LEGE
Nr. 939 din 27 noiembrie 1946
pentru crearea Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole Zootehnice, a
Industriilor Agricole si Masinilor
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI DOMENIILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 275 din 27 noiembrie 1946
CAP. 1
Scop si patrimoniu
Art. 1
Se infiinteaza, pe data prezentului decret-lege, pe langa si sub controlul
Ministerului Agriculturii si Domeniilor "Regia Autonoma a Exploatarilor
Agricole, Zootehnice, a Industriilor Agricole si Masinilor", cu denumirea
prescurtata "R. E. A. Z. I. M.".
R. E. A. Z. I. M. este persoana juridica de drept public, cu patrimoniu si
gestiune proprie, organizata conform dispozitiunilor legii de fata.
Sediul Regiei este in Capitala tarii.
Art. 2
Scopul acestei Regii este de a face exploatarea rationala a bunurilor
agricole si a intreprinderilor din patrimoniul sau si punerea lor in slujba
agriculturii tarii.
Art. 3
In vederea atingerii scopului sau, R. E. A. Z. I. M.:
Va inzestra toate unitatile tehnice cu mijloace rationale;
Va produce si va aproviziona pe agricultori cu bunuri necesare
agriculturii, ca: seminte, reproducatori, materiale viticole si horticole si
orice alte bunuri si mijloace destinate aceluiasi scop;
Va pune la dispozitia agricultorilor, pentru folosinta, masinile, uneltele
agricole, atelierele, reproducatorii si orice alte bunuri de care dispune;
Va inlesni valorificarea avantajoasa a produselor agriculturii taranesti,
prin industrializare, conservare, standardizare si orice alte mijloace.
Va difuza cunostintele agricole prin indrumarea profesionala, culturala a
agricultorilor din jurul exploatatiilor si intreprinderilor sale;
Va forma muncitori calificati;
Va servi prin unitatile ei pentru practica elevilor si studentilor din
invatamantul agricol si veterinar zootehnic*).
------------------
*) Text corectat potrivit rectificarii publicata in Monitorul Oficial Nr.
283 din 6 Decembrie 1946.
Art. 4
Planul de productie, programul de lucru si repartizarea pe teritoriul tarii
a statiunilor de masini agricole si a instalatiunilor de industrializarea
produselor agricole se va executa de Regie dupa directivele date de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor prin directiile de specialitate.
Art. 5
Bunurile care trec asupra Regiei sunt de doua categorii: bunuri date in
proprietate si bunuri in folosinta.
a) Trec in proprietatea "R. E. A. Z. I. M.-ului":
1. Toate bunurile, fermele, exploatarile agricole, viticole, horticole,
instalatiunile zootehnice, viticole si horticole, pasunile si fanetele,
masinile si uneltele agricole, atelierele de reparat masini, instalatiunile de
orice fel, pentru industrializarea, conservarea, standardizarea si prelucrarea
produselor agricole proprietatea Statului, care au fost date in folosinta
Ministerului Agriculturii si Domeniilor, (M. A. D.), Camerelor Agricole, P. A.
R. I. D.-ului prin diferite legi sau jurnal al Consiliului de Ministri, numai
daca pot constitui obiectul unei exploatatii de sine statatoare, precum si
acelea care pot fi anexate, din punct de vedere administrativ, la alta
exploatare.
Fac exceptie exploatarile cu caracter experimental ale Institutelor de
cercetari stiintifice pendinte de M. A. D. si ale Scolilor de agricultura de
toate categoriile.
Bunurile provenite de la P. A. R. I. D., care nu sunt indiguite sau supuse
operatiunilor de amelioratiuni funciare, vor fi exploatate, in vederea
pescuitului, de catre P. A. R. I. D., atunci cand vor fi acoperite cu apa.
Exploatarea aceasta se va face de P. A. R. I. D., de comun acord cu
administratia locala a Regiei.
2. Toate bunurile agricole, viticole, horticole, zootehnice, pasunile si
fanetele cu cladiri aferente si inventarul viu si mort, aflate in proprietatea
sau folosinta celorlalte ministere sau institutii de Stat, afara de acelea care
au caracter de specialitate, in legatura directa cu atributiunile autoritatii
respective (poligon de tragere, camp permanent de instructie, etc.).
Trecerea acestora in proprietatea R. E. A. Z. I. M.-ului, se va face pe
baza de jurnal de Consiliu de Ministri, intocmit de Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, la cererea Regiei.
3. Terenurile agricole cu cladirile aferente si inventarul viu si mort,
care au fost si vor fi confiscate si trecute in patrimoniul Statului, potrivit
hotararilor ramase definitive, date pe baza unor legi exceptionale.
4. Toate baracamentele, atelierele fixe si mobile de reparat masinile,
aflate in folosinta Ministerului de Razboi.
Trecerea acestora in patrimoniul R. E. A. Z. I. M.-ului se va face pe baza
de jurnal al Consiliului de Ministri, intocmit de M. A. D., la cererea R. E. A.
Z. I. M.-ului.
5. Inventarul viu care a intrat in patrimoniul Statului din efectul legii
de reforma agrara din 1945, necesar inzestrarii exploatatiei Regiei.
6. Toate bunurile cuvenite Statului prin efectul legii Nr. 485 din 1944,
care au apartinut Grupului Etnic German.
7. Toate drepturile si obligatiunile institutiunilor desfiintate, prin
efectul prezentei legi sau acelea ce sunt in legatura directa cu bunurile
trecute in proprietatea R. E. A. Z. I. M.-ului, in afara de datoriile privind
bunurile rezultate din aplicarea legii de reforma agrara din 1945 si care urmeaza
sa se reglementeze printr-o lege speciala.
b) Trec in folosinta R. E. A. Z. I. M.-ului:
1. Toate terenurile agricole aflate in patrimoniul Oficiului National al
Colonizarilor, care pana la aparitia legii de fata, nu au fost atribuite,
urmand ca Regia sa le restituie Oficiului National al Colonizarilor, atunci
cand efectiv se vor da la colonizare.
2. Toate bunurile mici rezultate in urma reformei agrare din 1919 - 1921 si
1945, care nu constituiesc, la publicarea prezentei legi, exploatatii de sine
statatoare si nici nu sunt anexate, din punct de vedere administrativ, la alte
exploatari.
Art. 6
Bunurile trecute in proprietatea sau folosinta Regiei vor fi inventariate
de o Comisiune centrala, compusa din trei membri: directorul general al Regiei
sau delegatul sau, un delegat al Ministerului Agriculturii si Domeniilor si un
delegat al Ministerului de Finante.
In masura nevoilor, comitetul de directie, cu avizul comisiei de la
alineatul precedent, va putea infiinta comisiuni locale de inventariere.
Inventarul se va intocmi descriptiv si enumerativ.
El va fi evaluat si centralizat pana la 31 Martie 1947, potrivit
instructiunilor date de Comisiunea centrala.
Art. 7
In raporturile cu autoritatile si particularii, precum si in fata
instantelor judiciare, Regia este reprezentata prin directorul sau general sau
prin inlocuitorul acestuia, ori prin organele de conducere locala, in limita
atributiunilor ce li se confera.
Art. 8
Toate autoritatile Statului, judetului si comunei civile si militare, sunt
datoare sa dea concursul lor, la cererea Regiei sau organelor ei subalterne,
oricand li se va cere, in interesul serviciului.
CAP. 2
Organele de administrare
Art. 9
Regia este administrata de:
a) Consiliul de administratie;
b) Comitetul de directie;
c) Directorul general.
a. Consiliul de administratie
Art. 10
Consiliul de administratie se compune din 14 membrii anume:
1. Directorul general al Regiei.
2. Directorul general al Institutului de Cercetari Agronomice al Romaniei.
3. Directorul general al Institutului National Zootehnic.
4. Directorul Productiei Vegetale, directorul Viticulturii si Horticulturii
si directorul Cresterii Animalelor din M. A. D.
5. Un reprezentant al Ministerului de Finante.
6. Doi specialisti in masini si industrii agricole din cadrul Ministerului
Agriculturii si Domeniilor sau Ministerul Educatiei Nationale.
7. Patru agricultori mici, cu proprietatea pana la 10 ha, din regiuni
tipice ale tarii si recunoscuti ca buni gospodari.
8. Un reprezentant al proprietatii peste 25 ha, recunoscut ca bun gospodar.
Membrii de la punctul 6 vor avea o vechime in serviciu de cel putin 5 ani.
Art. 11
Numirea membrilor consiliului de administratie se face pe o perioada de 4
ani.
Atat numirea, cat si revocarea membrilor consiliului de administratie, se
va face prin decret regal, la propunerea M. A. D.
Cand din diferite motive s-ar ivi o vacanta in cursul perioadei de 4 ani,
membrul ce se va numi in loc vacant, va functiona numai pana la indeplinirea
acestei perioade.
Completarea vacantelor ivite se va face cu persoane din aceeasi categorie
cu membrul iesit din consiliu.
Art. 12
Membrii consiliului de administratie nu vor putea face parte din consiliile
sau comitetele institutiilor sau intreprinderilor concurente sau care lucreaza
pentru Regie.
Art. 13
Consiliul de administratie va alege la inceputul fiecarui an, din sanul sau
un presedinte, care se confirma prin decizia Ministerului Agriculturii si
Domeniilor.
Ministrul agriculturii si domeniilor sau subsecretarul de Stat de la
acelasi departament, pot lua parte oricand la lucrarile consiliului de
administratie, in care caz ei prezideaza.
Consiliul se intruneste obligatoriu odata la trei luni sau ori de cate ori
va fi convocat de presedinte in sedinta extraordinara. Sedintele consiliului de
administratie sunt prezidate de presedinte sau in lipsa acestuia de cel mai in
varsta dintre membrii prezenti.
Art. 14
Deciziunile consiliului de administratie se vor lua cu majoritate de voturi
si in prezenta a cel putin 8 membri, printre care, neaparat, directorul general
al Regiei sau inlocuitorul sau.
In caz de paritate, votul presedintelui va decide.
Art. 15
Directorul general este referentul consiliului de administratie si
participa obligatoriu la sedinta cu vot deliberativ.
In caz de impiedicare, va delega pe subdirectorul general, care va avea, de
asemenea, vot deliberativ.
Art. 16
Membrii consiliului de administratie vor fi retribuiti cu jeton de
prezenta, conform normelor legale in vigoare.
Art. 17
Consiliul de administratie are urmatoarele atributiuni:
a) Examineaza si aproba planul de activitate si de investitie a Regiei, intocmit
de directorul general;
b) Intocmeste bugetul de venituri si de cheltuieli al Regiei si-l
inainteaza spre aprobare Ministerului Agriculturii si Domeniilor si
Ministerului de Finante;
c) Aproba bilantul impreuna cu contul de profit si pierderi, inventarul
incheiat la sfarsitul anului si evidenta gestiunii diferitelor fonduri
speciale;
d) Aproba si inainteaza Ministerului Agriculturii si Domeniilor darile de
seama intocmite de Directia Generala asupra mersului tehnic si financiar al
Regiei;
e) Examineaza orice alte lucrari ce-i vor fi supuse de catre comitetul de
directie sau directorul general;
f) Decide asupra viramentelor necesare, in cadrul bugetului de cheltuieli,
precum si asupra deschiderilor de credite suplimentare de la fondul de
deschidere de credite;
g) Decide asupra propunerilor de a depasi cheltuielile totale prevazute de
buget, in cazul cand s-ar constata ca exista un plus de venituri, care sa
acopere plusul de cheltuieli.
b. Comitetul de directie
Art. 18
Comitetul de directie se compune din: directorul general al Regiei si din
trei membri din consiliul de administratie si anume:
Directorul Productiei Vegetale si Directorul Cresterii Animalelor din
Ministerul Agriculturii si Domeniilor si reprezentantul Ministerului de
Finante.
Directorul general prezideaza comitetul de directie.
Comitetul de intruneste ori de cate ori este nevoie, la convocarea
presedintelui sau.
Hotararile si avizele comitetului de directie se iau cu majoritate. In caz
de paritate, votul presedintelui decide.
Art. 19
Membrii comitetului de directie vor fi retribuiti conform normelor legale
in vigoare.
Art. 20
Comitetul de directie are urmatoarele atributiuni:
a) Aproba angajarea si efectuarea operatiunilor de cheltuieli, in limita
creditelor bugetare sau extrabugetare, pana la un plafon ce va fi stabilit prin
jurnalul Consiliului de Ministri, cu avizul Ministerului de Finante. Peste
acest plafon, angajarile vor fi aprobate de Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
b) Decide efectuarea de imprumuturi pe termen de cel mult 5 ani, pentru
sumele necesare exploatarilor.
c) Pe baza avizului Consiliului de avocati, decide incheierea de tranzactii
pentru stingerea litigiilor pana la un plafon ce va fi stabilit prin jurnal al
Consiliului de Ministri, cu avizul Ministerului de Finante si avizeaza asupra
celor de o valoare mai mare, care urmeaza sa fie inaintate Ministerului
Agriculturii si Domeniilor, pentru a fi aprobate de Consiliul de Ministri;
d) Decide incheierea de conventiuni cu institutiunile publice si
intreprinderile din tara si strainatate, ce vor trebui aprobate de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor;
e) Avizeaza asupra proiectului de buget intocmit de directorul general;
f) Avizeaza asupra propunerilor de infiintarea diferitelor fonduri speciale
de care Regia are nevoie, pentru mersul regulat al exploatarii.
g) Decide incheierea de imprumuturi pe termen lung pentru investitii de la
institute de credit recomandate de Ministerul Finantelor.
Aceste deciziuni sunt supuse Ministerului Agriculturii si Domeniilor pentru
a fi aprobate prin jurnalul Consiliului de Ministri, cu avizul Ministerului de
Finante;
h) Decide asupra vanzarii sau instrainarii imobilelor ce nu mai trebuiesc sau
nu mai pot servi scopului Regiei, pentru a fi inaintate Ministerului
Agriculturii si Domeniilor, pe temeiul unei legi de autorizare;
i) Avizeaza asupra bilantului, contului de profit si pierderi si contului
de executarea bugetului.
De asemeni, dispune asupra modului de intocmire a inventarului si evaluare
a bunurilor;
j) Avizeaza asupra planului de activitate si de investitiuni al Regiei,
pentru a fi supus consiliului de administratie spre aprobare;
k) Avizeaza asupra darilor de seama intocmite de directorul general asupra
mersului tehnic si financiar al Regiei.
Art. 21
Comitetul de directie poate trece parte din atributiunile sale directorului
general.
c. Directorul general
Art. 22
Directorul general are urmatoarele atributiuni:
a) Hotaraste asupra chestiunilor administrative, juridice, financiare,
tehnice, comerciale, industriale, de exploatare, control si inspectie, date in
competinta Regiei Autonome a Exploatarilor Agricole, Zootehnice, a Industriilor
Agricole si Masinilor, in conformitate cu legea de fata;
b) Are sub ordinele sale intreg personalul Regiei;
c) Angajeaza cheltuielile, cum si aprovizionarea de materiale pana la un
plafon ce va fi stabilit prin jurnalul Consiliului de Ministri;
d) Numeste, angajeaza, inainteaza, transfera, pensioneaza, sanctioneaza si
trimite in fata comisiunilor de disciplina personalul Regiei in conformitate cu
dispozitiunile Statutului functionarilor publici, ale legilor de organizare a
Corpurilor tehnice si ale legilor muncitoresti in vigoare;
e) Intocmeste, impreuna cu Directiunile Centrale, planul de activitate si
investitiuni.
f) Intocmeste, impreuna cu Directiunile Centrale si judetene, proiectul de
buget anual de venituri si cheltuieli al Regiei;
g) Intocmeste, impreuna cu Directiunea Contabilitatii, inventarul si
bilantul pe anul expirat, care, impreuna cu contul de profit si pierdere,
contul de executarea bugetului, raportul comisiunii de control, avizul
comitetului de directie si deciziunea consiliului de administratie, vor fi
inaintate Ministerului Agriculturii si Domeniilor, pentru a fi supuse Inaltei
Curti de Conturi prin Ministerul de Finante;
h) Incheie, cu avizul Consiliului de avocati, tranzactii pana la un plafon
stabilit prin jurnalul Consiliului de Ministri;
i) Controleaza aplicarea bugetului;
j) Repartizeaza, cu avizul comitetului de directie, intre Directiuni si
Servicii, sumele alocate, in conformitate cu trebuintele fiecarui serviciu;
k) Intocmeste anual darea de seama a activitatii tehnice si financiare si
comerciale a Regiei;
l) Trimite delegati sau participa personal la congresele si conferintele
interne sau internationale, in care urmeaza a se discuta chestiuni de productie
agricola, masini sau industrii agricole si poate da insarcinari speciale pentru
diferite studii si cercetari.
m) Ingrijeste pentru intocmirea caietelor de sarcini pentru lucrari,
materiale si servicii;
n) Dispune tinerea licitatiilor publice, conform normelor stabilite prin
legea de fata.
o) Vegheaza si controleaza, personal sau prin delegatii sai, ca
inregistrarile contabile in bani si materiale sa fie tinute la zi si ca
intocmirea situatiunilor financiare, a bilantului, a conturilor anexe si a
inventarului sa se faca la timp;
p) Stabileste normele de functionare ale tuturor unitatilor tehnice;
q) Controleaza, prin organele Regiei, mersul normal al tuturor serviciilor;
r) Intocmeste proiectele de conventie cu institutiile publice si
intreprinderile din tara si strainatate si le inainteaza cu decizia comitetului
de directie, Ministerului Agriculturii si Domeniilor, pentru aprobare;
s) Intocmeste darea de seama asupra mersului tehnic si financiar al Regiei;
t) Studiaza personal sau prin diferite Directiuni si servicii, orice
chestiuni de ordin general sau de importanta deosebita care ar putea aduce o
ameliorare unitatilor tehnice ale Regiei;
u) Directorul general poate delega parte din atributiunile sale
subalternilor sai.
Art. 23
Daca comitetul de directie n-a putut fi intrunit, pentru a lua masuri sau
rezolva chestiuni urgente, care ar atrage dupa sine pericolul unor pierderi sau
altor neajunsuri pentru Regie, directorul general este autorizat sa ia, pe
propria sa raspundere, masurile pe care le va gasi cu cale pentru evitarea lor,
pe care le va supune apoi spre ratificare comitetului de directie la prima lui
intrunire.
CAP. 3
Organizarea serviciilor
Art. 24
Directiunea Generala este condusa de un director general, ajutat in
exercitarea atributiunilor sale de doi subdirectori generali*).
Ei vor fi numiti prin decret regal si vor putea fi revocati, daca se
stabileste ca au adus prejudicii materiale si morale Regiei, constatate prin
incheierile consiliului de administratie.
--------------------
*) Text corectat potrivit rectificarii publicata in Monitorul Oficial Nr.
283 din 6 Decembrie 1946.
Art. 25
Pe langa Directiunea Generala va functiona un Corp de inspectori de diverse
specialitati cu atributiuni de indrumare si control, al caror numar se va
stabili, dupa necesitati, prin buget.
Vor functiona pentru consultare si consilieri tehnici de diverse
specialitati, al caror numar va fi stabilit prin buget.
Art. 26
Directiunea Generala este Compusa din Directii si Servicii centrale, precum
si din directiuni judetene si din alte servicii exterioare.
Art. 27
Fiecare directiune este condusa de un director de specialitate, ajutat de
un subdirector.
Art. 28
Directiunile si serviciile centrale ale Directiunii Generale sunt
urmatoarele:
A. Directia Exploatarilor Agricole si Zootehnice, care are urmatoarele
servicii:
1. Serviciul agricol, care organizeaza si conduce productiunea semintelor
selectionate.
2. Serviciul cresterii animalelor si reproducatorilor masculi, care
organizeaza si conduce cresterea si folosirea animalelor de prasila.
3. Serviciul viticol, care organizeaza si conduce productia materialului
saditor viticol.
4. Serviciul pomicol si horticol, care organizeaza si conduce productia materialului
saditor pomicol si horticol.
5. Serviciul industriilor agricole, care organizeaza si administreaza
intreprinderile industriale si agricole ale Regiei.
6. Serviciul sericicol, apicol si avicol.
7. Serviciul apararii sanatatii animalelor.
8. Serviciul desfacerii produselor.
9. Serviciul bunurilor in folosinta.
B. Directia Statiunilor de Masini, are urmatoarele servicii:
1. Serviciul organizarii:
a) Tine fisierul de evidenta a statiunilor de masini;
b) Colaboreaza la intocmirea planurilor de investitii;
c) Face propuneri de miscarea personalului.
2. Serviciul exploatarii, care elaboreaza instructiuni de organizarea si
functionarea masinilor, in vederea unei exploatari rationale si cat mai
rentabile.
3. Serviciul tehnic, care conduce atelierele de reparatiuni si se
ingrijeste de reparatiunea masinilor.
C. Directia Planificarii, are urmatoarele servicii:
1. Serviciul centralizarii rezultatelor si planificarii productiei.
a) Pe baza datelor furnizate de Directia Contabilitatii si cercetarile la
unitatile tehnice, stabileste rentabilitatea fiecarei unitati si a fiecarei
ramuri de productie.
b) Calculeaza costul productiei;
c) Face propuneri pentru marirea rentabilitatii;
d) Pregateste proiectele de planificare a productiei.
2. Serviciul terenurilor si al constructiilor:
a) Pastreaza arhiva si planurile cadastrale si de constructie existente;
b) In colaborare cu Directiunea Exploatarii, intocmeste planurile de
investitie ce intra in competenta sa;
c) Face propuneri si urmareste executarea imbunatatirilor funciare;
d) Intocmeste proiectele de constructie si executa constructiile noi;
e) Intocmeste proiectele si executa reparatiile si reconstructiile.
3. Serviciul bunurilor si al achizitiilor:
a) In colaborare cu Directiunea Exploatarilor, intocmeste planul de
investitii ce intra in competinta sa;
b) Pe baza planului de investitie si in urma angajarii de fonduri necesare,
indeplineste formalitatile pentru achizitionarea bunurilor necesare Regiei;
c) Conduce depozitele centrale si pregateste, in colaborare cu Directia
Contabilitatii, instructiuni pentru organizarea depozitelor la serviciile
exterioare.
D. Directia Contabilitatii, are urmatoarele servicii:
1. Serviciul veniturilor:
a) Urmareste situatia financiara a Regiei, face propuneri pentru procurare
de fonduri necesare.
b) Organizeaza realizarea bugetului de venituri si pregateste, lucrarile
pentru contractarea de imprumuturi.
2. Serviciul cheltuielilor:
A. Sectia cheltuielilor serviciilor centrale:
a) Tine contabilitatea serviciilor centrale ale Regiei;
b) In colaborare cu Serviciul bunurilor si al achizitiilor si cu sectia
cheltuielilor serviciilor exterioare, pregateste lucrarile pentru intocmirea
bilantului Regiei.
B. Sectia cheltuielilor serviciilor exterioare:
a) Pregateste normele pentru tinerea contabilitatii serviciilor exterioare;
b) Centralizeaza datele privitoare la contabilitatea serviciilor exterioare;
c) Tine evidenta executarii bugetului de catre serviciile exterioare;
d) Face propuneri pentru utilizarea excedentelor si acoperirea deficitelor
constatate la serviciile exterioare;
e) Centralizeaza bilanturile serviciilor exterioare;
f) Face propuneri pentru facerea inspectiilor si miscarea personalului de
contabilitate la serviciile exterioare.
3. Serviciul bugetului si inventarului:
a) Pregateste lucrarile pentru alcatuirea bugetului Regiei;
b) Pregateste lucrarile si tine inventarul general al Regiei;
c) Pregateste instructiuni pentru intocmirea, tinerea si comunicarea la
centru a inventarului serviciilor exterioare, in colaborare cu sectia
cheltuielilor serviciilor exterioare.
E. Directia Administrativa, are urmatoarele servicii:
1. Serviciul personalului:
a) Face lucrarile in legatura cu miscarea personalului.
b) Intocmeste fisierele personalului, alfabetic si pe servicii, si
pastreaza arhiva cazierelor personalului;
c) Executa lucrarile in legatura cu mobilizarile pentru lucru.
2. Serviciul calificarii si perfectionarii cadrelor:
a) Urmareste activitatea si calificarea personalului si face propuneri in
vederea perfectionarii acestuia;
b) Propune organizarea de concursuri intre servicii si intre salariatii
Regiei;
c) Propune norme de participatiuni la beneficii, prime, taine;
d) Organizeaza practica elevilor si studentilor la serviciile Regiei;
e) In colaborare cu serviciul respectiv din Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, pregateste intocmirea programului si planului de indrumare
profesionala a agricultorilor si urmareste aplicarea acestuia;
f) Ingrijeste de biblioteca Regiei si executa lucrari in legatura cu
publicarea darilor de seama si a oricaror alte publicatiuni ale Regiei;
3. Serviciul social:
a) Pregateste conditiunile contractelor de munca;
b) Poarta grija imbunatatirii conditiunilor de munca ale salariatilor
(locuinte, hrana, asistenta medicala, etc.);
c) Urmareste aplanarea diferendelor cu salariatii.
d) Administreaza economatele.
4. Serviciul contencios.
5. Serviciul registraturii si arhivei.
F. Serviciul casieriei.
Art. 29
Serviciile exterioare ale Regiei sunt urmatoarele:
a) Inspectoratele regionale pentru controlul tehnic si financiar al
Directiunilor judetene si al unitatilor de productiune.
Sefii Inspectoratelor Regionale Agricole, Zootehnice si Sanitare Veterinare
ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor pot fi insarcinati a indeplini si
functia de sefi ai Inspectoratelor regionale ale Regiei;
b) Directiuni judetene de exploatare a bunurilor agricole zootehnice,
masini si industrii agricole de care depind unitatile tehnice din judetul
respectiv;
Directiunile judetene se vor infiinta, pe masura necesitatilor, prin buget.
Directorii Camerelor Agricole judetene, pot fi insarcinati a indeplini si
functiunea de directori judeteni ai Regiei.
Directorii judeteni vor fi ajutati in indeplinirea atributiunilor lor de
catre un subdirector;
c) Unitati tehnice conduse de cate un administrator, avand in administrare
bunuri care pot face obiectul unor exploatari separate. Aceste unitati sunt:
1. Fermele, tamaslacurile, hergheliile, oieriile, crescatoriile de pasari,
pepinierele, viile, livezile de pomi fructiferi, gradini de zarzavat.
Organizarea fiecarei unitati mentionate mai sus, in ceea ce priveste cadrul
activitatii, ramura de productiune si personalul, se va face de catre
Directiunea generala.
2. Statiunile de masini agricole, atelierele de reparat masini, depozitele
de piese de schimb, de combustibil si lubrifianti.
Organizarea acestor unitati, in ceea ce priveste sediul, cadrul activitatii
si personalul, se va face de catre Directiunea generala.
Intrebuintarea masinilor agricole se va desfasura dupa planul intocmit de
comun acord cu seful ocolului agricol in raza caruia se gaseste statiunea de
masini.
Plata muncilor efectuate cu masinile agricole se poate face de catre
agricultori pana la 5 hectare si in natura.
3. Fabricile, instalatiunile de orice fel pentru prelucrarea,
industrializarea, conservarea, standardizarea produselor agricole de orice fel,
pivnitele, cramele, serele.
Organizarea fiecarei unitati mentionata mai sus, in ceea ce priveste cadrul
activitatii, ramura productiunii si personalul, se va face de catre Directiunea
generala, in cadrul programului, fixat de Ministerul Agriculturii si
Domeniilor.
CAP. 4
Dispozitiuni relative la personal
Art. 30
Personalul Regiei este de doua categorii:
a) Personalul recrutat potrivit prevederilor Statutului functionarilor
publici sau a legilor de organizare a corpurilor tehnice, care este supus
drepturilor si obligatiunilor prevazute de aceste legi;
b) Personalul angajat potrivit legii contractelor de munca.
CAP. 5
Organizarea financiara
Art. 31
Toate operatiunile Regiei si inregistrarile contabile se fac dupa normele
prevazute in legile comerciale, acolo unde nu dispune altfel prezenta lege.
Art. 32
Regia este obligata a organiza si a tine contabilitatea in partida dubla,
pe unitati si feluri de exploatare.
Art. 33
Bugetul anual de venituri si cheltuieli va forma o anexa la bugetul general
al Statului, in care vor figura numai beneficiile sau subventiile date Regiei.
Art. 34
Veniturile Regiei provin din vanzarea produselor de orice categorie,
chirii, dobanzi, vanzari de materiale, subventii din partea Statului si alte
surse neprevazute.
Subventiile din partea Statului, vor fi prevazute in bugetul Ministerului
Agriculturii si Domeniilor si vor acoperi cheltuielile de investitie,
indrumare, propaganda si orice alte cheltuieli ce nu fac obiectul exploatarii
si intretinerii propriu zise, in masura in care ele nu pot fi acoperite din
fondurile proprii ale Regiei.
Art. 35
Lucrarile executate de Regie pentru institutiile publice, vor fi platite pe
baza justificarii cheltuielilor pentru materiale si salarii, plus cheltuieli
generale.
Art. 36
Anul bugetar incepe la 1 Aprilie si pe sfarseste la 31 Martie.
Art. 37
Operatiunile de incasari si plati se vor face prin:
Banca Nationala, Casa de Economii si Cecuri postale, Cassa de Depuneri,
Administratiile financiare sau prin Oficiile proprii de casierie ale Regiei.
Acestea din urma nu vor pastra asupra lor decat disponibilul strict
necesar.
Art. 38
In cursul executarii bugetului, in caz de nevoie sau pentru a se obtine
rezultate mai bune, orice cheltuieli bugetare, cu exceptia celor prevazute
pentru plata personalului administrativ, se pot mari, pe baza propunerilor
motivate facute de directorul general, cu aprobarea Ministerului Agriculturii
si Domeniilor si a Ministerului de Finante, daca vor exista sporuri de venituri
corespunzatoare cheltuielilor.
Art. 39
In cazul cand in cursul exercitiului bugetar incasarile nu ar ajunge pentru
acoperirea cheltuielilor curente, Regia poate obtine avansuri de la Stat sau
isi poate procura sumele necesare prin imprumuturi.
Art. 40
Pierderile constatate la sfarsitul anului vor fi creantelor si datoriilor.
Ministerul de Finante, la cererea Regiei si cu avizul Ministrului
Agriculturii si Domeniilor, poate acoperi pierderile ce vor rezulta.
Art. 41
La sfarsitul fiecarui an bugetar, Regia va intocmi inventarul general, care
va cuprinde inventarul bunurilor mobile si imobile, cu evaluarea lor, si
inventarul tuturor reportate in exercitiul urmator.
Bunurile mobile se vor socoti cu pretul de cost sau cu pretul zilei, daca
acesta va fi mai mic decat pretul de cost.
La bunurile care prin natura lor sunt expuse uzurii si deprecierii, se va
stabili cota de uzura si depreciere, cu aprobarea Ministerului Agriculturii si
Domeniilor, pe baza propunerii Regiei.
Art. 42
De asemeni, la sfarsitul exercitiului, se va intocmi contul de executie
bugetara, bilantul si contul de profit si pierderi.
Inventarul, bilantul general, contul de profit si pierdere si contul de
executie bugetara, insotite de darea de seama a directorului general, asupra
rezultatelor obtinute si de incheierea comisiunii de control, se vor inainta
Ministerului Agriculturii si Domeniilor, in termen de trei luni de zile de la
expirarea exercitiului, pentru a fi supuse controlului Inaltei Curti de Conturi
prin Ministerul Finantelor.
Art. 43
Din beneficiile anuale se va crea un fond de rezerva, prin prelevarea unei
cote de 10%, pana se va ajunge la 20% din evaluarea bunurilor trecute in
inventar.
Fondul de rezerva serveste pentru acoperirea pierderilor produse de cazuri
de forta majora, precum si pentru acoperirea cheltuielilor necesare inlocuirii
instalatiunilor distruse inainte de termenul de amortizare sau devenite
inutilizabile, ca urmare a progreselor tehnice.
M. A. D.-ul, in intelegere cu Ministerul de Finante, poate decide, la
cererea Regiei, infiintarea si a altor fonduri.
Art. 44
Lucrarile, materialele si serviciile Regiei se pot executa fie in regie,
fie in antrepriza, dupa cum se va hotari de organele de administrare
competente; ele se vor executa in regie, ori de cate ori capacitatea tehnica si
financiara a Regiei, asigura executarea in conditiuni superioare si
avantajoase.
Art. 45
Lucrarile, materialele si serviciile se pot contracta prin buna invoiala:
a) Cand pentru efectuarea lor nu se pot obtine concurenti;
b) Cand pentru efectuarea lor se cere o capacitate de executie fara de care
nu se poate garanta un bun rezultat;
c) Cand ele necesita urgenta in executare;
d) Cand materialele sunt produse de arta, instrumente sau masini de
precizie, a caror executie nu poate fi incredintata decat artistilor sau
specialistilor, cand fabricarea materialelor se face exclusiv de proprietarul
unui brevet de inventie sau cand vanzarea se face printr-o singura organizatie;
e) Cand materialele sunt luate din productie proprie a intreprinderilor
Statului, judetului sau comunei.
f) Cand bunul mers al Regiei ar fi periclitat prin intarzierea provocata de
tinerea unei licitatii;
g) Cand in cursul executarii furniturii se constata ca fiind necesare
suplimente ce nu au fost prevazute si numai daca nu depasesc 30% din valoarea
totala a primei adjudecari;
h) Cand lucrarile, materialele si serviciile au valoare pana la 50 milioane
lei pe fel de material, lucrare sau serviciu, fractionarea lor fiind interzisa;
i) Cand plata se va face prin darea unor materiale;
j) Ori de cate ori organul competent, care a aprobat lucrarea, materialul
sau serviciu, va stabili, pe baza unei examinari prealabile, ca este mai
avantajos pentru Regie a contracta prin buna invoiala.
Art. 46
In toate celelalte cazuri, lucrarile, materialele si serviciile, se vor
contracta prin licitatie publica sau restransa.
Art. 47
Organele competente vor putea hotari ca licitatia sa fie restransa la
anumite intreprinderi cand lucrarile, materialele sau serviciile sunt urgente
si nu ar putea astepta indeplinirea formelor unei licitatii publice.
Art. 48
Licitatiile se vor anunta prin Monitorul Oficial si doua ziare principale
cel putin 30 de zile de la data fixata inainte pentru licitatie. In cazuri
urgente acest termen se poate reduce pana la 10 zile.
Licitatiile restranse se pot tine pe baza de invitatii.
Art. 49
Licitatiile se vor tine pe baza de planuri, masuratori, devize sau
specificatii si caiete de sarcini, cuprinzand toate conditiunile lucrarilor,
materialelor si serviciilor si eventualele avantaje acordate.
Licitatiile se pot tine si pe loturi, in care caz ofertantii pot oferi
executarea unuia sau a mai multor loturi sau chiar a lucrarilor, materialelor
si serviciilor, in intregime.
Art. 50
Regia poate trata lucrari, materiale si servicii prin buna invoiala sau
licitatii pe baza de concurs de proiecte.
Art. 51
Licitatiile se tin de catre Comisiunile de licitatie, instituite de catre
directorul general.
Comisiunile de licitatie se compun din cel putin trei functionari ai
Regiei.
Cel mai inalt in grad prezideaza comisiunea.
Concurentii la licitatii sunt obligati a depune o garantie provizorie de 5%
din valoarea ofertei, in numerar, efecte de Stat sau efecte garantate de Stat,
la valoarea nominala, afara de cazurile cand se va prevedea in textul
publicatiei de licitatie o garantie speciala.
Aceasta garantie ramasa Regiei, daca ofertantul, devenit adjudecatar, nu
depune garantia definitiva sau nu semneaza contractul in termenele fixate in
conditiunile de licitatie.
Nu se vor primi la licitatie intreprinderile sterse de pe lista de
intreprinderi ale Statului sau ale Regiei.
Art. 52
La data fixata pentru licitatii, comisiunea va primi si deschide ofertele,
va verifica garantiile, va viza ofertele si anexele lor, incheind
proces-verbal, semnat de comisiune si ofertantii prezenti.
Art. 53
Rezultatul licitatiei se prezinta cu referat scris, facut de cel care a
intocmit caietul de sarcini, organului competent, care adjudeca asupra
ofertantului cu oferta cea mai avantajoasa.
Daca din orice motive acesta este decazut de la adjudecare pentru
neindeplinirea vreunei conditiuni privitoare la licitatie, adjudecarea se poate
face ofertantilor urmatori, in ordinea clasificarii la licitatie.
Art. 54
Licitatiile se vor anula:
a) Daca s-a constatat ca exista o intelegere intre concurenti daunatoare
Regiei;
b) Cand s-a facut sau s-a tinut fara respectarea formelor legale;
c) Cand preturile oferite sunt apreciate ca neavantajoase; referentul
ramane raspunzator pentru daunele produse Regiei;
d) Cand imprejurari neprevazute fac ca furnitura sa nu mai fie necesara in
total sau in parte.
Art. 55
Adjudecatarul va depune o garantie de executie de 10 la suta din valoarea
contractului in numerar, efecte de Stat sau in efecte garantate de Stat, in
valoarea nominala.
Garantia poate fi inlocuita prin predare de materiale de egala valoare sau
prin compensarea sumelor ce adjudecatarul are de primit de la Regie.
Comitetul de directie va putea primi drept garantii si scrisori de
garantie, eliberate de bancile desemnate de Ministerul de Finante.
Aceasta garantie ramane Regiei in caz de neintelegerea totala sau partiala
din partea contractantului a obligatiunilor contractuale.
Pentru contractele de furnituri, incheiate pe cel putin 6 luni, avand drept
obiect predari de materiale in loturi de cel mult doua luni, organul competent
va putea aproba de la caz la caz ca garantia definitiva de 10 la suta sa fie
depusa numai la valoarea corespunzatoare predarilor pe doua luni.
Art. 56
Ofertele prezentate la licitatie leaga pe ofertanti timp de 10 zile de la
data fixata pentru licitatii, daca nu se dispune altfel in textul
publicatiunii.
Art. 57
Receptionarea lucrarilor, materialelor si serviciilor, se face de comisiuni
de receptie compuse din 3 membri numiti de organul competent a aproba.
In strainatate receptia se poate face printr-o institutie publica de
specialitate sau pe baza de analize efectuate de la laboratorii desemnate de
Regie.
Art. 58
In nici un contract nu se va stipula obligatiunea din partea administratiei
de a acorda avansuri.
Se excepteaza:
1. Avansurile ce se pot acorda intreprinderilor pe baza de garantii.
Ele nu vor putea depasi 30 la suta din valoarea contractului.
Obligatiunea de a acorda avansuri va fi inscrisa in caietul de sarcini.
2. Avansurile acordate institutiunilor publice.
Aceste avansuri sunt scutite de garantii.
3. Provizioanele constituite la Casele de Banca insarcinate cu plata
anuitatilor datoriilor publice.
Avansuri care se acorda intreprinderilor particulare potrivit pct. 1 din
acest articol, vor fi garantate intr-unul din modurile urmatoare:
a) Garantii reale date de intreprinderile contractante sau de terti;
b) Scrisori de garantii bancare date de bancile desemnate de Ministerul de
Finante;
c) Efecte garantate de Stat socotite la valoarea nominala.
Avansurile primite sunt garantate cu un privilegiu asupra intregii averi
mobile si cu ipoteca legala.
Ipoteca legala se va inscrie la cererea Directiunii generale asupra
imobilelor contractantului si va dobandi rang de la data inscrierii ei in
registrele de publicitate respective.
Art. 59
Pe baza lucrarilor executate conform contractului si pentru servicii
efectuate si materiale predate constatate prin situatii provizorii, verificate
de organele in drept, se pot acorda aconturi.
Avansurile si aconturile insumate nu vor putea trece peste 5/6 din valoarea
lucrarilor, materialelor si serviciilor efectuate.
La fiecare acont se va opri o parte proportionala din avans astfel incat la
executarea completa a contractului avansul sa fie integral restituit.
Art. 60
Materialele, uneltele si masinile, care in urma uzurii, degradarii sau
iesirii din uz, prin ramanere in urma fata de progresul tehnic nu se mai pot
utiliza cu randament economic, pot fi declasate de directorul general pe baza
referatelor unor comisiuni compuse din 3 membri desemnati de directorul
serviciilor respective.
Art. 61
Vanzarile de produse, concesionarile, inchirierile si arendarile ce nu
depasesc termenul de un an, se vor face dupa aceleasi norme, ca si pentru
procurarile de materiale si lucrari si servicii, afara de cazuri cand pentru
asemenea operatiuni sunt fixate preturi sau tarife.
Concesionarile, inchirierile si arendarile ce depasesc termenul de un an,
se vor face numai prin licitatie publica.
CAP. 6
Controlul Regiei
Art. 62
Manuitorii de bani publici si materiale vor fi supusi controlului periodic
obligatoriu si inopinat ce se va face de sefii ierarhici si de organele de
inspectie si control.
Actele dresate de persoanele si organele mai sus prevazute au puterea
doveditoare in ce priveste constatarile facute in ele si nu se vor putea
combate decat prin inscriere in fals sau prin erori ce rezulta din confruntarea
cu registrele si actele justificative ale operatiunilor.
Art. 63
Pe langa Regie va functiona o comisiune permanenta de control.
Aceasta comisiune se compune din 3 membri numiti prin decret regal pe o
perioada de 3 ani, si anume:
a) Un membru al Inaltei Curti de Conturi, in calitate de presedinte;
b) Un delegat al Ministerului Agriculturii si Domeniilor;
c) Un expert contabil numit de Ministerul de Finante.
Comisiunea va fi ajutata de unul sau mai multi secretari.
Art. 64
Verificarea inventarului, a operatiunilor contabile si de manuirea banilor
si a materialelor ca si a operatiunilor financiare, a registrelor si actelor
respective se executa de comisiunea permanenta de control.
Art. 65
Membrii si secretarii Comisiunii de control, vor fi retribuiti conform
normelor legale in vigoare.
Art. 66
Inalta Curte de Conturi este organul suprem de control, preventiv si de
gestiune, pe care il exercita in conformitate cu dispozitiunile legii sale
organice, a legii contabilitatii publice si a legii de fata.
Pentru controlul Inaltei Curti de Conturi, Regia va inainta potrivit art.
24 lit. g, anual pana la finele lunii a treia, dupa inchiderea exercitiului
bugetar, bilantul exploatarii la care se va anexa contul de profit si pierdere
si procesul-verbal al Comisiunii permanente de control.
Odata cu bilantul anexele sale se va inainta si un cont de executie a
bugetului intocmit in conformitate cu prevederile legii contabilitatii publice.
CAP. 7
Raspunderi si sanctiuni
Art. 67
Personalul Regiei este raspunzator pentru stricta si corecta indeplinire a
serviciului, pentru orice fapt sau omisiuni prin care cu rea vointa sau prin
grava neglijenta sau prin calcarea legilor, regulamentelor, instructiunilor sau
ordinelor primite, ar aduce vreun prejudiciu Regiei, fiind dator a repara aceste
prejudicii.
Sefii ierarhiei si organele de inspectie si control, sunt solidar
raspunzatori pentru prejudiciile ce ar rezulta conform alineatului precedent,
in cazul cand neregulile nu au fost aratate in actele incheiate cu ocazia
inspectiei sau controlului.
Daca paguba sau lipsa provine din culpa mai multora, toti sunt raspunzatori
solidar, pentru despagubiri.
Art. 68
Pe baza constatarilor organelor competente, directorul general va da
deciziune, care va fi executorie provizoriu si prin care apreciind va imputa in
total sau in parte paguba in raport cu vina fiecaruia.
Contra deciziunii cel in cauza are drept de apel la Inalta Curte de
Conturi, in termen de 10 zile libere de la Comunicare.
CAP. 8
Dispozitiuni finale si transitorii
Art. 69
Directorul general va putea sa hotarasca, care din gestionarii in bani,
valori sau materiale, trebuie sa depuna garantii fixand in acelasi timp si
valoarea garantiei pentru fiecare categorie.
Art. 70
Toate veniturile si creantele Regiei se vor urmari conform Codului de
procedura fiscala.
Art. 71
Regia are prioritate la obtinerea autorizatiilor pentru importul masinilor,
uneltelor agricole si pieselor necesara acestora, semintelor si
reproducatorilor.
Pentru importul lor va fi necesar intotdeauna avizul tehnic al Regiei.
Art. 72
Bunurile mici mentionate la art. 5, lit. b, pct. 2, vor fi organizate in
unitati tehnice; daca nu se vor putea organiza sub aceasta forma, ele vor putea
fi luate din folosinta Regiei prin jurnal al Consiliului de Ministri.
Art. 73
Instructiuni date de Directiunea Generala vor stabili in amanunt
organizarea si normele de functionare ale serviciilor Regiei.
Art. 74
Plata salariilor personalului ce va fi detasat de la Ministerul
Agriculturii si Domeniilor si de la Camerele Agricole se va face pana la 1
Aprilie 1947 de catre aceste institutii.
Art. 75
Toate veniturile provenite din exploatare si lichidarea bunurilor intrate
in patrimoniul Statului, ca urmare a aplicarii legii de reforma agrara din
1945, precum si arenda terenurilor care n-au facut obiectul unei
improprietariri, trec la Regie.
Art. 76
Din bunurile care sunt in folosinta Ministerului Agriculturii si
Domeniilor, Directiunea Cresterii Animalelor si Institutului National
Zootehnic, trec in proprietatea R. E. A. Z. I. M.-ului urmatoarele bunuri cu
tot materialul zootehnic aferent:
Depozitul de armasari Grasi, jud. Neamt.
Depozitul de armasari Anadalchioiu si Pestera, judetul Constanta.
Depozitul de armasari Brebeni, jud. Olt.
Depozitul de armasari Izvin, jud. Timis.
Depozitul de armasari Homorod, jud. Tarnava M.
Depozitul de armasari Domnita, jud. Braila.
Depozitul de armasari Lucina, jud. Radauti.
Ferma Fagarasi, jud. Fagarasi.
Art. 77
Veniturile ce revin regiei prin legea de fata prevazute in bugetele
Camerelor Agricole sau oricaror institutii publice, vor fi trecute in bugetul
Regiei.
Art. 78
Pe data publicarii prezentei legi se abroga legea din 22 Aprilie 1940
pentru organizarea serviciului plantelor textile si legea Nr. 2 din 3 Ianuarie
1945, pentru organizarea Comisariatului General al Administratiei Bunurilor
Grupului Etnic German. Intregul patrimoniu al acestor institutii, precum si
toate veniturile create prin legi speciale, pana la data publicarii prezentei
legi, trec asupra Regiei.
Art. 79
Toate dispozitiunile legilor si regulamentelor contrarii sunt si raman
abrogate.