LEGE
Nr. 84 din 18 octombrie 1994
pentru ratificarea Conventiei asupra protectiei copiilor si cooperarii in
materia adoptiei internationale, incheiata la Haga la 29 mai 1993
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 298 din 21 octombrie 1994
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se ratifica Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia
adoptiei internationale, incheiata la Haga la 29 mai 1993.
Art. 2
In temeiul art. 6 pct. 1 din conventie se desemneaza Comitetul Roman pentru
Adoptii ca autoritate centrala insarcinata sa aduca la indeplinire obligatiile
impuse prin conventie.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 12 septembrie 1994, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 3
octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia
Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
RADU BERCEANU
CONVENTIE
asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale*)
--------------
*) Traducere
(incheiata la 29 mai 1993 la Haga)
Statele semnatare ale prezentei conventii,
recunoscand ca, pentru inflorirea armonioasa a personalitatii sale, copilul
trebuie sa creasca intr-un mediu familial, intr-un climat de fericire, de
iubire si de intelegere,
reamintind ca fiecare stat ar trebui sa ia, cu prioritate, masuri
corespunzatoare pentru a permite mentinerea copilului in familia sa de origine,
recunoscand ca adoptia internationala poate prezenta avantajul de a oferi o
familie permanenta copilului pentru care nu poate fi gasita o familie potrivita
in statul sau de origine,
convinse de necesitatea luarii de masuri care sa garanteze ca adoptiile
internationale se infaptuiesc in interesul superior al copilului si respectarea
drepturilor sale fundamentale, precum si pentru prevenirea rapirii, vanzarii
sau traficului de copii,
dornice sa stabileasca, in acest scop, dispozitii comune tinand seama de
principiile recunoscute prin instrumentele internationale, in special prin
Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, din 20 noiembrie
1989, si prin Declaratia Natiunilor Unite asupra principiilor sociale si
juridice aplicabile protectiei si bunei stari a copiilor, privite indeosebi din
punctul de vedere al practicilor in materie de adoptie si de plasament familial
de plan national si international (Rezolutia Adunarii Generale nr. 41/85 din 3
decembrie 1986),
au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:
CAP. 1
Campul de aplicare a conventiei
Art. 1
Prezenta conventie are drept obiect:
a) sa stabileasca garantii pentru ca adoptiile internationale sa se
infaptuiasca in interesul superior al copilului si in respectul drepturilor
fundamentale care ii sunt recunoscute in dreptul international;
b) sa instaureze un sistem de cooperare intre statele contractante pentru a
asigura respectul acestor garantii si sa previna astfel rapirea, vanzarea sau
traficul de copii;
c) sa asigure recunoasterea in statele contractante a adoptiilor realizate
potrivit conventiei.
Art. 2
1. Conventia se aplica in cazul in care un copil avand resedinta obisnuita
intr-un stat contractant (statul de origine) a fost, este sau urmeaza a fi
deplasat catre un alt stat contractant (statul primitor), fie dupa adoptia sa
in statul de origine de catre soti sau de catre o persoana avand resedinta
obisnuita in statul primitor, fie in vederea unei asemenea adoptii in statul
primitor sau in statul de origine.
2. Conventia priveste numai adoptiile ce stabilesc o legatura de filiatie.
Art. 3
Conventia inceteaza sa se aplice daca acceptarile prevazute la art. 17 lit.
c) nu au fost date inainte ca sa fi atins copilul varsta de optesprezece ani.
CAP. 2
Conditiile adoptiilor internationale
Art. 4
Adoptiile vizate prin conventie nu pot avea loc decat daca autoritatile
competente ale statului de origine:
a) au stabilit ca copilul este adoptabil;
b) au constatat, dupa luarea in considerare a posibilitatilor plasamentului
copilului in statul sau de origine, ca o adoptie internationala corespunde
interesului superior al copilului;
c) s-au asigurat ca:
1. persoanele, institutiile si autoritatile al caror consimtamant este
cerut pentru adoptie au primit sfaturile necesare si au fost corespunzator
informate asupra consecintelor consimtamantului lor, in special asupra
mentinerii sau ruperii, ca urmare a unei adoptii, a legaturilor de drept intre
copil si familia sa de origine;
2. si-au dat in mod liber consimtamantul in formele legale cerute si ca
acest consimtamant a fost dat sau constatat in scris;
3. consimtamintele nu au fost obtinute prin contraplata sau contraprestatie
de orice fel si ca au fost retrase; si
4. consimtamantul mamei, daca este cerut, nu a fost dat decat dupa nasterea
copilului; si
d) s-au asigurat, tinand seama de varsta si de maturitatea copilului, ca:
1. acesta s-a bucurat de sfaturi si a fost bine informat asupra
consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie, daca acesta este
cerut;
2. dorintele si parerile copilului au fost luate in considerare;
3. consimtamantul copilului la adoptie, cand este cerut, s-a dat in mod
liber, in formele legal cerute si ca acest consimtamant a fost dat sau
constatat in scris; si
4. acest consimtamant nu a fost obtinut prin contraplata sau
contraprestatie de orice fel.
Art. 5
Adoptiile vizate prin conventie nu pot avea loc decat daca autoritatile
componente ale statului primitor:
a) au constatat ca viitorii parinti adoptivi sunt corespunzatori si apti sa
adopte;
b) s-au asigurat ca viitorii parinti adoptivi s-au bucurat de sfaturile
necesare; si
c) au constatat ca copilul este sau va fi autorizat sa intre si sa
locuiasca permanent in acest stat.
CAP. 3
Autoritati centrale si organisme agreate
Art. 6
1. Fiecare stat contractant desemneaza o autoritate centrala insarcinata sa
aduca la indeplinire obligatiile ce-i sunt impuse prin conventie.
2. Un stat federal, un stat in care mai multe sisteme de drept se afla in
vigoare sau un stat avand unitati teritoriale autonome este liber sa desemneze
mai mult de o autoritate centrala si sa specifice intinderea teritoriala sau
personala a functiilor lor. Statul care se foloseste de aceasta facultate desemneaza
autoritatea centrala careia ii poate fi adresata orice comunicare spre a fi
transmisa autoritatii centrale competente in cadrul acestui stat.
Art. 7
1. Autoritatile centrale vor trebui sa coopereze intre ele si sa promoveze
o colaborare intre autoritatile competente ale statelor lor pentru a asigura
protectia copiilor si sa realizeze celelalte obiective ale conventiei.
2. Ele iau in mod direct toate masurile corespunzatoare pentru:
a) a pune la dispozitie informatii asupra legislatiei statelor lor in
materie de adoptie si alte informatii generale, precum statistici si formulare
tip;
b) a se informa reciproc asupra functionarii conventiei si, in masura
posibilului, a inlatura obstacolele in aplicarea sa.
Art. 8
Autoritatile centrale vor lua, fie direct fie cu concursul autoritatilor
publice, toate masurile corespunzatoare pentru a preveni castigurile materiale
necuvenite cu prilejul unei adoptii si a impiedica orice practica centrala
obiectivelor conventiei.
Art. 9
Autoritatile centrale vor lua, fie direct fie cu concursul autoritatilor
publice sau al unor organisme agreate corespunzator in statul lor, toate
masurile cuvenite, in special pentru:
a) a aduna, a pastra si a efectua schimb de informatii referitoare la situatia
copilului si a viitorilor parinti adoptivi, in masura necesara incheierii
adoptiei;
b) a inlesni, a urmari si a activiza procedura in vederea adoptiei;
c) a promova in statele lor dezvoltarea unor servicii de indrumare si de
urmarire in continuare a adoptiei;
d) a efectua schimburi de rapoarte generale de evaluare asupra
experientelor in materie de adoptie internationala;
e) a raspunde, in masura permisa prin legea statului lor, cererilor avand
ca obiect informatii asupra unei situatii speciale privind adoptia, formulate
de alte autoritati centrale sau de autoritati publice.
Art. 10
Pot beneficia de agrement si il pot pastra numai organismele care
demonstreaza aptitudinile lor de a inlesni in mod corect misiunile ce li s-ar putea
incredinta.
Art. 11
Un organism agreat urmeaza:
a) sa urmareasca exclusiv scopuri nelucrative in conditiile si in limitele
fixate de autoritatile competente ale statului de agrement;
b) sa fie condus si girat de catre persoane calificate prin integritatea
lor morala, pregatire profesionala sau experienta pentru a actiona in domeniul
adoptiei internationale; si
c) sa fie sub supravegherea unor autoritati competente ale acestui stat in
ceea ce priveste alcatuirea, functionarea si situatia sa financiara.
Art. 12
Un organism agreat intr-un stat contractant nu va putea actiona intr-un alt
stat contractant decat daca autoritatile componente ale celor doua state l-au
autorizat.
Art. 13
Desemnarea de catre autoritatile centrale si, daca este cazul, intinderea
functiilor lor, precum si numele si adresa organismelor agreate se comunica de
catre fiecare stat contractant Biroului permanent al Conferintei de la Haga de
drept international privat.
CAP. 4
Conditii procedurale ale adoptiei internationale
Art. 14
Persoanele cu resedinta obisnuita intr-un stat contractant care doresc sa
adopte un copil a carui resedinta obisnuita este situata in alt stat
contractant, urmeaza sa se adreseze autoritatii centrale a statului in care isi
au resedinta obisnuita.
Art. 15
1. Daca autoritatea centrala a statului primitor considera ca reclamantii
sunt calificati si apti sa adopte, intocmeste un raport cuprinzand informatii
cu privire la identitatea lor, capacitatea legala si aptitudinile lor de a
adopta, situatia lor personala, familiala si medicala, mediul social, motivele
care ii determina, aptitudinea de a-si asuma o adoptie internationala, precum
si cu privire la copiii pe care ar fi apti sa-i ia in sarcina lor.
2. Ea transmite raportul autoritatii centrale a statului de origine.
Art. 16
1. Daca autoritatea centrala a statului de origine considera ca copilul
este adoptabil:
a) ea intocmeste un raport cuprinzand informatii asupra copilului privind
identitatea, adoptabilitatea, mediul sau social, evolutia personala si
familiala, trecutul sau medical si al familiei sale, precum si cu privire la
necesitatile sale speciale;
b) tine seama, in modul cuvenit, de conditiile de educatie a copilului,
precum si de originea sa etnica, religioasa si culturala;
c) se asigura ca consimtamintele vizate la art. 4 au fost obtinute; si
d) constata, in special pe baza rapoartelor privind copilul si pe viitorii
parinti adoptivi, ca plasarea avuta in vedere este in interesul superior al
copilului.
2. Ea transmite autoritatii centrale a statului primitor raportul sau
asupra copilului, dovada consimtamintelor cerute si motivarea avizului sau
privitor la plasare, acordand atentie sa nu se dezvaluie identitatea mamei si a
tatalui, daca in statul de origine aceasta identitate nu poate fi divulgata.
Art. 17
Orice hotarare de incredintare a unui copil unor viitori parinti adoptivi
nu se poate lua in statul de origine decat:
a) daca autoritatea centrala a acestui stat s-a asigurat de acordul
viitorilor parinti adoptivi;
b) daca autoritatea centrala a statului primitor a incuviintat aceasta
hotarare, atunci cand legea acestui stat sau autoritatea centrala a statului de
origine o cere;
c) daca autoritatile centrale ale celor doua state au incuviintat ca
procedura in vederea adoptiei sa urmeze mai departe; si
d) daca s-a constatat, conform art. 5, ca viitorii parinti adoptivi sunt
calificati si apti sa adopte si ca copilul este sau va fi autorizat sa intre si
sa locuiasca permanent in statul primitor.
Art. 18
Autoritatile centrale ale celor doua state vor lua toate masurile necesare
astfel incat copilul sa primeasca incuviintarea de iesire din statul de
origine, precum si pe cea de intrare si de a locui permanent in statul
primitor.
Art. 19
1. Deplasarea copilului spre statul primitor nu poate avea loc in cazul in
care au fost indeplinite conditiile prevazute la art. 17.
2. Autoritatile centrale ale celor doua state vegheaza ca deplasarea sa se
efectueze in deplina siguranta, in conditii corespunzatoare si, daca este cu
putinta, in compania parintilor adoptivi sau a viitorilor parinti adoptivi.
3. Daca aceasta deplasare nu va avea loc, rapoartele prevazute la art. 15
si 16 se vor restitui autoritatilor expeditoare.
Art. 20
Autoritatile centrale se informeaza reciproc asupra procedurii de adoptie
si a masurilor luate pentru a fi dusa pana la capat, precum si asupra
desfasurarii perioadei probatorii, cand aceasta este ceruta.
Art. 21
1. Cand adoptia urmeaza sa aiba loc dupa deplasarea copilului in statul
primitor si autoritatea centrala a acestui stat considera ca mentinerea
copilului in familia primitoare nu mai este in interesul sau superior, ia
masurile utile protectiei copilului, urmarind, in special:
a) sa reia copilul de la persoanele care doreau sa-l adopte si sa se
ingrijeasca provizoriu de el;
b) consultandu-se cu autoritatea centrala a statului de origine, sa asigure
fara intarziere un nou plasament al copilului in vederea adoptiei sale sau,
daca nu este posibil, o incredintare alternativa de durata; o adoptie nu se
poate realiza decat daca autoritatea centrala a statului de origine a fost
instiintata in modul convenit privitor la noii parinti adoptivi;
c) in ultima instanta, sa asigure inapoierea copilului, daca interesul sau
o cere.
2. Tinand seama, in special, de varsta si de maturitatea copilului, acesta
va fi consultat si, daca este cazul, se va obtine consimtamantul sau cu privire
la masurile ce se vor lua conform prezentului articol.
Art. 22
1. Functiile conferite autoritatii centrale prin prezentul capitol pot fi
exercitate de catre autoritati publice sau organisme agreate potrivit cap. III,
in masura prevazuta in legea statului sau.
2. Un stat contractant poate declara depozitarului conventiei ca functiile
conferite autoritatii centrale prin art. 15-21 pot, de asemenea, sa fie
exercitate in acest stat, in masura prevazuta de lege si sub controlul
autoritatilor competente ale acestui stat, de catre organisme sau persoane
care:
a) indeplinesc conditiile de moralitate, de competenta profesionala, de
experienta si de responsabilitate cerute de acest stat; si
b) sunt calificate prin integritatea lor morala si prin pregatirea profesionala
sau experienta lor sa actioneze in domeniul adoptiei internationale.
3. Statul contractant care face declaratia prevazuta la paragraful 2
informeaza cu regularitate Biroul permanent al Conferintei de la Haga de drept
international privat cu privire la numele si adresele acestor organisme si
persoane.
4. Un stat contractant poate declara depozitarului conventiei ca adoptiile
copiilor a caror resedinta obisnuita este situata pe teritoriul sau nu se pot
realiza decat daca functiile conferite autoritatilor centrale sunt exercitate
potrivit paragrafului 1.
5. Cu toate acestea, orice declaratie efectuata potrivit paragrafului 2,
rapoartele prevazute la art. 15 si 16 vor fi, in toate cazurile, intocmite sub
raspunderea autoritatii centrale sau a altor autoritati sau organisme conform
paragrafului 1.
CAP. 5
Recunoasterea si efectele adoptiei
Art. 23
1. O adoptie certificata conform conventiei de catre autoritatea competenta
a statului contractant in care a avut loc este recunoscuta de drept in
celelalte state contractante. Certificatul va specifica cand si de catre cine
au fost date acceptarile prevazute in art. 17 lit. c).
2. Orice stat contractant, in momentul semnarii, ratificarii, acceptarii,
aprobarii sau aderarii, vor notifica depozitarului conventiei identitatea si
functiile autoritatii sau autoritatilor care, in acest stat, sunt competente sa
elibereze certificatul. El va notifica, de asemenea, orice modificare in
desemnarea acestor autoritati.
Art. 24
Recunoasterea unei adoptii nu poate fi refuzata intr-un stat contractant
decat daca adoptia este in mod vadit contrara ordinii sale publice, tinand
seama de interesul superior al copilului.
Art. 25
Orice stat contractant poate declara depozitarului conventiei ca nu va fi
tinut sa recunoasca, in virtutea acesteia, adoptiile facute in baza unui acord
incheiat in aplicarea art. 39 paragraful 2.
Art. 26
1. Recunoasterea adoptiei implica recunoasterea:
a) legaturii de filiatie intre copil si parintii sai adoptivi;
b) raspunderii parintesti a parintilor adoptivi fata de copil;
c) ruperii legaturii preexistente de filiatie intre copil si mama si tatal
sau, daca adoptia produce acest efect in statul contractant unde a avut loc.
2. Daca adoptia are drept efect ruperea legaturii preexistente de filiatie,
copilul se bucura, in statul primitor si in oricare alt stat contractant unde
adoptia este recunoscuta, de drepturi echivalente celor care rezulta din
adoptiile care produc acest efect in fiecare dintre aceste state.
3. Paragrafele precedente nu aduc atingere aplicarii oricarei dispozitii
mai favorabile copilului, in vigoare in statul contractant care recunoaste
adoptia.
Art. 27
1. Cand adoptia facuta in statul de origine nu are drept efect ruperea
legaturii de filiatie preexistenta, ea poate, in statul primitor care
recunoaste adoptia potrivit conventiei, sa fie schimbata intr-o adoptie care
produce acest efect:
a) daca dreptul statului primitor o permite; si
b) daca consimtamintele prevazute la art. 4 lit. c) si d) au fost sau sunt
date in vederea unei atare adoptii.
2. Articolul 23 se aplica hotararii de schimbare.
CAP. 6
Dispozitii generale
Art. 28
Conventia nu deroga de la legile statului de origine care cer ca adoptia
unui copil cu resedinta obisnuita in acest stat trebuie sa se faca in acest
stat sau care interzic plasamentul copilului in statul primitor sau deplasarea
lui inspre acest stat mai inainte de adoptia lui.
Art. 29
Nici un contract intre viitorii parinti adoptivi si parintii copilului sau
orice alta persoana careia i-a fost incredintat nu poate avea loc atat timp cat
dispozitiile art. 4 lit. a)-c) si ale art. 5 lit. a) nu au fost respectate,
afara daca adoptia are loc intre membrii aceleiasi familii sau daca conditiile
fixate de catre autoritatea competenta a statului de origine sunt indeplinite.
Art. 30
1. Autoritatile competente ale unui stat contractant vegheaza sa se
pastreze informatiile pe care le detin cu privire la originea copilului, in
special cele in legatura cu identitatea mamei si a tatalui sau, precum si
datele asupra trecutului medical al copilului si al familiei sale.
2. Ele asigura accesul copilului sau al reprezentantului sau la aceste
informatii, cu indrumari corespunzatoare, in masura permisa de legea statului
lor.
Art. 31
Sub rezerva prevederilor art. 30, datele personale adunate sau transmise
conform conventiei, indeosebi cele vizate de art. 15 si 16, nu pot fi folosite
in alte scopuri decat acelea pentru care au fost stranse sau transmise.
Art. 32
1. Nimeni nu poate obtine un castig material necuvenit dintr-o activitate
privind o adoptie internationala.
2. Se pot cere si plati numai cheltuielile ocazionate, inclusiv onorariile
rezonabile ale persoanelor care au luat parte la adoptie.
3. Sefii, administratorii si salariatii unor organisme care participa la o
adoptie nu pot primi o remunerare disproportionata in raport cu serviciile
aduse.
Art. 33
Orice autoritate competenta, care constata ca una dintre dispozitiile
conventiei a fost sau risca in mod vadit sa fie incalcata, informeaza de indata
autoritatea centrala a statului sau. Acestei autoritati centrale ii revine
raspunderea de a veghea sa fie luate masurile corespunzatoare.
Art. 34
Daca autoritatea competenta a statului destinatar al unui document cere, se
va transmite o traducere certificata conform. In afara cazului de scutire,
cheltuielile de traducere sunt in sarcina viitorilor parinti adoptivi.
Art. 35
Autoritatile competente ale statelor contractante actioneaza cu rapiditate
in procedurile de adoptie.
Art. 36
Cat priveste un stat unde in materie de adoptie exista doua sau mai multe
sisteme de drept aplicabile in unitati teritoriale diferite:
a) orice referire la resedinta obisnuita in acest stat vizeaza resedinta
obisnuita intr-o unitate teritoriala a acestui stat;
b) orice referire la legea acestui stat vizeaza legea in vigoare in
unitatea teritoriala respectiva;
c) orice referire la autoritatile competente sau la autoritatile publice
ale acestui stat vizeaza autoritatile abilitate sa actioneze in unitatea
teritoriala in cauza;
d) orice referire la organismele agreate ale acestui stat vizeaza
organismele agreate in unitatea teritoriala in cauza.
Art. 37
Cat priveste un stat in care in materie de adoptie exista doua sau mai
multe sisteme de drept aplicabile unor categorii diferite de persoane, orice
referire la legea acestui stat vizeaza sistemul de drept desemnat prin dreptul
acestuia.
Art. 38
Un stat in care diferite unitati teritoriale au reguli proprii de drept in
materie de adoptie nu va fi tinut sa aplice conventia cand un stat al carui
sistem de drept este unificat nu ar fi tinut sa o aplice.
Art. 39
1. Conventia nu deroga de la instrumentele internationale la care statele
contractante sunt parti si care cuprind dispozitii referitoare la materiile
reglementate prin prezenta conventie, afara daca o declaratie contrara nu s-a
facut de statele legate prin atare instrumente.
2. Orice stat contractant va putea incheia cu unul sau mai multe alte state
contractante acorduri in vederea favorizarii aplicarii conventiei in
raporturile lor reciproce. Aceste acorduri nu vor putea deroga decat de la
dispozitiile art. 14-16 si 18-21. Statele care vor fi incheiat asemenea
acorduri le vor transmite in copie depozitarului conventiei.
Art. 40
Nici o rezerva la conventie nu poate fi incuviintata.
Art. 41
Conventia se aplica de fiecare data cand o cerere vizata conform art. 14 a
fost primita dupa intrarea in vigoare a conventiei in statul de primire si
statul de origine.
Art. 42
Secretarul general al Conventiei de la Haga de drept international privat
convoaca periodic o comisie speciala in vederea examinarii functionarii
practice a conventiei.
CAP. 7
Clauze finale
Art. 43
1. Conventia este deschisa semnarii statelor care erau membre ale
Conferintei de la Haga de drept international privat la data celei de-a
saptesprezecea sesiuni a sa si celorlalte state care au participat la aceasta
sesiune.
2. Ea va fi ratificata, acceptata sau aprobata si instrumentele de
ratificare, de acceptare sau de aprobare se vor depune pe langa Ministerul
Afacerilor Externe al Olandei, depozitar al conventiei.
Art. 44
1. Orice alt stat va putea adera la conventie dupa intrarea sa in vigoare
in temeiul art. 46 paragraful 1.
2. Instrumentul de aderare se va depune pe langa depozitar.
3. Aderarea nu va avea efect decat in raporturile dintre statul care adera
si statele contractante care nu vor fi ridicat obiectie impotriva sa inauntrul
a 6 luni de la primirea notificarii prevazute la art. 48 lit. b). O atare
obiectie va putea fi, de asemenea, ridicata de catre orice stat in momentul unei
ratificari, acceptari sau aprobari a conventiei, ulterioara aderarii. Aceste
obiectii se vor notifica depozitarului.
Art. 45
1. Un stat care cuprinde doua sau mai multe unitati teritoriale, in care se
aplica materiilor guvernate prin aceasta conventie sisteme de drept diferite,
va putea, in momentul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau
aderarii, sa declare ca prezenta conventie se va aplica tuturor unitatilor sale
teritoriale sau numai uneia sau mai multora dintre ele, si va putea oricand sa
modifice aceasta declaratie, facand o noua declaratie.
2. Aceste declaratii vor fi notificate depozitarului si vor indica in mod
expres unitatile teritoriale carora li se aplica conventia.
3. Daca un stat nu face vreo declaratie in temeiul prezentului articol,
conventia se va aplica ansamblului teritoriului acestui stat.
Art. 46
1. Conventia va intra in vigoare in prima zi a lunii urmatoare expirarii
unei perioade de 3 luni dupa depunerea celui de-al treilea instrument de
ratificare, de acceptare sau de aprobare prevazut la art. 43.
2. Dupa aceasta, conventia va intra in vigoare:
a) pentru fiecare stat care ratifica, accepta sau aproba ulterior sau care
adera, in prima zi a lunii urmatoare expirarii unei perioade de 3 luni dupa depunerea
instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;
b) pentru unitatile teritoriale la care conventia a fost extinsa potrivit
art. 45, in prima zi a lunii urmatoare expirarii unei perioade de 3 luni dupa
notificarea vizata la acest articol.
Art. 47
1. Orice stat parte la conventie va putea sa o denunte printr-o notificare
adresata in scris depozitarului.
2. Denuntarea va produce efect din prima zi a lunii urmatoare expirarii
unei perioade de 12 luni dupa data primirii notificarii de catre depozitar.
Cand o perioada mai lunga pentru producerea efectului denuntarii este
specificata in notificare, denuntarea va produce efect la expirarea perioadei
respective dupa data primirii notificarii.
Art. 48
Depozitarul va notifica statelor membre ale Conferintei de la Haga de drept
international privat, celorlalte state care au participat la cea de-a
saptesprezecea sesiune, precum si statelor care vor fi aderat potrivit
dispozitiilor art. 44:
a) semnaturile, ratificarile, acceptarile si aprobarile vizate la art. 43;
b) aderarile si obiectiile la aderari, vizate la art. 44;
c) data la care conventia va intra in vigoare potrivit art. 46;
d) declaratiile si desemnarile mentionate la art. 22, 23, 25 si 45;
e) acordurile mentionate la art. 3;
f) denuntarile vizate la art. 47.
Drept pentru care, subsemnatii, legal imputerniciti, au semnat prezenta
conventie.
Intocmita la Haga la 29 mai 1993, in limbile franceza si engleza, ambele
texte avand aceeasi valabilitate, intr un singur exemplar, care se va depune in
arhivele Guvernului Olandei si de pe care o copie certificata conform se va
inmana, pe cale diplomatica, fiecaruia dintre statele membre ale Conferintei de
la Haga de drept international privat la data celei de a saptesprezecea
sesiuni, precum si fiecarui alt stat care a participat la aceasta sesiune.