LEGE
Nr. 91 din 1 noiembrie 1995
privind aderarea Romaniei la Conventia internationala pentru unificarea
anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime semnata la
Bruxelles la 10 mai 1952
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 255 din 8 noiembrie 1995
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Romania adera la Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli
asupra sechestrului asigurator de nave maritime, semnata la Bruxelles la 10 mai
1952.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 2
octombrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin (2) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 17 octombrie 1995, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI
VALER SUIAN
CONVENTIA INTERNATIONALA
pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave
maritime*)
(Bruxelles, 10 mai 1952)
------------------
*) Traducere.
Art. 1
In prezenta conventie, expresiile urmatoare sunt folosite cu semnificatiile
indicate mai jos:
1. creanta maritima inseamna afirmarea unui drept sau a unei creante avand
una dintre urmatoarele cauze:
a) daune cauzate de catre o nava fie prin abordaj, fie in alt mod;
b) pierderi de vieti omenesti sau daune corporale cauzate de catre o nava
sau provenind din exploatarea unei nave;
c) asistenta si salvare;
d) contracte referitoare la folosinta sau locatiunea unei nave prin
charter-party sau altfel;
e) contracte referitoare la transportul de marfuri de catre o nava in baza
unui charter-party, conosament sau altfel;
f) pierderi sau pagube aduse marfurilor si bagajelor transportate de catre
o nava;
g) avarie comuna;
h) imprumut maritim;
i) remorcaj;
j) pilotaj;
k) furnizarea, in orice loc, de produse sau de materiale facute unei nave
in scopul exploatarii sau intretinerii sale;
l) constructie, reparatii, echipamentul unei nave sau taxele de doc;
m) salariile comandantilor, ofiterilor sau membrilor echipajului;
n) banii cheltuiti de comandant si cei platiti de catre incarcatori,
navlositori sau agenti in contul navei sau al proprietarului ei;
o) proprietatea contestata a unei nave;
p) proprietatea contestata a unei nave sau posesia sa ori exploatarea sa,
sau drepturile la rezultatele exploatarii unei nave in coproprietate;
q) orice ipoteca maritima si orice garantie;
2. sechestru inseamna imobilizarea unei nave cu autorizarea autoritatii
judiciare competente pentru garantarea unei creante maritime dar nu se intelege
sechestrarea unei nave pentru executarea unui titlu;
3. persoana inseamna orice persoana fizica sau juridica, asociere de
persoane sau de capitaluri, precum si statele, administratiile si institutiile
publice;
4. reclamant inseamna o persoana care invoca, in profitul sau, existenta
unei creante maritime.
Art. 2
O nava purtand pavilionul unui stat contractant nu va putea fi sechestrata
in jurisdictia unui stat contractant decat pe baza unei creante maritime, dar
nici una dintre dispozitiile prezentei conventii nu va putea fi considerata ca
o extindere sau o restrangere a drepturilor si competentelor pe care statele,
autoritatile judiciare sau autoritatile portuare le detin in baza legii lor
interne sau a reglementarilor lor, de a sechestra, a retine sau de a opri in
alt mod o nava de a iesi in larg in jurisdictia lor.
Art. 3
(1) Fara a aduce atingere dispozitiilor paragrafului 2 si art. 10, orice
reclamant poate sechestra fie nava la care se refera creanta, fie oricare alta
nava apartinand celui care era, in momentul nasterii creantei maritime,
proprietarul navei la care aceasta creanta se refera, chiar atunci cand nava
sechestrata este gata pentru a naviga, dar nici o nava nu va putea fi
sechestrata pentru o creanta prevazuta la lit. o), p) sau q) ale art. 1, cu
exceptia cazului cand reclamatia este in legatura cu nava insasi.
(2) Navele vor fi considerate ca avand acelasi proprietar cand toate
partile de proprietate vor apartine unei aceleiasi sau unor acelorasi persoane.
(3) O nava nu poate fi sechestrata si cautiunea sau garantia nu va fi data
mai mult de o data in jurisdictia unuia sau mai multor state contractante
pentru aceeasi creanta si pentru acelasi reclamant; si daca o nava este
sechestrata in una dintre aceste jurisdictii si o cautiune sau o garantie a
fost data, fie pentru a obtine ridicarea sechestrului, fie pentru a-l evita,
orice sechestru ulterior al acestei nave sau al oricarei alte nave apartinand
aceluiasi proprietar, cerut de catre reclamant si pentru aceeasi creanta
maritima, va fi ridicat si nava va fi eliberata de catre tribunal sau de catre
orice alta jurisdictie competenta a numitului stat, afara de cazul in care
reclamantul va dovedi, convingand tribunalul sau orice alta autoritate
judiciara competenta, ca garantia sau cautiunea a fost eliberata in mod
definitiv inainte ca sechestrul ulterior sa fi fost aplicat sau ca exista o
alta ratiune valabila pentru a fi mentinut.
4. In cazul navlosirii unei nave cu predarea gestiunii nautice, cand
navlositorul raspunde singur de o creanta maritima in legatura cu aceasta nava,
reclamantul poate sa sechestreze aceasta nava sau oricare alta apartinand
navlositorului, cu respectarea dispozitiilor prezentei conventii, dar nici o
alta nava apartinand proprietarului nu poate fi sechestrata in legatura cu
aceasta creanta maritima.
Alineatul precedent se aplica, de asemenea, tuturor cazurilor in care o
persoana, alta decat proprietarul, este obligata printr-o creanta maritima.
Art. 4
O nava nu poate fi sechestrata decat cu autorizatia unui tribunal sau a
oricarei alte autoritati judiciare competente a statului contractant in care
sechestrul este aplicat.
Art. 5
Tribunalul sau oricare alta autoritate judiciara competenta, in jurisdictia
careia nava a fost sechestrata, va acorda ridicarea sechestrului in cazul in
care o cautiune sau o alta garantie suficienta va fi fost furnizata, afara de
cazul in care sechestrul este aplicat in considerarea creantelor maritime
enumerate la art. 1 de mai sus, la lit. o) si p); in acest caz, instanta poate
permite exploatarea navei de catre posesor, cand acesta va prezenta garantii
suficiente, sau sa regleze gestiunea navei pe timpul duratei sechestrului.
In lipsa acordului intre parti cu privire la marimea cautiunii sau a
garantiei, tribunalul sau autoritatea judiciara competenta va fixa natura si
cuantumul.
Cererea de ridicare a sechestrului pe baza unei astfel de garantii nu va
putea fi interpretata nici ca o recunoastere a responsabilitatii, nici ca o
renuntare la beneficiul limitarii legale a responsabilitatii proprietarului
navei.
Art. 6
Orice contestatii referitoare la raspunderea reclamantului pentru daune
cauzate ca urmare a sechestrului navei sau pentru cheltuieli de cautiune sau de
garantie prezentate in vederea ridicarii sau impiedicarii sechestrului vor fi
solutionate pe baza legii statului contractant in jurisdictia caruia sechestrul
a fost aplicat sau solicitat.
Regulile de procedura referitoare la sechestrul unei nave, la obtinerea
autorizatiei prevazute la art. 4 si la oricare acte incidente de procedura pe
care sechestrul le poate ridica sunt guvernate de legea statului contractant in
care sechestrul a fost aplicat sau solicitat.
Art. 7
(1) Tribunalele statului in care sechestrarea a fost operata vor fi
competente pentru a statua asupra fondului procesului,
fie ca aceste tribunale sunt competente pe baza legii interne a statului in
care sechestrul este aplicat,
fie in cazurile urmatoare, anume definite:
a) daca reclamantul are resedinta sa obisnuita sau sediul sau principal in
statul unde sechestrul a fost aplicat;
b) daca creanta maritima este ea insasi nascuta in statul contractant de
care depinde locul sechestrarii;
c) daca creanta maritima s-a nascut in cursul unui voiaj in timpul caruia
sechestrarea a fost facuta;
d) daca creanta provine dintr-un abordaj sau in circumstantele prevazute in
art. 13 al Conventiei internationale pentru unificarea unor reguli in materie
de abordaj, semnata la Bruxelles la 23 septembrie 1910;
e) daca creanta este nascuta dintr-o asistenta sau dintr-o salvare;
f) daca creanta este garantata prin ipoteca maritima sau o garantie asupra
navei sechestrate.
(2) Daca tribunalul in jurisdictia caruia nava a fost sechestrata nu are
competenta pentru a statua asupra fondului, cautiunea sau garantia ceruta in
conformitate cu art. 5 pentru obtinerea ridicarii sechestrului va trebui sa
garanteze executarea oricaror condamnari care vor fi ulterior pronuntate de
catre tribunalul competent pentru a statua asupra fondului si tribunalul sau
orice alta autoritate judiciara a locului sechestrarii va stabili un termen in
care reclamantul va trebui sa introduca o actiune in fata tribunalului
competent.
(3) Daca intelegerile partilor cuprind fie o clauza atributiva de
competenta unei alte jurisdictii, fie o clauza arbitrala, tribunalul va putea
sa stabileasca un termen in care reclamantul va trebui sa intenteze actiunea sa
asupra fondului.
(4) In cazurile prevazute la cele doua alineate precedente, daca actiunea
nu se introduce in termenul acordat, paratul va putea sa ceara ridicarea
sechestrului sau eliberarea cautiunii depuse.
(5) Acest articol nu se va aplica cazurilor prevazute in dispozitiile
Conventiei revizuite asupra navigatiei pe Rhin din 17 octombrie 1868.
Art. 8
(1) Dispozitiile prezentei conventii sunt aplicabile in orice stat
contractant oricarei nave care poarta pavilionul unui stat contractant.
(2) O nava care poarta pavilionul unui stat necontractant poate sa fie
sechestrata in unul dintre statele contractante, in baza uneia dintre creantele
enumerate la art. 1, sau pentru orice alta creanta care permite sechestrarea
dupa legea acestui stat.
(3) Cu toate acestea, fiecare stat contractant poate sa refuze in totul sau
in parte avantajele prezentei conventii oricarui stat necontractant si oricarei
persoane care, in ziua sechestrarii, nu are resedinta obisnuita sau sediul sau
principal intr-un stat contractant.
(4) Nici o dispozitie a prezentei conventii nu va modifica sau nu va afecta
legea interna a statelor contractante in ce priveste sechestrarea unei nave in
jurisdictia statului al carui pavilion il poarta de catre o persoana care are
resedinta sa obisnuita sau sediul sau principal in acest stat.
(5) Orice tert, altul decat reclamantul initial, care invoca o creanta
maritima prin efectul unei subrogatii, a unei cesiuni sau in alt mod, va fi
considerat, pentru aplicarea prezentei conventii, ca are aceeasi resedinta
obisnuita sau acelasi sediu principal ca si creditorul initial.
Art. 9
Nici o prevedere a acestei conventii nu trebuie sa fie considerata ca ar
crea un drept la o actiune care, in afara stipulatiilor acestei conventii, nu
ar exista dupa legea aplicabila de catre tribunalul sesizat cu litigiul.
Prezenta conventie nu confera reclamantilor nici un drept de urmarire,
altul decat cel acordat prin aceasta ultima lege sau prin Conventia
internationala asupra privilegiilor si ipotecilor maritime, daca aceasta este
aplicabila.
Art. 10
Inaltele parti contractante pot, in momentul semnarii, depunerii
ratificarilor sau cu prilejul aderarii lor la conventie, sa-si rezerve:
a) dreptul de a nu aplica dispozitiile prezentei conventii la sechestrarea
unei nave practicata in considerarea uneia dintre creantele maritime prevazute
la lit. o) si p) ale art. 1 si de a aplica acestui sechestru legea lor
nationala;
b) dreptul de a nu aplica dispozitiile primului paragraf al art. 3
sechestrului practicat pe teritoriul lor pentru creantele prevazute la lit. q)
al art. 1.
Art. 11
Inaltele parti contractante se angajeaza de a supune arbitrajului orice
diferende intre state, care pot sa rezulte din interpretarea sau aplicarea
prezentei conventii, fara prejudicierea, totodata, a obligatiilor inaltelor
parti contractante care au convenit sa supuna diferendele lor Curtii
Internationale de Justitie.
Art. 12
Prezenta conventie este deschisa semnarii de catre statele reprezentante la
cea de-a noua Conferinta diplomatica de drept maritim. Procesul-verbal de
semnare va fi intocmit prin grija Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei.
Art. 13
Prezenta conventie va fi ratificata si instrumentele de ratificare vor fi
depuse la Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei, care va notifica depunerile
tuturor statelor semnatare si celor care au aderat.
Art. 14
a) Prezenta conventie va intra in vigoare intre primele doua state care o
vor ratifica, dupa 6 luni de la data depunerii celui de-al doilea instrument de
ratificare.
b) Pentru fiecare stat semnatar care ratifica conventia dupa cea de-a doua
depunere, aceasta va intra in vigoare dupa 6 luni de la data depunerii
instrumentului sau de ratificare.
Art. 15
Oricare stat nereprezentat la cea de-a noua Conferinta diplomatica de drept
maritim va putea sa adere la prezenta conventie.
Aderarile vor fi notificate Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei,
care va informa despre aceasta, pe cale diplomatica, toate statele semnatare si
pe cele care au aderat.
Conventia va intra in vigoare, pentru statul care a aderat, dupa 6 luni de
la data primirii acestei notificari, dar nu mai inainte de data intrarii sale
in vigoare astfel cum este stabilita la art. 14 paragraful a).
Art. 16
Oricare inalta parte contractanta va putea, la expirarea unei perioade de 3
ani ce va urma intrarii in vigoare pentru ea a prezentei conventii, sa solicite
convocarea unei conferinte insarcinate sa decida asupra tuturor propunerilor
vizand revizuirea conventiei.
Oricare inalta parte contractanta care va dori sa utilizeze aceasta
posibilitate va informa Guvernul belgian, care isi asuma sarcina sa convoace
aceasta conferinta in termen de 6 luni.
Art. 17
Fiecare dintre inaltele parti contractante va avea dreptul sa denunte
prezenta conventie, in ceea ce o priveste, in orice moment dupa intrarea sa in
vigoare. Totodata, aceasta denuntare nu va avea efect decat dupa un an de la
data primirii notificarii de denuntare de catre Guvernul belgian, care va
informa despre aceasta celelalte parti contractante, pe cale diplomatica.
Art. 18
a) Oricare inalta parte contractanta poate, in momentul ratificarii,
aderarii sau in orice moment ulterior, sa notifice in scris Guvernului belgian
ca prezenta conventie se aplica teritoriilor sau anumitor teritorii pentru care
asigura relatiile internationale. Conventia va fi aplicabila respectivelor
teritorii dupa 6 luni de la data primirii acestei notificari de catre
Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei, insa nu inainte de data intrarii in
vigoare a prezentei conventii cat priveste aceasta inalta parte contractanta.
b) Oricare inalta parte contractanta, care a efectuat o declaratie conform
paragrafului a) al acestui articol, va putea, in orice moment, sa informeze
Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei ca teritoriului respectiv inceteaza sa
i se aplice conventia. Aceasta denuntare va produce efect dupa termenul de un
an prevazut la art. 17.
c) Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei va comunica, pe cale
diplomatica, tuturor statelor semnatare si celor care au aderat orice
notificare primita in baza prezentului articol.