mai lung şi în mod normal ajunge până în dreptul jaretului.La bonitare caracterele de rasă se apreciază prin examinarea regiunilor menţionate.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele stabilite de bonitor.Constituţia la mieii Karakul şi Ţurcana brumărie se poate categorisi în patru tipuri:constituţie robustă - caracterizată prin sănătate deplină, vigoare şi rezistenta; mieii sunt de regulă bine conformaţi, au scheletul bine dezvoltat şi osatură puternică;constituţie grosolana - este exagerarea celei robuste; mieii au pielea groasă, ţesut conjunctiv subcutanat abundant, scheletul grosolan şi articulaţiile proeminenţe; tipul grosolan nu este de dorit;constituţie fină - caracterizată prin osatură subţire, dar destul de puternică, piele subţire şi elastică;constituţie debila - este exagerarea tipului fin; mieii au capul îngust, urechile subţiri, chiar străvezii, gâtul lung, scheletul foarte fin, membre subţiri şi relative lungi, piele subţire.Pentru reproducţie se reţin mieii cu constituţie robustă şi fină şi se elimină cei cu constituţie grosolana şi debila.În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: robustă, fină, grosolana sau debila, cât şi stările de tranziţie între acestea.Pigmentaţia mucoaselor este strâns legată de tipul constituţional şi determinarea ei are o deosebită importanţa în special la mieii Karakul brumăriu şi Ţurcana brumărie, la care s-a constatat existentă unui raport strâns între nuanţa culorii brumării pe de o parte şi constituţie şi vitalitatea ovinelor, pe de altă parte. Mieii brumării albinotici au vitalitatea redusă şi mor, în majoritate de timpuriu, de timpanita cronică. Astfel de miei albinotici, pe lângă constituţia debila sau suprafina, se pot identifică prin nuanţa albinotica a culorii mucoasei palatine, a limbii şi irisului, care sunt lipsite de pigment, buzele şi pleoapele de culoare roz deschis, urechile subţiri, cu o pigmentaţie foarte slabă. Capitolul IX Aprecierea conformaţiei corporale - constituţiei la rasele de lână, lapte şi carne Articolul 34Conformaţia corporală se apreciază prin examinarea exteriorului, avându-se în vedere armonia de ansamblu, calităţile şi defectele principalelor regiuni corporale, precum şi extinderea lânii.Constituţia se apreciază de asemenea, pe baza datelor de exterior dar exprima ansamblul de manifestare a funcţiilor vitale ale organismului în relaţia cu mediul.Conformaţia corporală - constituţia se apreciază în mod obligatoriu în strânsă relaţie cu particularităţile definitorii ale raselor sau populaţiilor din care fac parte animalele analizate. Aprecierea conformaţiei corporale constituţiei se execută individual, examinându-se extinderea lânii cu ocazia bonitării dinaintea tunsului, iar celelalte însuşiri de conformaţie şi constituţie, imediat după ce s-a efectuat tunsul.La ovinele din controlul oficial aprecierea conformaţiei corporale - constituţiei se face o singură dată în viaţa animalului, la primul tuns, la care se execută bonitarea.La ovinele la care este necesar să se facă aprecierea în alte perioade decât la tuns, se vor lua în considerare numai elementele de apreciere a căror examinare este posibilă (calităţile şi defectele principalelor regiuni corporale nu se pot aprecia când lana este prea lungă).Extinderea lânii pe corp se apreciază după gradul de acoperire cu lana a abdomenului, în principal, a membrelor şi capului, în secundar.Extinderea se apreciază în funcţie de rasă şi se notează astfel:5 şi 4 - abdomen bine îmbrăcat cu lana deasă şi structura şuviţei clară, iar extinderea lânii pe cap şi membre caracteristice rasei;3 - abdomen îmbrăcat cu lana mai rară şi mai scurtă dar cu structura şuviţei clară; extinderea pe cap şi membre caracteristică rasei;2 - extindere slabă a lânii pe abdomen, cu şuviţa voalata sau împâslită (la rasele Merinos lana mai puţin abundenta pe cap şi pe membre;1 - extindere foarte slabă a lânii pe abdomen; lana rară, împâslită şi încărcată de impurităţi (la rasele Merinos extindere pe cap până la linia urechilor şi slabă pe membre).Caracterele de rasă privind extinderea lânii pe corp sunt:– la rasă Merinos transilvănean: lana extinsă până la linia ochilor, pe membre până la genunchi (jaret), abdomenul bine îmbrăcat;– la rasele Merinos de Palas, Merinos de Stavropol, Merinos caucazian: bine extinsă pe cap până la linia ochilor sau până aproape de vârful botului, pe membre până la genunchi (jaret) sau până la ongloane; abdomenul bine îmbrăcat;– la rasele Tigaie şi Ţurcana: lana mai rară pe abdomen, însă bine acoperit; se admit suprafeţe axilare fără lana mai mări decât la rasele Merinos; pe cap lana se extinde până la linia urechilor, uneori fruntea fiind acoperită; pe membre lana coboară până la linia dreaptă dusa pe partea inferioară a abdomenului, uneori coborând până deasupra genunchilor şi jaretelor.Extinderea lânii pe corp, deşi este cuprinsă în aprecierea conformaţiei corporale - constituţiei, se înregistrează separat, fiind însuşire folosită în selecţie.Rezultatul aprecierii conformaţiei corpoarale - constituţiei se exprima printr-o notă generală acordată în scară 1-10, astfel:10-8: se acordă ovinelor bine proporţionate cu trunchiul lung, larg şi adânc, în formă de cilindru; linia spinării dreaptă, crupă uşor teşită, dar largă; gâtul solid şi bine prins cu trunchiul; membrele solide, cu aplomb corect; constituţia robustă sau spre fină; extinderea lânii pe corp de minimum notă 4.La berbecii din rasele cu lana fină se cer 2-3 falduri în regiunea gâtului, ambele testicule coborâte şi normal dezvoltate.La oi se cere ca ugerul să fie bine dezvoltat, globulos, simetric şi integru.7-5 se acordă ovinelor cu conformaţie proporţionată, cu linia spinării uşor înşeuată, abdomen voluminos, gat relativ subţire şi uşor retezat la prinderea cu trunchiul; trunchi şi crupă mai puţin largi şi membre solide însă cu mici defecte de aplomb; constituţie robustă spre fină sau robustă spre grosolana; extinderea lânii de minimum notă 2.4-1 se acordă ovinelor cu conformaţie mai puţin proporţionată, înalte pe picioare, cu trunchi lung, supt şi îngust, linia spinării înşeuată sau arcuită; crupă mult teşită şi îngusta; gat lung, slab îmbrăcat cu musculatură, prins defectuos cu trunchiul; defecte de aplomb accentuate; constituţie tipică altui tip morfoproductiv, grosolana sau fină; extinderea lânii pe corp de minimum notă 2.Notă generală rezultată din aprecierea conformaţiei - constituţiei se înmulţeşte cu coeficientul 4 şi se obţin punctele pentru conformaţie corporală - constituţie.În cazul aprecierii conformaţiei corporale - constituţiei în alte perioade decât la tuns, notă acordată se micşorează cu 2 puncte atât în cazul când nu s-a putut aprecia desimea, cât şi în cazul când datorită lungimii lânii nu s-au putut examina regiunile corporale. Capitolul X Individualizarea şi înregistrarea animalelor Articolul 35(1)Animalele cuprinse în controlul oficial trebuie să fie individualizate şi înregistrate oficial iar numărul matricol să fie unic pentru fiecare animal şi niciodată reutilizat.(2)Metodă de individualizare şi înregistrare este cea aprobată prin legislaţia în vigoare.(3)Controlul oficial va oferi indicaţii reale privind identitatea, sexul, rasă, originea şi data naşterii animalului.(4)Originea unui animal va fi înregistrată prin numărul matricol al părinţilor acestuia, aşa cum rezultă din documentele de înregistrare a montei sau însămânţării artificiale, iar identitatea animalului va fi înregistrată prin numărul matricol, rasă, sexul şi data naşterii animalului care trebuie înregistrate imediat după fătare.(5)Identitatea (număr matricol, cod) femelei montate şi a masculului care a efectuat montă sau, în cazul însămânţărilor artificiale a masculului de la care provine materialul seminal, trebuie înregistrată în fermă în ziua efectuării montei sau însămânţării artificiale.(6)Organizaţia de control va înregistra informațiile privind montă sau însămânţarea artificială cât mai repede posibil, dar nu mai târziu de o lună de la data efectuării montei. Sexul şi numărul matricol al descendenţilor trebuie înregistrate în ziua fătării şi notificate organizaţiei de control cel târziu până la prima vizită pentru controlul oficial care succede fătarea.(7)În cazul transferului de embrioni, înregistrarea trebuie să cuprindă mamă genetică, mamă receptoare şi tatăl.(8)În cazul în care fermă nu a mai fost cuprinsă în controlul oficial şi nu se cunoaşte originea animalelor, identitatea va fi stabilită numai pe baza numărului matricol.(9)Controlorul trebuie să verifice identitatea animalelor la începutul lactaţiei şi înaintea fiecărui control. Secţiunea 2 Capitolul XI Inspecţia controlului oficial Articolul 36 Inspecţia controlului oficial
(1)Pentru că un control să aibă caracter oficial, metodele prin care este efectuat controlul şi sunt procesate datele de control trebuie verificate prin inspecţie şi supracontrol de către persoane autorizate.(2)Inspecţia şi supracontrolul trebuie efectuat la 5-10% din numărul total de controale oficiale efectuat pe parcursul unui an de control, astfel:a)supracontrolul este efectuat de personalul organizaţiilor de control, autorizat în acest scop;b)inspecţia este efectuată de personalul autorității competenţe pentru activitatea de ameliorare şi reproducţie în zootehnie. Articolul 37 Norme pentru verificarea originii şi descendenţei
(1)Pentru datele de origine şi descendenta, trebuie făcute următoarele verificări:a)dacă animalul montat este corect identificat;b)dacă masculul care a efectuat montă este corect identificat;c)dacă data naşterii se încadrează în +/- 6% din lungimea medie a gestaţiei faţă de data montei;d)dacă descendentul animalului montat este corect identificat;e)dacă masculul care a montat este verificat, fie prin evidenţele de IA, fie prin evidenţe din care rezultă ca masculul care a efectuat montă a fost în fermă în ziua montei sau prin declaraţia medicului veterinar (ex. în cazul transferului de embrioni).(2)Suplimentar, pot fi făcute următoarele verificări:a)verificarea părinţilor genetici pentru rasele de lapte cu ajutorul grupelor sangvine sau altor metode recunoscute;b)inspecţia vizuală a descendenţilor. Articolul 38 Norme pentru inspecţia şi supracontrolul activităţii de control oficial
(1)Inspecţia şi supracontrolul trebuie să verifice următoarele aspecte:a)controalele oficiale să fie efectuate prin metode şi cu echipamente aprobate de ICAR şi prevăzute în documentaţia de lucru a controlorilor;b)echipamentele de control să fie instalate corespunzător, calibrate şi utilizate corect;c)animalele din controlul oficial să fie identificate corespunzător;d)detectarea şi identificarea informaţiilor lipsite de precizie prin verificări de rutină;e)înlocuirea datelor incorecte sau ştergerea lor.(2)Persoană care face inspecţia sau supracontrolul nu are voie să efectueze controlul oficial şi prelucrarea datelor;(3)Persoanele cu atribuţii de inspecţie şi supracontrol nu pot fi împiedicate să-şi exercite mandatul iar proprietarul animalelor şi controlorul trebuie să pună la dispoziţia acestora toate documentele solicitate. Articolul 39 Recomandări pentru inspecţia şi supracontrolul activităţii de control oficial
(1)Se recomandă:a)Supracontrolul să fie parte a activităţii de control oficial, iar ocazional să se facă verificări suplimentare;b)Rezultatele inspecţiei activităţii de controlul oficial să fie raportate organizaţiei de control, prin rapoarte anuale;c)Inspecţia să fie repetată ocazional în ferme, turme sau individual, la animalele cu performanţe ridicate, pentru a întreţine reputaţia organizaţiilor de control în privinţa acurateţei controlului oficial;d)Inspecţia şi supracontrolul se efectuează fără a preveni proprietarul animalelor şi controlorul. Articolul 40 Inspecţia laboratorului pentru analiza calităţii laptelui
(1)Laboratoarele pentru controlul calităţii laptelui funcţionează în baza regulamentului propriu, aprobat de autoritatea competentă pentru activitatea de ameliorare şi reproducţie.(2)Inspecţia verifică respectarea regulamentului privind analiza probelor de lapte şi aplicarea uniformă a valorilor standard. Articolul 41 AngajamenteProprietarul animalelor care a solicitat efectuarea controlului oficial recunoaşte deplină şi întreaga valabilitate a prezentelor norme. Secţiunea 3 PRODUCEREA SI TESTAREA BERBECILOR SI ŢAPILOR UTILIZAŢI LA ÎNSĂMÂNŢĂRI ARTIFICIALE Capitolul XII Alegerea mamelor de berbeci şi ţapi şi nominalizarea împerecherilor Articolul 42 Alegerea femelelor candidate şi mame de berbeci şi ţapi
(1)Selectarea femelelor candidate mame de berbeci şi ţapi se efectuează pentru fiecare rasă, cel puţin o dată pe an, la încheierea anului de control.(2)Sunt admise candidate mame de berbeci şi ţapi numai femelele cu origine cunoscută, cu părinţi înscrişi în secţiunea principală a registrului genealogic al rasei.(3)Necesarul de femele candidate mame de berbeci şi ţapi este de minim 2 femele pentru o mamă de berbec sau tap.(4)Caracterele care fac obiectul selecţiei şi ponderea acestora în valoarea de ameliorare globală, estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat, sunt aprobate anual de către autoritatea naţională competentă la propunerea asociaţiilor de crescători.(5)Ierarhizarea femelelor mame de berbeci şi ţapi se face pe baza valorii de ameliorare globale, stabilită printr-un index al valorilor de ameliorare pentru caracterele analizate. Articolul 43 Alegerea taţilor de berbeci şi ţapiNecesarul de tati de berbeci şi ţapi se stabileşte de către asociaţiile de crescători, dintre cei mai reprezentativi berbeci şi ţapi amelioratori ai rasei, din ţară şi din import, la propunerea asociaţiilor de crescători. Articolul 44 Nominalizarea împerecherilor
(1)După nominalizarea femelelor mame de berbeci şi ţapi şi a taţilor de berbeci şi ţapi se procedează la nominalizarea împerecherilor. Această lucrare urmăreşte consolidarea însuşirilor de producţie şi exterior corespunzătoare şi corectarea unor defecte. Capitolul XIII Testarea berbecilor şi ţapilor pentru însămânţări artificiale şi admiterea la reproducţie a ovinelor şi caprinelor Articolul 45 Testarea paternităţii
(1)Testarea paternităţii se face în laboratoare autorizate, cu ajutorul grupelor sangvine sau a altor metode recunoscute şi este obligatorie pentru berbecii din rasele de lapte şi opţional pentru celelalte rase.(2)După confirmarea paternităţii berbecii sunt admişi în testare după performanţe proprii. Articolul 46 Testarea după performanţe proprii
(1)Testarea performanţelor proprii se execută în staţiunile de testare a reproducătorilor şi producerea materialului seminal, în conformitate cu prevederile art. 28.(2)Pot fi introduşi în testare berbeci şi ţapi în vârstă de până la 2 luni, care provin din mame de berbeci şi ţapi dacă sunt identificaţi şi înregistraţi în conformitate cu sistemul naţional oficial.(3)La terminarea testării performanţelor proprii se procedează la estimarea valorii de ameliorare printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat. Pe baza valorii de ameliorare se decide promovarea berbecilor şi ţapilor în altă etapă a testării sau eliminarea acestora, în acord cu prevederile programului de ameliorare.(4)Berbecii şi ţapii promovaţi în altă etapă a selecţiei sunt apreciaţi după capacitatea de reproducţie care constă în controlul comportamentului sexual, examenul calităţii materialului seminal.(5)Berbecii şi ţapii declaraţi admişi după cele două etape de testare a performanţelor proprii sunt trecuţi în etapă de testare după descendenţi, în acord cu prevederile programului de ameliorare. Articolul 47 Testarea după descendenţiA.Testarea pentru producţia de carne
(1)Testarea după descendenţi pentru producţia de carne se realizează pe un număr minim de 10 fii testaţi în fermele comerciale, după metodologia prevăzută la art. 29.(2)Rezultatele testării descendenţilor testaţi în alte tipuri de unităţi, în conformitate cu prezentele norme, pot fi utilizate ca informații suplimentare, pentru creşterea preciziei testării după descendenţi pentru producţia de carne.(3)Testarea berbecilor şi ţapilor după descendenţi pentru producţia de carne este obligatorie pentru rasele de carne.(4)Aprecierea berbecilor şi ţapilor după descendenţi pentru producţia de carne se face pe baza performanţelor fiilor, înregistrate în controlul oficial al producţiei de carne şi exprimate prin valoarea de ameliorare estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat.B.Testarea pentru producţia de lapte
(1)Testarea berbecilor şi ţapilor după descendenţi pentru producţia de lapte se face pe baza performanţelor obţinute de la minim 10 fiice la prima lactaţie înregistrate în controlul oficial al producţiei de lapte şi exprimate prin valoarea de ameliorare estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat.(2)Testarea berbecilor şi ţapilor după descendenţi pentru producţia de lapte este obligatorie pentru rasele de lapte. Articolul 48 Admiterea la reproducţie a ovinelor şi caprinelor de rasă pură
(1)Fără a se aduce atingere prevederilor alin. 2, toate ovinele şi caprinele de reproducţie de rasă pură, masculi şi femele, care sunt înregistrate într-un registru genealogic trebuie să fie acceptate pentru reproducţie.(2)
(a)Masculii de rasă pură de ovine şi caprine trebuie să fie acceptaţi la însămânţări artificiale, iar materialul seminal al acestora să fie utilizat în aceste scopuri, dacă au fost supuşi testelor pentru monitorizarea performanţelor şi estimarea valorii de ameliorare, conform Deciziei 90/256/EEC, transpusă prin Normă privind metodele de monitorizare a performanţelor şi metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie de rasă pură din speciile ovine şi caprine.(b)Masculii de rasă pură de ovine şi caprine şi materialul seminal al acestora trebuie să fie acceptaţi la testare, în limitele cantitative solicitate pentru monitorizarea performanţei şi estimarea valorii de ameliorare, conform Deciziei 90/256/EEC, transpusă prin Normă privind metodele de monitorizare a performanţelor şi metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie de rasă pură din speciile ovine şi caprine.(c)Femelele de rasă pură de ovine şi caprine trebuie să fie acceptate la reproducţie, precum şi ovulele şi embrionii lor.(3)Materialul seminal, ovulele şi embrionii trebuie să fie colectaţi, trataţi şi stocaţi de către un centru autorizat sau de personal autorizat. Secţiunea 4 Capitolul XIV Înfiinţarea şi conducerea registrului genealogic Articolul 49Pentru recunoaşterea oficială o organizaţie sau asociaţie a crescătorilor care înfiinţează şi conduce registru genealogic, trebuie să solicite această autorităţilor statului membru pe teritoriul căruia este situat sediul acesteia. Articolul 50Autorităţile statului membru au obligaţia de a acredita asociaţiile sau organizaţiile crescătorilor care înfiinţează şi conduc registre genealogice, dacă acestea îndeplinesc următoarele condiţii:1. Sunt persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare în statul membru în care se solicită acreditarea;2. Dovedesc autorităţilor competenţe ca:a)funcţionează eficient;b)au capacitatea de a înregistra corect datele în registru genealogic;c)au un efectiv suficient de mare pentru continuarea programelor de ameliorare a rasei sau pentru prezervarea rasei dacă se consideră necesar;d)pot asigura toate datele necesare pentru continuarea programelor de ameliorare sau conservare.3. Au un set de reglementări care acoperă:a)definirea caracteristicilor raselor;b)sistemul pentru identificarea animalelor;c)definirea obiectivelor ameliorării;d)modul de utilizare a datelor privind performanţele efectivelor de animale;e)divizarea registrului genealogic, dacă există diferite criterii pentru înscrierea animalelor în registrul genealogic sau dacă există diferite proceduri pentru clasificarea animalelor înscrise în registrul genealogic.4. Reglementările şi procedurile adoptate în acord cu acest articol să dovedească principiul nediscriminării între membrii. Articolul 51Dacă, referitor la o anumită rasă, într-un stat membru funcţionează deja una sau mai multe asociaţii/organizaţii ale crescătorilor acreditate, autoritățile statului membru pot refuza acreditarea unei noi asociaţii sau organizaţii a crescătorilor, dacă această pune în pericol existentă rasei respective sau periclitează programele zootehnice ale asociaţiilor sau organizaţiilor existente. În acest caz, statul membru va informa Comisia cu privire la refuzurile şi acreditările acordate. Articolul 52Autorităţile statelor membre pot retrage acreditarea oricărei asociaţii sau organizaţii care înfiinţează şi conduce registre genealogice dacă această refuză sau ignoră deliberat condiţiile prevăzute în 50. Capitolul XV Criterii pentru înscrierea animalelor şi structura registrului genealogic Articolul 53Pentru a putea fi înscris în secţiunea principală a registrului genealogic, un animal trebuie:– să fie descendent din părinţi şi bunici înscrişi în registrul genealogic al aceleiaşi rase;– să fie identificat după naştere în conformitate cu regulile acelui registru;– să aibă un certificat de origine eliberat în conformitate cu regulile acelui registru. Articolul 54Secţiunea principală a registrului poate fi divizată în mai multe clase, în conformitate cu performanţele animalelor. Numai animalele care îndeplinesc criteriile din art. 53 pot fi incluse în una din aceste clase. Articolul 55(1)Organizaţiile sau asociaţiile crescătorilor care înfiinţează şi conduc un registru genealogic pot decide dacă o femelă care nu îndeplineşte criteriile din art. 53 poate fi înscrisă într-o secţiune suplimentară a registrului genealogic. Femelă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a)să fie identificată după naştere conform regulilor registrului genealogic;b)să corespundă standardului rasei;c)să îndeplinească criteriile minime de performanţă, conform regulilor registrului.(2)O femelă a cărei mamă şi bunica maternă sunt înscrise în secţiunea suplimentară a registrului genealogic şi a cărui tata şi doi bunici (tatăl tatălui şi tatăl mamei) sunt înscrişi în secţiunea principală a registrului genealogic, poate fi considerată de rasă pură şi poate fi înscrisă în secţiunea principală a registrului genealogic.
(3)Cerinţele menţionate la alin. 1, lit. b) şi c) pot fi diferenţiate astfel:– animale care aparţin rasei dar sunt cu origine necunoscută;– animale obţinute printr-un program de hibridare aprobat de către organizaţia sau asociaţia care conduce registrul genealogic. Articolul 56Organizaţia care conduce registrul genealogic poate decide ca un mascul care nu corespunde condiţiilor de înscriere în registrul genealogic, poate fi înscris într-o secţiune secundară, dacă:a)este individualizat după naştere conform regulilor stabilite în registrul genealogic;b)a fost apreciat conform standardului rasei;c)corespunde cerinţelor minime stabilite în registrul genealogic. Articolul 57Dacă un registru genealogic conţine mai multe clase ale secţiunii principale, un animal care a fost înscris în alt registru genealogic al aceleiaşi rase şi care are caracteristici distincte de populaţia de aceeaşi rasă înscrisă în registrul genealogic de destinaţie, poate fi înscris în clasa din registru pentru care îndeplineşte condiţiile. Capitolul XVI Certificarea originii şi a valorii de ameliorare Articolul 58(1)În certificatul de origine pentru animalele de rasă pură din speciile ovine şi caprine trebuie înscrise următoarele:

– organizaţia care îl eliberează

– numele registrului genealogic

– numărul de înscriere în registru genealogic

– data eliberării

– sistemul de identificare a animalului

– numărul de identificare

– data naşterii

– rasă

– sexul

– numele şi adresa crescătorului

– numele şi adresa proprietarului

– originea:


   tatăl,                bunicul patern         bunica paternă    nr. din registru      nr. din registru       nr. din  registru       genealogic            genealogic            genealogic;        mamă,             bunicul matern,        bunica maternă    nr. din registru      nr. din registru       nr. din registru genealogic genealogic genealogic.(2)Rezultatele testului performanţelor proprii şi valoarea de ameliorare estimată după ascendenţi ale animalului, ale părinţilor şi ale bunicilor, sunt incluse în certificatul de origine, conform Deciziei 90/256/EEC, transpusă prin Normă privind metodele de monitorizare a performanţelor şi metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie de rasă pură din speciile ovine şi caprine. Articolul 59Particularităţile precizate la art. 58 sunt conţinute de:a)certificatul de origine, în conformitate cu modelul din anexa 1saub)documentele care însoţesc ovinele şi caprinele de rasă pură, caz în care autoritatea competentă va certifica faptul că datele specificate la art. 58 sunt conţinute în documente, după următoarea formulă "Subsemnatul certific ca aceste documente conţin datele menţionate în art. 1 din Decizia 90/258/EEC, transpus prin art. 58 din Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie". Articolul 60În certificatul de origine pentru materialul seminal provenit de la berbeci şi ţapi de rasă pură trebuie menţionate următoarele:a)toate datele specificate la art. 58, cu privire la berbecul donator sau ţapul donator, şi în cazul raselor de lapte, grupă sangvină a acestuia sau rezultatele unui test ce oferă garanţii ştiinţifice echivalente;b)informații ce permit identificarea materialului seminal, data colectării acestuia, precum şi numele şi adresa centrului de colectare a materialului seminal şi a destinatarului. Articolul 61Datele la care se referă art. 60 pot fi indicate:a)printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 2saub)prin documente ce însoţesc materialul seminal de la ovinele şi caprinele de rasă pură, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice că datele specificate la art. 60 sunt conţinute de documente, prin următoarea formulă "Subsemnatul, certific ca aceste documente conţin datele menţionate în art. 3 din Decizia 90/258/EEC, transpus prin art. 60 din Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie". Articolul 62(1)În certificatul de origine pentru ovule provenite de la ovine şi caprine din rasă pură, trebuie menţionate următoarele:

– toate datele specificate la art. 58 cu privire la oaia sau capră donatoare;

– informații care permit identificarea ovulului, data colectării acestuia, numele şi adresa centrului de colectare a ovulului şi a destinatarului.(2)Atunci când există mai mult de un ovul într-o paietă, această trebuie să fie precizată în mod clar, toate ovulele din paietă trebuind să aibă aceiaşi părinţi. Articolul 63Datele la care se referă art. 62 pot fi indicate:a)printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 3saub)prin documente care însoţesc ovulele ovinelor şi caprinelor de rasă pură, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice faptul că datele specificate la art. 62 sunt conţinute de documente, prin următoarea formulă "Subsemnatul, certific ca aceste documente conţin datele menţionate în art. 5 din Decizia 90/258/EEC, transpus prin art. 62 Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie". Articolul 64(1)În certificatul de origine pentru embrioni proveniţi de la ovine şi caprine din rasă pură, trebuie menţionate următoarele:

– toate datele specificate la art. 58 cu privire la oaia sau capră donatoare şi toate datele specificate la art. 60, cu privire la berbecul sau ţapul donator;

– informații care permit identificarea embrionilor, data de însămânţare sau fecundare, data colectării acestuia, numele şi adresa centrului de colectare a embrionului şi a destinatarului.(2)Atunci când există mai mult de un embrion într-o paietă, această trebuie să fie precizată în mod clar, toţi embrionii din paietă trebuind să aibă aceiaşi părinţi. Articolul 65Datele la care se referă art. 64 pot fi indicate:a)printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 4;b)prin documente care însoţesc embrionii ovinelor şi caprinelor de rasă pură, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice faptul că datele specificate la art. 64 sunt conţinute de documente, prin următoarea formulă "Subsemnatul, certific ca aceste documente conţin datele menţionate în art. 7 din Decizia 90/258/EEC, transpus prin art. 64 din Normele de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie". Articolul 66Pana la aderarea României la Uniunea Europeană, în prezentul ordin, prin termenii "Comisia" şi "Stat membru" se înţelege "România". Anexa nr. 1 CERTIFICAT DE ORIGINE pentru animale de reproducţie rasă pură din speciile ovine şi caprine


   Organizaţia care îl eliberează ........ ................ ........ ..........    Numele registrului genealogic ........ ................ ........ ...........    Numărul de înscriere în registru genealogic ........ ........ ..............    Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.)    Numărul de identificare ........ ................ ................ .........    Numele animalului (opţional) ........ ................ ........ ............    Data naşterii, rasă, sexul ........ ................ ........ ..............    Numele şi adresa crescătorului ........ ................ ........ ..........    Numele şi adresa proprietarului ........ ................ ........ .........                                    TT: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    Tata: nr. matricol ........ ........ ...........          nr. din registru genealogic ..............                                     MT: nr. matricol ........ ........ ........                                         nr. din registru genealogic ...........                                     TM: nr. matricol ........ ........ ........                                         nr. din registru genealogic ...........    Mamă: nr. matricol ........ ........ ..........          nr. din registru genealogic .............                                     MM: nr. matricol ........ ........ ........                                         nr. din registru genealogic ...........    Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele valorii de ameliorare estimate ale performanţelor proprii şi ale ascendenţilor, părinţi şi bunici    Întocmit ........ ........... la ..............    Semnatura ........ ................ ...........    NUMELE CU MAJUSCULE SI FUNCŢIA SEMNATARULUI Anexa nr. 2  CERTIFICAT DE ORIGINE pentru comerţul intracomunitar cu material seminal de la berbeci şi ţapi de reproducţie de rasă purăA.Particularităţile berbecului sau ţapului donator    1. Organizaţia care îl eliberează ........ ................ ................    Numele registrului genealogic ........ ................ ........ ...........    Numărul de înscriere în registru genealogic ........ ........ ..............    Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.)    Numărul de identificare ........ ................ ................ .........    Grupă sangvină sau testul echivalent (1) ........ ................ .........    Numele animalului (opţional) ........ ................ ........ ............    Data naşterii, rasă ........ ................ ................ .............    Numele şi adresa crescătorului ........ ................ ........ ..........    Numele şi adresa proprietarului ........ ................ ........ .........                                    TT: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    Tata: nr. matricol ........ ........ ...........          nr. din registru genealogic ..............                                     MT: nr. matricol ........ ........ ........                                         nr. din registru genealogic ...........                                     TM: nr. matricol ........ ........ ........                                         nr. din registru genealogic ...........    Mamă: nr. matricol ........ ........ ..........          nr. din registru genealogic .............                                     MM: nr. matricol ........ ........ ........                                         nr. din registru genealogic ...........    2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele valorii de ameliorare estimate ale performanţelor proprii şi ale ascendenţilor, părinţi şi bunici    Întocmit ........ ........... la ..............    Semnatura ........ ................ ........... NUMELE CU MAJUSCULE SI FUNCŢIA SEMNATARULUI B.Particularităţile materialului seminal


   Sistemul de identificare a materialului seminal (culoare, număr) ...........    Identificare ........ ................ ................ ........ ...........    I. ┌─────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────┐ │    Număr    │      Data(ele)      │    Nr. identificare a     │     Rasă     │ │   de doze   │    de colectare     │    animalului donator     │              │ ├─────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┤ └─────────────┴─────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────┘    II. Originea materialului seminal    Adresa centrului(elor) de colectare a materialului seminal ........ ........    Destinaţia materialului seminal ........ ................ ........ .........    Numele şi adresa destinatarului    Întocmit ........ ........ ......... la .............    Semnatura ........ ................ ........ ........    NUMELE CU MAJUSCULE SI FUNCŢIA SEMNATARULUI (1) Pentru rasele de lapte Anexa nr. 3 CERTIFICAT DE ORIGINE pentru ovule de la animalele de reproducţie de rasă pură din speciile ovine şi caprineA.Informaţii cu privire la oaia sau capră donatoare


   1. Organizaţia care îl eliberează ........ ................ ................    Numele registrului genealogic ........ ................ ........ ...........    Numărul de înscriere în registru genealogic ........ ........ ..............    Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............    Numărul de identificare ........ ................ ................ .........    Numele animalului (opţional) ........ ................ ........ ............    Data naşterii, rasă ........ ................ ................ .............    Numele şi adresa crescătorului ........ ................ ........ ..........    Numele şi adresa proprietarului ........ ................ ........ .........                                    TT: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    Tata: nr. matricol ........ ........ ...........          nr. din registru genealogic ..............                                    MT: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............                                    TM: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    Mamă: nr. matricol ........ ........ ..........          nr. din registru genealogic .............                                    MM: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele valorii de ameliorare estimate ale performanţelor proprii şi ale ascendenţilor, părinţi şi bunici    Întocmit ........ ........... la ...............    Semnatura ........ ................ ............ NUMELE CU MAJUSCULE SI FUNCŢIA SEMNATARULUI B.Particularităţile ovulelor


   Sistemul de identificare a ovulelor (culoare, număr) ........ ..............    Identificare ........ ................ ................ ........ ...........    Număr de ovule pe paietă    I. Număr de ovule/Data(ele) colectării/Identificarea oii sau caprei/Rasă/    II. Originea ovulelor    Numele şi adresa centrului(elor) de colectare a ovulelor ........ ..........    Destinaţia ovulelor ........ ................ ................ .............    Numele şi adresa destinatarului    Întocmit ........ .............. la ..............    Semnatura ........ ................ .............. NUMELE CU MAJUSCULE SI FUNCŢIA SEMNATARULUI Anexa nr. 4 CERTIFICAT DE ORIGINE pentru embrioni de la animalele de reproducţie de rasă pură din speciile ovine şi caprineA.Informaţii cu privire la berbecul sau ţapul donator


   1. Organizaţia care îl eliberează ........ ................ ................    Numele registrului genealogic ........ ................ ........ ...........    Numărul de înscriere în registru genealogic ........ ........ ..............    Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............    Numărul de identificare ........ ................ ................ .........    Grupă sangvină sau testul echivalent (1) ........ ................ .........    Numele animalului (opţional) ........ ................ ........ ............    Data naşterii, rasă ........ ................ ................ .............    Numele şi adresa crescătorului ........ ................ ........ ..........    Numele şi adresa proprietarului ........ ................ ........ .........                                    TT: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    Tata: nr. matricol ........ ........ ...........          nr. din registru genealogic ..............                                    MT: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............                                    TM: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    Mamă: nr. matricol ........ ........ ..........          nr. din registru genealogic .............                                    MM: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele valorii de ameliorare estimate ale performanţelor proprii şi ale ascendenţilor, părinţi şi bunici B.Informaţii cu privire la oaia sau capră donatoare


   1. Organizaţia care îl eliberează ........ ................ ................    Numele registrului genealogic ........ ................ ........ ...........    Numărul de înscriere în registru genealogic ........ ........ ..............    Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............    Numărul de identificare ........ ................ ................ .........    Numele animalului (opţional) ........ ................ ........ ............    Data naşterii, rasă, sex ........ ................ ................ ........    Numele şi adresa crescătorului ........ ................ ........ ..........    Numele şi adresa proprietarului ........ ................ ........ .........                                    TT: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    Tata: nr. matricol ........ ........ ...........          nr. din registru genealogic ..............                                    MT: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............                                    TM: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    Mamă: nr. matricol ........ ........ ..........          nr. din registru genealogic .............                                    MM: nr. matricol ........ ........ .........                                        nr. din registru genealogic ............    2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanţă şi rezultatele valorii de ameliorare estimate ale performanţelor proprii şi ale ascendenţilor, părinţi şi bunici.    Întocmit ........ ........... la ..............    Semnatura ........ ................ ........... NUMELE CU MAJUSCULE SI FUNCŢIA SEMNATARULUI C.Particularităţile embrionilor


   Sistemul de identificare a materialului seminal (culoare, număr) ...........    Număr de identificare ........ ........ ............    Numărul de embrioni pe paietă ........ .............    I. ┌────────┬────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┬────────┐ │Numărul │    Data    │   Data   │ Nr. identificare al oii sau caprei │  Rasă  │ │   de   │însămânţării│recoltării│    donatoare şi berbecului sau     │        │ │embrioni│            │          │          ţapului donator           │        │ ├────────┼────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┼────────┤ └────────┴────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┴────────┘    II. Originea embrionilor    Adresa centrului(elor) de colectare embrionilor    Destinaţia embrionilor ........ ................ .........    Numele şi adresa destinatarului ........ ........ ........    Întocmit ........ .............. la ........ .............    Semnatura ........ ................ ........ ............. NUMELE CU MAJUSCULE SI FUNCŢIA SEMNATARULUI Anexa nr. 5 FOAIE DE BONITARE


   Numărul matricol: ......... sexul: ....... rasă-varietatea: ................    Data naşterii ........ ........ Data bonitării ........... Nr. RG ..........    Deţinător (fermă-localitatea-crescător) ........ ................ .......... I. APRECIEREA PERFORMANŢEI PROPRII    PUNCTAJ ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐ │ 1. CULOAREA PIELICELEI                                                          │      │ │ ──────────────────────                                                          │      │ │     a) neagră: negru-albăstrui (100), negru (75), negru-roşcat (25);            │ .... │ │     b) brumăriu: normal (100), închis (60), deschis (50);                       │ .... │ │     c) comor: normal (75), închis (50), deschis (25);                           │ .... │ │     d) sur-argintiu sau bronz (125); auriu, platiniu sau nuanţa oţelului (100); │ .... │ │        nuanţa chihlimbarului (75)                                               │      │ │        Uniformitatea: bună (30), mijlocie (20), slabă (10)                      │ .... │ │        Particularităţi de culoare ........ ................ .........           │      │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │ 2. BUCLAJUL PIELICELEI                                                          │      │ │ ──────────────────────                                                          │      │ │    Formă buclei:                                                                │      │ │      a) tub: tub-lung (135), mijlociu (115), scurt (90);                        │ .... │ │         bob mare (90), mijlociu (75), mic (60)                                  │      │ │      b) inelate: inele (60), tirbuşon (60), melc, ţigău, seceră, semiinele (40);│ .... │ │      c) bucle desfăcute: împâslite (30), vata (25);                             │ .... │ │      d) bucle aplatizate:                                                       │ .... │ │         - val cu luciu intens (120), cu luciu bun (100), fără luciu (50);       │ .... │ │         - tub-plat: cu luciu intens (120), cu luciu bun (90), fără luciu (60);  │ .... │ │         - moarat: cu luciu intens (125), cu luciu bun (100), fără luciu (50);   │      │ │         - combinate: coastă, coamă (50)                                         │ .... │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │    Mărimea buclei: mijlocie (25), mijlocie-mică (20), mică (10), mare (5)       │ .... │ │    Gradul de închidere a buclei: 1/1 (50), 3/4 (40), 1/2 (30), 1/4 (20)         │ .... │ │    Direcţia de înrulare: coada-cap (25), cap-coada (20), mixtă (10)             │ .... │ │    Uniformitatea buclelor: bună (50), mijlocie (25), slabă (20)                 │ .... │ │    Rezistenta şi elasticitatea: bună (50), mijlocie (25), slabă (20)            │ .... │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │    Desimea buclelor: deasă (25), potrivit de deasă (10), rară (5)               │ .... │ │    Modelarea buclelor: foarte bună (50), bună (5), satisfăcătoare (10), slabă(5)│ .... │ │    Model predominant ........ ................ ........ .............           │      │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │ 3. CALITATEA FIBREI                                                             │      │ │ ──────────────────-                                                             │      │ │    ● în ansamblu: - mătăsoasă (50), aspră (25), moale (15), lânoasă (10);       │ .... │ │                     uscată (10), friabila (5);                                  │      │ │                   - grosimea: normală (10), subţire (5), groasă (5);            │ .... │ │                   - lungimea: mijlocie (10), lungă (5), scurtă (5)              │ .... │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │ 4. LUCIUL FIBREI SI BUCLAJULUI                                                  │      │ │ ──────────────────────────────                                                  │      │ │    - intens (75), bun (60), satisfăcător (50), slab-metalic (30),               │      │ │       mat-fără luciu (10)                                                       │ .... │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │ 5. PIELEA                                                                       │      │ │ ────────-                                                                       │      │ │    - după grosime: subţire-normală (25), foarte subţire (20), groasă (10),      │ .... │ │      foarte groasă (5);                                                         │      │ │    - după mărime: mare (15), mijlocie (10), mică (5)                            │ .... │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘ II. APRECIEREA CONFORMAŢIEI CORPORALE - CONSTITUŢIEI


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐ │ 1. CONFORMAŢIA CORPORALĂ                                              │      │ │ ────────────────────────                                              │      │ │    - cap: tipic (3), semitipic (2), atipic (1);                       │ .... │ │    - linia superioară: tipică (2), semitipica (2), atipic (1);        │ .... │ │    - coada: tringhiulară cu S (2), semitipica (2), fără S - lungă (1) │ .... │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │ 2. CONSTITUŢIA                                                        │      │ │ ──────────────                                                        │      │ │    - robustă (3), fină (2), grosolana (2), debila (1)                 │ .... │ │    Pigmentaţia mucoasei ........ ................ ................    │      │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘